Model nr.

57
Subiectul I
Citește următorul fragment:
Mi-e aproape lehamite să abordez tema asta. Pentru că, dacă tema e aceeași, ideea
e, și mai și, fixă: tinerii nu mai au modelele de altădată, eroi, artiști, oameni împliniți
profesional sau măcar onești.
În vremurile de demult - că nici de astea nu scăpăm! - modelele izvorau din literatură,
eroi reali sau personaje ”pozitive” din romane, epopei, piese de teatru, la prima vârstă,
și persoane cu caracter sau profesori excepționali pe care adolescentul îi întâlnea, mai
apoi. Deși părea normal, n-o să-l auzi pe niciun candidat la viață idealizându-l pe Tănase
Lumânărarul, cel care s-a îmbogățit vânzând armatei furnituri putrede, sau, mai direct,
Dinu Păturică, doar și ăla se îmbogățea spectaculos, așa cum visează orice tânăr. Nu-i au
ca modele pe aceștia, nu că le-ar fi rușine s-o spună, dacă ar ști că ei există, ci pentru că
habar nu au de existența lor, deoarece sunt în cărți și doar n-o să citească pentru a-și
alege modelul, când sunt altele mult mai aproape.
Partea proastă e că epocile nu sunt delimitate strict, de un zid, și un timp coexistă-
pașnic, să zicem, deși nu e deloc așa- reziduuri din epoca anterioară și embrionii celei
noi, care ajunge să se impună, fatalmente, în cele din urmă, cu limbajul ei, cu modelele
ei, cu oamenii ei. Noi, cei cu modele onorabile, suntem reziduurile, ei, ceilalți, sunt
embrionii timpurilor noi. Numai că nici măcar așa de simple nu sunt lucrurile, pentru că
mai persinstă și la unii indivizi ai noii generații mentalitatea moștenită, astfel încât o să
poți vedea și printre tinerii de azi unii cu modele de tip, să zicem, clasic: de reușită
onestă și profesională în viață.
Lasă că și moștenirea e foarte diferită, părinși sau profesori mercantili vor modela în
această direcție plastelina care li se oferă sub formă de copil sau elev. Sigur că, atâta
vreme cât tipurile de opțiune persistă, ambele părți sunt deranjate una de cealaltă: cei
cu modele morale și profesionale, să zicem așa, de cei cu maneliștii și invers. S-ar părea
că în clipa în care se sting toți cei care strică frumosul peisaj al noilor opțiuni morale și
profesionale se așterne armonia. Ei, bine, nu e chiar așa, pentru că s-ar putea ca și
printre noii alegători de modele să se afle unii cărăra le miroase urât umanitatea și
atunci să opteze altfel, numai așa, de-ai dracului.
Nicolae Prelipceanu, Repede privire de jur împrejur, în www.romlit.ro
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre urm ătoarele cerin țe cu privire la text:
1. Explică sensul din text al secvenței mi-e aproape lehamite.
2. Indică având în vedere informațiile transmise de text, numele a dou ă personaje literare transmise de text.
3. Explică de ce epocile nu pot fi delimitate strict, având în vedere informa țiile transmise de text.
4. Precizează, raportându-te la informațiile transmise de text, dou ă dintre sursele modelelor în vremurile de
demult.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, perspectiva autorului asupra tinerilor de ast ăzi, a șa cum reiese din al doilea
paragraf al textului dat.
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dac ă alegerea modelelor de c ătre tineri
este sau nu influențată de epoca în care aceștia trăiesc și se formeaz ă, folosind informa țiile din fragmentul
dat.
In redactarea textului, vei avea în vedere urm ătoarele repere:
-formularea tezei/problematicii puse în discu ție; 2p.
-menționarea poziției pe care o ai față de teză/problematic ă; 2p.
- enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a dou ă argumente adecvate pozi ției adoptate; 12p.
- formularea unei concluzii pertinente; 2p.
-utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1p.
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1p.

Subiectul al II-lea
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul urm ător, eviden țiind dou ă tr ăs ături ale textului
dramatic:

POMPILIAN (ocolește biroul și se oprește în spatele lui Ștef ănescu, aplecându-se peste um ărul lui)
ȘTEFĂNESCU(punând degetul brusc pe o coloană de gazetă):Cât?
POMPILIAN: Ce vrei să spui?
ȘTEFĂNESCU: Exact ce ai înțeles. Cât?
POMPILIAN: Șefule, nu știu ce vrei să spui.
ȘTEFĂNESCU: Câți bani ai cerut pentru asta?
POMPILIAN(continuțnd jocul inocenței): Pentru care asta?
ȘTEFĂNESCU: Pentru toată povestea asta. De exemplu, pentru fraza asta. (Citește):
”Cititorii noștri cunosc obiectivitatea cu care am urmărit și deseori atacat activitatea
domnului Protopopescu, în fruntea fabricii de conserve ”Fructul”, dar în fața marilor
realizări recente nu putem să nu recunoaștem în domnia-sa un mare înfăptuitor, un
perfect gospodar, un factor economic însuflețit deopotrivă de mari inițiative și largi
devotamente.” (Cu o schimbare de ton): Frumos, n-am ce spune! Și nici nu cred că e prea
scump! Cât?
POMPILIAN: Șefule, mă jignești.
ȘTEFĂNESCU: Tu mă jignești pe mine. Crezi serios că, la vârsta mea, și după treizeci de
ani de gazetărie, nu știu să citesc? Ești un recrut, băiatule.
POMPILIAN: Șefule, pe onoarea mea...
ȘTEFĂNESCU: Și încă un recrut prost.
 Mihail Sebastian, Ultima
oră

Subiectul al III-lea
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care s ă prezin ți particularit ăți de construc ție a unui
personaj dintr-un roman psihologic studiat. În elaborarea eseului vei avea în vedere urm ătoarele repere:

- prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din opera studiat ă;

- evidențierea unei trăsături de caracter a personajului ales prin dou ă episoade/secven țe comentate;
- analiza, la alegere, a două componente de structur ă și de limbaj ale romanului studiat, semnificative pentru
construcția personajului, din seria: acțiune, conflict, perspectiv ă narativ ă modalita ăți de caracterizare.