EVALUAREA PRIMARĂ ÎN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

Foarte important în acordarea primului ajutor este siguranța salvatorului. Dacă salvatorul
este în pericol , există riscul să nu mai poată acorda nici el ajutorul. Oricât de nobilă și de altruistă
este salvarea de vieți, nu trebuie ca salvatorul să-și pună viața în pericol, pentru că poate deveni
victimă. Regula de bază în cazul acordării primului ajutor și a salvării de vieți spune ca pe primul loc
se află viața salvatorului sau a salvatorilor.

Cum să salvăm o viață fară să ne punem viața în pericol?

ACCIDENT RUTIER

1. Uita-te în jur!
2. Analizează situația
3. Pune triunghiurile reflectorizante din dotarea mașinii
4. Scoate cheile din contact și bornele de la bateriile de la mașinile avariate ca să nu poată lua
foc
5. Suna la 112 și dă detalii despre cele întâmplate

ELECTROCUTARE

1. Ne uităm în jur!
2. Gândim problema
3. Nu ne repezim asupra victimei. Fiind vorba de o electrocutare avem nevoie de un obiect de
lemn, plastic sau cauciuc ca să îndepărtăm firele electrice din jurul victimei.
4. Apoi evaluăm semnele vitale în timp ce sunăm la 112 pentru ajutor specializat.

SCURGERE DE GAZE

1. Privim, analizăm!
2. Tricoul , bluza sau șalul peste gură ca să nu inhalezi gaz.
3. Găsește rapid o fereastră pe care să o deschizi larg ca să se aerisească.
4. Ieși din încapere într-un spațiu mai sigur și apelează 112 și dă cât mai multe detalii despre
loc, numarul și starea victimelor.
5. Abia apoi intri din nou în încaperea cu scurgerea de gaz și vezi dacă mai poți face ceva până
la sosirea ambulanței.

INCENDIU

1. Analizăm
2. Orice sursă de apă este perfectă!
3. Important este să nu te asfixiezi! E recomandat mersul târâș, flăcarile și fumul urcă într-un
spațiu.

Ideea esențială este că salvatorul trebuie să traiască pentru a putea salva pe cineva! Cel mai
mare erou este eroul prudent!
 SOLICITAREA AJUTORULUI

Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență implică mai multe servicii:
-POMPIERII
-AMBULANȚA
-POLIȚIA
-JANDARMERIA

Alertați serviciile de urgență la numărul unic de apelare 112! Acest număr este un
număr de dispecerat integrat (ambulanță, pompieri, poliție, jandarmerie). Numărul 112 este
valabil în toate țările din Uniunea Europeană. Apelul la numărul de urgență 112 este gratuit.
Apelurile false la numărul de urgență sunt pedepsite conform legii. Se poate suna la numărul
de urgență de pe orice telefon, inclusiv de pe un telefon fără semnal.
Este foarte important ca atunci când apelați numărul de urgență 112 să vă mențineți
calmul, să răspundeți corect și clar la toate întrebările pe care dispecerul vi le adresează și nu
încheiați convorbirea până când dispecerul nu vă anunță ca puteți închide.
Spuneți clar dispecerului:
- Cine sunteți și ce s-a întâmplat?
- Precizați locația cât mai exact ( ex. strada, numărul, repere, indicii).
- Numărul victimelor și vârsta aproximativă a acestora.
- Starea victimelor (ex. conștient, inconștient, sângerare, etc.)
- identificati potentiale pericole (ex. curent electric, scurgeri de gaze, foc, fum,
substante toxic)
 CONVULSIILE
Convulsiile generalizate debutează cu un strigăt sau un ţipăt, victima devine
inconştientă, rigidă şi se prăbuşeşte. Membrele prezintă mişcări involuntare, necontrolate,
puternice, simetrice, ritmice.
Este posibil ca pe durata crizei persoana să prezinte o coloraţie albăstruie în jurul gurii
(cianoză), din cauza tulburărilor respiratorii.
Pacientul îşi poate muşca limba, poate saliva abundent, poate vărsa sau poate
prezenta emisie spontană de urină sau de materii fecale.
Convulsiile se opresc spontan după aproximativ 1–2 minute (în medie 60-90 sec). In
acest interval de timp pacientul rămâne inconştient.
După terminarea convulsiilor victima este confuză, somnolentă, poate acuza durere
de cap. Starea de conştienţă revine treptat.
Ce este de facut?
• păstraţi-vă calmul, rămâneţi lângă victimă
• priviţi în jur – dacă persoana se află într-un loc periculos, încercaţi să-l evacuaţi de
acolo. Dacă nu, nu-l mutaţi.
• îndepărtaţi obiectele contondente sau ascuţite din jur
• protejaţi-i capul, aşezându-i sub cap o perină, o jachetă înfăşurată etc.
• desfaceţi nodul de la cravată şi îndepărtaţi orice obiect care ar putea îngreuna
respiraţia pacientului.
• îndepărtaţi-i ochelarii.
• după ce convulsiile s-au terminat întoarceţi pacientul în poziţie laterală de siguranţă şi
asiguraţi-vă că are căile aeriene deschise
• rămâneţi alături de victimă până când aceasta îşi recapătă complet starea de
conştienţă. Asiguraţi-vă că este în siguranţă
Nu faceți:
• nu încercaţi să limitaţi sau să restricţionaţi mişcările pacientului
• nu încercaţi să-i introduceţi nimic în gură (pentru a nu-şi muşca limba)
• nu încercaţi să-i daţi apă, medicamente sau alimente până când starea de conştienţă
nu-i revine complet
• nu-l muşcaţi de deget, nu aruncaţi cu apă pe el, nu-l fricţionaţi cu oţet etc
 ELECTROCUAREA

DEFINIŢIE
Trecerea curentului electric de înaltă tensiune prin corpul omului.
PRIMUL AJUTOR
Se scoate victima rapid de sub acţiunea curentului electric, prin îndepărtarea
conductorului electric, a aparatului electric, scoaterea siguranţei
Nu se pune niciodata mâna neizolată pe corpul victimei.

Pentru a nu se electrocuta şi salvatorul, victima se îndepărtează cu ajutorul unor

obiecte rău conducătoare de electricitate şi uscate din lemn, plastic sau cauciuc.
Eventual victima se va trage de haine sau de centură de către o persoană echipată cu
mănuşi şi cizme de cauciuc.
Dacă victima este constientă se va întinde într- un loc ferit de frig sau caldură.
Se va descheia la haine, guler, centură.
 Dacă persoana electrocutată este inconstientă se aşează în poziţie laterală de
siguranţă si se supraveghează continuu.
Dacă victima este inconstientă si nu respiră se sună la 112 şi se începe masajul
cardiac extern şi respiraţia artificială, în raport de 30:2, până la sosirea ajutorului calificat
Observaţii
Orice persoană electrocutată trebuie dusă la spital pentru examinare, chiar dacă nu pare
a fi necesar.
Nu se procedează la îngroparea victimei sau la acoperirea ei cu pământ.

ARSURI
Arsura reprezintă o leziune a pielii (şi a ţesuturilor din vecinătate) de diferite grade,
pe suprafeţe variabile, ca urmare a contactului cu diversi agenti nocivi termici, chimici,
electrici sau radiaţii.
Clasificare
o Arsura de gradul I - piele roşie
o Arsura de gradul II – vezicule (basici)
- cea mai dureroasă
o Arsura de gradul III - flictene cu conţinut sangvinolent
- durerea nu mai e atât de intensă
o de gradul IV - extinde până la os

Situaţii cu periculozitate crescută

• Localizarea la nivelul feţei şi gâtului, a încheieturilor sau a organelor genitale.
• Dacă sunt circulare.
• Arsurile profunde (prin electrocutare sau date de substanţe acide).
• Arsurile căilor respiratorii (ex. inhalarea de gaze fierbinţi).
• Suprafeţe arse mai mari de 5% la copil, respectiv mai mari de 10% la adult.
o calcularea suprafeţei arse se face cu aproximaţie cu ajutorul dimensiunilor palmei
pacientului, aceasta reprezentând aproximativ 1% .

PRIMUL AJUTOR
 Răciţi arsura cât mai repede posibil, cu apă rece, timp de 15-20 de minute sau
până când durerea mai scade.

 Îndepărtaţi hainele şi bijuteriile, dacă nu sunt prinse de piele, şi asiguraţi protecţia

victimei împotriva hipotermiei, cu ajutorul foliei de supravieţuire(se inveleşte
pacientul în partea argintie) .

 După ce aţi răcit arsura, aplicaţi o compresă sterilă sau materiale textile curate,
umede.
 Dacă au apărut băşici, nu le spargeţi.
 Nu ungeţi arsura cu creme antibiotice.
  În cazul arsurilor produse de substanţe chimice, spălarea suprafeţei arse cu jet de
apă trebuie să fie de o durată mai mare, pentru a fi siguri că se îndepărtează orice
urmă de substanţă cauzatoare.

LEȘINUL
Lesinul este un episod de pierdere a starii de constienta cu debut rapid si durata scurta
(cateva secunde).
De cele mai multe ori este consecinta emotiilor puternice, a stressului, a caldurii
excesive si a deshidratarii, a exercitiilor fizice intense, dar si a unor boli.

• Semne de avertizare:
- pielea este palida, transpirata, rece
- senzatie de ameteala, de slabiciune
- tulburari de vedere, vedere incetosata
- senzatie de greata
- stare de oboseala, cascat
PRIMUL AJUTOR
• Ajutati victima sa se intinda. Daca vedeti ca o persoana este pe cale sa lesine,
incercati sa o prindeti, inainte de a cadea. Daca victima a lesinat stand pe scaun,
intindeti-o pe jos.
• Daca gasiti persoana inconstienta, verificati daca respira. Daca respira, intoarceti-o in
pozitie laterala de siguranta si sunati la 112. Daca nu respira, sunati la 112 si incepeti
manevrele de resuscitare .
• Ridicati membrele inferioare ale pacientului la 30 grade
 • Desfaceti cravata, gulerul
• Puneti o compresa (batista) cu apa rece pe fruntea victimei.
• Daca persoana si-a revenit, este constienta, puteti sa-i dati sa bea apa.
• Supravegheati victima si nu-i permiteti sa se ridice pana ce nu si-a revenit complet
sau pana la sosirea echipei medicale.
NU FACEȚI:
- nu loviti, nu bruscati, nu aruncati cu apa pe victima inconstienta.
- nu- i dati nimic sa bea sau sa manance pana ce nu si-a revenit.
- nu incercati sa mobilizati sau sa asezati pe un scaun o persoana inconstienta.
- nu parasiti victima pana ce nu si-a revenit complet sau pana la sosirea ehipajului
medical.

LIPSA DE AER ( DISPNEEA)

Daca pacientul acuza lipsa de aer sau se plange ca nu poate respira:
- nu-l intindeti niciodata pe spate, nu-l asezati in pozitie laterala
- asezati-l pe un scaun, la marginea patului sau pe jos, sprijinit de un plan dur
- desfaceti cravata, gulerul etc
- deschideti geamurile

- sunati la 112
 SUPORTUL VITAL DE BAZĂ

1. Recunoașterea precoce a stopului cardio-respirator si anunțarea serviciilor de

urgență.
2. Începerea resuscitării cât mai devreme pentru a câștiga timp.
3. Utilizarea defibrilatorului pentru a reporni inima.
4. Îngrijirea pacientului post-resuscitare pentru restabilirea calității vieții.

 A: Eliberarea și menținerea căilor aeriene libere

 B: Suportul respiraţiei
 C: Suportul circulației

 Ceea ce putem face noi fără ajutorul vreunui echipament, până la venirea
ambulanţei.

1. Se asigură siguranţa:
– Salvatorului
– Victimei
– A persoanelor din jur
Focul
Traficul
Curentul electric
Materiale periculoase
2. Starea de conștiență
1) “Sunteți bine?”
2) Scutură uşor de umeri
3) Stimul dureros
Dacă raspunde:
→ Lasaţi victima în aceeaşi poziţie
→ Evitaţi pericolele
→ Aflaţi ce s-a întâmplat
 → Reevaluaţi periodic

3. Pacient inconștient

4. Strigă după ajutor

5. Deschide căile aeriene

HIPEREXTENSIA CAPULUI
- O mână pe fruntea pacientului
RIDICAREA MANDIBULEI
- Cu două degete pe bărbie
 6. Verifică respirația

 Priveşte
 Ascultă
 Simte
Timp de maxim 10 secunde
INCONȘTIENT?
NU RESPIRĂ?
PACIENT ÎN STOP CARDIO-RESPIRATOR!
APELEAZĂ 112!

ÎNCEPE PROTOCOLUL DE RESUSCITARE PÂNA LA VENIREA ECHIPAJULUI DE URGENȚĂ!

SECUNDELE ÎNSEAMNĂ VIAȚĂ!

 COMPRESIUNI TORACICE

30 DE COMPRESIUNI TORACICE
AŞEAZĂ PACIENTUL PE O SUPRAFAŢĂ DURĂ!
 Podul palmei pe mijlocul sternului
 Aşezaţi cealaltă mână peste prima
 Încrucişaţi degetele
 Coatele întinse, perpendiculare pe stern
 Comprimaţi toracele
 Rată 100 compr/min
 Adâncime 5 cm
 Compresiune “=“ relaxare
 Se schimbă persoana care face compresiuni la 2 minute.
 2 RESPIRAȚII SALVATOARE!

 Pensaţi nasul
 Lipiţi-vă buzele de gura victimei
 Expiraţi până când se ridică toracele – 1 sec
 Lasaţi toracele să se relaxeze (expir) – 2 s
BATISTA SALVATORULUI
 CÂT TIMP RESUSCITĂM?

30 DE COMPRESIUNI

2 RESPIRAȚII

Etapa capitala a reanimarii cardiorespiratorii, practicata in caz de stop cardiac (starea

se traduce printr-o pierdere a constientei si abolire a pulsului in arterele mari - artera
carotida in regiunea gatului, artera femurala in regiunea inghinala). Masajul cardiac extern,
asociat cu mentinerea libertatii cailor aeriene si a ventilatiei artificiale asigura o activitate
circulatorie minimala prin tehnica zisa a compresiilor toracice intermitente la nivelul sternului.
Mecanismul sau consta in punerea in joc a pompei cardiace (comprimand inima intre stern si
coloana vertebrala, se goleste continutul sau sangvin inainte ca o noua umplere cardiaca sa
aiba loc in urma doar indepartarii compresiunii), careia i se adauga efectul pompei toracice
(legat de variatiile de presiune toracica datorate alternantei compresiune/relaxare a
toracelui), care asigura expulzarea sangelui spre marea circulatie.
Tehnica - Salvatorul exercita pe jumatatea inferioara a sternului bolnavului, care este intins
pe spate si pe o suprafata tare, compresiuni scurte si regulate (de la 80 la 100 pe minut la
adult si la copil, 120 pentru sugar) cu ajutorul partii posterioare a palmelor de la ambele maini
puse una peste alta, bratele intinse vertical pentru a transmite greutatea corpului
salvatorului. La copil, aceste compresiuni pot fi executate cu ajutorul unei singure maini, iar
la sugar chiar numai cu doua degete. In paralel, este practicata o ventilatie artificiala,
indeosebi prin tehnica gura-la-gura. Frecventa insuflatiilor este de doua la fiecare
cincisprezece compresiuni sternale, atunci cand nu exista decat un singur salvator, ori de una
la fiecare cinci compresiuni atunci cand exista doi salvatori.