Sunteți pe pagina 1din 1

R�zboiul Livonian (1558�1583) a fost purtat pentru controlul asupra Vechii Livonii?

(en) (�n teritoriul actual al Estoniei ?i Letoniei), c�nd ?aratul Rusiei s-a
confruntat cu o coali?ie fluctuant� format� din Danemarca�Norvegia?(en), Regatul
Suediei?(en) ?i cu Uniunea (mai �nt�i personal�, devenit� pe parcursul r�zboiului
statal�) dintre Marele Ducat al Lituaniei ?i Regatul Poloniei.

�n perioada 1558�1578 Rusia a dominat regiunea cu succesele militare ini?iale de la


Dorpat (Tartu) ?i Narva. Dizolvarea de c�tre Rusia a Confedera?iei Livone?(d) a
adus Polonia ?i Lituania �n conflict, �n timp ce Suedia ?i Danemarca au intervenit
ambele �ntre 1559 ?i 1561. A ap�rut Estonia Suedez�?(en) �n ciuda invaziilor
constante ale Rusiei ?i Frederick al II-lea al Danemarcei a cump�rat fosta
Episcopie de �sel�Wiek?(en), pe care a pus-o sub controlul fratelui s�u Magnus de
Holstein?(en). Magnus a �ncercat s�-?i extind� posesiunile din Livonia cre�nd un
regat al Livoniei?(en), vasal Rusiei, stat ce a existat cu numele p�n� la defec?
iunea lui Magnus din 1576.

�n 1576 principele ?tefan B�thory a devenit rege al Poloniei ?i mare duce al


Lituaniei ?i a �ntors soarta r�zboiului cu succese �ntre 1578 ?i 1581, inclusiv
ofensiva comun� suedo-polono-lituanian� din b�t�lia de la Wenden?(en). Aceasta a
fost urmat� de o campanie extins� prin Rusia?(en) culmin�nd cu lungul ?i dificilul
asediu al Pskovului. Conform Armisti?iului de la Jam Zapolski?(en) din 1582, care a
pus cap�t r�zboiului �ntre Rusia ?i Uniunea Polono�Lituanian�, Rusia ?i-a pierdut
toate fostele posesiuni din Livonia ?i Polo?k �n favoarea Poloniei�Lituaniei. �n
anul urm�tor, Suedia ?i Rusia au semnat Armisti?iul de la Plussa?(en), prin care
Suedia dob�ndea mare parte din Ingria ?i nordul Livoniei, p�str�nd ?i Ducatul
Estoniei.