Sunteți pe pagina 1din 9

Facultatea de Inginerie Medicala

Hriplivii Cristina, Grupa 1427

Sisteme de legare la pamant


1. Introducere
Un avantaj al relaţiilor deduse pentru configuraţii de electrozi simpli este acela că permit o
observare clară a relaţiei dintre rezistenţa prizei de pământ şi geometria electrozilor. Desigur,
este totdeauna recomandată utilizarea celor mai exacte relaţii disponibile. Totuşi, în practică,
deşi se utilizează relaţii în proiectarea sistemelor de legare la pământ, cele mai exacte informaţii
privind rezistenţa prizei de pământ se obţin, în prezent, prin măsurători în teren.

Principalul subiect luat în consideraţie aici este calculul rezistenţei prizei de pământ şi repartiţia
potenţialului pe suprafaţa solului, pentru diferite tipuri de prize de pământ. Formele tipice de
prize de pământ sunt:

♦ priză de suprafaţă simplă, sub forma de bandă plasată orizontal sau conductoare rectilinii sau
în cerc;

♦ priză verticală, cu electrozi de lungime suficientă pentru a traversa straturi de sol cu diferite
conductivităţi; aceasta are o utilizare particulară atunci când straturile de suprafaţă au o
conductivitate redusă comparativ cu straturile profunde, sau când există o limitare semnificativă
a ariei suprafeţei în care se realizează priza de pământ;

♦ priză sub formă de reţea, realizată în mod uzual ca o reţea plasată orizontal, la o adâncime
redusă faţă de suprafaţa solului;

♦ cablu cu efect de priză de pământ − cablu a cărui manta metalică expusă, ecran sau armătură
asigură o conectare la pământ, cu o rezistenţă electrică similară unei prize de pământ cu benzi
metalice;

♦ priză de pământ de fundaţie − cuprinde părţi metalice incluse în beton, care este în contact cu
pământul pe suprafeţe mari.

Funcţiile unui sistem de legare la pământ sunt de a asigura:

♦ pământul de protecţie

♦ pământul funcţional în reţelele electrice

♦ protecţia la trăsnete.

Sistemul de pământ de protecţie asigură interconectarea sau legarea la pământ a tuturor


părţilor metalice (părţi conductoare expuse şi externe) pe care o persoană sau un animal ar
putea să le atingă. În condiţii normale, fără defecte, nu există diferenţe de potenţial între aceste
părţi, dar în condiţii de defect pot să apară diferenţe de potenţial periculoase determinate de
trecerea curenţilor de defect.
2. Termeni folositi
Intr-o cladire, legatura la priza de pamant si interconexiunile tuturor partilor metalice ale
cladirii, precum si a tuturor partilor conductoare expuse ale echipamentelor electrice, au ca
scop: prevenirea aparitiei tensiunilor periculoase intre parti metalice accesibile simultan.

Termenii folositi in literatura de specialitate, legati de subiectul paragrafului sunt prezentati in


figura 5.4.:

Fig. 5.4. Exemplu de imobil cu apartamente in care se asigura egalizarea potentialelor

· priza de pamant (1) - un conductor sau un grup de conductoare in contact strans, care
asigura o legatura electrica cu pamantul

· pamant - masa conductoare a Pamantului al carei potential electric in orice punct este
considerat conventional egal cu 0

· rezistenta de dispersie a prizei de pamant - rezistenta de contact dintre electrodul priza de


pamant si pamant

· conductoare de legare la pamant (2) - conductorul de protectie care realizeaza legatura in


conductorul principal (centura) de impamantare al instalatiei (6) si priza de pamant (1) sau
alt mijloc de punere la pamant (sisteme TN)

· masa (a unui echipament sau element de constructie) (vezi tabelul 5.1.) - parte conductoare
a echipamentului care poate fi atinsa si care, in mod normal, nu e sub tensiune, dar
accidental poate ajunge sub tensiune
· conductor de protectie (3) - conductor folosit pentru masuri de protectie contra socurilor
electrice si care face legatura intre urmatoarele elemente:

ü parti intermediare

ü conductorul principal de legare la pamant

ü priza de pamant

ü punctul de legare la pamant al sursei sau un punct de neutru artificial

· parti intermediare (4) (vezi tabelul 5.1.) - o parte conductoare, care poate prezenta potential
propriu, in general potentialul pamantului, si care nu face parte din instalatia electrica, ca de
exemplu:

ü podele si pereti neizolati, cadrul de metal al cadirii

ü conducte de metal pentru apa, gaz, incalzire, aer comprimat si materialele metalice
asociate cu acestea

· conductor pentru egalizarea potentialelor (5) - conductor de protectie care asigura legatura
intre diversele elemente, creand o retea echipotentiala

· bara pentru egalizarea potentialelor (6) - borna sau bara prevazuta pentru legarea
conductoarelor de protectie, inclusiv pentru egalizarea potentialelor si orice legatura cu
elemente de legare la pamant

· legatura echipotentiala principala - in fiecare cladire, conform normativului I.7 trebuie


realizata o legatura intre masa si elemente conductoare. La legatura echipotentiala
principala in cladiri trebuie racordate:

ü conductoarele principale de protectie

ü conductoarele de legare la pamant

ü conductele instalatiilor de apa, de gaz, incalzire in apropierea locului de intrare in


cladiri

ü tubulatura de ventilare - climatizare

ü elementele metalice ale constructiei

· legatura echipotentiala suplimentara - se foloseste cand nu se indeplinesc conditiile corecte


de protectie (rezistenta inacceptabila de mare) si se realizeaza pentru toata instalatia
electrica, numai pentru o parte, un aparat sau un amplasament.

3. Caracteristicile schemelor de legare la pamant


Fiecare schema de legare la pamant reflecta, din punct de vedere tehnic, trei optiuni:

· metoda de legare la pamant,


· dispunerea conductoarelor de protectie PE,

· asigurarea protectiei impotriva atingerilor indirecte.

Consecintele adoptarii anumitor scheme de legare la pamant sunt legate de urmatoarele:

· soc electric,

· incendiu,

· continuitatea alimentarii,

· supratensiuni posibile,

· perturbatii electromagnetice,

· proiectare si functionare.

In continuare se vor prezenta aceste optiuni si consecintele lor pentru schemele de legare
utilizate.

3.1. Schema TN

Schemele TN au un punct al sursei legat direct la pamant, iar masele si partile intermediare sunt
legate la acest punct prin conductoare de protectie. La aceasta schema curentul de defect intre
faza si masa este un curent de scurtcircuit.

Functie de dispunerea conductorului neutru N si a conductorului de protectie PE se deosebesc


trei tipuri de scheme TN:

· schema TN-S, in care pentru intreaga schema se utilizeaza un conductor de protectie distinct
(fig.5.5);

· schema TN-C, in care functiile de neutru si de protectie sunt asigurate printr-un singur
conductor PEN pentru intreaga schema (fig. 5.6);

· schema TN-C-S, in care functiile de neutru si de protectie sunt asigurate printr-un singur
conductor doar pe o portiune a schemei (fig.5.7).
Fig. 5.5. Schema TN-S

Fig. 5.6. Schema TN-C

Fig. 5.7. Schema combinata TN-C-S


In cazul schemelor TN-C, conductorul PEN trebuie sa satisfaca cerintele ambelor sale functii, dar
are prioritate functia PE.

Schema TN-C este interzisa pentru toate circuitele, care au sectiunea conductorului de cupru mai
mica de 10 mm2 (sau 16 mm2 pentru aluminiu) si in cazul utilizarii conductelor flexibile pentru
alimentarea echipamentelor mobile.

Datorita valorilor mari ale curentilor de defect este obligatorie deconectarea automata, in caz de
defect de izolatie , folosind in acest scop intreruptoare de putere sau sigurante fuzibile. Nu pot fi
folosite dispozitive de curent rezidual, deoarece un defect de izolatie la pamant inseamna
scurtcircuit intre faza si nul.

In cazul schemelor TN-S, conductoarele de protectie PE sunt separate de conductoarele de


neutru N, si sunt dimensionate la cel mai mare curent de defect care poate surveni. Datorita
curentilor de defect si tensiunii de atingere mari, deconectarea automata este obligatorie in caz
de avarie a izolatiei. Aceasta deconectare trebuie facuta prin intreruptoare de putere, sigurante
fuzibile sau dispozitive sensibile la curenti reziduali, deoarece protectia impotriva atingerilor
indirecte poate fi separata de protectia impotriva scurtcircuitului intre faze sau intre faza si
neutru.

La scheme combinate TN-C-S, schema TN-C (4 conductoare) nu poate fi folosita niciodata in


aval de schema TN-S (5 conductoare). Punctul la care conductorul PE se separa de conductorul
N este in general la limita amonte a instalatiei respective.

3.2. Schema TT

Schemele TT au un punct de alimentare legat direct la pamant, iar masele si partile intermediare
ale instalatiei electrice sunt legate la prize de pamant independente din punct de vedere electric
de priza de pamant a alimentarii (fig. 5.).

Fig. 5.8.Schema TT

Conductoarele PE sunt separate de conductoarele de neutru N si sunt dimensionate pentru cei


mai mari curenti de defect care pot surveni.
Pentru asiguarea protectiei impotriva atingerii indirecte, deconectarea automata este obligatorie
in caz dedefect de izolatie. In practica, aceasta deconectare se realizeaza de catre dispozitivele de
protectie de curent rezidual. Curentii lor de declansare trebuie sa fie suficient de redusi pentru
ca dispozitivele sa detecteze curentii de defect mici, limitati de rezistentele in serie a doua prize
de pamant.

3.3. Schema IT

La schemele IT toate partile active ale sursei de alimentare sunt izolate fata de pamant sau sunt
legate la pamant prin intermediul unei impedante si a unui limitator de tensiune iar masele si
partile intermediare ale instalatiei sunt legate la pamant.

Fig. 5.9. Schema IT cu neutrul izolat

In practica toate circuitele au o impedanta de scurgere la pamant, deoarece nici o instalatie nu


este perfecta. In paralel cu aceste trasee de scurgere cu caracter rezistiv exista o cale de curent
capacitiv, cele doua elemente definind impreuna impedanta normala de scurgere la pamand (fig.
5.).

Fig. 5.10. Impedanta de scurgere la pamant si

impedanta lor echivalenta, intr-o schema IT


Intr-un sistem trifazat de joasa tensiune cu trei conductoare, un kilometru de cablu are
impedanta de scurgere determinata de C1, C2, C3 si R1, R2, R3 echivalenta cu existenta unei
impedante intre punctul neutru si pamant Zc = 3000 - 4000 W.

De multe ori, in cazul schemelor IT, intre punctul neutru al infasurarii de joasa tensiune
a transformatorului si pamant este conectata permanent o impedanta Zs = 1000 - 2000 W.
Ratiunea acestei puneri la pamant este de a fixa potentialul unei portiuni de retea in raport cu
pamantul (Zs << Zc) si de a reduce nivelul supratensiunilor in raport cu pamantul, cum ar fi cele
transmise prin infasurarea de inalta tensiune sau cele de natura electrostatica (fig. 5.)

Fig. 5.11. Schema IT cu neutru legat la pamant prin impedanta

In cazul unui singur defect de izolatie curentul de defect este redus si tensiunile de atingere
indirecta nu prezinta risc important. Un al doilea defect de izolatie pe o alta faza creaza un
scurtcircuit si efectele asociate. Probabilitatea unei a doua avarii este foarte redusa, dar prin
instalarea unui dispozitiv de monitorizare a izolatiei, care va detecta si indica producerea primei
avarii, aceasta poate fi localizata prompt si apoi eliminata.

4. Moduri de instalare
Vor fi analizate trei tipuri de instalare a prizei de pamant:

1. Priza de pamant, sub forma unui inel conductor, plasat sub perimetrul cladirii in care se afla
instalatia electrica respectiva. Solutia este recomandata in special pentru cladirile noi si
presupune a ingropa un conductor sub forma de bulca inchisa la nivelul excavatiei pentru
fundatia cladirii. Conductorul trebuie sa fie in contact direct cu solul.

Pentru cladirile existente, priza de pamant trebuie ingropata in jurul exteriorului peretelui
intregii cladiri la o adancime de cel putin 1 metru.

Conductorul prizei de pamant poate fi realizat din:

· cablu de cupru, bara sau multifilar ³ 25 mm2,

· cablu de otel inox, masiv sau multifilar ³ 35 mm2

· cablu de otel galvanizat, masiv sau multifilar.


2. Priza de pamant din electrozi verticali

Se folosesc la cladirile existente si pentru reducerea rezistentei prizei de pamant existente, in


cazurile in care pot fi depasite straturile superioare ale solului.

Electrozii pot fi realizati:

· cupru sau otel acoperit cu cupru, cele din otel acoperite cu cupru pot avea lungimi cu
1 m sau 2 m mai mari. Electrozii sunt prevazuti cu filet la capat si contacte
demontabile putand atinge adancimi considerabile

· teava de otel galvanizat

³ 25 mm diametru,

³ bara ³ 15 mm diametru si ³ 2 m lungime.

Se folosesc de multe ori mai multi electrozi, distanta dintre ei trebuie sa depaseasca adancimea
la care sunt introdusi, cu un factor de 2 pana la 3.

3. Prize de pamant din placi verticale

Se folosesc placi dreptunghiulare cu laturi > 0,5 m, ingropate in plan vertical astfel ca centrul
placii sa fie la cel putin 1 metru sub suprafata solului.

Placile se pot realiza din:

· cupru de 2 mm grosime

· otel galvanizat de 3 mm grosime

5. Masurarea rezistentei prizei de pamant


Rezistenta dintre priza de pamant si pamant se modifica, iar principalii factori care afecteaza
aceasta rezistenta sunt:

ü umiditatea solului

ü inghet

ü imbatranire

ü reactii chimice

Rezistenta prizei de pamant trebuie verificata periodic; pentru aceasta trebuie sa existe
intotdeauna legaturi sub forma de contacte demontabile, care sa permita izolarea prizei de
pamant de instalatie.

Pentru efectuarea masuratorilor avem nevoie de 2 electrozi verticali auxiliari si o sursa


(generator portabil) care produce o tensiune alternativa cu frecventa intre 85-135 Hz.