Sunteți pe pagina 1din 6

Perechea VII (facial)

Este un nerv mixt , contine fibre motorii, senzitive, senzoriale si vegetative.


Fibrele motorii
- Isi au nucleul la nivelul puntii, ele inconjoara nucleul perechii VI formand Eminentia Teres. Apoi au un traiesc
inferior si lateral
- Originea aparenta a nervului : santul bulbo – pontin. De aici impreuna cu perechea VIII patrund in canalul
auditiv intern din stanca temporalului, strabat stanca
- La nivelul glandei parotide se divide in 2 ramuri :
 Ramul temporo-facial care inerveaza muschii
 Temporali
 Orbicularul pleoapelor
 Aripei nasului
 Obrazului si buzei superioare
 Ramul cervico – facial care inerveaza muschii
 Buzei inferioare
 Mentonului
 Pielosul gatului

Examenul semiologic al nervului facial cuprinde examenul


- Functiei motorii
- Functiei senzitive
- Functiei senzoriale
- Reflexelor care tin de nervul facial

Fibrele senzitive, senzoriale si vegetative sunt grupate in nervul intermediar perechea VII bis. Prin acest nerv se asigura
- Fibre senzitive – inervatia tegumentelor din regiunea mastoidiana
- Fibre senzoriale – Gustul in 2/3 anterioare ale limbii
- Fibre vegetative – inervatia gl salivare sublinguala si submaxilara, lacrimale

La examenul functiei motorii se examineaza muschii mimici ai fetei atat in repaus cat si in dinamica. Cerem bolnavului
sa contracte diversi muschi ai fetei si notam forta, tonicitattea si troficitatea acestor muschi.

Examenul functiei senzitive, se examineaza sensibilitatea superficiala : tactila , termica si dureroara in regiunea
retroauriculara (a mastoidei). Putem avea anestezie , hipo sau hiperestezie.

Examenul functiei senzoriale – se testeaza gustul in 2/3 anterioatre ale limbii cu zahar, sare, acid acetic. Putem avea
modificari ale gustului : lipsa perceptiei (aguezie), perceptie vicioasa (crize psihosenzoriale gustative din epilepsia
temporala)

Examenul reflexelor care tin de nervul facial


1. Nazo – palpebral : se percuta cu ciocanul de reflexie baza nasului si se obtine o inchidere simultana a pleoapelor
2. Optico – palpebral : se proiecteaza un spot luminos inspre ochis si se obtine o inchidere voluntara a pleoapelor
3. Acustico – vestibular : producem un zgomot instantaneu la urechea bolnavului si obtinem o clipire automata
4. Cornean – la care participa trigemenul (ca portiune aferenta) si facialul (ca portiune eferenta).

Patologia nervului facial frecventa e paralizia faciala periferica.

Este determinata de lezarea nucleului sau a trunchiului facialului de aceeasi parte, obtinandu-se o paralizie a musculaturii
dintr-o jumatate a fetei. La inspectie se observa asimetrie faciala
 Stergerea cutelor fiziologice de la nivelul fruntii
 Fanta palpebrala de partea paraliziei e mai larga cu o cantitate mai mare de lacrimi = epifora
 Comisura bucala de partea respectiva e mai coborata
 Santul nazogenian de aceeasi parte e disparut
Examinand in dinamica se constata ca bolnavul
- Nu poate incretii fruntea de partea paraliziei
- Nu poate inchide fanta palpebrala de aceeasi parte
- Fanta palpebrala ramanand deschisa se observa cum globul ocular are o miscare in sus si inafara – semnul lui Bell
- Bolnavul nu poate arata dintii, fluiera, sufla
- Cand vrea sa arate dintii gura are un aspect ovalar trasa de partea sanatoasa – racheta de tenis
- La aratarea dintilor muschiul pielos al dintilor nu se contracta de partea paralizata
- Prezinta tulburari de gust pe partea respectiva in special o diminuare a gustului

Etiologia in paralizia faciala periferica

- Leziuni ale nucleului nervului facial la nivelul puntii prin


 AVC
 Tumori de trunchi
 Procese infectioase : meningita
- Afectare la nivelul unghiului ponto – cerebelos impreuna cu perechea VIII
 Tumori : neurinom de acustic, colesteatom, meningiom
- La nivel subarahnoidian
 Poliradiculonevrite
- La nivelul stancii temporale
 Traumatisme craniene cu leziuni ale stancii temporalului
 Tumori de stanca temporala
 Virotica : Paralizia faciala afrigore (cea mai frecventa)
- La nivelul parotidei
 Procese inflamatorii , traumatice, tumorale ale glandei parotide

Tratament – Nespecific
 Cortizon
 Vitamine din grupul B
 Antivirale

Paralizia faciala de tip central

Leziunea poate fi incepand de la scoarta (cortex) la nivelul fasciculelor cortico – nucleare pana la nivelul nucleului
nervului facial. Aceasta paralizie este de partea opusa leziunii deoarece fasc cortico- nucleare se incruciseaza .

Clinic afecteaza cu precadere musculatura inferioara a fetei. Crutarea musculaturii superioare se expllica prin faptul ca
nucleul nervului facial in portiunea superioara are o dubla reprezentare corticala.
Bolnavul prezinta in general comisura bucala mai coborata.

Etiologie : AVC, Tumori, Traumatisme

Perechea IX (glosofaringian)

Nerv mixt , contine fibre motorii, senzitive, senzoriale si vegetative.


Fibrele motorii
- isi au originea in portiunea superioara a nucleului ambiguu din bulb.
- Inerveaza
 Constrictorul superior al faringelui
 Muschiul stilo – faringian
 Muschiul stiloglos
Fibrele senzitive asigura sensibilizatea generala la nivelul amigdalelor, lojelor amigdaliene si a peretelui posterior al
faringelui.
Fibrele senzoriale asigura functia gustativa in 1/3 posterioara a limbii , deci in spatele V-ului lingual.
Fibrele vegetative asigura inervatia glandei parotide.
Traiect:
- Paraseste trunchiul prin santul colateral posterior.
- Apoi paraseste craniul prin gaura rupta posterioara impreuna cu vagul si nervii accesori (spinal XI)

Examenul semiologic cuprinde examenul


- Functiei motorii
- Functiei senzitive
- Senzoriale
- Vegetative
- Reflexele care tin de nervul IX

Functia motorie . se cerceteaza deglutitia pt solide si aspectul si mobilitatea peretelui posterior al faringelui.
- In leziunea unilaterala a nv IX bolnavul are greutati in deglutitia pt solide avand senzatia ca bolul alimentar se
opreste la nivelul faringelui
- In leziunea unilaterala se constata ca peretele posterior al faringelui este tras de partea sanatoasa – semnul
cortinei
Functia senzitiva consta in
- Examinarea sensibilitatii tactile, termica, dureroasa la nivelul amigdalelor si al lojelor amigdaliene
Functia senzoriala
- Examinarea cu substante gustative dar in 1/3 posterioara a limbii putem gasi tulburari de gust in special pt gustul
amar.
Functia vegetativa
- Este mai greu de examinat. Se examineaza cu o ventuza la care se adapteaza o epubreta si se observa cantitatea de
saliva produsa de gl parotida.
Reflexe
- Faringian – contractia brusca a muschilor faringelui insotita de greata puternica cand se excita peretele posterior al
faringelui.
- Sinusului carotidian : se produce presiune constanta la nivelul sinusului si apare bradicardie, tahicadie etc. se
intampla uneori sa faca lipotimie si uneori deces. Nu se mai face

In leziunea unilaterala a nervului apar


 TuLburari de deglutitiei pt solide
 Semnul cortinei prezent,
 Anestezie in regiunea amigdaliana,
 Tulburari de gust in 1/3 posterioara a limbii
 Reflexul faringian abolit

Leziunea bilaterala e insotita de


- Tulburari grave pt solide
- Reflex faringian abolit bilateral
- Anestezie bilaterala in regiunea amigdaliana
- Tulburari mari de gust in special pt amar

Nevralgia de nerv glosofaringian

Patologie frecventa dar mai putin frecventa decat nevralgia de trigemen

Poate fi
- Primitiva (fara cauza anume)
 Crize violente de durere cu punct de plecare la baza limbii sau lojele amigdaliene
 Intre crize exista perioade de acalmie totala
 Crizele pot fi declansate de bolul alimentar, spontan sau prin cascare
 Examenul neurologic obiectiv nu pune nimic in evidenta patologic
 In timpul crizei bolnavul prezinta cantitate mare de saliva (sialoree)
 Examenul faringelui este greu de examinat deoarece poate declansa criza dar cand putem sa facem
examenul se constata o zona de hiperestezie in special la nivelul bazei limbii care daca e anesteziata duce
la cuparea crizelor

- Secundara consta in
 Crize dureroase dar de intensitate mai mica decat cele din nevralgia esentiala
 Intre crize bolnavul prezinta o durere de mica intensitate dar continua
 La examenul neurologic obiectiv putem gasi
 Abolirea reflexului faringian
 Tulburari de deglutitie pt solide
 Anestezie in lojele amigdaliene sau la nivlelul peretelui posterior al faringelui
 Etiologie
 Tumori maligne faringiene
 Cancer amigdalian, de cavum
 Anevrism de artera carotidiana interna
 Neurinom de nv IX
 Diagnosticul diferential se face cu
a. Nevralgia de nerv laringian superior ( ram al vagului)
 Durerea incepe la nivelul cartilajelor tiroidiene si iradiaza in unghiul inferior al mandibulei
 Durerea e declansata de inghititul in gol sau de vorbit
b. Sindromul de ganglion geniculat determinat de Zona Zoster
 Durerea apare la nivelul faringelui dar iradiaza in zona temporala.
 Se observa eruptie ZZ la nivelul conductulului auditiv
 Bolnavul prezinta paralizie faciala periferica de aceeasi parte

Perechea X (vagul)

Este nerv mixt, contine fibre :


- Somato – motorii
 Isi au originea in portiunea inferioara a nucleului ambiguu din bulb
 Inerveaza constrictorul inferior al faringelui, muschii valului palatin si muschii laringelui (corzile vocale)
- Viscero – motorii
 Isi au sediul in nucleul dorsal al vagului situat in planseul ventriculului IV din bulb
 Inerveaza musculatura neteda a traheei, bronsiilor, esofag, stomac, cai biliare, duoden etc
- Somato – senzitive
 Inerveaza mucoasele laringiene si o parte din mucoasa faringiana
- Viscero – senzitive
 Sunt aferente care vin de la viscerele abdominale sau toracale
Traiect :
- Vagul paraseste trunchiul prin santul colateral posterior al bulbului si craniul prin gaura rupta posterioara.
- In canalul intracranian – da ramuri meningeale
- La iesire din craniu da nervii laringian superior, inferior sau recurent

Semiologie – Examenul functiei motorii, senzitive, reflexele care tin de vag


Reflexe
- Tuse
- Velo – palatin

Examenul functiei motorii. Se examineaza:

- Deglutitia pt lichide – se da bolnavului sa bea o cantitate mica de apa : apa nu poate fi inghitita si reflueaza pe
nas
- Motilitatea valului palatin – punem bolnavul sa pronunte E sau A si in mod normal muschiul valului se
contracta, valul se ridica iar lueta e pe linie mediana.
 In paralizie unilaterala valul de partea paraliziei nu se mai ridica (muschiul nu se mai contracta) si lueta e
trasa de partea sanatoasa.
 In paralizie bilaterala, valul nu se mai contracta si ramane inert. Lueta atinge faringele posterior si baza
limbii.
- Motilitatea corzilor vocale (laringiana)
 Se examineaza vocea, daca prezinta reflex de tuse sau daca prezinta tulburari respiratorii.
 In paralizie unilaterala vocea este ragusita dar bolnavul prezinta reflexul de tuse dar nu si tulburari
respiratorii
 In paralizie bilaterala bolnavul e afon, nu are reflex de tuse dar are tulburari respiratorii

Cea mai frecventa e paralizia de nerv recurent cu asa numita voce bitonala.
Reflexul care tine de vag si se poate cerceta e reflexul velo – palatin : se atinge valul cu o sonda cand se produce
constrictia muschiului valului cu ridicarea lui.

Tulburarile vegetative
- Respiratorii
- Cardiace
- Paralizia bilaterala este incompatibila cu viata

Perechea XI (spinal / accesoriu)

Este nerv motor. Are 2 origini


- Bulbara
 Fibrele isi au originea in nucleul ambiguu in portiunea inferioara
- Medulara
 Fibrele isi au originea in cornul intermedio lateral al maduvei intre C1 si C5.
 De aici f motorii intra si urca in craniu prin gaura occipitala, fuzioneaza cu contingentul de fibre bulbare
si paraseste craniul tot prin gaura rupta posterioara.
 Dupa ce a parasit craniul, fibrele se despart din nou. Un contingent se adauga vagului si alt contingent
ajung si inerveaza muschiul trapez si m SCM.

In leziunea unilaterala
- M trapez e hipoton iar daca paralizia este mai veche va prezenta amiotrofii si uneori fasciculatii
- Umarul e cazut
- Scapula e indepartata de linia mediana
- Bolnavul nu poate ridica umarul
- Cand e afectat si SCM , muschiul e hipoton , uneori cu fasciculatii si capul e deviat realizand torticolisul.

Perechea XII (hipoglos)

Este nerv motor. Nucleul este la nivelul bulbului in panseul ventriculului IV. Fibrele au traiect anterior, parasesc bulbul
prin santul preolivar si craniul prin gaura condiliana anterioara. De aici nervul ajunge la limba unde inerveaza motor
muschii limbii.

Se examineaza
- Motilitatea
- Troficitatea
- Aspectul si pozitia limbii

In leziunea unilaterala bolnavul prezinta


- Atrofia unei ½ din limba
- Uneori fasciculatii in zona apropiata
- Cand limba e in gura, varful limbii e deviat de partea opusa nervului paralizat fiind tractionat de nv sanatos
- Cand scoate limba inafara varful limbii e deviat de partea nv afectat prin contractia m genioglos de partea
sanatoasa
In leziunea bilaterala
- Limba e atrofiata in totalitate
- Prezinta mucoasa foarte incretita – limba brazdata
- Bolnavul nu prezinta tulburari de sensibilitate
- Are tulburari grave de deglutitie, masticatie, vorbire

Vecinatatea acestor 4 nervi bulbari face ca de multe ori sa fie afectati in grup din cauza unei singure afectiuni.

Sindroame
1. La nivleul bulbului
 AVC
 Siringobulbie
 Tumori infiltrative de tr cerebral
 Scleroza laterala amiotrofica sau scleroza in placi
- Caracteristic este ca daca leziunea e localizata la acest nivel, bolnavul prezinta si tulburari piramidale, senzitive
sau cerebeloase.

2. La nivleul bazei craniului


 TCC cu fracturi de baza
 Tumori infiltrative de baza
 In leziunile de baza de craniu nu apar tulb piramidale, cerebeloase sau de sensibilitate.
- Sunt descrise mai multe sindroame:
a. Sd de gaura rupta posterioara (Vernet) – Paralizii de perechea IX, X,XI
b. Sd condilian anterior – Este afectata doar perechea XII
c. Sd de raspantie gaura rupta posterioara – gaura condiliana (sd Colerr Sicar) – Sunt afectate
perechile IX, X,XI,XII
d. Sd de hemibaza (Garsen) – Sunt afectate toate perechile de nv cranieni pe jumatate de baza de la I la
XII in special in tumori infiltrative care infiltreaza toata baza

3. In regiunea retroparotidiana
- Sd retroparotidian (Vilarret) – Pe langa afectarea celor 4 perechi este afectat si simpaticul cervical

Acestea au fost paralizii de tip periferic ale nv cranieni

Paralizia de tip central e determinata de leziuni la nivelul scoartei cerebrale sau a fasciculelor cortico – nulceare.
Cand e afectat doar un fasc cortico nuclear (geniculat) bolnavul nu prezinta simptomatologie de nv cranieni.

Cand e afectat bilateral se realizeaza Sindromul pseudo bulbar


- Tulburari de fonatie, deglutitie, mers (pasi mici si baza larga de sustinere)
- Semnul palmo mentonier bilateral
- Caracteristic : deosebire psuedo bulbar de sindrom bulbar : reflexele bulbare ale nervilor in sd pseudo bulbar nu
sunt afectate