Sunteți pe pagina 1din 2

I.3 .

Reformele Politicii Agricole Comune


I.3 .1. Reforma McSharry
Reforma McShary este considerata cea mai radicala pe care agricultura europeana
acunoscut-o p�na �n momentul respectiv.
Obiectivele sale esentiale erau �n numar de cinci:
- Cresterea competitivitatii agricultorilor proprii;
- reducerea ofertei la nivelul cererii;
- concentrarea ajutorului pentru sustinerea celor mai defavorizati;
- �ncurajarea restr�ngerii terenurilor agricole;
- protectia mediului si cresterea potentialului natural al statelor
Elementul cheie al acestei reforme este reducerea preturilor la produsele
agricole de baza si scoaterea din cultura a unor terenuri arabile prin compensarea
pierderilor de venituri ale celor cecontribuie la realizarea acestui obiectiv
(compensatii directe). Culturile vizate erau: cerealele,oleaginoasele, plantele
proteice si carnea de bovina. Astfel, preturile minime garantate la cereale s-au
redus cu 29% �n decurs de 3 ani, �ncep�nd cu campania agricola 1993/1994, si �n
felul acesta s-auapropiat de cel existent pe piata mondiala.
Pentru pastrarea preferintei comunitare (de cca. 40%) s-a mentinut un pret minim
de import . �n functie de cererea estimata,s-a stabilit si suprafata arabila
retrasa din cultura(�n primul an reprezenta 15% din suprafata cerealiera a UE),
care �nsa nu se aplica si micilor producatori de cereale, respectiv celor cu mai
putin de 20 ha, c�t reprezinta media comunitara.Producatorilor de cereale li se
compenseaza direct si integral pierderea de venit rezultata dinreducerea preturilor
garantate, cu conditia retragerii din cultura a 15% din suprafata cultivatacu
cereale, oleaginoase si plante proteice. Toate platile compensatorii sunt calculate
pe bazarandamentelor medii ale fiecarei regiuni agricole a UE. De mentionat ca,
acest sistem desprijinire directa a veniturilor producatorilor de cereale se aplica
deja celor de legume prelucrate, ulei de masline si tutun.
O alta masura a reformei a fost reducerea preturilor garantate la carnea de
bovine cu 15% �n decursul acelorasi 3 ani.
Pentru crescatorii de vite aceasta recere era compensata �n doua moduri:
agricultorii ce folosesc pasunatul liber primesc prima suplimentara pe cap de
animal peste pierderea propriu-zisa, iar cei care le cresc �n sistem industrial
beneficiaza doar de compensarea pierderilor rezultate din utilizarea cerealelor
furajere comunitare.
Reforma urmareste schimbarea si a altor componente ale mecanismului de sustinere
a PAC sau completarea lor cu masuri de acompaniere adiacente, destinate sa
�ncurajeze metodele de culturaecologice, bazate pe utilizarea �ntr-o mai mica
masura a �ngrasamintelor chimice si a pesticidelor,finantarii programelor de
�mpaduriri si de gestionare a terenurilor scoase din circuitul agricol. Deasemenea,
vizeaza cofinantarea regimului de pensionare anticipata a agricultorilor cu v�rsta
de peste 55 de ani .
Aceasta reforma nu poate fi interpretata drept o abandonare a obiectivelor si
principiilor PAC, deoarece si �n conditiile preturilor mai scazute veniturile
agricultorilor sunt garantate, preferinta pentru produsele comunitare respectata,
piata unica a produselor agricole si preturileunificate, mentinute.
�n linii mari, reforma declansata �n 1992 a fost un succes deoarece:
- ponderea agriculturii �n bugetul comunitar s-a redus (de la 54,4% �n 1993 la
49,0% �n 1997, cu perspectiva de a ajunge la 40,1% �n 2006);
- la majoritatea produselor stocurile au scazut;
- agricultorii si-au adaptat mai bine productia nevoilor consumatorilor;
- piata comunitara a devenit mai deschisa.

I.3 .2. Reforma Fishler


Analizele detaliate ale reformei Fischler din 2003 (numita iniial neutru Mid Term
Review) scot �n evidena urmatorii factori:
- extinderea spre est a UE;
- negocierile din cadrul Organizaiei Mondiale a Comerului (OMC);
- nemulumirile legate de ponderea prea mare a PAC �n bugetul comun;
- �ngrijorarile legate de mediu si de sigurana alimentelor.
�ntr-o mare masura acesti factori continua sa fie si astazi motorul reformei
PAC.Reforma Fischler a produs c�teva mutatii radicale:
a) decizia de decuplare a sprijinului acordat fermelor de productia obtinuta;
b) trecerea de la o politica orientata spre cantitate si controlul pietelor catre
o politica orientata spre calitate, libertatea pietei si dezvoltare rurala.
Desigur, reforma Fischler nu a fost at�t de radicala cum doreau unii, iar pentru
a fi acceptata, unele elemente conservatoare au ramas:
a) sprijinul total acordat fermelor a ramas �n principiu la acelasi nivel, iar
schimbarile �n distributia beneficilor PAC �ntre tari si �ntre categorii de ferme
au fost foarte mici;

b) reforma nu a avut efect asupra proteciei vamale a UE, Europa �i protejeaza �nca
agricultura fata de exterior.

c) accentul mai mare pus pe politica de dezvoltare rurala nu a fost �nsotit de o


finantare corespunzatoare a Pilonului II;
d) acceptarea unor compromisuri, printre care cererea britanica pentru renuntarea
la limitarea platilor catre fermele mari si cererea germana pentru implementarea
platilor decuplate dupa modelul regional si nu dupa cel istoric (decizia nu tine
cont de plaile istorice,ci fiecare regiune stabilete un nivel adaptat realitatilor
locale).

? ?
Mid Term Review a fost considerat de cei mai muli dintre protagonisti, asa cum �i
spune
?
si numele, o simpla evaluare a Agendei 2000, la jumatatea perioadei de
implementare (2000-2006), astept�ndu-se doar propunerea coreciilor necesare din
perspectiva extinderii spre est.
?
De aceea propunerea lui Fischler, facuta �n 2002, a socat statele membre, care se
opuneau �n ceamai mare parte unei reforme radicale. Surpriza a fost posibila
datorita modului de organizare alucrului la propunerea de reforma: aceasta fusese
pregatita de un cerc restr�ns de �nali oficiali,
?
iar analizele de impact, realizate de administraie (DG Agri) au evaluat diferitele
efecte ale
?
propunerilor, fara a da posibilitatea formarii unei imagini de ansamblu asupra
schimbarilor propuse. Dei comisarul Fischler a prezentat anumite elemente cheie
ale reformei �n unele
?
discursuri si articole, acestea nu fusesera luate �n serios de oponenii reformei.