POLUAREA APEI IN JUDETUL SIBIU

Poloarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa de viata
pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput din
ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si
bacteriologic.

Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa, 15 si jumatate dintre ele ar
contine apa sarata a oceanelor si marilor. Din jumatatea de pahar ramasa, mare parte este
inglobata fie in gheturile polare, fie este prea poloata pentru a fi folosita drept apa potabila si
astfel, ceea ce a mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite.
Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23% industriei si numai 8% in
domeniul casnic.

Cauzele poluarii apei:

· Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor

poluanti;

· Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales

produse petroliere;

· Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol

fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica;

· Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice;

· Deseurile si reziduurile menajere;

· Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa de ploaie si
zapada topita;

· Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.

Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in stare solida, lichida sau
gazoasa, in conditii si in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facand-o daunatoare
sanatatii.
Clasificarea poluantilor:

2.1. Poluanti de natura fizica:

· depunerile radioactive;

· ape folosite in uzine atomice;

· deseuri radioactive;

· ape termale;

· lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centelor termoelectrice

si atomo – electrice.

2.2. Poluanti de natura chimica:

Mercurul provenit din:

· deseuri industriale;

· inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de deteriorarea unor

termometre sau tuburi fluorescente;

· ingerarea accidentala de compusi anorganici;

· deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice.

Azotatii proveniti din:

· ingrasaminte chimice;

· detergenti;

· pesticide organofosforice.

Cadminiul provenit din:

· ape in care sau deversat reziduuri de cadminiu;

· aerosoli.

Plumbul provenit din:

· evacuarile uzinelor industriale;

· gazele de esapament ale autovehiculelor;

· manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina.

Zincul provenit din:

· apa sau bauturi cu continut de zinc;

· ingerarea accidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele);

· dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari industriale

Hidrocarburile provenite din:

· gazele de esapament ale autovehiculelor;

· scurgerile de titei;

· arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni, petrol si gaze naturale);

· arderea incompleta a biomasei (lemnul, tutunul);

· fumul de tigara.

Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din:

· apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare;

· pulverizarile aeriene;

· spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate;

· detergenti.

Raurile din judetul Sibiu formeaza o retea bogata, avandu-si izvoarele din zona muntoasa ori
din cea a dealurilor. Doua treimi din ele sunt tributare Oltului, iar o treime Muresului.

Monitorizarea calitatii apei implica monitorizarea tuturor elementelor incluse in subsistemele:

ape de suprafata (rauri, lacuri), ape subterane si ape uzate.

Evaluarea calitatii apelor s-a bazat pe prelucrarea datelor obtinute din sistemul propriu de
monitorizare si din datele furnizate de Administratia Nationala Apele Romane: Directia Apele
Romane Mures si Directia Apele Romane Olt - SGA Sibiu.

Starea de calitate a apelor de suprafata

a) Starea raurilor

Evaluarea calitatii apelor curgatoare de suprafata s-a bazat pe prelucrarea datelor analitice
primare obtinute lunar in 17 sectiuni de supraveghere, din cele doua bazine hidrografice din
judet:
· Bazinul hidrografic Olt - 14 sectiuni:

· Bazinul hidrografic Mures - 3 sectiuni

Au fost luate in considerare trei aspecte principale:

· incadrarea sectiunilor de control in categorii de calitate conform prevederilor STAS

4706/88;

· clasificarea calitatii sectiunilor de control ,conform ”NORMATIV privind obiectivele de

referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata “ 2003

- discretizarea raurilor in tronsoane cu apa de aceeasi categorie de calitate si cumularea

lungimilor tronsoanelor respective.

Calitatea apelor de suprafata curgatoare evaluata in functie de incadrea in categorii de calitate

in perioada ianuarie- decembrie 2003 este prezentata in cele 2 bazine hidrografice si global la
nivelul judetului.
Repartitia lungimii de rauri in BH MURES pe categorii de calitate

Repartitia lungimii de rauri in BH OLT pe categorii de calitate

Repartitia lungimilor de rauri in judetul SIBIU pe categorii de calitate

Din totalul de 453 km de rau supravegheati 67km sunt degradati, reprezentand 14,8 % 69 km
categaria a-III-a , reprezentind 15,2% 162 km, categoria a-II-a, reprezentand 35,8% si 155 km
categoria a-I-a, reprezentand 34,2,%.

Comparativ cu anul 2002, in anul 2004 nu a fost semnalata o inbunatatire semnificativa a

calitatii apei raurilor.

Ponderea procentuala a categoriilor de calitate a raurilor in judetul Sibiu, comparativ in anul

2003 fata de anul 2002

In general cota cea mai mare din potentialul de poluare in cazul surselor de poluare
punctiforma apartine unitatilor din domeniile gospodariei comunale, industriei metalurgice
neferoase, zootehniei si industriei textile.

Prezentam mai jos evolutia calitatii raurilor in perioada ianuarie-decembrie 2003 in judetul
Sibiu, in functie de coeficientii generali de poluare pe rauri; Se constata ca in general valorile
coeficientilor generali de poluare sunt subunitare.
Fata de aceeasi perioada a anului precedent se remarca o scadere a coeficientilor generali de
poluare pe rauri, cu exceptia lunilor aprilie, august, septembrie si octombrie cand datorita
temperaturilor ridicate si lipsei precipitatiilor, debitele raurilor au inregistat valori scazute.

Starea lacurilor

S-au urmarit prin analize 3 pofile transversale la diferite adancimi, totalizand 28 de sectiuni.
Cercetarea s-a facut tinand cont de fenomenele caracteristice lacurilor (stagnatie –circulatie),
acoperind 3 perioade de timp (primavara –toamna), cu scopul de a urmari calitatea actuala a
apei din aceste surse si evolutia in timp al fenomenului de eutrofizare.
Starea apelor subterane

Modificarile calitative ale apelor subterane produse prin poluarea cu produse chimice
impurificatoare au alterat calitatile fizico-chimice si biologice ale apei. Majoritatea
hidrostructurilor au suferit in timp procesul de contaminare a apei cu azotati. Exista zone in
care acviferul este intens poluat cu concentratii ce se situeaza peste limita de 50 mg/l

Exemplificam: Selimbar, Cristian, Talmaciu, Apoldu de Sus, Miercurea Sibiului, Ruscior,

Seica Mare, Altana.

Contaminarea acviferului cu substante organice, amoniu si mai ales poluarea bacteriana s-a
identificat in localitatile rurale unde datorita lipsei de dotari cu instalatii edilitare deseurile
lichide ajung in subteran direct cat si indirect prin depozitarea necorespunzatoare a deseurilor
de grajd si menajere. Aceste cazuri au fost identificate punctual in toate localitatile rurale ale
judetului.

Poluarea apelor subterane cu metale grele este specifica zonei Copsa Mica si se datoreaza
poluarii istorice produsa de catre SC Sometra SA Copsa Mica.

A fost identificata prezenta de metale grele (Pb, Cd, Zn, Cu) in panza freatica din localitatile:
Tarnavioara, Micasasa si Copsa Mica.

Poluarea freaticului este adesea un fenomen ireversibil avand consecinte asupra folosirii la
alimentarea in scop potabil de aceea se impune sa primeze masurile de prevenire a poluarii
tuturor resurselor de apa.

Situatia apelor uzate – surse majore si grad de epurare

Analiza statistica a situatiei principalelor surse de ape uzate conform rezultatelor

supravegherii efectuate in anul 2003, a relevat urmatoarele aspecte in judetul Sibiu.

Volumul total evacuat este de 53,842 mil. m.c./an ape uzate, din care 2,68 milioane mc./an nu
necesita epurare.

Volumul de ape uzate neepurate care ajung in receptorii naturali este de 4,158 mil.mc/an,
reprezentand 8,13% Volumul de ape insuficient epurate este de 46,419 mil.mc/an
reprezentand 90,73% Doar un volum de 0,585 mil..m.c./an, reprezentand 1,14% il constituie
apele uzate suficient epurate.

Referitor la aportul de ape uzate repartizate pe activitati, cel mai mare volum de ape uzate
inclusiv cele conventional uzate in jud. Sibiu a fost evacuat de unitati in domeniul de
gospodarie comunala, 46,992 mil. m.c./ an, reprezentand 87,28%.
POLUAREA CARE AFECTEAZA APELE JUDETULUI SIBIU

Sursele de poluare a apei le impartim in 2 grupe si anume: surse organizate si surse

neorganizate.

Poluantii principali ai apei sunt reprezentati de germeni patogeni, substante chimice potential
toxice, substante radioactive, suspensii diverse etc.

Procesele biologice si biochimice constau in primul rand in concurenta sau antagonismul

dintre flora proprie apei si flora poluanta patrunsa in apa. Astfel, germenii proprii apei,
germeni saprofiti, elibereaza in apa o serie de metaboliti cu actiune antibiotica fata de
germenii poluanti, atat saprofiti cat mai ales patogeni, ducand in cele din urma la distrugerea
germenilor patogeni.

In plus, diferite organisme din apa sunt bacterivore, se hranesc cu germeni atat din flora
proprie apei cat si cu cei din flora supraadaugata. Dar numarul germenilor proprii apei nu
scade caci ei se dezvolta la 20°C, pe cata vreme cei patogeni au nevoie de o temperatura de
37°C ceea ce nu gasesc in apa si ca atare numarul lors cade treptat. In fine, prezenta
bacteriofagilor in apa face prin fenomenul de liza sa distruga germenii patogeni, fapt contestat
de unii autori, dar confirmat de faptul ca bacteriofagii din apa se pot dezvolta chiar fara
imbogatire pe germenele omolog.

Toate aceste fenomene conduc la autopurificarea apei de flora patogena.

In plus, tot germenii proprii apei iau parte activa la procesele de degradare, de descompunere
a substantelor organice din apa, fenomen denumit din aceasta cauza biodegradare, care de
asemenea contribuie activ la autopurificarea apei si la disparitia suportului nutritiv (de hrana)
a eventualilor germeni patogeni patrunsi prin poluare.
Apa subterana are o calitate foarte buna, caci se filtreaza prin sol, dar este in general in
cantitate mica si nu poate servi decat pentru micile colectivitati ; in plus are o foarte mica
capacitate de autopurificare.

Apa de suprafata este in cantitate mare si este folosita mai ales de marile colectivitati. Dar
avand debite variabile se preconizeaza folosirea lacurilor de acumulare unde se aduna apa si
unde sufera si un fenomen de autopurificare (se limpezeste). Dar, nefiind in nici un fel
protejata este considerata apriori poluata ; de aceea este interzis a folosi apa de suprafata ca
atare, ea trebuie purificata (tratata) inainte de a fi distribuita populatiei.

Surse de poluare

Poluarea reprezinta orice alterare fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a apei, peste o
limita admisibila stabila, inclusiv depasirea nivelului natural de radioactivitate produsa direct
sau indirect de activitati umane, care o fac improprie pentru o folosire normala in scopurile in
care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea.

Analizele efectuate de I.P.M. Sibiu si datele transmise de Administratia Nationala Apele

Romane Ramnicu Valcea - Sistemul de Gospodarire a Apelor Sibiu, precum si Administratia
Nationala Apele Romane - Directia Apelor Mures privind calitatea efluentilor cu impact
negativ asupra raurilor din judet au pus in evidenta principalele surse poluatoare din cele doua
bazine hidrografic.

BAZINUL HIDROGRAFIC OLT:

· S.C. Apa-Canal S.A. Sibiu - Receptor: raul Cibin

· SC PRESCOM S.A. Cisnadie - Receptor raul Cisnadie

· SC URBIS SA Agnita - Receptor: raul Hartibaciu

· SC GOSPODARIE ORASENEASCA SA AVRIG - Receptor: Raul Avrig

· SC “CARMOLIMP“ SRL Vestem - Receptor raul Cibin

· SC “ROMANOFIR” SA Talmaciu - Receptor raul Sadu

· SC OLATEX SA Orlat - Receptor raul Cibin

BAZINUL HIDROGRAFIC MURES

· SC FELAM SA MEDIAS

· SC “MEDIMPACT“ S.A. ,

· SC RELEE SA,

· SC “TEXROMED“ S.A,

SC ARMAX SA ,

· SC AUTOMECANICA SA

· SC EMAILUL SA

Sursele de poluare din judetul sibiu pot fi clasificate si dupa un alt criteriu: activitatile umane
si impactul acestora asupra calitatii apelor de suprafata si subterane

In general sunt trei mari categorii de consumatori si poluatori: sectorul public , industrial si
agricol .
Inexistenta sistemelor de colectare si epurare a apelor menajere din gospodariile individuale
din localitatile rurale, ape care sunt deversate in cursurile de apa care strabat localitatile
contribuind la impurificarea acestora prin modificarea calitatii.

Dejectiile animaliere provenite din unele gospodarii rurale constituie de asemenea suse
punctiforme de poluare

Depozitarea necontrolata a deseurilor pe maluri si chiar in albia raurilor este identificata in

toate localitatile urbane si rurale, precum si in afara acestora

Depozitele amenajate de deseuri menajere spalate de precipitatii,dau nastere levigatului care

incarcat cu substante organice si compusi toxici constituie un efluent poluator pentru emisar

Ingrasamintele naturale si artificiale, amendamentele, tratamentele aplicate in exces pe

terenurile agricole in mod direct sau indirect constituie surse de poluare a apelor de suprafata.

Specifica judetului este activitatea de spalare a linii practicata in zona de munte:Tilisca, Jina,
Poiana Sibiului, activitate practicata in albia rauilor cu impact asupra faunei acvatice.
Efectele poluarii

Mare a diversitate a substantelor impurificatoare care s-au gasit si se gasesc in sursele de

alimentare cu apa sunt:

· compusi anorganici, care se acumuleaza in sedimentele din albie

· compusi organici biogeni cu o degradare biologica rapida

· compusi organici refractori, cu o degradare foarte lenta

· compusi minerali toxici continand metale grele, ca: plumb, zinc, cupru, crom, etc. si care
produc modificari ale caracteristicilor organoleptice, fizice sau chimice

· substante petroliere

· bacterii, virusuri, paraziti

· substante radioactive

· saruri minerale dizolvate (cloruri, fosfati, sulfati, etc.)

calitatea necorespunzatoare a alimentarilor cu apa din surse subterane in mediul rural,

urmarea unei poluari istorice produse de dejectii animaliere in gospodariile individuale

· calitatea necorespunzatoare a apei potabile din localitatile Medias, Copsa Mica ca urmare a
amplasarii necorespunzatoare a prizei de captare pe raul Tarnava Mare in aval de folosinta cu
aport poluator si a calitatii necorespunzatoare a acumularii Ighis

· sursele majore de poluare a apelor de suprafata din judet provin in principal din activitatiile
menajere

· epurarea apelor uzate menajere provenite din municipiul Sibiu ramane o problema
nerezolvata, lucrarile de modernizare la statia de epurare fiind in curs de rezolvare

· inexistenta statiilor de epurare in localitatile urbane: Dumbraveni, Ocna Sibiului, Agnita,

Talmaciu, Saliste si localitatile rurale duce la poluarea cursurilor de apa

· neracordarea apelor menajere si industriale din municipiul Medias decat in proportie de

42% la statia de epurare contribuie la impurificarea raului Tarnava Mare.

Efectele asupra populatiei

Patologia infectioasa transmisa prin apa

Consumul mare de apa ca si marea variabilitate a acestui consum au dus ca apa sa

indeplineasca un rol important in producerea unui numar mare de boli cunoscute sub
denumirea de boli cu extindere in masa. Dintre aceste boli cele mai bine cunoscute si studiate
sunt bolile infectioase.
Din datele statistice anuale au fost calculati coeficientii generali de poluare pe principalele
cursuri de apa din judet.Din analiza acestora se constata ca raurile cu gradul cel mai ridicat de
poluare sunt Raul Tarnava Mare si Raul Hartibaciu.

Raurile din judetul Sibiu formeaza o retea bogata, formata din numeroase rauri, lacuri, ori ape
subterane care, in marea lor majoritate, din cauza cantitatilor mari de substante poluante
deversate anual, nu reusesc sa indeplineasca cele mai inalte standarde de calitate, unele dintre
ele avand risc de imbolnavire, nefiind potabile.
 Universitatea Politehnica din Bucureşti
Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor
Tehnologice
Specializarea Ingineria şi Managementul Calităţii

Poluarea apei in judetul Sibiu

Profesor indrumator: Radu Constantin

Student: Nastase Valentina

Grupa: 642 CB