FJ_3_JT_1

FILOSOFIE SI JURNALISM Jurnalism tematic

MULTIPLE CHOICE

1) Jurnalistul, în raport cu lumea reală şi lumea de imagine este un:

1 divizor comun
2 factor comun
3 numitor comun
4 executant comun
5 loc comun

2) FaŃă de cerinŃele pieŃei mass-media, jurnalistul trebuie să:

A. scrie ce-i cere piaŃa

B. refuze participarea la competiŃie
C. fie un executant docil
D. participe la educarea pieŃei
E. nu se supună nici unei rigori

1 A+C
2 A+D
3 E

3) Sunt jurnalişti de notorietate:

A. Dan Mircea Popescu

B. Cristian Tudor Popescu
C. Dan Ioan Popescu
D. Dumitru Radu Popescu
E. Cristian Piedone Popescu

1 B+D
2 A
3 D+E

4) AcŃiunea jurnalistică se bazează şi pe următoarele principii general democratice:

A. dreptul de a avea acces la cultură

B. libertatea de exprimare
C. liberul acces la dosarele clasificate
D. liberul arbitru
E. dreptul la informaŃie

1 A+C
2 D
3 B+E

1
5) Dreptul la libera exprimare presupune şi dreptul:

A. la critică
B. de vot
C. la replică
D. roman
E. între popoare

1 B
2 A+C
3 D

6) Rolul jurnalistului este de a:

A. informa
B. explica
C. convinge
D. supune
E. conduce

1 A+B+C
2 A+B
3 C

7) Informarea jurnalistului se face prin:

A. critică
B. interviu
C. laudă
D. observaŃie
E. documentare

1 A+B+C
2 B+D+E
3 C+D

8) Rolul presei în societate este:

A. decorativ
B. economic
C. cultural
D. partinic
E. persuasiv

1 A+B+C
2 B+D
3 C+E

2
 9) PublicaŃiile au ca menire generală:

A. criticarea
B. eseistica
C. informarea
D. diverstismentul
E. partizanatul

1 C+D
2 A
3 D+E

10) Genurile publicistice sunt despărŃite de reguli şi graniŃe:

1 rigide
2 flexibile
3 onomatopeice
4 exhaustive
5 tautologice

11) Genurile publicistice fundamentale sunt:

A. interpretative
B. interdependente
C. informale
D. informative
E. informe

1 A+B+C
2 A+D
3 D+E

12) Presa senzaŃionalului se bazează preponderent pe:

1 comunicate
2 conferinŃe
3 zvonuri
4 certitudini
5 adevăruri

13) PublicaŃiile care selectează şi fac în general distincŃia între adevărat şi fals constituie presa:

1 adevărului absolut
2 adevărului istoric
3 adevărului
4 adevărului social
5 adevărului relativ

3
14) Presa adevărurilor certe poate fi relaŃionată cu următoarele noŃiuni:

A. ultra-specializare
B. pamflet
C. verificare temeinică
D. butaforie
E. verificare sumară

1 B
2 A+C
3 E

15) Ponderea informaŃiei şi a comentariului în textul jurnalistic:

1 este o variabilă
2 este o constantă
3 este fără importanŃă
4 este o regulă
5 este un nonsens

16) Contextul social, politic, economic etc creează:

1 observarea realităŃii de presă

2 dependenŃa de presă
3 aversiunea faŃă de presă
4 interesul pentru un anumit tip de presă
5 indiferenŃa faŃă de presă

17) SenzaŃionalul de presă este apreciat:

1 drept o necesitate absolută pentru cititori

2 în funcŃie de contextul de viaŃă al cititorilor
3 ca o prioritate zero a cititorilor
4 în funcŃie de specificul editorului
5 în funcŃie de intenŃia ziaristului

18) Mediul social, economic, educaŃional creează permanent nevoia de un anumit fel de:

1 consonanŃă
2 politologie
3 justiŃie
4 tipărituri
5 metempsihoză

4
19) În ceea ce priveşte aprecierea actului gazetăresc, nivelul de civilizaŃie al cititorilor
acŃionează ca un:

1 psiholog
2 linotipist
3 arbitru
4 elevator
5 catalizator

20) Previzibilul în jurnalism este o caracteristică:

1 pe care trebuie să o respingem ferm

2 de care trebuie să Ńinem seama
3 pe care trebuie să o introducem în fiecare text
4 a ziariştilor fără imaginaŃie
5 a jurnaliştilor care scriu mediocru

21) Într-un articol, alături de alte trăsături, previzibilul este:

1 inutil
2 condamnabil
3 obligatoriu
4 necesar
5 ignobil

22) Previzibilul în text corespunde nevoii cititorului de a se:

1 enerva
2 plictisi
3 regăsi
4 renega
5 reforma

23) Un om de presă ar trebui să fie:

A. intransigent cu alŃii
B. consecvent în fond
C. partizan politic
D. artizan cultural
E. surprinzător în formă

1 A+B+C
2 B+E
3 C+D+E

5
24) Un text jurnalistic de calitate ar trebui să conŃină un grad de:

A. provocare
B. previzibil
C. satiră
D. tragism
E. surpriză

1 A+B+E
2 B+C+D
3 C+D+E

25) Schimbarea radicală de discurs a unui jurnalist este:

1 obligatorie
2 imposibilă
3 periculoasă
4 lăudabilă
5 interzisă

26) Jurnalistul şi cititorul merg:

1 pe drumuri complet diferite

2 în tandem
3 în direcŃii diametral opuse
4 cu parcimonie
5 în alternanŃă

27) Tandemul jurnalist-cititor este:

1 un contract
2 un parteneriat
3 un sport extrem
4 o convenŃie fermă
5 o reacŃie în lanŃ

28) În tandemul imaginar jurnalist-cititor, locul din faŃă, care dă direcŃia, se presupune că
aparŃine

1 cititorului
2 jurnalistului
3 nici unuia
4 amândurora
5 arbitrar unuia sau altuia

6
29) RelevanŃa primară a ideilor, principiilor, conceptelor generale şi faptelor este o:

1 valoare comparată
2 valoare de inventar
3 valoare trainică
4 valoare absolută
5 valoare perisabilă

30) RelevanŃa complexă a ideilor, principiilor, conceptelor generale şi faptelor interconectate

este o:

1 valoare absolută
2 valoare comparată
3 valoare trainică
4 valoare estetică
5 valoare perisabilă

31) Articolul scris de jurnalist la solicitarea unei persoane sau a unui grup anume este

1 un reportaj
2 un editorial
3 un comentariu
4 un text la comandă
5 un citat extras din context

32) Adevărul mutilat se poate relaŃiona cu:

1 paradontoza
2 parafrazarea eronată
3 parafrazarea onestă
4 violenŃa de limbaj
5 adevărul absolut

33) Parafrazarea eronată este:

1 o figură de stil
2 un gen publicistic
3 a traducere corelată cu adaptarea
4 o adaptare defectuoasă a unei afirmaŃii
5 o acŃiune jurnalistică tendenŃioasă

7
34) Rezumatul calomnios presupune:

1 prezentarea neadevărului drept adevăr

2 calomnierea unei persoane
3 insultarea unei persoane
4 atacul la persoană
5 esenŃa unei afirmaŃii

35) Schimbarea sensului şi uneori a esenŃei unei afirmaŃii sau a unui fapt se numeşte:

1 retroversiune
2 inversiune stilistică
3 parafrazare
4 rezumat calomnios
5 text la comandă

36) Starea de atracŃie, afinitate faŃă de cineva sau ceva se mai numeşte:

1 iubire
2 simpatie
3 empatie
4 moralitate
5 ataşament

37) Starea nonviolentă de respingere faŃă de cineva sau ceva se mai numeşte:

1 xenofobie
2 rasism
3 antipatie
4 empatie
5 ură

38) Empatia este capacitatea de:

1 a iubi pe cineva
2 a urî pe cineva
3 a te feri de cineva
4 a comunica cu altcineva
5 a te pune în locul altcuiva

39) Moralitatea presupune:

1 să ai puterea de a face morală

2 să ai o morală bună
3 să ai capacitatea de a iubi
4 să ai capacitatea de a înŃelege
5 să fii un bun moralist

8
40) Amoralitatea este trăsătura de:

1 a avea o morală proastă

2 a avea o morală bună
3 a nu avea morală
4 a nu putea face morală
5 a nu distinge binele de rău

41) A fi la cumpăna dintre obiectivitate, subiectivitate, cinism şi autoconservare înseamnă a fi:

1 imoral
2 amoral
3 moral
4 de caracter
5 jurnalist

42) O zonă internă a unei publicaŃii este:

1 un grupaj
2 o campanie
3 un limbaj subliminal
4 un departament redacŃional
5 totalitatea conŃinutului unei publicaŃii

43) Interviul de destin pune accentul pe probleme:

1 cotidiene
2 perisabile
3 durabile
4 punctuale
5 intelectuale

44) Interviul de problemă pune accentul pe chestiuni:

1 de destin
2 eterne
3 de comunicare
4 de feed-back
5 punctuale

45) Intertitlul este un:

1 procedeu literar
2 procedeu rezumativ
3 procedeu neliterar
4 procedeu exhaustiv
5 procedeu metonimic

9
46) Într-un text jurnalistic, supratitlul este:

A. obligatoriu
B. interzis
C. complementar titlului
D. un element rezumativ
E. epilogul articolului

1 A+B+C
2 C+D
3 E

47) Textul rezumativ al articolului se mai numeşte:

1 sinecdocă
2 cuprins
3 index
4 şapo
5 monogramă

48) Organizarea unei publicaŃii sau a unei pagini pe criterii tematice sau grafice se numeşte:

1 rubricizare
2 lay-out
3 tehnoredactare
4 paginare
5 organigramă

49) Legătura dintre două sau mai multe cuvinte care dă naştere unei sonorităŃi neplăcute se
numeşte:

1 pleonasm
2 legaŃie
3 ligament
4 anacolut
5 osmoză

50) PublicaŃiile care au o tematică şi o răspândire de interes pentru întreaga Ńară constituie
presa:

1 bună
2 regională
3 publicitară
4 naŃională
5 de informare generală

10
51) PublicaŃiile care au o tematică şi o răspândire de interes pentru zone mai restrânse constituie
presa:

A. glossy
B. sportivă
C. diasporei
D. locală
E. regională

1 A+B+C
2 D+E
3 B

52) Trăsătura de a însuma tendinŃa de sporire a caracteristicilor locale cu cele planetare se

numeşte:

1 globalizare
2 glocalizare
3 aglutinare
4 agorafobie
5 globulizare

53) Proximitatea se mai numeşte:

A. segregaŃie
B. uniformizare
C. protecŃie
D. apropiere
E. vecinătate

1 D+E
2 C
3 A+B

54) Presa de proximitate este o presă:

A. de interes general
B. de calitate
C. de grup
D. standard
E. specializată

1 A
2 C+E
3 B+D

11
55) Publicul căutător urmăreşte găsirea:

1 senzaŃionalului
2 de noi publicaŃii
3 greşelilor de tipar
4 de noi difuzori
5 locurilor comune

56) EvidenŃa are, adesea, o forŃă superioară:

1 prejudecăŃilor
2 contabilităŃii
3 publicităŃii
4 tehnoredactării
5 culturii

57) Repetarea obsedantă de idei sau tematici are ca efect:

1 lipsa de imaginaŃie
2 lipsa de penetrare
3 lipsa de subiecte
4 lipsa de credibilitate
5 lipsa de cultură

58) Compromiterea unei cauze jurnalistice se poate face prin:

1 deontologie
2 exces
3 geodezie
4 licitare
5 lapidaritate

59) Elementele active din societate sunt mai ales cele:

1 industriale
2 rurale
3 nemulŃumite
4 cosmopolite
5 mulŃumite

60) Presa pozitivă se bazează pe:

1 afirmaŃie
2 contestare
3 revendicare
4 introspecŃie
5 neutralitate

12
61) Presa negativă se bazează pe:

1 dreptul la replică
2 reportaj
3 contestare
4 afirmaŃie
5 sponsori

62) Dreptul la replică, faŃă de textul de referinŃă, este:

1 perfect egal
2 mai eficient
3 mai lung
4 mai scurt
5 mai ineficient

63) În perioada 1965-1989, publicaŃii de mare tiraj erau:

A. Evenimentul zilei
B. România Mare
C. Flacăra
D. Libertatea
E. Săptămâna

1 C+E
2 A+B
3 C+D

64) Eugen Barbu a condus publicaŃia:

1 Flacăra
2 Săptămâna
3 Sburătorul
4 Convorbiri literare
5 Expres

65) Redactor-şef al revistei Flacăra a fost:

1 Ilie Păunescu
2 George Păunescu
3 Adrian Iorgulescu
4 Adrian Păunescu
5 Adrian Popescu

13
66) De succes în perioada totalitară (1945-1989) s-au bucurat publicaŃii ca:

A. România Mare
B. Dosarele istoriei
C. Secolul XX
D. România literară
E. Academia CaŃavencu

1 A+B+C
2 C+D
3 E

67) Jurnaliştii-directori de opinie au tentaŃia de a intra în:

1 închisoare
2 politică
3 viaŃa interlopă
4 presă
5 zeŃărie

68) TentaŃia politicii pentru jurnalistul - director de opinie este:

1 o realitate
2 obligatorie
3 interzisă
4 nereală
5 compensatoare

69) Cititorul, ca şi alegătorul, apreciază discursul:

A. contradictoriu
B. compensatoriu
C. radical
D. clar
E. oximoronic

1 A+B+C
2 E
3 C+D

70) FaŃă de nivelul de trai, de cultură şi de civilizaŃie al societăŃii, speranŃa mulŃimii în existenŃa
unui lider total, atotputernic, atoateştiutor este:

1 direct proporŃională
2 esenŃializată
3 lapidară
4 porŃionată
5 invers proporŃională

14
71) Efectul social al unei publicaŃii este direct propoŃional cu tirajul:

1 întotdeauna
2 de multe ori
3 niciodată
4 arareori
5 întâmplător

72) Efectul social superior al unor publicaŃii cu tiraj mai mic decât altele cu tiraj mai mare este:

1 imposibil
2 necesar
3 obligatoriu
4 o excepŃie
5 o lege nescrisă

73) Cantitatea de exemplare nevândute şi înapoiate editorului se numeşte:

1 retuş
2 retur
3 rebut
4 replay
5 remake

74) Publicul citeşte adesea cu plăcere ce nu ar:

1 vota
2 traduce
3 transcende
4 dori
5 controla

75) Oportunismul în presă este:

1 o calitate
2 o tentaŃie
3 o necesitate
4 o obligaŃie
5 o interdicŃie

76) AfirmaŃia “Când vor să laude, linguşesc, când vor să critice, înjură” îi aparŃine lui:

1 Adrian Păunescu
2 Octavian Paler
3 Corneliu Vadim Tudor
4 Andrei Pleşu
5 Cristian Tudor Popescu

15
77) După 1989, presa românească s-a:

1 restrâns
2 polarizat
3 umanizat
4 culturalizat
5 centralizat

78) Asemănător cu o particulă ADN ca grad reprezentativitate şi relevanŃă, trebuie ales dintr-un
context mai larg:

1 prologul
2 epilogul
3 subtitlul
4 citatul
5 monologul

79) Politica, Economia, Divertismentul, Cultura etc sunt:

A. Zone colaterale ale publicaŃiei

B. Zone indigene ale publicaŃiei
C. Zone interne ale publicaŃiei
D. Zone externe ale publicaŃiei
E. Zone tematice ale publicaŃiei

1 A+B+C
2 D
3 C+E

80) Zona internă a publicaŃiei este:

1 un mod de structurare
2 un mod de viaŃă
3 un modul pedagogic
4 un modul gnoseologic
5 un modul anatomic

81) Din 1990 încoace, atmosfera protocolară a luat locul judecăŃilor de valoare serioase mai ales
în paginile de:

A. politică
B. sport
C. divertisment
D. cultură
E. educaŃie

1 A+B
2 D+E
3 C

16
82) Paradigma 5W se referă cu deosebire la:

1 interviu
2 ştire
3 reportaj
4 editorial
5 anchetă

83) Claritatea, acurateŃea, credibilitatea fac un text să fie:

1 agresiv
2 concesiv
3 nonconformist
4 valabil
5 conformist

84) Interviul punctual este specific mai ales publicaŃiilor:

1 cotidiane
2 săptămânale
3 bilunare
4 lunare
5 anuale

85) Este util ca între intervievat şi reporter să existe o stare de:

1 prietenie
2 dezacord
3 duşmănie
4 incompatibilitate
5 admiraŃie

86) Sintagma “Nimic nu se face de n-are opus” îi aparŃine lui:

1 George Călinescu
2 Adrian Păunescu
3 Platon
4 Socrate
5 Pamfil Şeicaru

87) Sintagma “Unui elogiu trândav şi inform prefer injuria entuziastă” îi aparŃine lui:

1 Corneliu Vadim Tudor

2 Andrei Pleşu
3 Adrian Păunescu
4 Eugen Lovinescu
5 Nicolae Labiş

17
88) Sintagma “Pensionar al propriei reputaŃii” îi aparŃine lui:

1 Eugen Lovinescu
2 Eugen Barbu
3 Ion Barbu
4 Ion Iliescu
5 Barbu Ştefănescu Delavrancea

89) RezonanŃa iniŃială pozitivă a unei semnături este, faŃă de aprecierea finală de către citit or a
textului:

1 o certitudine
2 o cauză
3 o şansă
4 o iluzie
5 o concluzie

90) InterfaŃa dintre text şi public se mai numeşte:

1 ziarist
2 titlu
3 redacŃie
4 jurnalism
5 imprimantă

91) Campaniile de presă pentru realizarea cu intenŃie a unei anumite imagini deformate sunt:

1 regretabile
2 indicate
3 scuzabile
4 ineficiente
5 penale

92) Faptul obişnuit devine, întrucâtva, excepŃional, dacă personajul implicat este:

1 fotbalist
2 politician
3 excepŃional
4 anost
5 criminal

18
93) Jurnalismul ar trebui să fie o operă socială realizată eminamente prin:

1 eliminare
2 selecŃie
3 adăugire
4 visare
5 talent

94) Folosirea pe scară largă a punctelor de suspensie este:

1 indicată
2 neimportantă
3 neindicată
4 profesională
5 obligatorie

95) În Ńările care şi-au desăvârşit unitatea statală timpuriu, publicaŃiile cele mai importante sunt
în:

1 descreştere
2 capitală
3 dezvoltare
4 oraşe non-capitală
5 derivă

96) În Ńările care şi-au desăvârşit unitatea statală târziu, publicaŃii foarte importante sunt în:

1 capitală
2 descreştere
3 dezvoltare
4 derivă
5 oraşe non-capitală

97) Din 1989 până în 2005, în România au apărut titluri de publicaŃii:

1 zeci
2 sute
3 mii
4 zeci de mii
5 sute de mii

19
 98) Hebdomadar este sinonim cu:

1 zilnic
2 bisăptămânal
3 săptămânal
4 lunar
5 trimestrial

99) PublicaŃiile mozaic, în special zilnice şi săptămânale, constituie presa:

1 de informare specializată
2 de informare generală
3 de informare economică
4 de informare social-politică
5 de informare sportivă

100) Presa de proximitate este a unui singur:

A. public
B. subiect
C. cititor
D. stat
E. judeŃ

1 A+B
2 C
3 D+E

101) Apropierile geografică, socio-profesională, cronologică, psoho-afectivă sunt relevante

pentru presa:

A. de informare generală
B. de proximitate
C. specializată
D. sportivă
E. social-politică

1 A
2 B+C
3 D+E

102) Nevoia de a supravieŃui corespunde aşteptărilor:

1 instinctuale
2 intelectuale
3 afective
4 politice
5 ezoterice

20
103) TendinŃa de a teoretiza corespunde aşteptărilor:

1 instinctuale
2 intelectuale
3 afective
4 politice
5 ezoterice

104) PublicaŃiile economice, financiar-bancare fac parte din presa:

1 de informare generală
2 de calitate
3 specializată
4 izolată
5 încifrată

105) Presa de partid, politică, a cunoscut, în ultimii ani (după 1995) un proces de:

1 dezvoltare
2 restrângere
3 dispariŃie
4 diversificare
5 depolitizare

106) Sintagma “vehicul al satisfacŃiilor compensatorii” (Jean Cazneuve) se referă la presa:

1 economică
2 politică
3 de informare generală
4 genurilor
5 vârstelor

107) Presa vârstnicilor este mai puŃin numeroasă decât presa:

A. copiilor
B. tinerilor
C. bună
D. slabă
E. femeilor

1 A+B+E
2 C
3 D+E

21
108) NoŃiunea de “diaspora” se referă la:

1 străinătate
2 cultură
3 civilizaŃie
4 interiorul graniŃelor
5 economie

22