Sunteți pe pagina 1din 18

SECŢIUNEA

SALARIZAREA

SALARIUL reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în


baza CIM.
La încheierea CIM se stabileşte salariul care cuprinde:
 salariul de baza
 indemnizaţii
 sporuri
 adaosuri
Pentru munca prestata în baza CIM fiecare salariat are dreptul la salariu
în bani.Este interzisa orice discriminare bazată pe vârstă, sex . caracteristici
genetice, apartenenţă socială, apartenenţă sindicală, rasă la stabilirea
salariului .
Salariile se stabilesc în funcţie de calificare, de complexitatea şi importanţa
lucrărilor ce revin postului.Sistemul de salarizare pe baza căruia se fixează
salariile individuale este în funcţie de forma de organizare a unităţii şi în
funcţie de modul de finanţare.
Salariile se stabilesc prin negocieri colective sau individuale înte angajat şi
angajator.Excepţie fac unităţile finanţate integral sau majoritar de la bugetul
statului, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, regiile autonome cu
specific deosebit şi de asemenea personalul autorităţilor administrative şi
judecătoreşti unde salariile se satbilesc prin acte normative speciale. 1.in situatia
in care este vorba de salariul minim brut negociat reglementat de CCM la nivel
national pe anii 2006-2011 cuantumul acestuia este stabilit la 440 lei
2. In situatia in care este vorba de salariul minim brut pe tara garantat in
plata reglementat de art.159 alin 1 din codul muncii si incepând cu data de 1
ianuarie 2007, salariul de baza minim brut pe ţara garantat în
plata se stabileşte la 390 lei lunar, pentru un program complet
de lucru de 170 de ore în medie pe luna în anul 2007,
reprezentând 2,294 lei/ora.
Prin urmare in situatiile in care salariul minim negociat in contractul
colectiv la nivel national poate fi avut in vedere numai in raporturile de munca
ce se executa la nivelul unitatilor unde salariul se negociaza.
Pentru unitatile in care drepturile salarile sunt stabilite prin acte normative
salariul este de 390 lei , neputindu-se tine seama in aceste cazuri de negocierile
colective purtate la nivel national.

Lector LUCA MARIA


Potrivit prevederilor art 241 ain 1 lit d din codul muncii coroborat cu art.11
alin 1 lit d din L 130/ 1996 republicata privind contractul colectiv de munca ,
clauzele contractului colectiv de munca unic la nivel national produc efecte
pentru toti salariatii incadrati la toti angajarorii din tara neavind relevanta faptul
ca nu sunteti membra a vreunei organizatii sindicale sau patronale semnatare a
contractuli colectiv la nivel national pe anii 2007-2010.
Avind in vedere cele prezentat conform prevederilor art. 241 alin 1 lit d , din
Codul Muncii salariul minim brut pe tara stabilit pentru contractele individuale
de munca din unitatile unde contractele se negociaza . nu poate fi inferior
nivelului de 440 lei prevazut in contractul colectiv de munca la nivel national
inregistrat la MMSSF cu nr 2895/2006. ) Se stabilesc urmatorii coeficienti minimi de
ierarhizare, pentru urmatoarele categorii de salariati:

a) muncitori:

1. necalificati = 1;

2. calificati = 1,2;

b) personal administrativ incadrat in functii pentru care conditia de pregatire este:

1. liceala = 1,2;

2. postliceala = 1.25;

c) personal de specialitate incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire


este:

2. scoala de maistri = 1,3;

3. studii superioare de scurta durata =1,5;

d) personal incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este cea de studii
superioare 2

;(2) Coeficientii de salarizare de la alin. 1 se aplica la salariul minim negociat pe


societate.

(3) Salarizarea personalului incadrat conform alin. 1 se va stabili tinand cont si de


standardele ocupationale corespunzatoare ocupatiei respective.

Lector LUCA MARIA


(4) Salariul de baza minim brut negociat pentru un program complet de lucru de
170 de ore, in medie, este de 440 lei, adica 2,59 lei/ora, incepand cu 1 ianuarie
2007.

Art. 41. - (1) Partile contractante sunt de acord ca in perioada urmatoare sa


actioneze pentru includerea unor sporuri in salariul de baza, care sa reprezinte
retributia pentru munca prestata si conditiile de la locul de munca, astfel incat
salariul de baza sa aiba pondere majoritara in salariu.

(2) Sporurile se acorda numai la locurile de munca unde acestea nu sunt cuprinse
in salariul de baza. (3) Sporurile minime ce se acorda in conditiile prezentului
contract sunt:

a) pentru conditii deosebite de munca, grele, periculoase sau penibile, 10% din
salariul de baza;

b) pentru conditii nocive de munca, 10% din salariul minim negociat la nivel de
unitat

c) pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate in zilele libere si in zilele de


sarbatori legale ce nu au fost compensate corespunzator cu ore libere platite se
acorda un spor de 100% din salariul de bazad) pentru vechime in munca,
minimum 5% pentru 3 ani vechime si maximum 25% la o vechime de peste 20 de
ani, din salariul de baza; e) pentru lucrul in timpul noptii, 25% din salariul de
baza; f) pentru exercitarea si a unei alte functii se poate acorda un spor de pana la
50% din salariul de baza al functiei inlocuite; cazurile in care se aplica aceasta
prevedere si cuantumul se vor stabili prin negocieri la contractele colective de
munca la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitati.

(4) Sporurile prevazute la alin. (3), lit. a) si b) nu se includ in salariul de baza si


nu se mai acorda dupa normalizarea conditiilor de munca in conformitate cu
dispozitiile Art. 25 din prezentul contract. (5) Prin contractul colectiv de munca
la nivel de ramura, grupuri de unitati si unitati pot fi negociate si alte categorii de
sporuri (spor de izolare, spor pentru folosirea unei limbi straine, daca aceasta nu
este cuprinsa in obligatiile postului etc.).Art. 42. - (1) Adaosurile la salariul de
baza sunt:) adaosul de acord;

b) premiile acordate din fondul de premiere, calculate intr-o proportie de


minimum 1,5% din fondul de salarii realizat lunar si cumulat;

c) alte adaosuri, convenite la nivelul unitatilor si institutiilor.

Lector LUCA MARIA


(2) Alte venituri sunt:

a) cota-parte din profit ce se repartizeaza salariatilor, care este de pana la 10% in


cazul societatilor comerciale si de pana la 5% in cazul regiilor autonome;

b) tichetele de masa, tichete de cadou, tichete de cresa, si alte instrumente


similare acordate conform prevederilor legale si intelegerii partilor.

(3) Conditiile de diferentiere, diminuare sau anulare a participarii la fondul de


stimulare din profit sau la fondul de premiere, precum si perioada pentru care se
acorda cota de profit salariatilor, care nu poate fi mai mare de un an, se stabilesc
prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate si, dupa caz, institutie.

la I.T.M. state de plata in moneda noua, chiar dacă plata se poate face – pe
perioada precizată de lege – în moneda veche.
Întrucât regulile de bază pentru completarea carnetelor de muncă solicită
un act oficial eliberat de angajator, inspectoratul teritorial de muncă nu are
dreptul să schimbe din proprie iniţiativă, în temeiul legii, cuantumul drepturilor
salariale rezultat ca urmare a denominării monedei.
Pentru îndeplinireaobligatiei de denominare angajatorii vor întocmi cu
data de 01.07.2005 decizii colective (care vor cuprinde cel puţin trei
coloane în care se vor înscrie numele şi prenumele salariatului precum şi salariile
de încadrare în vechea monedă şi respectiv în noua monedă) şi care se vor depune
la inspectoratul teritorial de muncă până la 31.08.2005.
Completarea carnetelor de muncă se va face pe baza actelor oficiale emise
de angajatori (decizii). Astfel pe coloana:
- „mutaţia intervenită” se va menţiona:„schimbat salariul conform
O.U.G. nr. 47/2005”;
- „data” - 01.07.2005;
- „retribuţia tarifară lunară” – se va trece salariul de încadrare
denominat;
- „denumirea unităţii şi data actului pe baza căruia se face
înscrierea” – se va trece numărul şi data deciziei comune.
Contractele individuale de muncă încheiate începând cu data de
01.07.2005, precum şi toate actele legate de încheierea, executarea, modificarea
şi încetarea acestora (dacă fac trimitere la drepturi salariale), vor fi supuse
operaţiei de denominare conform legii.
Având în vedere prevederile art. 6 din Legea nr. 348/2004, modificată şi
completată, în care se prevede că situaţiile financiare se vor întocmi începând cu

Lector LUCA MARIA


data de 01.07.2005 numai în monedă nouă, documentele financiare ( state de
plată, ordine de plată) se vor întocmi şi depune la ITM în monedă nouă,
respectându-se prevederile art.9 alin. 2 lit. b şi art. 10 alin. 2 lit. a din Legea nr.
130/1999 modificată şi completată.

Avand in vedere O.U.G. nr. 59 / 2005, art. 1 si O.G. nr. 92 / 2004, art. 82, al. 3:
“Începând cu data de 1 iulie 2005, impozitele, taxele,
contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat se
stabilesc în moneda noua, la nivel de leu, fără subdiviziunile
leului, prin reducere când fracţiunile în bani sunt mai mici de 50 de
bani, şi prin majorare când fracţiunile în bani sunt de 50 de bani
sau mai mari. Aceasta regula se aplica şi impozitelor, taxelor,
contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat,
stabilite şi neachitate pana la 30 iunie 2005. Impozitele, taxele,
contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat, în
moneda noua, cu valori mai mici de 1 leu se intregesc la 1 leu.”
Conform adresei Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 635257 /
14.07.2005 inregistrata la Inspectia Muncii Bucuresti cu numarul 888 / 14.07.2005
prevederile OUG nr. 59 / 2005 se aplica si comisionului perceput in baza art. 12 din Legea
nr. 130 / 1999.
In consecinta, comisionul datorat se stabileste in moneda noua, la nivel de leu,
fara subdiviziuni, prin rotunjire la leu pentru fractiunile de peste 50 de bani inclusiv si
prin neglijarea fractiunilor de pana la 49 de bani inclusiv.
Comisionul datorat in moneda noua cu valoare mai mica de 1 leu se intregeste
la 1 leu.
Exemplu: comision calculat comision platit
0,26 RON 1 RON
0,64 RON 1 RON
1,43 RON 1 RON
1,72 RON 2 RON
Aceiasi procedura se aplica si in situatia calcularii dobanzilor si penalitatilor
de intarziere pentru neplata in termen a comisionului. Pana in data de 31.08.2005 nivelul
dobanzii este de 0,06% pentru fiecare zi intarziere, iar de la 01.09.2005 nivelul dobanzii
va fi de 0,05% pentru fiecare zi de intarziere (HG nr. 784/2005, art.1, alin 1).
In cazul in care angajatorii se prezinta cu state de plata pe mai multe luni (de
exemplu trimestrial) dar nu a achitat comisionul la data scadenta conform legii, calculul
si rotunjirile, asa cum se prevede mai sus, se efectueaza pe fiecare luna separat.

Negocierea are loc cel puţin o dată pe an.


☞ În Carnetul de muncă la coloana 7 se va înscrie decizia prin care
conducătorul unităţii a majorat salariul sau actul aditional prin care partile
si-au manifestat consimtamantul in cazul negocierii.
Salariul este confidenţial, dar confidenţialitatea nu poate fi opusă
sindicatelor sau reprezentantului cu care are loc negocierea.

Lector LUCA MARIA


Grila de salarizare, parte integrantă a contractului colectiv de muncă,
trebuie să cuprindă nivelul minim şi maxim pentru fiecare categorie de
salariaţi din unitate.
La negociere salariaţii trebuie sa ştie care sunt sporurile acordate de
unitate.
În cazuri excepţionale când din motive tehnice sau din alte motive
activitatea a fost întreruptă salariaţii vor primi 75% din salariu şi vor
rămâne la dispoziţia unităţii , cu condiţia ca întreruperea să nu se fi produs
din vina lor.
Salariul se poate stabili pe oră pe zi sau pe lună.
Există personae salarizate în accord sau în regie:
 în acord – în funcţie de numărul de produse executate de persoană
 în regie – în funcţie de numărul de ore lucrate

SPORURILE care pot fi acordate sunt următoarele:


Sporul de vechime
spor
ani vechime acordat
3 - 5 ani 5%
5 - 10 ani 10%
10 - 15 ani 15%
15 - 20 ani 20%
peste 20 ani 25%

Acest spor se aplică la unităţile bugetare; aceste procente au fost preluate şi


de unităţle private, sau au fost stabilite alte procente.
Sporul pentru condiţii periculoase se acordă acolo unde există risc de
accidente şi îmbolnăviri ( cădere de la înălţime, iradiere explozie).În
contractul colectiv la nivel naţional acest spor a fost atabilit la 10%.
Sporul pentru condiţii nocive se acordă acolo unde există microclimat
nefavorabil ( terpidaţii, radiaţii pulberi, vapori).În contractul colectiv la
nivel naţional acest tip de spor a fost stabilit la 10%.
Sporul pentru condiţii penibile se acordă în salubritate sau canalizare şi
acesta fiind stabilit de contractul colectiv la nivel naţional tot la 10%.
Sporul pentru condiţii grele poate fi acordat pentru lucrul în aer liber cu
variaţii mari de temperatură, pentru deplasări pe teren accidentat, pentru
munca în poziţii incomode.

Lector LUCA MARIA


Sporul pentru munca de noapte a fost stabilit de contractul colectiv la
nivel naţional la 25% şi de Codul muncii la 15%. Pentru munca de noapte
se poate acorda acest spor sau munca se poate reduce cu o oră fără a afecta
aslariul sau vechimea.
Sporul pentru ore suplimentare este conform codului muncii de 75% din
salariul de bază. Conform contractului colectiv la naţional acest spor este de
100% opiniem cca se acorda sporul negiciat prin ccm la nivel national care este
mai favorabil salariatilor.
Alt spor va fi negociat de părţi dacă salariaţii nu beneficiazăde zile libere
sâmbăta şi duminica, ci de alte două zile libere consecutive în cursul
săptămânii.
De asemenea pot fi acordate sporuri pentruizolare sau pentru încordare
psihică.

ADAOSURILE
1. Adaos de acord;
2. Premii acordate din fondul de premiere, care reprezintă 1% din
fondul de salarii, respectiv 2% la uniţile bugetare pentru personalul
contractual si 10 % pentru functionarii publici si 5% dar sa nu
depaseasca economia realizata in timpul anului;
3. Alte premii negociate prin contractul colectiv;
4. Prime de vacanţă care pot fi în cuantum fix sau o cotă patre din
salariu;
5. Acordarea gratuită a unor produse (pâine, lemne, energie electrică);
6. Bonuri de masă;
7. Cotă parte din profit ce se repartizează salariaţilor în funcţie de
reglementările în vigoare: - 10% pentru societăţile cu capital de stat;
- 5% pentru regiile autonome;

FORME DE SALARIZARE
1. În regie ( după timp )
2. În acord
 direct – în functie de cantitatea de produse realizate intr-un
interval de timp;
progresiv – cu tarif mai mare pentru depăşirea normei;
indirect – pentru salariaţii care deservesc muncitorii direct
productivi(de ex. macaragiii);
3. Alte forme de salarizare pe bazăde tarife cote procentuale, in funcţie
de încasări sau îcasări din prestări servicii.

Lector LUCA MARIA


4. Alte forne de salarizare specifice unităţii în funcţie de indicatori sau
de eficienţa unităţii.
Plata salariilor se face la intervale de cel mult o lună.
Data la care se plătesc salariile se stabileşte în contractul colectiv sau în cel
individual de muncă.
Inârzierea la plata salariilor poate obliga angajatorul la plata de daune
interese. Dreptul la acţiune cu privre la drepturile salariale şi la daune
interese se prescrie în trei ani de la data când acestea erau datorate.
Salariu se plăteşte direct salariatului sau unei personae împuternicite de
acesta.În caz de deces al angajatului salariul se va plăti soţului
supravieţuitor, copiilor, părinţilor, iar dacă aceştia nu există moştenitorilor,
care trebuie să facă dovada calităţii lor.
Dovada plăţii salariului se face prin semnarea statului de plată sau a altor
documene justificative, care se păstrează în condiţiile legii şi se arhivează
împreună cu actele contabile.
Dovada executării CIM – statele de plată şi dovada plăţii asigurilor
sociale.
Statele de plată se întocmesc pe baza condicii de prezenţă sau a fişelor de
pontaj si a foii colective de prezenta
Reţinerile din salariu se fac numai pe baza unui titlu executoriu definitive
şi irevocabil. Se poate reţine până la 1/3 din venitul brut pentru un creditor
sau până la 1/2 pentru doi sau mai mulţi creditori.
Ordinea de prioritate a creanţelor:
1. Obilgaţii de întreţinere conform Codului familiei
2. Contribuţii către stat / impozite
3. Daune cauzate proprietăţii publice prin fapte ilicite
4. Alte datorii
În caz de faliment sau lichidare judiciară, salariaţii au calitatea de creditori
privilegiaţi, iar drepturile lor salariale sunt creanţe privilegiate.
Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constitiute de angajator se va
consttui numai după 2007, avind in vedere prevederile legii 200/2006.
INSTRUCŢIUNI
privind completarea şi depunerea Declaraţiei fiscale
privind stabilirea comisionului datorat de angajatori

A. Menţiuni cu privire la obligaţia de depunere a Declaraţiei


fiscale privind stabilirea comisionului datorat de angajatori
1. Au obligaţia de a completa şi depune Declaraţia fiscală
privind comisionul datorat, denumita în continuare declaraţie
fiscală, angajatorii prevăzuţi la art. 8 din Legea nr. 130/1999
privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în munca,
cu modificările şi completările ulterioare.

Lector LUCA MARIA


2. Declaraţia fiscală se depune lunar la inspectoratul teritorial
de munca în a cărui raza teritorială îşi are sediul/domiciliul
angajatorul, pana la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei
pentru care este datorat comisionul.
3. Declaraţia fiscală se completează şi se depune la
inspectoratul teritorial de munca începând cu luna ianuarie 2006.
4. Declaraţia fiscală aferentă lunii ianuarie 2006 se completează
şi se depune avându-se în vedere modelul prezentat în anexa nr. 2.
Termenul limita pentru depunerea la inspectoratul teritorial de munca
a declaraţiei fiscale pentru luna ianuarie 2006 este 25 martie 2006.
5. Începând cu luna februarie 2006, se completează şi se depune
declaraţia fiscală conform modelului prezentat în anexa nr. 1.
6. În cazul în care angajatorii au înfiinţat sucursale, puncte de
lucru sau alte asemenea entităţi fără personalitate jurdica,
stabilirea comisionului prin declaraţia fiscală se va face avându-se
în vedere şi activitatea desfasurata de sucursalele, punctele de
lucru sau entitatile fără personalitate juridică.
7. Sumele reprezentând comisionul datorat împreună cu
dobânzile/majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere se
achită în acelaşi cont în care se achită comisionul.
8. Termenul de plata a comisionului lunar este pana la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei pentru care este datorat.

B. Menţiuni cu privire la completarea Declaraţiei fiscale privind


stabilirea comisionului datorat de angajatori
1. Datele de identificare ale angajatorului se completează după
cum urmează:
a) în cazul angajatorilor persoane juridice: codul de
înregistrare fiscală, denumirea angajatorului, precum şi a sediului
social al persoanei juridice. În cazul codului de identificare
fiscală se completează numai numerele care intra în compunerea
acestuia;
b) în cazul angajatorilor persoane fizice: codul numeric
personal, numele şi prenumele angajatorului, precum şi domiciliul sau
resedinta permanenta ale persoanei fizice.
2. Rubricile "Procent comision" se bifeaza de către angajatori
după cum urmează:
a) rubrica corespunzătoare procentului de 0,75%, în cazul în care
carnetele de munca sunt păstrate şi completate de inspectoratul
teritorial de munca, potrivit art. 9 din Legea nr. 130/1999, cu
modificările şi completările ulterioare;
b) rubrica corespunzătoare procentului de 0,25%, în cazul în care
inspectoratul teritorial de munca verifica şi certifica înscrierile
efectuate în carnetele de munca, potrivit art. 10 din Legea nr.
130/1999, cu modificările şi completările ulterioare.
3. Coloana 1 "Nr. salariaţi" se completează cu numărul de
salariaţi ai angajatorului, ale căror contracte individuale de munca
sunt în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se depune declaraţia
fiscală. Numărul de salariaţi va cuprinde şi salariaţii ale căror
contracte individuale de munca sunt suspendate în ultima zi a lunii
pentru care se depune declaraţia fiscală.

Lector LUCA MARIA


4. Coloana 2 "Fond lunar de salarii realizat" se completează cu
suma reprezentând cheltuiala cu salariile din luna pentru care se
depune declaraţia, inclusiv concediile medicale plătite din fondul de
salarii al angajatorului, astfel cum rezulta din statul de plata al
acestuia.
5. Coloana 3 "Comision" se completează după cum urmează:
a) pentru lit. a) "Datorat", cu suma aferentă comisionului
datorat inspectoratului teritorial de munca, corespunzător lunii
pentru care se depune declaraţia fiscală;
b) pentru lit. b) "Din care achitat", cu suma achitată de
angajator cu titlu de comision aferent lunii pentru care se depune
declaraţia fiscală;
c) pentru lit. c) "Diferenţa de plata/de recuperat de către
angajator", cu diferenţa dintre suma reprezentând comisionul datorat
şi suma achitată de angajator cu titlu de comision aferent lunii
pentru care se depune declaraţia fiscală.
6. Coloana 4 "Comision datorat", cuprinsă în modelul declaraţiei
fiscale pentru luna ianuarie 2006 din anexa nr. 2, se completează cu
suma aferentă comisionului datorat inspectoratului teritorial de
munca, corespunzător lunii decembrie 2005.
7. Coloana 5 "din care achitat în luna decembrie", cuprinsă în
modelul declaraţiei fiscale pentru luna ianuarie 2006 din anexa nr.
2, se completează numai în situaţia în care angajatorul a achitat în
cursul lunii decembrie 2005, total sau parţial, comisionul datorat,
aferent lunii decembrie 2005. Valoarea înscrisă în aceasta coloana
reprezintă suma achitată în cursul lunii decembrie 2005 cu titlu de
comision aferent acestei luni.
8. Sumele introduse în tabelul corespunzător comisionului datorat
se rotunjesc matematic la leu.
9. Declaraţia fiscală se completează şi se semnează de persoane
autorizate sa angajeze răspunderea angajatorului.
10. Rubrica "Data" se completează cu data completării declaraţiei
fiscale.
11. Angajatorii care îşi întrerup temporar activitatea vor
comunica în scris inspectoratului teritorial de munca perioada pentru
care se întrerupe aceasta. În perioada în care activitatea
angajatorilor este întreruptă, aceştia nu au obligaţia de a depune
declaraţia fiscală.

C. Menţiuni cu privire la depunerea declaraţiei fiscale


1. Declaraţia fiscală se depune pe suport hârtie la inspectoratul
teritorial de munca, pe un formular editat de angajator prin
utilizarea următoarelor proceduri:
a) folosirea programului de asistenta elaborat de Inspecţia
Muncii şi pus la dispoziţie angajatorilor gratuit. Acesta poate fi
obţinut de la sediul inspectoratelor teritoriale de munca sau poate
fi descărcat de pe pagina de web a Inspecţiei Muncii
www.inspectiamuncii.ro; sau
b) folosirea procedurii on-line de completare şi listare a
declaraţiei fiscale, după obţinerea de către angajatori a contului de
acces (utilizator şi parola) de la inspectoratul teritorial de munca.

Lector LUCA MARIA


2. Formularul declaraţiei fiscale editat potrivit pct. 1, semnat
şi stampilat, va fi depus la inspectoratul teritorial de munca,
personal sau prin utilizarea serviciilor poştale cu confirmare de
primire.
3. Declaraţia fiscală completată potrivit pct. 1a) va fi depusa
la inspectoratul teritorial de munca însoţită de formatul electronic
al acesteia, respectiv pe CD, discheta de 3 1/2 inch, 1.440 MB sau
medii de stocare USB cu sistem de fisiere FAT/FAT32. Specificaţiile
tehnice ale declaraţiei fiscale în format electronic pot fi obţinute
de la sediul inspectoratelor teritoriale de munca sau pot fi
descărcate de pe pagina de web a Inspecţiei Muncii
www.inspectiamuncii.ro.
4. În situaţia în care declaraţia fiscală a fost completată
eronat, respectiv conţine date inexacte, incomplete sau care nu
corespund realităţii, angajatorul are obligaţia sa completeze o noua
declaraţie fiscală, menţionându-se acest aspect prin bifarea rubricii
"rectificativa".

SECŢIUNEA
TIMPUL DE MUNCĂ ŞI TIMPUL DE ODIHNĂ

A. TIMPUL DE MUNCĂ
. - Timpul de munca reprezintă orice perioada în care
salariatul prestează munca, se afla la dispoziţia
angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile
sale, conform prevederilor contractului individual de
munca, contractului colectiv de munca aplicabil şi/sau
ale legislaţiei în vigoare."

Conceptele fundamentale de timp de munca si timp de odihna sunt


incluse in directiva UE si au caracter comunitar , nu pot fi modificate de
legislatiile nationale . Astfel art.2 al directivei defineste timpul de munca ca
orice perioada in care angajatul se afla la munca la dispozitia angajatorului si
in exercitiul activitatii sau functiilor sale in conformitate cu legislatia
nationala.In timp ce perioada de odihna se defineste ca orice prioada care nu
este timp de munca.
Timpul desfăşurat peste program reprezintă ore suplimentare.
Conform art.38 din Constituţia României din 1990 “durata de muncă este
de cel mult 8 ore pe zi” , iar Codul Muncii prevede că “timpul de muncă nu
poate depăşi 48 de ore pe săptănână inclusiv orele suplimentare”

Lector LUCA MARIA


  În cazul tinerilor până la 18 ani, duarata timpului de lucru e de 6 ore
pe zi, 30 de ore pe săptămână.
Repartizarea timpului de lucru e următoarea:
8 ore pe zi
5 zile pe săptămână şi 2 zile repaos.
Pentru anumite sectoare de activitate, unităţi sau profesii se poate stabili
un timp de lucru mai mare sau mai mic de 8 ore pe zi , prin negocieri
colective sau individuale, sau acest lucru poate fi prevăzut de acte normative
speciale.
Prin exceptie durata timpului de lucru poate fi prelungita peste 48 de ore pe
saptamina care includ orele suplimentare cu condita ca media orelor de
munca calculata pe o perioada de referinta de o luna calendarisica sa nu
depaseasca 48 de ore pe sapramina.
Prin contractul clectiv unic la nivel national se pot stabili sectoarele de
activitate unitatile, sau profesiile ce se vor negocia la nivel de ramura ,
perioade de referinta mai mari de o luna dar care sa nu depaseasca 12 luni
  Durata zilnică a timpului de lucru de 12 ore trebuie să fie urmată
obligatoriu de 24 de ore de repaos.
ART.111 din codul muncii instituie o durata saptaminala de timpului de munca
de 48 de ore maxim inclusive orele suplimentare . exceptional se pot depasi cele
48 de ore atunci cind munca se efectuiaza in schimburi dar cu conditia ca pe o
perioada de 4 saptamini sa nu se depaseasca 8 ore pe zi sau 48 de ore pe
saptamina, pt anumite sectoare de activitate unitati sau profesii stabilite prin ccm
la nivel national se pot negocia prin ccm la nivel de ramura perioade de referinta
mai mari de o luna care sa nu depaseasca 12 luni. . Modificarea codului a constat
in majorarea perioadei de referinta la 3 luni si in unele cazuri la un an ceea ce
conduce la aplicarea incomplete a directivei 93/104 modificata prin
2003/88/2003 a CE in care se prevede ca perioada de referinta de 4 luni pt.
stabilirea limitei maxime a orelor suplimentare pe saptamina.Legea 371 /2005 a
modificat prevederile art 111 alin 1 din cod in sensul ca perioada de referinta
este de 3 luni.calendaristice .Deasemenea pentru sectoarele de acrivitate
nominalizate la anexa 6 la contractul colectiv la nivel national se pot negocia
perioade de referinta mai mari de 3 luni dar care sa nu depaseasca 12 luni.
Prin Regulamentul intern păţile vor negocia
ora de incepere şi ora de terminare a programului de lucru, organizarea lucrului
pe schimburi, pe tură sau turnus, modalitatea de predare a schimburilor, stabilirea
categoriilor de salariaţi care au program de lucru diferit (paznici, centralistă).

Lector LUCA MARIA


FORMELE SPECIFICE DE ORGANIZARE A TIPULUI DE MUNCĂ

1. TURA – activitatea se desfăşoară in shimburi ce se succedpe o parte


sau pe întreaga durată a zilei de lucru. În zilele de repaos şi sărbători
legale nu se lucrează.
2. TURA CONTINUĂ – se lucrează neîntrerupt, în trei schimburi
inclusiv în zilele de repaos şi sărbători legale (în siderurgie,
metalurgie).
3. TURNUSUL – munca se prestează în schimburi inegale, în unele zile
sub, în altele peste 8 ore în scopul deservirii neîntrerupte a mijloacelor
de transport.
4. PROGRAMUL DE EXPLOATARE – durata zilei de muncă nu poate
fi stabilită anticipat, ea depinzând de comenzile beneficiarului. Acest
tip de organizare a timpului de muncă este specific seviciilor de CFR,
poştale, navale.
5. PROGRAMUL INEGAL – este specific actvitati de intretinere si
reparatii desfasurat in deplasare (este vorba de munca desfasurata la
instalatii amplasate intr-o anumita zona teritoriala conform planului
lunar si a esalonarii zilnice).
6. PROGRAMUL FRACŢIONAT- este activitatea ce se presteaza in
baza unor orare astfel stabilite incat intre sfarsitul primei parti si celei
de a doua parti a programului sa fie un interval de 3-4 ore.(magazine,
banci, unitati zootehnice)

DURATA REDUSĂ A TIMPULUI DE LUCRU

Salariaţii care desfăşoară activitate în condiţii deosebite, vătămătoare,


grele, periculoase beneficiază de reducerea timpului de lucru sub 8 ore pe zi
conform legii 31/1991.
Criteriile avute în vedere pentr stabilirea persoanelor care beneficiază de
reducerea timpului de muncă sub 8 ore pe zi :
 Natura factorilor nocivi care acţionează asupra organismului;
 Intensitatea de acţiune a acestora;
 Durata de expunere la aceşti factori;
 Condiţii de muncă ce impun efort fizic mare, zgomot, vibraţii;
 Condiţii de muncă ce implică solicitare nervoasă, atenţie încordată,
concentrare intensă;
 Morbiditate la un nivel ridicat;
 Alte condiţii care duc la uzura organismului;

Lector LUCA MARIA


În aceste condiţii se fac determinări de catre unitătile specializate ale
Ministerului Sănătăţii de unde rezultă depăşirea normelor de protecţie a
muncii şi se vizează de MMSS
Beneficiaza de reducerea timpului de munca si urmatoarele categorii de
salariati :- toate categoriile de salariati care lucreaza in cazul temperaturilor
extreme ca posibilitate prevazura in OUG.99/2000
Personalul care isi desfasoara activitatea in in locuti de munca privind
anatomia patologica , medicina legala radiologie roentgenterapie, terapie cu
energii inalte etc.au program de 6 ore OMS 870/2004
Medicii din unitatile sanitare cu compartimente de cercetare stiintifica
medico farmaceutica au program de 7 ore.
Salariatele care alapteaza si solicita pauze de alaptare beneficiaza de
reducerea timpului de lucru cu 2 ore zilnic OUG 96/2003
Tinerii in virsta de de pina la 18 ani beneficiaza de reducerea timpului zilnic
de munca cu 2 ore .

MUNCA ÎN TIMPUL NOPŢII

  Pentru salariaţii ale căror programe de lucru se desfăşoară între 22 şi


06, durata timpului de lucru este mai mică cu o oră, conform Contractului
colectiv la nivel naţional.
Angajatorii care utilizează frecvent munca de noapte sunt obligaţi să
înştiinţeze ITM.
 Pentru munca de noapte se poate acorda un spor – de 15% (conform
Codului Muncii ) sau de 25% ( conform Contracului colectiv la nivel
naţional).
Persoanele care lucrează noaptea vor fi supuse unor examene medicale
periodice gratuite. Salariatul de noapte reprezintă, după
caz:
- salariatul care efectuează munca de noapte cel
puţin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru;
- salariatul care efectuează munca de noapte în
proporţie de cel puţin 30% din timpul sau lunar de
lucru."

Durata normală a timpului de lucru, pentru


salariatul de noapte, nu va depăşi o medie de 8 ore pe
zi, calculată pe o perioada de referinta de maximum 3

Lector LUCA MARIA


luni calendaristice, cu respectarea prevederilor
legale cu privire la repausul săptămânal."

Durata normală a timpului de lucru, pentru


salariaţii de noapte a căror activitate se desfăşoară
în condiţii speciale sau deosebite de munca, stabilite
potrivit dispoziţiilor legale, nu va depăşi 8 ore pe
parcursul oricărei perioade de 24 de ore, în care
prestează munca de noapte."

  Tinerii până la 18 ani, femeile gravide şi cele care alăptează nu vor


lucra în munca de noapte.
Angajatorul are obligaţia de ţine evidenţa orelor de noapte şi de a se
supune controlului ITM.

  Se poate stabili un program de lucru flexibil, în funcţie de


negocierile partenerilor.

 Documentele primare care dovedesc executarea CIM sunt:


 Condica de prezenţă;
 Fişa de pontaj;
 Foaia colectivă de prezenţă;
 Statul de plată;

ORELE SUPLIMENTARE

  Orele suplimentare pot fi plătite cu un spor de 75% sau pot fi


recompensate cu ore libere plătite în următoarele 30 de zile(conform
prevederilor Codului muncii).
 Tinerii până la 18 ani nu pot presta muncă suplimentară,de asemenea
conform art.118 din Codul muncii ”e interzisa efectuarea muncii suplimentare
peste durata stabilită de cod”.
 Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului.
Conform Contractului colectiv la nivel naţional primele 120 de ore
suplimentare din an se plătesc cu un spor de 100%, iar următoarele cu 50%.
În cazul salariaţilor instituţiilor bugetare, sporul pentru orele suplimentare va
fi de 75% pentru primele 2 ore şi 100% pentru următoarele.

Lector LUCA MARIA


REPAOSUL
1
Perioada de repaus reprezintă orice perioada care
nu este timp de munca."

 Între două zile consecutive salariaţii au dreptul la repaos ce nu poate fi


mai mic de 12 ore, în afară de situaţia când se rotesc schimburile, în acest caz
putând fi de minim 8 ore.
Pauza de masă nu se include în durata timpului de lucru. Existenţa şi
durata pauzei de masă se negociază în contractul colectiv sau în cel individual
de muncă.
 Tinerii sub 18 ani beneficiază de 30 minute pauză de masă după 4 ore
şi jumătate de muncă.
Repaosul săptămânal este de regulă sâmbăta şi duminica. Când acest
lucru nu este posibil pentru că ar prejudicia interesul public sau desfăşurarea
normală a activităţii, părţile pot negocia alte două zile libere în conrtactul
cloectiv de muncă sau în regulamentul intern.
În acest caz se negociază şi un spor la latitudinea părţilor.
Pentru situaţii de excepţie, când repaosul săptămânal e acordat cumulat
după 15 zile calendaristice, cu acordul ITM, salariaţii care nu au beneficiat de
repaosul săptămânal au dreptul la o compensaţie egală cu 250% din salariul de
bază. Cuantumul compensatiei este acelaşi si în cazul în care angajatorul
solicită angajaţii pentru executarea unor lucrări legate de salvarea unor bunuri
sau personae sau înlăturarea efectelor unor accidente.

SĂRBĂTORI LEGALE
1şi 2 ianuarie;
1 mai;
Prima şi a doua zi de Paşti;
1 decembrie;
25 şi 26 decembrie;
Două zile pentru fiecare dintre cele două sărbători religioase anuale pentru
alte religii decât cele creştine;
Prin HG se vor stabili sectoarele unde programul de lucru va fi altul în
scopul asigurării asistenţei sanitare, aprovizionării etc.
Pentru munca prestată în sărbători legale sporul este de 100%.
Prin contractul colectiv de muncă se pot stabili şi alte zile libere.

Lector LUCA MARIA


B. TIMPUL DE ODIHNĂ
Dreptul la concediu este garantat tuturor salariaţilor şi nu poate face
obiectul limitări sau tranzacţii.Concediul se efectuiaza in fiecare an .Prin
exceptie concediul se pote efectua si in anul urmator in cazurile prevazute de
lege sau de de ccm aplicabil
. Durata minima a concediului este de 20 zile conform Codului muncii şi de
21 de zile conform contractului colectiv la nivel naţional.
Concediul de odihnă pentru salariaţii unităţilor bugetare este
regelementat de HG 250/1992.
Concediul se acordă proporţional cu perioada lucrată într-un an
calendaristic se scad perioadele în care nu s-a prestat efectiv activitatea
(perioadele în care contractul este suspendat).
Pentru salariatii care presteaza activitate in baza unor contracte cu timp
partial concediul de odihna se acorda ca nr. de zile in functie de criteriile
stabilite pt. salariatii cu timp integral doar calculul indemnizatiei de concediu
va fi facut tinindu-se seama de salariul pt. timp partial.
Pentru perioada de concediu salariatii beneficiaza de de o indemnizatie ce
nu poate fi mai mica decit salariul de baza indemnizatiile cu caracter
permanent cuvenite pt. perioada respectiva prevazute in contractul individual
de munca. Indemnizatia de concediu reprezinta media zilnica a drepturilor
salariale din ultimile trei luni anterioare plecarii in concediu multiplicate cu
nr. de zile de concediu.
Sărbătorile legale nu se includ în perioada de concediu.
- În cazul în care angajatorul nu şi-a respectat obligaţia de a asigura pe
cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesională în condiţiile
prevăzute de lege, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare
profesională, plătit de angajator, de pana la 10 zile lucrătoare sau de pana la 80 de
ore.
. Cererea de concediu pentru formare profesionala se inainteaza cu cel
putin o luna inainte, angajatorului cu precizarea datei de incepere a stagiului
de formare , domeniul si durata.
Durata concediului pentru formare profesionala nu poate fi dedusa din
concediul de odihna.
Concediile fara plata : conform art 148 alin 1 din codul muncii pentru
rezolvarea unor situatii personale salariatii au derptul la concedii fara plata .
Durata lor se stabileste prin contractul colectiv aplicabil si prin regulamentul
intern .Pentru unitatile bugetare se reglementeaza prin art 25 din HG.
250/1992 situatiile in care se acorda concediu fara plata,deasemenea exista
posibilitatea acordarii de concedii fara plata prin liberul acord de vointa la
partilor pentru alte interese personale.

Lector LUCA MARIA


Durata timpului de munca este o componenta esentiala a relatiilor de
munca . Reducerea timpului de munca a determinat si determina in mod
frecvent o crestere a numarului de ore suplimentare .Desigur plata orelor
suplimentare este mai costisitoare decit angajarea de personal .Sindicatele
sustin ca prestarea de ore suplimentare favorizeaza somajul.Majoritatea
tarilor europene au recurs la plafonarea posibilitatii de a efectua ore
suplimentare si la majorearea cheltuielilor suportate de angajator in vederea
prestarii acestora.La ordinea zilei in statele dezvoltate se afla organizarea
flexibila a timpului de munca in vederea satisfacerii cerintelor consumatorilor.

Lector LUCA MARIA