Sunteți pe pagina 1din 26

Înființarea unei livezi de cireși, peri și piersici în Comuna Baciu,

Județul Cluj

Beneficiar: Sc Pomicola SRL


Comuna Baciu, Județul Cluj,
J 31/ 2070/2014 C.F. R17653489
Reprezentant Legal: Răgman Raluca

Amplasamentul investiției: Comuna Baciu, Jud. Cluj


(teren extravilan)
Date generale
1.1 Denumirea solicitantului si date de identificare ale acestuia
Denumire solicitant:SC POMICOLA SRL
Sediul social: Comuna Baciu, Jud. Cluj
Cod unic de inregistrare: 13457548
Numarul de inregistrare in Registrul Comertului: F02/346/18.01.2013

1.2 Obiecte de activitate ale solicitantului


SC POMICOLA SRL are ca obiect principal de activitate conform actului constitutiv CAEN 0125
– „Cultivarea fructelor arbustilor fructiferi, capsunilor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi”,
domeniul de interes pentru propunerea de finantare.

TERENURI
Valoarea
Nr. Amplasare Suprafata totala (mp) /
contabila Regim juridic
Crt. Judet/Localitate Categoria de folosinta
- RON-
Proprietate Răgman Raluca
Comuna Baciu (Reprezentant legal) conform
75.000
1 Judetul Cluj 49.000 mp / arabil Contractului de vanzare
lei
cumparare nr. 93 din
01.03.2013
2. Descrierea proiectului
2.1 Denumirea investitiei
Livada de pomi

2.2 Amplasamentul proiectului

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, judetul Cluj, localitatea Baciu

2.3 Tema, cu descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei

Tema proiectului
Proiectul de investitii are ca scop infiintarea unei livezi de ciresi, peri și piersici pe o suprafata de
4 ha si dotarea fermei pomicole cu echipamentele necesare realizarii in bune conditii a
tehnologiei de infiintare si intretinere plantatie.

a. Ideea proiectului, problema ce se doreşte a fi rezolvată; indiferent de tipul proiectului, se


vor identifica nevoile cărora proiectul este destinat să le răspundă (pentru a răspunde la
întrebarea: de ce dezvoltăm acest proiect?);
b. Domeniul de acţiune al solicitantului şi al proiectului: coordonate de contact (telefon,
fax, email, adresa); scurtă prezentare a experienţei solicitantului în domeniul proiectului;

Context:
Acţiunea de înfiinţare a unei plantaţii pomicole (livezi) este de importanţă majoră,
deoarece ea angrenează capitalul iniţial ce se investeşte şi lucrările ce se execută într-o perioadă
mai scurtă sau mai lungă de timp. Se finalizează cu plantarea pomilor la locul definitiv. De
executarea întocmai a acestei acţiuni depinde, în primul an, prinderea totală a pomilor şi în
următorii ani creşterea şi rodirea lor bogată, constantă an de an. Înfiinţarea livezii cuprinde
acţiuni de ordin organizatoric şi tehnologic, care se execută până la intrarea pe rod a plantelor.
Cultura pomilor fructiferi prezintă o importanţă deosebită din punct de vedere: alimentar,
economic si social. Fructele pomilor si arbuştilor fructiferi constituie unul din alimentele cele
mai sănătoase şi ca atare indispensabile la alcătuirea unui raţii alimentare sănătoase. Ele coţin 2-
25% hidraţi de carbon, sub formă de zaharuri uşor asimilabile ( zaharoza, glucoza, frucoză),
0.5-1.5% proteine, 0.5-2% acizi organici liberi, 0.4-1.6% substaţe pectinice, 0.10% substanţe
tanante, 0.5% substanţe minerale pe bază de K, Ca, Fe, Mg, Mn, Al, Cl, Bo,Cu, 80-85% apa,
uleiuri volatile, vitamine si aminoacizi.

Din punct de vedere al ocupării actuale, terenul de amplasament este liber de orice
amenajare şi poate fi prelucrat pentru investiţia proiectată, în orice moment.
In vederea realizării obiectivului de investiţie propus, terenul va fi ocupat definitiv prin:
- plantaţia propriu-zisă;
- o împrejmuire şi poartă de acces.
- spatiu de depozitare
Înfiinţarea unei exploataţii agricole tip LIVADĂ durează trei ani şi presupune realizarea
unui complex pe categorii de lucrări. În urma realizării acestei investiţii complexe
rezultă un organism viu pe care îl numim LIVADĂ şi care, ca orice organism viu, trece
printr-o serie de transformări necesare parcurgerii ciclului biologic:
1. Intrări:
- apa: deşi suportă timp mai îndelungat seceta, comparativ cu plantele anuale,
pomii, pentru desfăşurarea optimă a proceselor biologice şi biochimice, în cursul
perioadei de vegetaţie, au nevoie ca plafonul umidităţii în sol să nu scadă sub 70-75%
din capacitatea de câmp;
- sisteme de îngrăşare (îngrăşăminte): îngrăşarea raţională a livezilor se face în
funcţie de însuşirile fizice ale solurilor, de tipul acestora, de apa din sol şi de speciile
pomicole; baza îngrăşării livezilor o constituie îngrăşămintele chimice pe bază de N, P,
K şi a îngrăşămintelor organice (gunoi de grajd);
- servicii permanente de întreţinere
2. Ieşiri:
- fructele: care se pot consuma în stare proaspătă sau prelucrate industrial;
- produsele auxiliare:
- deşeuri:
• crengi – care se adună după tăiere şi se depozitează în vederea arderii);
- produse benefice:
• aer – livada este un organism viu care asimilează într-un ritm accelerat o cantitate
mare de elemente nocive organismului uman (CO2), eliminând la rândul său oxigenul
necesar vieţii;
• peisajul: datorită portului semimijlociu şi înalt, pomii se pot folosi pentru
plantarea pe alei şi drumuri, în parcuri cu efect decorativ, florile fiind deosebit de
atrăgătoare.
După executarea lucrărilor pregătitoare cu caracter general (împărţirea terenului
în unităţi de exploatare – parcele şi tarlale; amplasarea reţelelor de drumuri şi a zonele
de întoarcere; stabilirea amplasării construcţiilor necesare, etc.) şi a lucrărilor de
plantare propriu-zise se realizează lucrările specifice unei plantaţii pomicole, astfel:
1. îngrijirea pomilor în primul an de la plantare:
- în anul care urmează plantării, principalul ţel este urmărirea asigurării unui procent cât
mai mare de pomi prinşi şi înlocuirea celor neprinşi;
- udarea pomilor;
- înlăturarea crăpăturilor de pe marginea gropilor de plantare prin săparea solului cu
cazmaua de-a lungul acestora;
- combaterea bolilor şi dăunătorilor în vederea evitării distrugerii frunzişului care
compromite prinderea pomilor;
- toamna, înaintea căderii frunzelor se ară solul între rânduri şi se administrează
îngrăşăminte organice;
- învelirea trunchiurilor pomilor împotriva iepurilor;
- pentru reţinerea zăpezii, dacă este necesar, se aşează garduri şi se execută în mod
obligatoriu stropirile de iarnă.
2. îngrijirea pomilor în următorii ani, până la intrarea pe rod:
- luarea măsurilor necesare, în vederea evitării îngheţurilor radiative (brume);
- executarea lucrărilor solului necesare combaterii eroziunii;
- administrarea erbicidelor preventive (cu acţiune radiculară) şi a erbicidelor
curative (cu acţiune foliară) în perioada de repaus a pomilor (februarie-marie);
- realizarea lucrărilor de formare a coroanei, precum şi a instalării şpalierilor
necesari dirijării ramurilor în poziţii obligate şi pentru susţinerea rodului;
- administrarea de îngrăşăminte pentru asigurarea elementelor asimilabile necesare;
- aplicarea măsurilor generale de igienă culturală pentru lupta împotriva paraziţilor
animali (insecte şi acarieni) şi a bolilor (Monilinia, Fusicladium, B. tumefaciens) şi a
tratamentelor chimice antiparazitare;
- crearea unor ecrane de fum, ceaţă sau nori artificiali în vederea evitării apariţiei
pagubelor datorită îngheţurilor târzii;
- executarea lucrărilor de îngrijire a recoltei (rărire a fructelor, combaterea căderii
premature a fructelor şi evitarea frângerii ramurilor.
Întreţinerea şi exploatarea unui „organism viu” – LIVADA necesită, pe lângă lucrările
specifice şi o serie pretenţii privind:
• apa:
- fructele fiind specii pretenţioase, de multe ori este necesar irigarea exploataţiilor, în
situaţia în care regimul pluviometric nu asigură apa necesară;
• căldura:
- din acest punct de vedere, fructele sunt cele mai pretenţioase specii, adaptându-se mai
greu la regimurile termice austere;
• lumina:
- fiecare specie pomicolă, în general nu ridică pretenţii mari, dezvoltându-se foarte bine pe
versanţii cu anumite înclinaţii;
c. sursa de proveniență a fondurilor necesare pentru susținerea activităților din cadrul
proiectului;
Valoarea totala a proiectului este de 300.000 lei, care este suportata in intregime de
beneficiar.
Dupa implementarea proiectului resursele financiare vor fi asigurate din incasarile
curente ale societatii.
Totodata dupa finalizarea implementarii proiectului sustenabilitatea financiara va fi
asigurata prin cresterea veniturilor societatii prin cresterea productiei realizata.

d. descrierea pieţei

Situația actuala În România

Productia totala de fructe la nivel national, in ultimele 2 – 3 decenii, a oscilat in jurul


valorii de 1.000.000 tone fructe, cu o medie la hectarul de plantatie in jur de 6,5 – 7,0 tone.
aceasta reprezinta cca. 30 –35% din productile realizate in principalele tari pomicole din U.E.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, producţia de fructe a ţării noastre, inclusiv grădini
familiale, însumează 1,4 milioane tone. Dacă producţiile de mere şi de prune sunt în jur de
600.000 tone fiecare, cireşele şi vişinele abia ating 70.000 tone, iar perele 50.000 tone. Când vine
vorba despre producţia autohtonă de caise sau piersici stăm şi mai rău, producţiile annual fiind de
numai 30.000 tone, respective 15.000 tone.
Pe de altă parte, România importă în jur de 15.000 tone de struguri, 17.000 tone de caise şi
piersici, 17.000 tone de pepeni, dar şi 44.000 tone de mere, pere şi gutui. În plus, sunt aduse în
ţară 172.000 tone de citrice şi 70.000 tone de banane.
Pomicultura are mare tradiţie în ţara noastră şi deţine un loc important în agricultură.
Principalele specii de pomi fructiferi cercetate au fost: meri, peri, caişi, piersici şi
nectarini. Regiunile Sud - Muntenia şi Nord - Vest deţin peste jumătate din suprafaţa
livezilor. Peste 50% din suprafaţa cultivată cu peri se află în aceleaşi regiuni de dezvoltare
urmate de regiunile Vest şi Nord-Est. Conform datelor statistice preluate de Guvernul
României de la FAO, comparativ cu țările din Europa, din punct de vedere al suprafețelor
cultivate, în anul 2010 România se situa pe locul 7 la fructe (cu o pondere de 4,4% din
totalul european) după Spania, Italia, Franța, Federeația Rusă, Polonia și Portugalia. Din
punct de vedere al producțiilor România era situată . Conform INS în 2011 livezile și
pepinierele pomicole ocupau circa 196,1 ha în scădere față de anii trecuți. (Fig. de mai jos)
Peste 50% din plantaţiile pomicole din România sunt în declin, 45% sunt pe rod şi
4% sunt plantaţii tinere, iar producţia obţinută anul trecut este cea mai mică din ultimii
cinci ani, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi ale INS. Statisticile privind
patrimoniul pomicol arată că majoritatea producţiei de fructe în România se bazează pe
prun şi pe măr. Din datele oficiale, structura speciilor pomicole arată astfel: 44% prun,
42% măr, 5% cireş şi vişin, 3% păr, 2% cais, 2% piersic, câte 1% nuc şi alte specii
pomicole şi sub 1% arbuşti fructiferi.
În ceea ce priveşte sistemele de cultură, majoritatea speciilor pomicole din România sunt
exploatate în sistem clasic şi intensiv. Excepţie fac doar arbuştii fructiferi, cu aproape 40%
plantaţii superintensive.
Judeţele reprezentative pentru pomicultură sunt Argeş (aproape 20.000 ha), Vâlcea (peste
10.000 ha) şi Caraş-Severin (puţin sub 10 mii ha), în timp ce pe ultimele locuri la suprafaţa
pomicolă se află judeţele Mehedinţi, Cluj, Arad, Iaşi şi Bihor (sub 5.000 ha fiecare).
Producţia totală de fructe în 2012, inclusiv cea realizată în grădinile familiale, a fost de peste
1,009 mil. tone, cea mai mică din ultimii cinci ani (1,086 mil. tone în 2007, 1,179 mil. tone în
2008, 1,323 mil. tone în 2009, 1,419 mil. tone în 2010, 1,480 mil. tone în 2011). Din total, 359
mii tone au fost prune, 454,7 mii tone mere, 46,1 mii tone pere, 15,6 mii tone piersici şi
nectarine, 61,5 mii tone cireşe şi vişine, 18,9 mii tone caise şi zarzăre, 20,8 mii tone nuci, 6,7 mii
tone căpşuni şi 33,1 mii tone alte fructe.

Cu un necesar de consum estimat la 1,408 mil. tone fructe, producţia din 2012 a acoperit doar
70% din consumul intern de fructe. 127.646 tone de fructe au fost importate anul trecut, în timp
ce exportul de fructe, la 30 noiembrie 2012, a fost de 21.894 tone, conform statisticilor oficiale.

Fig. 1 Localitățile din cadrul ariei de desfășurare asub- programului pomicol, pe


specii și suprafața (an de referință 2013)

Producţie totală –inclusiv grădini familiale (mii to)


2007 2008 2009 2010 2011 2012
Fructe total, din care: 1085,8 1179,2 1323 1419,6 1479,9 1128,6
Prune 372,6 475,3 533,7 624,9 573,6 420,8
Mere 475,4 459 517,5 552,9 620,4 452,1
Pere 62,8 52,6 66,1 60,4 66,9 54,2
Piersici şi nectarine 17,0 16,4 17,1 11,2 22,5 16,6
Cireşe si vişine 65,2 67,7 67,9 70,3 81,8 69,8
Caise şi zarzăre 27,6 32,1 32,5 23,8 33,7 28,8
Nuci 25,5 32,3 38,3 34,3 35,1 30,4
Căpşuni 16,5 21,2 22,0 21,4 18,9 15,8
Alte fructe 23,2 22,6 27,9 20,4 27,0 23,9
Fig. 2 Evolutia producției de
fructe

An Plantări noi Defrisări

2008 471 1502


2009 378 1609
2010 774 737
2011 676 776
2012 708 1098
Cireșul:
Livezile de cireş sînt considerate adevărate “paradisuri terapeutice” de către psihoterapeuţi. Sub toate aceste aspecte

cultivarea şi exploatarea cireşului este susţinută de o cerere în creştere continuă.

La nivel mondial România este pe locul 3 în ce priveşte randamentul obţinut, pe locul pe locul 8 în ce priveşte

producţia (81842 tone) şi pe 18 în ce priveşte suprafaţa recoltată (6853 ha). Cultura cireşului asigură

prosperitatea multor familii în regiunile în care aceasta este cultura specific-tradiţională – aducând venituri peste

media adusă de producţia agricolă. De regulă producţia se face în livada moştenită, pe suprafeţe de maximum 5 ha

(chiar şi în zonele unde per ansamblu cultura este dominantă permiţând coagularea loturilor individuale în unităţi

asociative), de către proprietari.

Producţia la cireş variază, în funcţie de soi, de la 5-7 t/ha la 10-15 t/ha. La o producţie
medie de 9000-12000 kg fructe la hectar, consumurile materiale şi de forţăde muncă sunt
medii (tabelul de mai jos).

Părul

In Romania parul este prezent in toate zonele pomicole, din zona nisipurilor de sud si vest, pana in zona
inalta de cultura si ocupa circa 7250 ha. Productia de pere la nivel national a fost de circa 7000 tone, din care
aproape 98% a fost produsa in sectorul particular. Cele mai mari productii de pere se obtin in judetele: Dambovita,
Neamt, Suceava, Arges, Bacau, Buzau, Prahova, Valcea, Bihor, Arad Datorita ritmului mai mic de crestere a
pomilor tineri, primele productii sunt mici, nefiind formata inca bine coroana, dar dupa anul 5-6 de viata,
la majoritatea soiurilor, in conditii normale, productiile devin economice.

Longevitatea plantatiilor de par este mai mare decat la mar, ajungand la 55-60 de ani la pomii
altoiti pe franc, chiar mai mult la pomii izolati.

Productia ce se obtine depinde in mare parte de portaltoi, varsta plantatiei si agrotehnica si se


situeaza intre 17-30 t/ha.

Piersicul

În România, cultura piersicului este foarte veche, fiind introdusă de greci sau romani, la început ca
pomi izolaţi, apoi în culturi organizate. Ţara noastră reprezintă aproape limita nordică de cultură eficientă,
având totuşi zone favorabile pentru această cultură (G. Grădinariu 2002). Între anii 1970-1990 această cultură
s-a extins foarte mult ajungând la 11 mii hectare, cu o producţie de circa 80 mii tone. După anii 1990, şi
cultura piersicului a cunoscut un declin accentuat, producţiile situându-se în jur de 18000 tone. Cea mai mare
producţie în România este obtinută în cele douţ judete, Constanţa si Bihor (peste 50%), urmate de Dolj, Timiş
Arad, Satu Mare şi zona municipiului Bucureşti, dar sunt condiţii ca această specie să fie cultivată în
majoritatea zonelor pomicole ale ţarii unde factorul temperatură nu este limitativ (G. Grădinaru 2002).
Recoltarea pentru consum în stare proaspătăse face eşalonat în 2 – 3 reprize. În cadrul
unui soi, culesul durează7 – 10 zile. Fructele se recolteazăcu 4 – 5 zile înaintea maturităţii
de consum, în găleţi de plastic de 7 – 8 kg. Paviile pentru industrializare se recoltează
mecanizat prin scuturare.
Producţia în condiţiile aplicării tuturor verigilor agrotehnice poate atinge 150 kg/pom. În
cultura clasicăvariază între 8 – 10 t/ha, 10 – 15 t/ha în cultura intensivă şi 15 – 20 t/ha în
superintensivă, în condiţii de irigare.
Romania este una dintre tarile in care se mai produc asemenea produse in conditii perfect biologice.
Agricultura românească, inclusiv sectorul agroindustrial, se confruntă cu mari carenţe în ceea ce
priveşte organizarea şi dotarea tehnologică: spaţii corespunzătoare activităţilor desfăşurate,
mijloace de producţie şi de prelucrare adaptate standardelor europene de calitate, etc.
Realizarea unei livezi este o acţiune atât de binevenită din atâtea puncte de vedere, ce cu
greu pot fi ierarhizate după importanţa lor.
Investiţiile în sectorul pomicol vizează în general atingerea următoarelor obiective
specifice:o organizarea de exploataţii eficiente şi competitive, prin trecerea de la producţia
destinată autoconsumului la producţia comercială; o creşterea producţiei de fructe materie primă
la nivelul potenţialului naţional; o asigurarea necesarului de fructe şi produse din fructe la nivelul
standardelor europene.
Judeţul Cluj, este propice, ca şi condiţii naturale, înfiinţării unei exploataţii agricole cu
specialitatea pomicultură.
Produsul finit proiectat - fructele, de calitate bună, este deficitar pe piaţa judeţului şi a
ţării.
Conţinutul bogat al fructelor în substanţe hrănitoare necesare organismului uman este un
argument deosebit de puternic pentru ca acestea să fie folosite zilnic în alimentaţie, în stare
proaspătă şi mai ales de către tineret.
Fructele conţin zaharuri (cele mai uşor asimilabile de către organism), acizi organici
(citric, malic, tartric), săruri minerale (de potasiu, calciu, fier, magneziu, fosfor), vitamine (A,
B1, C, P, PP), substanţe proteice, toate absolut necesare unui metabolism normal.
De asemenea, fructele au o mare importanţă terapeutică:
- acizii organici au o acţiune alcalinizantă în organism, cu efecte laxative şi diuretice;
sărurile din fructe, în special de potasiu şi magneziu reprezintă stimulenţi ai miocardului;
- sărurile de fier ajută ia refacerea hemoglobinei - principalul transportator al oxigenului în
corpul omenesc;
- calciul din fructe - în special din arbuşti - asigură procesul de mineralizare a scheletului
uman; celuloza din fructe contribuie la buna circulaţie a alimentelor în stomac şi intestine;
- sub formă de ceaiuri, compoturi sunt alimente dietetice în multe boli.
Fructele care se pot găsi pe piaţa organizată sunt în cea mai mare parte din import; acest lucru
determină în primul rând preţul ridicat al acestora, limitându-se astfel accesul oamenilor la
consumul de fructe.

Justificarea proiectului

În judeţul Cluj, există câteva livezi dar acestea nu asigură întreaga cantitate de
fructe necesară pentru consum.
Problema depozitării fructelor şi legumelor este una complexă din punct de vedere al
perisabilităţii.
Una dintre activităţile principale desfăşurate în cadrul complexului este şi depozitarea
fructelor care are câteva componente specifice: culesul fructelor, transportul,
depozitarea, prelucrarea, ambalarea şi comercializarea acestora. Fiecare dintre acestea
se pot realiza astfel încât efectul comun să aducă la o încadrare în normele specifice în
vigoare şi implicit la eliminarea tuturor disfuncţionalităţilor care pot apărea pe parcursul
activităţilor desfăşurate.
Însă, dezvoltarea unei activităţi profitabile presupune investiţii majore pentru realizarea
unor spaţii de producţie corespunzătoare şi dotarea fabricii cu echipamente
performante, capabile să susţină o producţie ridicată şi la standarde înalte de calitate.

OBIECTIVE

Obiectiv general
Cresterea competitivitatii printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de
productie si indeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare. In cadrul noii ferme
se va adopta un sistem modern, de tip intensiv de infiintare si exploatare a livezii de pomi
fructiferi, caracterizat de aplicarea unor metode eficiente de lucru care necesita un consum
minim de munca si costuri mici de exploatare.

Obiective specifice:
Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea
profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei.

Influenta plantatiei pomicole are drept scop obtinerea unor productii corespunzatoare atat
din punct de vedere cantitativ cat si calitativ de pe o suprafata de 4 ha.

In vederea valorificarii acestora pentru consumul in stare proaspata, dar mai ales pentru
prelucrare. Plantatia pomicolă Baciu- Cluj se infiinteaza datorita urmatoarelor considerate :

- valorifica terenurile care pentru alte plantatii sau culturi sunt improprii cresterii si dezvoltarii
lor.

- pentru suplimentarea sortimentului de fructe.

- in aceasta zona dispunem si de forta de munca necesara intretinerii plantatiei in vederea


obtinerii unor productii mari.

- aplicarea unor tehnologii moderne si utilizarea energiei regenerabile.

Factorii social-economici de care pomicultorula tinut cont in alegerea investitiei sunt:

- apropierea de piete de desfacere interne sau posibilitatea unei desfaceri externe;

- asigurarea fortei de munca in tot timpul anului, ieftina;

- asigurarea cailor de acces, accesibile tot timpul anului;

- posibilitatile de aductiune a apei pentru irigare si tratamente fitosanitare, sa fie eficiente


din punct de vedere financiar;

- distanta corespunzatoare de sursele de poluare care pot afecta calitatea fructelor,


impuse de normele sanitare;

- asigurarea unui parc de masini, dotat corespunzator, gata in orice moment pentru
interventii.

La nivel sectorial:

- pe fondul realizarii campaniilor de constientizare a necesarului consumului zilnic de


fructe si legume proaspete, realizat in media, se inregistreaza o crestere a consumului de produse
naturale;
La nivelul pietei de desfacere:

- cresterea consumului de produse alimentare autohtone in detrimentul produselor


provenite din import;

- cresterea in ultimii ani la nivel national a cererii pentru produse pomicole, precum si
prognoza de crestere a consumului la nivelul celui inregistrat in alte tari din Uniunea Europeana.

La nivelul fortei de munca:

- forta de munca disponibila in zona.

La nivelul conditiilor de sol si clima:

- conditiile pedo-climaterice din zona localitatii Baciu sunt favorabile activitatilor de


exploatatie pomicola. Zona de deal asigura conditiile de sol necesare infiintarii livezii;

- investitia va fi amplasata intr-o zona cu potential mediu pentru activitatea de exploatare


pomicola.

Privind toate acestea se poate concluziona ca realizarea proiectului va insemna pentru


PFA RAGMAN RALUCA, valorificarea unui intreg sir de oportunitati de ordin economic si
social, cu efecte pe termen lung.

Descrierea detaliată a activităţilor


Soluţia propusă pentru înfiinţarea complexului agroindustrial implică necesitatea proiectării unor
construcţii cu destinaţie specială şi dotări auxiliare.
LIVADA
 Lucrări pregătitoare
Lucrările pregătitoare au drept scop pregătirea amplasamentului în vederea desfăşurării etapei
următoare de investiţie şi a etapei foarte importante care este exploatarea livezii:
- curăţarea terenului de vegetaţie, bolovani, pietre şi îndepărtarea acestora de pe
amplasament;
- realizarea unor lucrări specifice de îmbunătăţiri funciare;
- împrejmuirea terenului cu gard în vederea protejării acesteia de rozătoare sau alţi
răufăcători;
- asigurarea racordării la căile de transport din zonă;
- realizarea porţii de acces în incintă;
- trebuie asigurat accesul pietonal şi auto;
- trasarea şi amenajarea căilor de circulaţie interioară.
 Lucrări de plantare propriu-zise
De mare fineţe şi specializare, făcute cu unelte potrivite, la momente potrivite, de persoane
calificate şi pasionate. Evident lucrarea esenţială este plantarea puieţilor dar, foarte importante
sunt lucrările preplantare şi postplantare.
1) Lucrările de pregătire a amplasamentului mai importante sunt:
- desfundarea terenului, cu un an înainte, cu pluguri speciale, la adâncimea de 60 – 70 cm,
iar acolo unde plugurile nu au acces, cu cazmaua la 40 cm adâncime;
- îngrăşarea terenului înaintea plantării într-un sistem mixt: chimic şi natural. Îngrăşarea
este extrem de importantă pentru primii 4 – 5 ani din viaţa pomilor când, rădăcinile fiind slabe,
au nevoie de hrană suplimentară. Pentru îngrăşarea naturală se foloseşte gunoiul de grajd(30 – 50
tone/ha). Îngrăşămintele chimice utilizate sunt: sare potasică şi superfosfat, în cantităţi de 50 – 80
kg/ha;
- pichetarea terenului – operaţiune ce constă în marcarea locului de plantare a fiecărui pom
cu un ţăruş; pichetarea este o lucrare importantă pentru că, de aceasta depinde aspectul general al
livezii dar şi rezultatele viitoare ale producţiei.
2) Executarea gropilor pentru plantarea pomilor se realizează cu 2–3 luni înainte de plantare; se
recomandă, specifice zonei, lunile august - septembrie. Gropile au dimensiunile 1,2 m x 0,6 m x
0,7 m (lungime x lăţime x adâncime).
Este foarte important ca la săparea gropilor să se păstreze stratul vegetal (foarte bogat în
resurse minerale) separat de restul pământului scos din groapă pentru a fi pus la rădăcina
puietului.
Pentru terenul în pantă se aplică tehnica săpării gropilor în trepte, pentru a evita
deplasarea solului şi pentru a favoriza pătrunderea apei.
3) Umplerea parţială a gropilor (circa 2/3 din adâncime) mai întâi cu pământul din stratul
vegetal, păstrat la săparea gropii.
4) Plantarea tutorelui
5)Plantarea puieţilor - ca secvenţă principală în această investiţie, presupune următoarele
faze:
a) Alegerea soiurilor - este obligatorie alegerea a două - trei soiuri pentru asigurarea
polenizării şi fecundării; pomii se achiziţionează de la unităţi specializate, pentru a fi de calitate
superioară, liberi de viroze. Soiurile propuse pentru fiecare specie sunt:
CIREŞ, S1 = 1,0 ha:
 soiul TIMPURII DE MAI – pomi viguroşi, rezistenţi la ger şi dăunători şi
foarte productivi. Se maturizează în a doua şi a treia decadă a lunii mai.
Fructele sunt mici, de culoare roşie, cu nuanţă vişinie şi rezistente la
transport.
 soiul PIETROASELE NEGRE MARI – pomi viguroşi cu o bună capacitate
de producţie; fructele sunt mari, de culoare brun-vişinie, iar la
maturitate negre, cu reflexe roşiatice, aspectoase, de calitate foarte
bună, deosebit de rezistente la transport. Se maturizează în a doua sau a
treia decadă a lunii iunie.
 soiul URIAŞA DE CALIFORNIA - pomi viguroşi, rezistenţi la ger,
producţie ridicată şi de calitate superioară. Fruct foarte mare, cordiform,
de culoare roşie-aprins lucioasă, rezistente la transport. Se maturizează
în a doua decadă a lunii iunie.
 soiul URIAŞA DE BISTRIŢA – pomi viguroşi, cu fructe de calitate
superioară, rezistente la transport. Se maturizează la începutul lunii
iulie.
 soiul PIETROASE NEGRE PITZ – pomi viguroşi, longevivi, rezistenţi la
ger, cu o producţie mare şi calitate excepţională a fructelor. Fructele
sunt mari de culoare neagră, cu reflexe roşietice, rezistente la transport.
Se maturizează la sfârşitul lunii iunie.
2) PĂR, S2 = 2,0 ha:
 soiul FAVORITA LUI CLAPP – pomi viguroşi, rezistenţi la ger şi la
transport. Fructele sunt medii sau mari, ovoid alungite, de culoare verde-
gălbui, cu roşeaţă pe partea însorită. Se maturizează la sfârşitul lunii
iulie şi în luna august, recomandându-se recoltarea cu 10-12 zile înainte
de coacere.
 soiul WILLIAMS ROŞU – pomi de vigoare mijlocie, rezistenţi, suportă bine
transportul. Fructele sunt mari sau medii, şi se coc la sfârşitul lunii
august şi în luna septembrie, recomandându-se recoltarea în pârgă. Se
pot păstra timp îndelungat în instalaţii frigorifice.

 soiul UNTOASA DIEL – pomi viguroşi, rezistenţi la ger, sensibil la secetă,


pretenţios faţă de sol. Fructele sunt medii sau mari, scurt-piriform
regulate, de culoare galben-aurie mată, cu rugină la ambele extremităţi.
Epoca de coacere în lunile octombrie-februarie.
 soiul CONTESA DE PARIS – pomi de vigoare supramedie, rezistenţi la ger
şi la transport, cer soluri bine drenate şi calde. Fructele sunt mari,
piriform alungite, de culoare galben-verzui. Epoca de coacere este în
lunile decembrie-februarie, fructele păstrându-se timp îndelungat.
3) Piersic S3 = 1,0 ha. Soiurile cultivate eşalonează producţia o perioadă scurtăde timp, iunie –
septembrie şi se clasifică în trei categorii, în funcţie de folosinţa pentru consum, în stare
proaspătă sau industrializare:

 Soi timpuriu cu maturitatea de recoltare în a doua decadă a lunii iunie şi


prima decadă lunii iulie: Collins;
 Soi cu coacere mijlocie în cursul lunii iulie şi în prima decadă a lunii
august: Cecilia
 Soi cu coacere târzie sfârşitul lunii august şi începutul lunii septembrie:
Flacăra, Superba de toamnă, Victoria.
b)Fasonarea - pomii de la stratificare sau furnizor, se fasonează (operaţiunea
prin care, rădăcinile principale, mai groase de 3 - 4 mm, li se împrospătează
secţiunea, fără a scurta prea mult rădăcina). Celelalte rădăcini se scurtează,
de asemenea, la 10 - 15 cm, în funcţie de grosimea lor. Fasonarea se face cu
o foarfecă specială, realizându-se perpendicular pe axul rădăcinii.

c)Mocirlirea rădăcinilor – este o operaţiune de maximă importanţă, prin


care, rădăcina pomilor se introduce într-o mocirlă (3/5 pământ şi 2/5 gunoi +
apă, până când amestecul are consistenţa smântânii). Rostul mocirlirii este
de a asigura aderenţa pământului cu rădăcinile, păstrarea umidităţii în jurul
rădăcinilor, vindecarea rapidă a tăieturilor şi favorizarea apariţiei noilor
rădăcini.

d) Plantarea propriu - zisă a pomilor implică realizarea corectă a


următoarelor operaţii:
 o stabilirea adâncimii de plantare;
 o poziţionarea pomului faţă de tutore;
 o tasarea pământului în jurul pomului.

Obţinerea unor producţii mari atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, necesită
ca la înfiinţarea unei plantaţii pomicole să se aleagă obligatoriu două – trei soiuri, din fiecare
specie pentru asigurarea polenizării şi fecundării.
Pomii se achiziţionează de la unităţi specializate pentru a fi liberi de viroze, rezistenţi la
secetă şi ger, de vigoare mare şi de calitate superioară.
La plantare, în fiecare groapă se aplică îngrăşăminte (10 kg gunoi de grajd) iar după plantare se
udă cu 2 – 3 găleţi de apă.
La circa 8 – 10 zile de la plantare, pomul se leagă, definitiv, de tutore şi se protejează contra
rozătoarelor, cu material şi tehnici arhicunoscute.

Plantarea pomilor fiind programată toamna, după cca 20 zile de la plantare se va realiza un
muşuroi de pământ în jurul trunchiului, care poate acoperi punctul de altoire.

 Lucrări postplantare
În prima primăvară de după plantare se va face o analiză severă a plantaţiei, se analizează
procesul de prindere a pomilor şi starea umidităţii solului. În funcţie de situaţia concretă din
teren, se vor realiza următoarele:
- completarea locurilor neocupate;
- udarea (cu 4 - 5 găleţi de apă).
În primul an agricol de după plantare, se mai execută o serie de lucrări cum ar fi:
- curăţarea solului de buruieni;
- afânarea solului;
- combaterea bolilor şi dăunătorilor;
- îndepărtarea lăstarilor de prisos;
- proiectarea coroanei;
- executarea tăierilor de rodire.
Fiecare din aceste categorii de lucrări, se execută la momente speciale (potrivite), de personal
calificat, cu scule şi echipamente potrivite.
Pentru executarea acestor lucrări şi pentru exploatarea corespunzătoare a livezii, societatea
dispune de următoarele utilaje şi echipamente:
- utilaje specifice pentru transport şi executat lucrări:
- tractor;
- remorcă;
- plug;
- grapă;
- disc;
- scară de cules;
- pompă de stropit.
-scule diverse:
- lopeţi;
- sape;
- hârleţe;
- foarfece;
- fierăstraie;
- bricege de altoire;
- coşuri de cules;
- despicătoare de altoire.
Tractorul este proprietate proprie si este utilat cu toate accesoriile necesare, iar sculele le vom
achizitiona in cel mai scurt timp posibil de la firme locale prin contract de achizitie.
După 3 ani de la plantare, LIVADA intră pe rod. Anual, se execută lucrări de întreţinere şi de
recoltare. Toate acestea se fac în contextul de exploatare, de ansamblu a complexului
agroindustrial de personal specializat şi echipamente corespunzătoare.

Echipa de implementare

Toata activitatea va fi coordonata de catre un manager de proiect, absolvent al


programelor de studiu de Horticultură și Științe Economice.
Coordonarea activitatilor consta in antrenarea tuturor partilor interesate ale proiectului in
realizarea acestuia si in dezvoltarea si mentinerea unor bune legaturi in interiorul si in
afara proiectului, inclusiv cu alte initiative inrudite si corelarea cu alte programe si proiecte
destinate acelorasi scopuri.
Monitorizarea, controlul si evaluarea activitatilor are ca scop identificarea si rezolvarea
rapida a oricarei probleme legate de organizarea si coordonarea proiectului.
Asigurarea calitatii proiectului urmareste realizarea unor sisteme eficiente de verificare si
pastrare a documentatiilor tehnice si financiare ale proiectului, care sa asigure siguranta.
Realizarea lucrărilor de înfiinţare a depozitului implică angajarea unei societăţi specializate în construcţi
Întreţinerea livezii şi activitatea de depozitare a fructelor implică folosirea de echipamente şi utilaje
specifice, automatizate, ceea ce reduce riscul de infestare alterare a fructelor. Totodată, prin folosirea
acestor echipamente se reduce considerabil forţa de muncă necesară în procesul de depozitare.
In cadrul societăţii care va fii infiintata cu ocazia implementarii prezentului proiect vor funcţiona un număr
de 8 persoane, din care locuri de muncă nou create, după realizarea investiţie:
• inginer horticol – 1 persoană;
• contabil – 1 persoană;
• mecanizator – 1persoană;
• muncitori calificaţi - 5 persoane.
Sistemul de salarizare (normare) este în acord individual.
La angajare se impun o serie de condiţii speciale:
- Nivel de şcolarizare minim;
- Vârsta minimă;
- Vârsta maximă;
- Cazier;
- Stare de sănătate.
În derularea contractului de muncă, conducătorul direct se va ocupa de efectuarea instructajului de
protecţie a muncii, în funcţie de specificul lucrărilor în vederea evitării accidentelor. Se recomandă
cunoaşterea şi aplicarea următoarelor acte normative:
- Norme de protecţia muncii la lucrările de mecanizare,
- Norme de protecţia muncii la lucrările de combatere a bolilor şi dăunătorilor cu diverse produse
chimice,
- Norme de protecţia muncii privind depozitarea şi manipularea pesticidelor,
- Norme de protecţia muncii la lucrările de aplicare a tratamentelor fitosanitare,
- Norme de protecţia muncii la lucrările de încărcare - descărcare, transport, manipulare şi
depozitare a materialelor şi produselor agricole.

1.6. DURATA ŞI PLANUL PROIECTULUI

Durata proiectului va fi de 15 luni. Se va realiza planificarea calendaristică a proiectului,


cu ajutorul diagramei Gantt, stabilindu-se şi secvenţa de derulare a
activităţilor/subactivităţilor. Planificarea calendaristică nu trebuie să conţină descrieri
detaliate ale activităţilor/subactivităţilor, ci doar denumirea lor.
DIAGRAMA GANTT

NR ACTIVITATE/SUBACTIVITATE
CRT
11 12 13 14 15
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
ORGANIZARE MANAGEMENT
1. DE PROIECT
CONTRACTAREA
2. PROIECTULUI
ACHIZITIE LUCRARI DE
3. CONSTRUCTII
LIVRARE ACTIVE SI PUNEREA
IN FUNCTIUNE A BUNURILOR
4. ACHIZTIONATE
5. RECRUTARE PERSONAL
MONITORIZAREA
6. PROIECTULUI

1.7. BUGETUL PROIECTULUI


Descrierea funcțională și tehnlogică a investiției

Importanţa cultivării fructelor se datorează valorii alimentare şi gustative, terapeutice şi


profilactice, însuşirilor lor tehnologice specifice, particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi
valorilor economice mari.
Fructele constituie unul dintre componentele de bază în alimentaţia modernă a omului.
Ele reprezintă aproape singurul aliment gata pregătit în natură, care poate fi consumat fără alte
adaosuri, fie în stare proaspătă, fie consumat sub formă de sucuri, compot, dulceaţă, cidru,
marmeladă etc.
Valoarea terapeutică a fructelor constă în acţiunea lor asupra aparatului digestiv, în faptul
că sunt absorbante ale toxinelor şi microorganismelor la nivelul intestinului şi tratament în
afecţiunile renale, diataze urice, artritism, reumatism, etc.
Cererea mare pentru fructe este determinată de însuşirile lor calitative şi tehnologice:
fineţea pulpei, aroma specifică, conţinutul bogat în zahăr, aciditate şi alte substanţe utile
organismului.
Fructele sunt destinate atât consumului în stare proaspătă cât şi prelucrării industriale sub
formă de sucuri , siropuri, compoturi, gemuri, dulceţuri, etc.

Depozit
Depozitul reprezintă componenta principală a complexului, având funcţiunea principală
de depozitare a fructelor şi legumelor.
Din punct de vedere funcţional, construcţia este compartimentată pentru a răspunde
cerinţelor funcţionale în condiţii date de amplasament:
 Parter(depozit de fructe) Su = 1500, mp;
TOTAL SUPRAFAŢĂ UTILĂ Su = 1500 mp.
Pentru desfăşurarea procesului de depozitare , spaţiul va fi dotat, în interior cu rafturi pe
schelet metalic, independente, ce se vor configura după necesităţile de depozitare şi de circulaţie
interioară.

Descrierea procesului tehnologic


Construcţia va asigura depozitarea temporară a fructelor proaspete ambalate, ce vor fi
valorificate la piaţă sub această formă şi a legumelor. În acest sens, etapele principale ale
procesului tehnologic sunt: ambalarea şi depozitarea. Cerinţa principală a desfăşurării
corespunzătoarea a procesului tehnologic este păstrarea unei temperaturi constante, controlate.
Accesul la spaţiile de depozitare se face mecanizat, astfel:
 fructele sunt transportate cu mijloace de transport auto, până la rampa de descărcare
amplasată pe faţada principală, de unde fructele sunt descărcate şi manipulate manual; în
interior, cu ajutorul unui motostivuitor acestea sunt transportate la etaj şi depozitate
manual pe rafturile de depozitare(pe rulmenţi);
Necesitatea şi oportunitatea
Agricultura românească, inclusiv sectorul agroindustrial, se confruntă cu mari carenţe în ceea
ce priveşte organizarea şi dotarea tehnologică: spaţii corespunzătoare activităţilor
desfăşurate, mijloace de producţie şi de prelucrare adaptate standardelor europene de calitate,
etc.
Realizarea unei exploataţii agroindustriale este o acţiune atât de binevenită din atâtea
puncte de vedere, ce cu greu pot fi ierarhizate după importanţa lor.
Investiţiile în sectorul pomicol vizează în general atingerea următoarelor obiective specifice:
o organizarea de exploataţii eficiente şi competitive, prin trecerea de la producţia
destinată autoconsumului la producţia comercială;
o creşterea producţiei de fructe materie primă la nivelul potenţialului naţional;
o asigurarea necesarului de fructe şi produse din fructe la nivelul standardelor europene.
Judeţul Cluj, este propice, ca şi condiţii naturale, înfiinţării unei exploataţii agricole cu
specialitatea pomicultură.
Produsul finit proiectat – fructele, de calitate bună, este deficitar pe piaţa judeţului şi a
ţării.Conţinutul bogat al fructelor în substanţe hrănitoare necesare organismului uman este un
argument deosebit de puternic pentru ca acestea să fie folosite zilnic în alimentaţie, mai ales în
stare proaspătă şi mai ales de către tineret.
Fructele conţin zaharuri (cele mai uşor asimilabile de către organism), acizi organici
(citric, malic, tartric), săruri minerale (de potasiu, calciu, fier, magneziu, fosfor), vitamine (A,
B1, C, P, PP), substanţe proteice, toate absolut necesare unui metabolism normal.
De asemenea, fructele au o mare importanţă terapeutică:
- acizii organici au o acţiune alcalinizantă în organism, cu efecte laxative şi diuretice;
- sărurile din fructe, în special de potasiu şi magneziu reprezintă stimulenţi ai
miocardului;
- sărurile de fier ajută la refacerea hemoglobinei – principalul transportator al
oxigenului în corpul omenesc;
- calciul din fructe – în special din arbuşti – asigură procesul de mineralizare a
scheletului uman;
- celuloza din fructe contribuie la buna circulaţie a alimentelor în stomac şi intestine;
- sub formă de ceaiuri, compoturi sunt alimente dietetice în multe boli.
Fructele care se pot găsi pe piaţa organizată sunt în cea mai mare parte din import; acest
lucru determină în primul rând preţul ridicat al acestora, limitându-se astfel accesul oamenilor la
consumul de fructe. În judeţul Cluj, există câteva livezi dar acestea nu asigură întreaga cantitate
de fructe necesară pentru consum.
Societatea îşi va desfăşoară activitatea atât în sectorul pomicol, cât şi în cel al procesării
şi prelucrării materiei prime obţinute din producţia proprie.
Problema depozitării fructelor şi legumelor este una complexă din punct de vedere al
perisabilităţii.
Una dintre activităţile principale desfăşurate în cadrul complexului este şi depozitarea
fructelor care are câteva componente specifice: culesul fructelor, transportul, depozitarea,
prelucrarea, ambalarea şi comercializarea acestora. Fiecare dintre acestea se pot realiza astfel
încât efectul comun să aducă la o încadrare în normele specifice în vigoare şi implicit la
eliminarea tuturor disfuncţionalităţilor care pot apărea pe parcursul activităţilor desfăşurate.
Însă, dezvoltarea unei activităţi profitabile presupune investiţii majore pentru realizarea
unor spaţii de producţie corespunzătoare şi dotarea fabricii cu echipamente performante, capabile
să susţină o producţie ridicată şi la standarde înalte de calitate.

SSTTR
RUUC
CTTU
URRA
ACCO
ONNSSTTR
RUUC VĂ
CTTIIV Ă
Livada
Lucrări pregătitoare (ACTIVITATI )
Lucrările pregătitoare au drept scop pregătirea amplasamentului în vederea desfăşurării
etapei următoare de investiţie şi a etapei foarte importante care este exploatarea livezii:
- curăţarea terenului de vegetaţie, bolovani, pietre şi îndepărtarea acestora de pe
amplasament;
- realizarea unor lucrări specifice de îmbunătăţiri funciare;
- împrejmuirea terenului cu gard în vederea protejării acesteia de rozătoare sau alţi
răufăcători;
- asigurarea racordării la căile de transport din zonă;
- realizarea porţii de acces în incintă;
- trebuie asigurat accesul pietonal şi auto;
- trasarea şi amenajarea căilor de circulaţie interioară.

Alimentarea cu apă
Având în vedere situaţia specială din cadrul complexului (lipsa reţelei publice de apă
potabilă), pentru alimentarea cu apă a obiectivului analizat s-a ales o sursă proprie. Astfel,
alimentarea cu apă se va face dintr-un puţ forat de adâncime medie (30  45 m). Tubarea se va
face cu tuburi din PVC. Puţul va fi prevăzut cu cabină subterană din beton simplu monolit
acoperită cu capac metalic prevăzut cu sistem de închidere.
Instalaţia cu hidrofor
Pentru pomparea apei în instalaţia sanitară a complexului în condiţii optime, instalaţia de
pompare va fi prevăzută cu instalaţie de hidrofor. Caracteristicile principale ale acestei instalaţii
sunt:
- funcţionează automat în limitele de presiune minimă şi maximă dinainte stabilite;
- presiunea în hidrofor şi în reţeaua de apă variază proporţional între aceste limite de
presiune;
- aerul din recipientul hidroforului preia şocurile de pornire ale pompei şi loviturile de
berbec din conductă.
Instalaţia de hidrofor va fi adăpostită în cabina puţului.
Conducta de alimentare cu apă

Pentru transportul apei de la instalaţia de hidrofor la instalaţia interioară a complexului,


va fi executată o conductă de alimentare cu apă cu diametrul de 40 mm, realizată din polietilenă
de înaltă densitate PE80 cu raportul SDR 17,6 şi presiunea nominală Pn = 6 bari.
Conducta de alimentare cu apă va fi montată subteran, cu o acoperire de pământ cel puţin
egală cu adâncimea de îngheţ.
Alimentarea cu energie electrică
Necesarul de energie electrică va fi asigurat prin branşamentul la reţeaua electrică
stradală ce deserveşte zona. Parametrii de funcţionare ai acestei reţele electrice este în măsură a
asigura funcţionarea eficientă a tuturor instalaţiilor şi echipamentelor impuse de procesele
tehnologice specifice.

DDA
ATTEE PPR
RIIV
VIIN
NDD FFO
ORRŢŢA
ADDEE MMUUN CĂ
NC ĂOOCCU ATTĂ
UPPA ĂDDUUPPĂ
ĂR REEA
ALLIIZZA
ARREEA
A IIN
NVVEESSTTIIŢŢIIEEII
Realizarea lucrărilor de înfiinţare a depozitului implică angajarea unei societăţi
specializate în construcţii.
Structura personalului necesar la realizarea lucrărilor de construcţii-montaj, instalaţii şi
lucrări auxiliare se prezintă astfel:
 ingineri execuţie - 1 persoană;
 inginer tehnolog – 1 persoană;
 muncitori calificaţi – 6, din care:
 fierar-betonist – 1persoane;
 zidar – 1 persoane;
 zugrav – 1 persoane;
 sudor – 1 persoană;
 dulgher – 1 persoană;
 electrician – 1persoană;
TOTAL personal = 8 persoane.

LLO
OCCUURRII D
DEEM
MUUNNCCĂĂN
NOOUUC CRRE
EAATTE
E
Întreţinerea livezii şi activitatea de depozitare a fructelor implică folosirea de
echipamente şi utilaje specifice, automatizate, ceea ce reduce riscul de infestare alterare a
fructelor. Totodată, prin folosirea acestor echipamente se reduce considerabil forţa de muncă
necesară în procesul de depozitare.
În prezent societatea are 3 angajaţi, urmând ca după realizarea investiţiei statul de
funcţiuni să fie completat.
Astfel, în cadrul societăţii vor funcţiona un număr de 7 persoane, din care locuri de
muncă nou create, după realizarea investiţie:
 contabil – 1 persoană;
 mecanizator – 1persoană;
 muncitori calificaţi - 5 persoane.
Sistemul de salarizare (normare) este în acord individual.
PPR
RIIN
NCCIIPPA
ALLIIII IIN
NDDIIC
CAAT
TOOR
RII T
TEEH
HNNIIC
COO –– E
ECCO
ONNO
OMMIIC
CII A
AII IIN
NVVE TIIŢ
ESST ŢIIE
EII

55..11.. V
VAALLO
OAAR
REEA
A IIN
NV ESSTTIIŢŢIIE
VE EII
Realizarea lucrărilor fundamentate în prezentul studiu de fezabilitate necesită fonduri de
investiţie în valoare totală (Vt):
Vt = ........... LEI, respectiv ............ EURO.
Principalii indicatori tehnico - economici sunt calculaţi după algoritmi de calcul agreaţi
de M.F. şi urmăresc prezentarea unor informaţii sugestive şi reale privind:
- descrierea investiţiei:
 compoziţie;
 anvergură;
 evaluare;
 structurare;
 eşalonare.
- comportarea în exploatare a investiţiei.

EŞŞA
55..22.. E ALLO
ONNAARREEA
A IIN
NVVEESSTTIIŢŢIIE
EII
Lucrările fundamentate în prezenta documentaţie se eşalonează pe 3(trei) ani
calendaristici, perioadă determinată, în primul rând, tehnologic. Pomii plantaţi încep să rodească
după 3 ani şi în plus, în fiecare din aceşti trei ani se impun executarea unor lucrări speciale de
consolidare a livezii.
Celelalte lucrări, considerate pregătitoare sau auxiliare s-au eşalonat având în vedere
următoarele aspecte:
- necesitatea şi oportunitatea lor faţă de lucrările de bază;
- imobilizarea de fonduri în măsura cea mai mică, posibil;
Ca ordine de priorităţi, lucrările se vor aborda astfel:
Etapa I – LUCRĂRI PREGĂTITOARE
a) studii şi proiecte
Etapa a II - a LUCRĂRI DE BAZĂ
a) lucrări agricole pregătitoare;
b) lucrări de construcţii şi îmbunătăţiri funciare;
c) lucrări de plantare;
d) lucrări agricole postplantare.
Etapa a III - a LUCRĂRI AUXILIARE
a) decontări, recepţii
Graficul de eşalonare este prezentat în tabelul ….
DDU
URRAATTAADDEER RE EAALLIIZZA AR RE E
Investiţia fundamentată prin prezentul studiu de fezabilitate se implementează într-o
perioadă de 15 luni, fiind structurată în următoarele tipuri de lucrări:
 lucrări pregătitoare - 8,5%
 lucrări de bază - 88,9%
 lucrări auxiliare - 6,6%.
Ponderea semnificativă o au lucrările de bază reprezentate de:
 lucrări de defrişare (desfiinţare a plantaţiei existente);
 lucrări de amenajare şi pregătire a terenului (îmbunătăţiri funciare,
parcelare şi pichetare);
 lucrări agricole înaintea plantării;
 achiziţionarea şi plantarea pomilor;
 lucrări de întreţinere a plantaţiei până la intrarea pe rod;
 împrejmuire şi poartă de acces;
 modernizare drum de exploatare.
Durata de realizare a etapelor investiţiei este redată în tabelul …..
CCA
APPA CIITTĂ
AC ĂŢŢII ((îînn uunniittăăţţii ffiizziiccee))
Investiţia proiectată se va realiza pe un teren în suprafaţă de 4,9 ha, aflat în posesia
solicitantului prin contractul de proprietate
Pe acest teren se va înfiinţa un complex agroindustrial format din:
 livadă;
 depozit de fructe.
În livadă se vor cultiva cca .... nr. pomi(soiuri diverse de cireş, piersic și păr).

Materialul saditor si pichetii se vor achizitiona de la un furnizor local de puieti.


Insecticidele si fungicidele urmeaza a fi achizitionate de la SC INS SRL.
Ingrasamintele (minerale) se vor achizitiona de la SC INGRASAMINTE SRL.
Ambalajele se achizitioneaza de la societati producatoare de ambalaje din carton sub forma de
lazi. Procurarea ambalajelor se face pe baza de comanda, livrarea este in general asigurata de
furnizor in perioada de recoltare.

Piata de desfacere.
Produsele obtinute in cadrul livezii sunt cireșe, pere și piersici.
Aceste fructe fac parte din categoria bunurilor de larg consum, cu caracter alimentar, supuse
unei frecvente mari privind cumpararea.
In prezent consumatorii finali ai acestor fructe sunt impartiti in doua principale categorii:
- consumatori de fructe proaspete;
- consumatori de produse rezultate din procesarea (ex. sucuri, gemuri).

Competitivitatea solicitantului si strategia de piata


Pentru a putea sa faca fata rigorilor unei piete din ce in ce mai concurentiale, intreprinderea
individuala are in vedere un proiect de investitie care sa permita obtinerea unor produse de
calitate si in cantitati care sa ii permita sa devina unul dintre cei mai mari furnizori locali.

Politica de pret
Politica de pret a companiei se bazeaza pe practicarea unor preturi la un nivel mediu comparativ
cu cele practicate de catre concurenta pentru produse similare (in ceea ce priveste calitatea
merelor).
In absenta unei diferentieri accentuate intre produsele oferite, cei mai multi dintre cumparatori
aleg marfa cu pretul cel mai scazut.
In stabilirea si modificarea nivelului preturilor, intreprinderea individula va lua in calcul o serie
de factori, dintre care cei mai importanti sunt:
- costul de productie si de comercializare;
- clasa de greutate in care se incadreaza;
- preturile practicate pe piata la produsele similare;
- starea concurentei;
- conjunctura economica existenta la momentul respectiv;
- legislatia in vigoare; etc.
Pretul mediu practicat de intreprinderea individuala pentru comercializarea produselor a fost
estimat la 3.2 lei/kg de...........
In previzionarea cheltuielilor s-a considerat ca jumatate din cantitatea recoltata se va vinde chiar
in momentul recoltarii, prognozandu-se cheltuieli cu transportul pana la cumparator. Cealalta
jumatate din cantitatea de mere obtinuta va fi depozitata intr-un depozit frig, spatiu pentru care se
va plati chirie pe perioada depozitarii care a fost estimata la doua luni.

Plantatia va fi realizata in sistem intensiv, cu o densitate de 1.250 pomi/ha

Productia ideala este de 25 - 30 de tone la hectar pentru mar, 15 - 20 de tone la hectar pentru prun, 12 - 14 tone la hectar pentru
cires si 20 - 25 de tone la hectar pentru piersic.
Consumul mediu de fructe/cap de locuitor/an este de 110 kg in Romania.
Potrivit datelor MAPDR, anul acesta, preturile la producator sunt intr-o usoara scadere in comparatie cu anul 2008, in contextul
crizei economice.

S-ar putea să vă placă și