Sunteți pe pagina 1din 2

Spete:

Capitolul 1:

Valoarea juridical a celor 3 salve de tun este aceea de curtoazie internationala. Curtoazia insemnand,
de obiecei, mijloace traditionale de exprimare a bunelor intentii, lipsei de ostilitate, solidaritatii, etc;
ele sunt lipsite de forta juridica, iar incalcarea lor nu atrage raspunderea internationala.
Nerespectarea curtoaziei poate, cel mult, sa genereze anumite tensiuni in relatiile internationale.

Consider justificata pozitia Bolinei, deoarece cele 3 salve de tun erau expresia lipsei de ostilitate si
respectul reciproc, iar aceasta ceremonie nefiind pusa in aplicare poate da de inteles statului Bolinei
ca statul Egina si-a schimbat pozitia fata de acesta.

Capitolul 2:

Cerinta 1: Recunoasterea de facto reprezinta acea recunoastere provizorie si limitata, in timp ce


recunoasterea de iure este acea recunoastere deplina si definitiva.

Cerinta 2: implicatiile recunoasterii „restaurarii independentei” statelor baltice sunt: ordinea juridica
a statului predecesor este inlocuita cu ordinea juridica a statului succesor; principiul suveranitatii
prevaleaza – statul succesor nu este continuatorul suveranitatii statului predecesor; statul succesor,
fiind suveran, nu este tinut sa respecte deciziile statului predecesor.

Capitolul 3:

Cerinta 1: Pentru existenta cutumei trebuie intrunite cumulativ elementele materiale, ce se refera la
aria de raspandire a cutumei si la timpul necesar pentru formarea cutumei si elementul subiectiv,
adica convingerea statelor ca practica exprima o regula de conduita cu forta juridica obligatorie.

Sunt de parere ca elementele pentru existenta cutumei au fost intrunite cumulativ si in speta de
fata, statul Darnuzia folosind in sectorul sau de fluviu, in perioada 1990-2012, dispozitive electrice
foarte rar si numai in scopuri stiintifice.

Cerinta 2: Raportul dintre tratat si cutuma: normele continute in tratate pot fi acceptate si aplicate si
de state terte, capatand astfel un caracter cutumiar si devenind obligatorii si pentru acestea. Este
posibil si ca anumite norme cutumiare preexistente sa fie incorporate in tratate internationale.

Cerinta 3: O asemenea norma nu ii este opozabila statului Darnuzia, el nefiind parte la tratatul
incheiat de celelalte trei state.

Capitolul 4:

Speta 1: Conventia de la Viena privind Dreptul Tratatelor se aplica Tratatului de mediu numai daca
tratatul a fost incheiat conform regulei pacta sunt servanda, liberului consimtamant si al bunei
credinte.

Speta 2: Conventia de la Viena privind Dreptul Tratatelor se aplica Tratatului privind investitiile
numai daca tratatul a fost incheiat conform regulei pacta sunt servanda, liberului consimtamant si al
bunei credinte.

Speta 3:

Cerinta 1: natura juridica a declaratiilor formulate de statele Finland si Arina se gaseste cuprinsa in
Tratatul cu pricina daca admite rezerve, obiectiuni si declaratii de interpretare si in Conventia de la
Viena privind dreptul tratatelor.
Cerinta 2: Pot exista urmatoarele raporturi intre statele parti la tratat, respectiv: intre statele care au
formulat rezerve si celelalte state parti care le-au acceptat – dispozitiile tratatului leaga statul
rezervatar si statele care le-au acceptat cu precizarea ca in ceea ce priveste articolele fata de care s-
au formulat rezerve, dispozitiile aplicabile sunt cele modificate potrivit rezervei si intre statul
rezervatar si statele care au formulat obiectiuni pot exista doua posibilitati de raporturi, si anume:
statele care au formulat obiectiuni pot sa accepte ca restul dispozitiilor tratatelor sa se aplice intre
ele si statele pot sa refuze aplicarea tratatului in ansamblul sau intre ele si statul rezervatar.

Speta 4:

Cerinta 1: Natura juridica a rezervelor formulate de catre cele doua state se gaseste in Tratatul cu
pricina daca precizeaza ca sunt admise rezervele si in Conventia de la Viena privind Dreptul
Tratatelor .

Cerinta 2: Intre statele Camara, Ryna, Tulsa, Oliva si Veriga se va aplica restul tratatului, in afara
dispozitiei care a fost cauza rezervei sau statele pot refuza aplicarea tratatului intre ele si Veriga.
Intre statul Ryna si Oliva este aceeasi posibilitate, statul Ryna poate sa aleaga daca sa aplice sau nu
restul tratatului. Intre statul Ara si celelalte statele care au formulat rezerve se va aplica astfel si intre
statul Ara si Camara, Ryna, Tulsa si Olivia se aplica tratatul fara rezervele formulate.

Capitolul 5:

Speta 1:

Cerinta 1: Refugiatul este definit ca orice “persoană care în urma unor temeri justificate de a
fi persecutată, pe motive de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup social
sau opinie politică, se găseşte în afara ţării sale de origine şi nu poate, sau din cauza acestor
temeri nu doreşte să revină în această ţară” (Articolul 1, alineatul A(2) din Convenţia privind
statutul refugiaţilor din 28 iulie 1951)
In speta elementele la care fac referire prevederile Conventiei sunt: persoanele de etnie
banda erau tratate inferior celor de etnie aka, avand drepturi limitate si fiind persecutati;
urmau a fi condamnati la moarte prin spanzurare.
Cerinta 2: Consider ca refuzul statului Mafrom este justificat, deoarece daca ar accepta sa ii
extradeze pe cei 3 etnici Banda, acestia ar urma sa fie persecutati in tara lor de origine.
Speta 2:
Cerinta 1: Sunt de parere ca expulzarea cetatenilor afrimani de pe teritoriul Anduziei nu este
conforma cu dreptul international public, deoarece aceasta forma de expulzare colectiva de straini
contravine Protocolului nr 4 la Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si Libertatilor
fundamentale.

Cerinta 2: Consider ca statul Mafrom incalca dreptul international public, deoarece a incalcat
principiul efectivitatii, adica legatura juridica a cetateanului, stabilita pe baza reglementarilor interne
ale statului, nu corespunde unei legaturi efective a individului cu statul respectiv, Domond Batu
aflandu-se doar de 6 luni in tara respectiva si achitand suma de 10.000 de briali in schimbul
cetateniei.

Cerinta 3: Domond Batu nu poate cere protectia diplomatica statului Mafrom deoarece acesta nu
este statul lui de origine.