5.

TRANSFORMĂRILE REVERSIBILE
ALE GAZELOR PERFECTE.

Prin transformare termodinamică de stare se înţelege evoluţia unui

sistem termodinamic între două stări de echilibru termodinamic diferite. În
cazul transformărilor reversibile, modificarea stării termodinamice a
sistemului este realizată cvasistatic, prin variaţia parametrilor mediului
exterior din aproape în aproape, cu cantităţi infinit mici, transformarea fiind
o succesiune a unui număr foarte mare de stări intermediare de echilibru
termodinamic. În orice condiţii s-ar desfăşura o transformare termodinamică
de stare a unui gaz perfect, trebuie să se respecte:
- legea conservării energiei (primul principiu al termodinamicii)
du  q  p dv  c n dT  p dv; dh  q  v dp  c n dT  v dp (5.1)
- ecuaţia termică de stare
p v  RT (5.2)
- ecuaţiile calorice de stare
du  c v dT ; dh  c p dT (5.3)
- ecuaţia entropiei
q dT
ds   cn (5.4)
T T
Pe baza acestor legi se pot stabili relaţiile de legătură dintre presiune,
volum şi temperatură (ecuaţiile transformării), relaţiile de calcul pentru
schimbul de energie sub formă de lucru mecanic şi căldură, precum şi
relaţiile de calcul care exprimă variaţia energiei interne, entalpiei şi
entropiei. Transformarea generală, în care se modifică toţi parametrii de
stare şi se efectuează schimb de energie cu mediul exterior atât sub formă de
căldură, cât şi sub formă de lucru mecanic, se numeşte transformare
politropică. Procesele reale pe care suferă agenţii de lucru gazoşi din
maşinile termice pot fi considerate procese politropice, existând o infinitate
de astfel de transformări. Dacă se impun condiţii privind modul de
desfăşurare al transformării, rezultă următoarele cazuri simple, particulare:
- transformarea izocoră: v  const.
- transformarea izobară: p  const.
- transformarea izotermică: T  const.
- transformarea adiabatică: q  0 (fără schimb de căldură)
2 TERMODINAMICĂ TEHNICĂ - Probleme

5.1. Transformarea politropică.

Exponentul politropic n, se defineşte prin raportul:

c p  cn
n (5.5)
cv  cn
în care c n este căldura specifică politropică, iar c p şi c v căldurile specifice
la presiune constantă, respectiv la volum constant. Căldura specifică c n are
valori care diferă de la o transformare la alta, rezultând o infinitate de valori
numerice pentru n ( n    ...   ), fiecare valoare particulară caracterizând
câte o transformare simplă, distinctă.
- Ecuaţiile transformării:
n 1
n
p
p v n  ct ; T v n 1  ct ;  ct (5.6)
T
n 1
n n 1
p2 v  T2 v  T2 p  n
  1  ;   1  ;   2  (5.7)
p1  v 2  T 1  v2  T 1  p1 
- Lucrul mecanic specific de deformaţie volumică:
2
R
l12   p dv  n  1 T 1  T2  
1
n 1 n 1
    (5.8)
R T1   p2  n
 p1 v1   
p2 n 
 1    1   [J/kg]
n  1   p1   n  1   p1  
   
- Lucrul mecanic specific tehnic:
2
n
l t 12    v dp  R T1  T2  
1
n 1
n 1 n 1
    (5.9)
      
  [J/kg]
n p n n p n
 R T1 1   2
  p v 1  2

n 1   n 1 1 1  p  
 1
p  1
   
l t 12  n l12 (5.10)
- Schimbul de căldură:
nk
cn  cv [J/kg∙K] (5.11)
n 1

2
Transformările reversibile ale gazelor perfecte 3

nk
q12  c n T2  T1   c v T2  T1  [J/kg] (5.12)
n 1
- Relaţia dintre schimbul de căldură şi lucrul mecanic:
k n k n
q12  l12  l t12 (5.13)
k 1 n k  1
- Variaţia energiei interne şi entalpiei:
u  u 2  u1  c v T2  T1  [J/kg] (5.14)
h  h2  h1  c p T2  T1  [J/kg] (5.15)
- Variaţia entropiei:
T 
 s  s 2  s1  c n ln  2  
 T1 
(5.16)
T  v  T  p 
 c v ln  2   R ln  2   c p ln  2   R ln  2  [J/kg·K]
 T1   v1   T1   p1 
- Cazurile particulare ale transformării politropice:
transformarea izocoră: n   ; c n  c v ; v  const ;
transformarea izobară: n  0; c n  c p ; p  const ;
transformarea izotermică: n  1; c n  ; T  const ;
transformarea adiabatică: n  k; c n  0; s  const ; q  0.

Fig. 5.1 Reprezentarea grafică a transformărilor politropice

a) în diagrama p-v ; b) în diagrama T-s

3
4 TERMODINAMICĂ TEHNICĂ - Probleme

În figura 5.1 sunt reprezentate mai multe curbe politropice, pentru

valorile particulare ale exponentului politropic n care corespund
transformărilor de stare simple, particulare (izocoră, izobară, izotermică şi
adiabatică). În calculele termotehnice, procesele reale de comprimare sau de
destindere pot fi înlocuite cu transformări politropice care se desfăşoară
pentru valori ale exponentului politropic apropiate de valoarea exponentului
adiabatic k (domeniul haşurat). Cunoscând valorile parametrilor de stare ai
agentului de lucru în starea iniţială şi în starea finală a procesului se poate
determina valoarea exponentului politropic corespunzător transformării:
p  T  T 
ln  2  ln  2  ln  2 
 p1   T1  n 1  T1 
n ; n 1  ;  (5.17)
 v1  v  n p 
ln   ln  1  ln  2 
 v2   v2   p1 

5.2. Transformarea izocoră (v=const.; n= ± ∞).

- Ecuaţiile transformării:
p T2 p2
v  ct .;  ct .;  (5.18)
T T1 p1
- Lucrul mecanic specific de deformaţie volumică:
2

l12   p dv  0 (5.19)
1

- Lucrul mecanic tehnic specific:

p 2  p1
2

l t 12    v dp   v  p 2  p1    [J/kg] (5.20)
1

- Schimbul de căldură:
q12  u 2  u1  c v T2  T1  [J/kg] (5.21)
- Variaţia energiei interne şi entalpiei:
u  u 2  u1  c v T2  T1  [J/kg] (5.22)
h  h2  h1  c p T2  T1  [J/kg] (5.23)
- Variaţia entropiei:
T 
s  s 2  s1  c v ln  2  [J/kg∙K] (5.24)
 T1 

4
Transformările reversibile ale gazelor perfecte 5

5.3. Transformarea izobară (p=const.; n = 0).

- Ecuaţiile transformării:
v T2 v2
p  ct .;  ct .;  (5.25)
T T1 v1
- Lucrul mecanic specific de deformaţie volumică:
2

l12   p dv  p v 2  v1   R T2 T 1  [J/kg] (5.26)

1

- Lucrul mecanic tehnic specific:

2

l t 12    v d p  0 (5.27)
1

- Schimbul de căldură:
q12  h2  h1  c p T2  T1  [J/kg] (5.28)
- Variaţia energiei interne şi entalpiei:
u  u 2  u1  c v T2  T1  [J/kg] (5.29)
h  h2  h1  c p T2  T1  [J/kg] (5.30)

- Variaţia entropiei:
T 
 s  s 2  s1  c p ln  2  [J/kg∙K] (5.31)
 T1 

5.4. Transformarea izotermică (T=const.; n = 1).

- Ecuaţiile transformării:
p2 v1
T  ct .; p v  ct .;  (5.32)
p1 v2
- Lucrul mecanic specific de deformaţie volumică:
2
p2 p2
l12    v dp   p1 v1 ln   R T ln [J/kg] (5.33)
1
p1 p1
- Lucrul mecanic tehnic specific:
2
p2 p2
l t 12    v dp   p1 v1 ln   R T ln [J/kg] (5.34)
1
p1 p1

5
6 TERMODINAMICĂ TEHNICĂ - Probleme

l t 12  l12 (5.35)
- Schimbul de căldură:
2
p2 p2
q12    v dp   p1 v1 ln   R T ln [J/kg] (5.36)
1
p1 p1
q12  l12  l t 12 (5.37)
- Variaţia energiei interne şi entalpiei:
 u  u 2  u1  0 [J/kg] (5.38)
 h  h2  h1  0 [J/kg] (5.39)
- Variaţia entropiei:
v  p 
 s  s 2  s1  R ln  2    R ln  2  [J/kg∙K] (5.40)
 v1   p1 

5.5. Transformarea adiabatică ( δq=0; n = k).

Transformarea adiabatică este transformarea în cursul căreia nu se

efectuează schimb de căldură cu mediul exterior.
- Exponentul adiabatic este raportul dintre căldura specifică la
presiune constantă şi cea la volum constant:
cp
k . (5.41)
cv
- Ecuaţiile transformării:
k 1
k
p
p v k  ct ; T v k 1  ct ;  ct (5.42)
T
k 1
k k 1
p2 v  T2 v  T2 p  k
  1  ;   1  ;   2  (5.43)
p1  v 2  T 1  v2  T 1  p1 
- Lucrul mecanic specific de deformaţie volumică:

2
R
l12   p dv  k  1 T 1  T2  
1
k 1 k 1
    (5.44)
R T1   p 2   p1 v1   p 2  k 
k
 1    1   [J/kg]
k  1   p1   k  1   p1  
   

6
Transformările reversibile ale gazelor perfecte 7

- Lucrul mecanic tehnic specific:

2
k
l t 12    v dp  R T1  T2  
1
n 1
k 1 k 1
    (5.45)
k   p  k
 k   p  k

 R T1 1   2
  p v 1  2
 [J/kg]
k 1   k 1 1 1  p  
 1
p  1
   
l t 12  k l12 [J/kg] (5.46)
- Schimbul de căldură:
q12  0[J/kg] (5.47)
- Variaţia energiei interne şi entalpiei:
u  u 2  u1  c v T2  T1  [J/kg] (5.48)
h  h2  h1  c p T2  T1  [J/kg] (5.49)
- Variaţia entropiei:
 s  s 2  s1  0 [J/kg∙K] (5.50)