TRANSFORMĂRILE REVERSIBILE ALE GAZELOR PERFECTE

Transformările simple reprezintă procese termodinamice în cursul cărora variația

parametrilor de stare se face după o aceeași lege, neschimbată, din starea inițială până în cea
finală .
Transformările simple de stare sunt: izocoră, izobară, izotermă, adiabată și politropă.
Gazul este considerat gaz perfect.
Procesele care se desfășoară în sensul de creștere a volumului se numesc destinderi, iar
cele care au loc în sensul diminuării volumului se numesc compresiuni.

1. Transformarea izocoră (legea lui Charles)

Transformarea izocoră se desfășoară la volum constant: v=ct , deci dv=0 (n=± ∞).
- Ecuațiile transformării:
p T p
 ct.; 2  2
T T1 p1
- Lucrul mecanic specific de deformație volumică:
2


l12  pdv  0
1

- Lucrul mecanic tehnic specific:

2
p2  p1
lt12   vdp  v  p2  p1  
  J / kg 
1

- Schimbul de căldură:
q12  u2  u1  cv T2  T1   J / kg 
- Variația energiei interne și entalpiei:
u  u2  u1  cv T2  T1   J / kg 
h  h2  h1  c p T2  T1   J / kg 
- Variația entropiei:
T 
s  s2  s1  cv ln  2   J / kgK 
 T1 

Fig. 1 Reprezentarea transformării izocore

a)Diagrama mecanică; b)Diagrama calorică

1
 2. Transformarea izobară (legea Guy-Lussac)
Transformarea izobară se desfășoară la presiune constantă: p=ct , deci dp=0 (n=0).
- Ecuațiile transformării:
v T v
 ct.; 2  2
T T1 v1
- Lucrul mecanic specific de deformație volumică:
2
l12  pdv  p  v2  v1   R T2  T1   J / kg 

1

- Lucrul mecanic tehnic specific:

2


lt12   vdp  0
1

- Schimbul de căldură:
q12  h2  h1  c p T2  T1   J / kg 
- Variația energiei interne și entalpiei:
u  u2  u1  cv T2  T1   J / kg 
h  h2  h1  c p T2  T1   J / kg 
- Variația entropiei:
T 
s  s2  s1  c p ln  2   J / kgK 
 T1 

Fig. 2 Reprezentarea transformării izobare

a)Diagrama mecanică; b)Diagrama calorică
3.Transformarea izotermă (legea Boyle-Mariotte)
Transformarea izotermă se desfășoară la temperatură constantă: T=ct, deci dT=0 (n =1).
.
- Ecuațiile transformării:
p2 v1
pv  ct.; 
p1 v2
- Lucrul mecanic specific de deformație volumică:
v  p 
2
l12  pdv  p1v1 ln  2   RT ln  2   J / kg 

1  v1   p1 
- Lucrul mecanic tehnic specific:
2
 lt12  l12
- Schimbul de căldură:
q12  lt12  l12  J / kg 
- Variația energiei interne și entalpiei:
u  u2  u1  0  J / kg 
h  h2  h1  0  J / kg 
- Variația entropiei:
v  p 
s  s2  s1  R ln  2    R ln  2   J / kgK 
 v1   p1 

Fig. 3 Reprezentarea transformării izoterme

a)Diagrama mecanică; b)Diagrama calorică
4. Transformarea adiabatică
Într-o transformare adiabată, agentul termic nu schimbă căldură cu exteriorul: (q12 =
0;δq=0( n = k).
- Exponentul adiabatic este raportul dintre căldura specifică la presiune constantă şi cea
la volum constant:
cp
k
cv

- Ecuațiile transformării:
k 1

k 1 p k
pv  ct.; Tv
k
 ct.;  ct.
T
k 1
k k 1
p2  v1  T2  v1  T p  k
  ;   ; 2  2 
p1  v2  T1  v2  T1  p1 
- Lucrul mecanic specific de deformație volumică:
2
R

l12  pdv  T1  T2  
1
k 1
 k 1
  k 1

RT1   p2  k  p1v1   p2  k 
 1    1    J / kg 
k  1   p1   k  1   p1  
   
- Lucrul mecanic tehnic specific:
3
 lt12  k  l12
- Schimbul de căldură:
q12  0  J / kg 
- Variația energiei interne și entalpiei:
u  u2  u1  cv T2  T1   J / kg 
h  h2  h1  c p T2  T1   J / kg 
- Variația entropiei:
s  s2  s1  0  J / kgK 

Fig. 4 Reprezentarea transformării adiabate

a)Diagrama mecanică; b)Diagrama calorică
5. Transformarea politropică
- Exponentul politropic n, se definește prin raportul:
c p  cn
n
cv  cn

în care cn este căldura specifică politropică.

- Ecuațiile transformării:
n 1
p n
pv n  ct.;Tv n 1  ct.;  ct.
T
n 1
n n 1
p2  v1  T2  v1  T p  n
  ;   ; 2  2 
p1  v2  T1  v2  T1  p1 
- Lucrul mecanic specific de deformație volumică:
2
R

l12  pdv  T1  T2  
1
n 1
 n 1
  n 1

RT1   p2  n  p1v1   p2  n 
 1    1    J / kg 
n  1   p1   n  1   p1  
   
- Lucrul mecanic tehnic specific:
lt12  n  l12
- Schimbul de căldură:

4
 nk
cn  cv  J / kgK 
n 1
nk
q12  cn T2  T1   cv T2  T1   J / kg 
n 1
- Relația dintre schimbul de căldură și lucrul mecanic:
k n k n
q12  l12  lt12
k 1 n  k  1
- Variația energiei interne și entalpiei:
u  u2  u1  cv T2  T1   J / kg 
h  h2  h1  c p T2  T1   J / kg 
- Variația entropiei:
T  T  v 
s  s2  s1  cn ln  2   cv ln  2   R ln  2  
 T1   T1   v1 
T  p 
 c p ln  2   R ln  2   J / kgK 
 T1   p1 

Fig. 5 Reprezentarea grafică a transformărilor politropice

a) în diagrama p-v ; b) în diagrama T-s

Cunoscând valorile parametrilor de stare ai agentului de lucru în starea inițială și în

starea finală a procesului se poate determina valoarea exponentului politropic corespunzător
transformării:
p  T  T 
ln  2  ln  2  ln  2 
T n 1
n   1  ; n 1   1  ;   1
p T
v  v  n p 
ln  1  ln  1  ln  2 
 v2   v2   p1 

5
 Aplicații:
1. O cantitate de CO2 care ocupă volumul în condiții normale VN = 1 m3N se află la
presiune p1 = 1 bar, t1 = 20 ºC, este supusă succesiv următoarelor procese termodinamice:
- o comprimare adiabatică până la T2 = 323 K
- o destindere izotermă până când volumul crește cu 25 %
- o destindere izobară până când volumul crește de 2,5 ori
- o răcire izocoră până la presiunea inițială
Se cere:
a) reprezentarea proceselor în diagrama p-V și determinarea mărimilor p, V, T
b) căldura (Q), lucrul mecanic (L) și lucrul mecanic tehnic (Lt) schimbate de sistemul
termodinamic cu mediul ambiant pentru fiecare proces.

Se cunosc: RM  8315 J kmolK , k  1.33 și M CO2  44 kg kmol .

Rezolvare:

a) Reprezentarea proceselor în diagrama p-V

p [bar] V [m3] T [K]
1 1 1.09 293.15
2 1.47 0.81 323
3 1.18 1.01 323
4 1.18 2.52 806
5 1 2.52 683

T1  20  273.15  293.15 K

6
 m1 RT1
p1V1  m1 RT1 ; V1 
p1
VN 1
m1   M CO2   44  1.96 kg
VM , N 22.414
RM 8315
R   188.98 J / kgK
M CO2 44
1.96 188.98  293.15
V1  5
 1.09 m3
10
1→2 - comprimare adiabatică

TV k 1  ct.
T1V1k 1  T2V2 k 1
1
k 1
T2  V1  V  T  k 1
   2  1  
T1  V2  V1  T2 
1 1
 T  k 1  293.15 1.331
V2  V1  1   1.09     0.81 m3
 T2   323 

pV k  ct.
p1V1k  p2V2 k
k
V 
1.33
 1.09 
p2  p1  1   105     1.47  105 Pa
 V2   0.81 

sau
p2V2  mRT2
mRT2 1.96  188.98  323
p2    1.47  105 Pa
V2 0.81

2→3 - destindere izotermă

T3 = T2 =323 K
V3 = (25/100+V2)V2 =1.25∙ V2 =1.25 ∙ 0.81=1.01 m3
p2V2  p3V3
p2V2 1.47 105  0.81
p3    1.18 105 Pa
V3 1.01

sau
p3V3  mRT3
mRT3 1.96  188.98  323
p3    1.18  105 Pa
V3 1.01

3→4 - destindere izobară

p4 = p3 =1.18∙105 Pa

7
 V4 =2.5∙ V3 =2.5 ∙ 1.01=2.52 m3
V3 V4

T3 T4
V4T3 2.52  323
T4    806 K
V3 1.01

sau
p4V4  mRT4
p4V4 1.18  105  2.52
T4    806 K
mR 1.96  188.98

4→5 - răcire izocoră

V5 =V4 =2.52 m3
T4 p4

T5 p5
p5T4 1105  806
T5    683 K
p4 1.18 105

b) căldura (Q), lucrul mecanic (L) și lucrul mecanic tehnic (Lt)

1→2 - comprimare adiabatică

Q12  0  J 

mR  T2 
L12  1    33505.44  J 
k  1  T1 
Lt12  k  L12  1.33  (33504.44)  44560.9 J 

2→3 - destindere izotermă

V   1.18 
Q23  Lt 23  L23  mRT ln  3   1.96 188.98  323ln    26.401  KJ 
 V2   0.81 

3→4 - destindere izobară

Q34  mc p T4  T3 
R 188.98
cv    572.7 J / kgK
k  1 1.33  1
cp
k  c p  1.33  572.7  761.7 J / kgK
cv
Q34  1.96  761.7  806  323 721086.16 J

Lt 34  0; L34  p4 V4  V3   1.18  105  2.52  1.01  1.78  105  J 

4→5 - răcire izocoră

8
 Q45  mcv T5  T4  1.96  572.7  683  806  138066.5 J

L45  0; Lt 34  V  p5  p4   2.52  105 1  1.18   0.45 105  J 

2. O cantitate m =2 kg N2 aflată la p1 = 2 bar și t1 = 35 ºC este supusă succesiv

următoarelor transformări de stare:
- o izotermă până când volumul scade de 6 ori
- o izocoră până când temperatura are valoarea t3= 350 ºC
- o politropă cu n = 1,2 până la valoarea volumului inițial
Se cere:
a) reprezentarea proceselor în diagrama p-V și determinarea mărimilor p, V, T
b) căldura (Q), lucrul mecanic (L) și lucrul mecanic tehnic (Lt) schimbate de sistemul
termodinamic cu mediul ambiant pentru fiecare proces.

Se cunosc: RM  8315 J kmolK , k  1.4 și M N2  28 kg kmol .

Rezolvare:

a) Reprezentarea proceselor în diagrama p-V

p [bar] V [m3] T [K]
1 2 0.92 308.15
2 12.3 0.15 308.15
3 24.94 0.15 623.15
4 2.83 0.92 433.56

T1  35  273.15  293.15 K  T2

1→2 - izotermă
RM 8315
R   296.96 J / kgK
M N2 28

9
 p1V1  mRT1
mRT1 2  296.96  308.15
V1    0.92 m3
p1 2  10 5

V2 = V1/6 =0.92/6=0.15 m3
p1V1  p2V2
p1V1 2 105  0.92
p2    12.3  105 Pa
V2 0.15

2→3 – izocoră
V2 =V3 =0.15 m3
T3  350  273.15  623.15 K
T3 p3

T2 p2
p2T3 12.3 105  623.15
p3    24.96 105 Pa
T2 308.15

3→4 – politropă

T3V3n 1  T4V431
n 1 1.2 1
V   0.15 
T4  T3  3   623.15     433.56 K
 V4   0.92 

p3V3n  p4V4 n
n
V 
1.2
 0.15 
p4  p3  3   24.96 105     2.83 105 Pa
 4
V  0.92 

b) căldura (Q), lucrul mecanic (L) și lucrul mecanic tehnic (Lt)

1→2 - izotermă

V   0.15 
Q12  Lt12  L23  mRT ln  2   2  296.96  308.15  ln    331943.95  J 
 V1   0.92 

2→3 - izocoră

Q23  mcv T3  T2 

R 8315
cv    742.4 J / kgK
k  1 1.4  1
Q23  2  742.4  623.15  308.15   467712 J

L23  0; Lt 23  V  p3  p2   0.15 105  24.94  12.3  1.89 105  J 

10
3→4 – politropă

Q34  mcn T4  T3   J 

nk 1.2  1.4
cn   cv   742.4  742.4 J / kgK
n 1 1.2  1
Q34  2   742.4  433.56  623.15   281503.23  J 

L34 
mR
T3  T4   563006,464 J
n 1
Lt12  n  L34  1,2  563006,464  675607,75 J

11