B. A. R. P. R.

LICRTIUNILE REVISTEI INFRNTERIEI"

II
256

"IV

CE SE CERE FEMEEI ROMANE IN

IMPREJURARILE GRELE PRIM CARE
TRECE NEAMUL ROMANESC
DE

CAPITAN COMANDOR C. NEGRU

- ( 1915 i)

www.digibuc.ro
 /;ee7eeeee.-.
G.rt 4>tacie° c_.&

'
fesek" eemr-0/1/44e42
,7e-IlL/Yre240.e0---Ve-r

V20A41 ee°1
CUVANT jr1 9

Cuucintul inainte are de scop sd concretizeze, pe cdt

de scurt Posibil, subiectul conferintei, care In primele
pagini arater siarea inferioard sufleteascei In cue a cres-
cut femeia in cursul inda.lungat al trecutului ; Si dacd
am dat o desuoltare relatiu mare acestei pdrti, e cd, mi
s'a närut necesar ca euidentiarea acestei stdri in care
s'a pldmeidit sufletul femeei, sd reiasd din inuocarea
adeudrului istoric, ceace a necesitat o treare In reuistet
a trecutului ferneei din timpuri inapoiae ,Fi peind azi.
Numai aqa poate sd reiaset, In paginele ce urmeazei si
din putinele exemple ce se pot aduce, fard a ingreuia
subiectul, luate din diferitele epoci qi dela diferite nea-
muri, Mt de sus eau Indltat unele femei, ,Fi astfel
sd putem intrezeiri bogeltille sufletegi alese ce pot sd
incolteascei In sufletul femeei acum, qi mai cu seam('
atunci, ceind in cursul poate nu prea Indelungat al uii-
torului, femeia ua atinge 'Intru toate niuelul bärbatului.
La sfâryitul conferintei, fac anel la Insusirile bune ale
femmeei romdne, pentru ca prin influenta lor asupra
bdrbatilor, sa ea .Fi ea parte la Implinirea uisului scump
fi sfeint noud tuturor romänilor, sprijinind pe acei cari
ar foudi In implinirea datoriei kr, qi inciirajcindu-ne la
sanrificiu pe toti din generatiunea actuald, cea mai fe-
ricitei a neamului, ceici ea e chematd sei implineascd
uisul tuturor generatiikr car zac sub peimeintul romel-
nesc".

www.digibuc.ro
 In timpurile preistorice. când cea dintâi asociatiune
omeneascA era hôrda, femeia trebue sä fi fost egalä bär-
batului, ca fortA fizid si intelectualä.
Tacit spune, cA la Germani, femeile erau intru toate
egale bärbatului ca talie si fortä fizid.
In Africa centralA sunt si azi unele triburi, In care fe-
meile mai forte ca bkbat-ii au cbmanda tribului. Regele
Dahomeiului are garda lui formatä din femei. Pe tärmul
Märei Negre In Asia, a existat cândva, In vechime, un
stat al Amazoanelor compus numai din femei.
Imprejuräri fiziologice Insä ca: sarcina, nasterea, läuzia
§i mai tArziu cresterea copiilor, punând pe femeie sub
protectia si dependinta bärbatului, creiazd o stare de in-
ferioritate a acesteia fata de el. Jena pe care femeia, In
una din aceste pozitiuni o crea, a fAcut pe omul primitiv
sä caute a se debarasa de fete, care constituiau un im-
pedimenta In lupta pentru trai a hoardei, In fuga ei for-
tatd dintr'un loc In altul, necrutând deck pe acele ne-
cesare perpetuärei spetei. Acest obicei se pästreaz5 si
azi la unele triburi sälbatice din Africa, iar In timpuri
cunoscute istoriei, Spartanii au pästrat si impins aceastä
necesitate la toti copii nAscuti subrezi si care amenintau
sA devinä- o sarcinA familiei.
Hotentotii, zice Kolben, fac mare sArbAtoare când se
nasc doi MO gemeni, dar dad sunt cloud fete pe cea
mai urätä o omoarA si dacA se naste o fatd §i un bAiat,
pe fatA o leagd de craca unui copac, sau o Ingroapä de
vie.

www.digibuc.ro
 4

Astazi Inca, In Franta la Poitiers, se mentine obiceiul

ca pkintii care ei-au maritat ultima fata, sa tin dupä
nunta cu o maturä garnisitä cu panglicute ca si cum vor
arate bucuria d'a fi mAturat .In fine casa de ultima
greutate.
In vremurile preistorice, femeia era proprietatea comunä
a hordei, ea nu avea dreptul nici sa doreascä, necum sà
voiasca. Barbatii se bucurau de ea ca de un bun comun,
obicei ce s'a pastrat panä In zilele noastre la Huronii din
lava §i la mai multe triburi din Africa centralä.
Imprejurarea de a gasi o femeie dulia gustul lui, nascu
In om dorinta egoista de a poseda constant aceiaLfe-
meie, ceace. facu pe barbat ia o tovarase, careil ii
impuse sa nu mai primeasca deck mangaierile lui, luan-
duli In schimb obligatiunea de a pästra i proteje copii
näscuti In comun.
Acest fapt, izolat la Inceput, deveni In decursul vre-
murilor obicei, nascand astfel mariajul §i punand bazee
proprietkei individuale a tribului §i a statului.
Posesiunea unei singure femei, grija ce omul îi im-
puse de a proteje copii comuni, ndscu In bärbat nevoia
unei locuinte fixe, §i de unde pana atunci omul dormea
cocotat pe arbori, sau ascuns In scorburi pentru a se
feri de fiarele salbatice, 1§i construi un adapost fix, la
care se Intorcea dui:fa pescuitul sau vanatoarea care Ii
indestula nevoile hranei zilnice a familiei.
Greutatea anotimpurilor Insa, neregita complecta §i In
totdeauna a, pescuitului i vanatoarei, Inpinse pe om la
necesitatea de a domestici animalele, §i a profita astfel
in timpuri de lipsä §i de anotimpuri grele, de carnea §i
laptele lor; Inck din vanator, omul deveni pastor; iar
copii crescand §i luandu-seintre ei, formara familia pa-
triarhala din care se nascu clanul.
In toata aceasta Indelungatä transformare, femeia avea
desigur datoria cea mai mare §i mai grea.
De a crete copii, d'a fabrica Imbräcknintea, de a
construi locuinta, 'jar la mutarea dintr'un loc Intr'altul dupa

www.digibuc.ro
 5

nevoile hranei, ea singurd trebuia sä care toatä gos-

podAria.
Mai tarziu, cand cultura pamantului incepu si cand
apäru primul plug, femeia fu primul animal Injugat la el;
si tot ei ii cddea sarcina sd adune recolta.
In acest timp, bärbatul domnind ca stäpan, are mai
mu t timp sä se dea la reflectii, ceiace are ca rezultat,
In decursul Indelungat al vremurilor, o diferentiare In in-
telect In favorul bärbatului; pe cand femeia, sub greu-
tatea jugului dublu: munca intensä a .cäminului si trata-
mentul räu, släbeste ca fortä fizicä si rämane iriferioarä
ca intelect.
Situatiunea bärbatului de a dornni asupra femeei a
avut urmäri felurite: femeia nu e pentru el numai un
object de pläcere si de continuarea spetei, ea devine prin
munca ei o valoare, un obiect de schimb contra altei
valori, obicei care se perpetuiazd IncA la popoarele Ina-
poiate, la care fetele sunt vandute In schimbul unor
obiecte de valoare, devenind astfel proprietatea bärbatului,
care dispune de ei dupA vointd, putand sd o protejeze,
sä o maltrateze, sau sd o repudieze.
De altä parte, In timpuri inapoiate, a fura femeia do-
ritä fiind mai putin costisitor de cat a o cumpära, a dat
nastere rApirei si räpirea legendard a sabinelor, eSte
exemplu cel mai clasic de furtul In mare. Acest simbol,
al furtului femeii, se pästreazd IncA In Kili. In timp ce
amicii ginerului tratéazd cu tatäl miresei, mirele se stre-
coat-A, si pe un cal fugos räpeste pe viitoarea lui, care
bine inteles se lasä a fi rApitä, In timp ce multimea
care ea parte la särbätoare simuleazä cd-i Impedica" prin
tipetele lor.
Fugarii ajunsi la marginea pädurei din apropiere, ma-
riajul e considerat ca sävarsit.
In timpuri cunoscute de istorie si tot din supremara
si dominatiunea bärbatului asupra femeiei, s'a näscut pen-
tru aceasta -o situatiune inferioarä, prostitutia, si care s'a
agravat cu timpul ; cAci dacä In toate vremurile s'a cerut

www.digibuc.ro
 o

femeei märitate continenta cea mai absolutA, bärbatul InsA

niciodatä nu a fost disus sä-si impue aceastä rezervA,
cAutand In afarä de casA satisfacerea capriciilor, neInfrd-
nate mai ales In tärile In care pämântul producea fArA
multA mund si nu-i da grija zilei de mdine, si In cli-
matele calde, unde sângele curge mai activ In vine.
La Babilonieni, la Fenecieni, prostitutia ajunsese a fi
cerutA ca ordonátä de bisericd. Numeroase comunitAti de
fete Isi pästrau virginAtatea, pentru a o oferi ca ofrandd
religioasä celui dintai venit, care plAtea pretul preotului.
Astäzi, In Arabia de Sud, In Madagascar, In Noua.
Zelandd, fata e prostituatA tribului Inainte de a fi mireasd.
In Malabar, logodnicul plateste aceluia care ia virgini-
atea viitoarei lui si Mare le Preot al sectei are ca func-
fiune de a face acest serviciu regelui, cdnd acesta Isi ia
to femeie; plätit fiind cu 50 piese de aur pentru aceastA..
corvoadä.
In Grecia, sacrificiul public al virginitätei se fAcea In
temple inchinate zeitei fecunditdtei, onoratA sub diferite
nume: Milyta, Afrodita, Cybela, Venu's al cdrui templu
In Corinth avea 1600 fete de plAcere.
Se vede dar, cd situatiunea aceastá inferioard a femeel
nu pärea anormalä pe acele vremuri, In ochii celor cari
dirijau atunci opinia publia.
Acest fapt, fAcea pe multe femei sä se sustragA ma-
riajului, gäsind mai multd libertate in situatiunea de fe-
meie independentä; asa s'a nAscut la Greci Heterele, din
care unele au avut o mare inräurire asupra bärbatilor
timpului, trecând la posteritate ca Muziciana, filozof si
poetd; Lars, care preferd titlul de cetäteanä a Corintului,
In locul tronului Lydiei. .

Aspasia cea mai celebrA heterd, din antichitate, prin

cunostintele ei politice, filozofice si literare. Devenind sotia
ilustrului Pericles ea compune discursurile sefului repu-
blicei si clA impulsiune veacului cunoscut sub numele de
Secolul Id Pericles".

www.digibuc.ro
 7

Sapho care pentru talentul ei sula:im In poezie, a me-

ritat suoranumele de a 10-a muzà.
Coritia rivala poetului Pindar, cäruia Ii smulge premiul
poeziei la jocurile olimpice.
Leona care Indua torturile cele mai atroce, dar nu
trädeazA pe conspiratori. Aceasta femeie 1§i muFä limba
cu dintii §i o asvârlä In obrazul judecatorului, care cauta
sä-i afle secretul; devotament pentru care Atenienii, mai
tArziu, III ridicarà o statue, O leoaicä färä limbä" ; §i
atâtea alte hetere care pe lângd frumusetea fizicä se bu-
curau In cel mai mare grad de o cochetärie rafinatá §i
o amabilitate aträgätoare nentrecutä. Astäzi tipul he-
terei a dispdrut. Considerati zice Deb ay 1) cea mai fru-
moasä galantä din vremea noastrk Impodobitä cu cea
mai parfumatä floare a tineretei, dotatd cu tot ce spiritul
§i gratia are mai seducätor, punetii In lumina farmecul ei,
prin atractiunea picanta a cochetäriei, yeti avea o galantä
pariziank dar nu veti ajunge, veti fi departe de curtezana
Corintului; §i dacA suntem In drept sä ve§tejim unele
pärti u§uratice a e vietei lor, ar fi Insd nedrept sä le re-
fuzäm elogiurile ce meritä, pentru faptele lor frumoase 2).
1) Debay, Les nuits Corintienes.
2) Cred iuteresant sA dau un exemplu de finetea spiritului acestor femei
instruite §i foarte amuzante.
Dese ori supa la hetera Gnathena, poetul comic Diphile, favoritul cel mai
menajat, de teama vreunei satire usturAtoare la adresa ei. Inteo zi poetul
vine la dejun acompaniat de tin bucdtar, o cAntareatA din flaut, 4 sticle de
vin de Thasos, dulceturi i flori. Tot in aced zi, un Syrian, de asemenea
favorit al heterei, trecAnd prin Atena ii trimite in dar : un paner cu zapada
*i un co§ulet cu pe§ti minunati. Cadoul o cam ambarasa, §i de tearná ca
poetul sA nu observe, ea ordonA a se arunce pe§ti§orii, iar vinul de Thasos
il amestecA cu zApadA, fAcAnd un punch delicios din care ofera lui Diphile.
Pe toti zeii, ii zice el, se vede cl ai vre un put inghetat, Ghathena?
Oh I nu te mai mira. . . . e cA am grije sA arunc in put, la moment
potrivit, prologul comedielor tale.
SA recomanda unui orator, care se exprima cam greu, sA intrebuinteze
mijlocul lui Demosthene.
MA exersez 3 ore pe zi, rAspunde oratorul.
Inaintea cui ? IntrebA Gnathana.
Inaintea mea insumi.
Atunci replicA curtezana, nu e de mirat cA vorbe§ti a§a' de rAu, Ina-
intea unui auditoriu ap de inferior prost .

www.digibuc.ro
 8

Aldturi de heterä, In Grecia veche, femeia märitatd

n'avea drept sä aparä In public de cat acoperitd de un
voal si simplu imbrdcatä. Dupä ce carul nuptial conducea
pe tândra mireasä In casa bärbatului ei, i se ardea osia,
ca semn cd femeia intratä In cask nu mai poate esi de
at cu voia stäpAnului ei.
Astäzi, nu sunt multi barbati care preferä societatea
unei femei usoare, si departe de Inältimea culturaid a
vechilor Hetere, In locul societätei femeiei lui legitime,
astäzi la Indltimea lui; si câti dintre acestia n'or fi stâlpji
ordinei, sprijinul statului, având a veghea la sänätatea
cdsniciei si a familiei.
Aceastä situatiune inferioard, In care era pusd femeia,
dateazd din vremuri vechi, pe acele vremuri ea era pusd
putin mai sus ca servitorii ; fiul avea drept sa ordone
mamei, cum ordond Telemac mamei sale d'a se retrage
In camera ei, rämânând ca el sä tratez,e cu pretendentii
la mAna mamei sale, pe care el le-o oferd, dacd -dupä
trecere de un an, tatAl säu Ulise nu se Intoarce din ex-
peditie.
La Romani, femeia se gdsea Inteo situatiune nu mult
mai ridicatä. Dupä dreptul roman, bärbatul era proprie-
tarul femeiei, si pe mäsurd ce puterea si bogAtia Romei
crescurd, moravurile primitive, mai austere. furd Inlocuite
rrin vitii si depravare, numärul caselor publice crescurd,
iar femeia pentru a scäpa de pedeapsa adulterului se
Inscrie pe registrele edililor, care trebuiau sA IngrijeascA
de casele publice. Acestei stäri imorale voeste sä-i puie
capät Impäratul Tiberiu decretând o lege, prin care fe-
meile mAritate, care se Inscriau pe registrele prostituttei
erau gonite din Italia.
Aparitia crestinismu-ui, aceastä morald noud, care pre-
dica iubirea lui Dumnezeu, a oamenilor, dreptatea, cari-
tatea si nAdeldea unef vieti de apoi In care cei buni vor
fi recompensati si cei räi pedepsiti. Fericiti cei blânzi,
zicea noua doctrind, cAci ei vor mosteni pämântul, feri-
citi cei ce sufär cAci vor fi consolati, cei Insetati de drep-

www.digibuc.ro
tate vor fi Indestulati; aparitia nouei religii, zic, gäsi in
cei slabi, In oprimati, In säraci, In toti nenorocitii tqrat.
de prin toate pärtile cucerite ale imperiului roman si InI
ultimul grad de mizerie, In femeia oprimatä de secole,
adoratorii si aparätorii cei mai ferventi ai noui credinte,
In speranta unor libertäti mai omenesti.
Nici o Incercare importantA, zice Bebel, nu s'a pro-
dus In care femeia sä nu fi, avut o actiune consiclerabilä
ca luptätoare sau ca martirA.
Noi toti, care tinem crestinismul .ca o mare cucerire
a civilizatiei, sä nu ultdm ca femei se datoreste mai mult
ca .ori cui, succesul lui". s
Regele Frantei Clovis, Imbrätiseazä crestinismul con-
vins hind de femeia lui Clotilda; era 2n timpul räsboiului
contra Alamanilor si cAnd se pAru Regelui Clovis, cA Odin,
Dumnezeul lui, II päräseste invocd dupd Indemnul sotiei
sale pe Crist zitând: Dacd câstig bätälia si fac astfel
probä de puterea de care crestinii au avut atâtea mär-
turisiri, voi crede In tine si mä voi boteza. Regele Ala-
manilor .e ucis, victoria e cAstigatà. iar Clovis cu consim-
tämântul poporului se botezä la Reims.
, Apleacä caT ul =Andre Print, îi zice Arhiepiscopul,ra-
dorä ce ai ars i arde ce ai adorat".
Crestinismul nu recompenseazd pe femeie. Noua re-
ligies are pentru ea acelas dispret ca i religiunile vechi,
ce o puneau pe acelas picior cu servitorii
Sfäntul Paul care poate fi considerat ca intemeietorul
crestinismuluii aratA acelas dispret pentru femeie, ca toti
pärintii bisericei crestine, and zice: casätoria e o stare
inferioark a se cäsätori e bine, a nu se cAsAtori e
mai bine".
TrAeste dupA eugetul tau, zice .el, i resistä la ten-
tatiunile carnei". Aceastä urd pentru carne, e ura contra
femeei, care e arätatd de toti ca .conrupätoarea omului.
Sfäntul Augustin zice : Femeia este un animal care se
dilecteazä In tualetele ei" ; iar Sfäntul -Ciprian zice: Fe-

www.digibuc.ro
 10

meile sunt demonii, cari ne fac sA inträm In infern, prin

poarta paradisului.
In evul mediu casele publice primesc o organizare cor-
porativd; In toate orasele, ele tineau ca fisc de oras, de
Segneur, sau de bisericA.
In 1452 -cAnd Regele Vladislav intrA In Viena. primAria
trimite Inaintea lui o deputatiune de fete publice, care
ImbrAcate Intr'un gaz subtire, arAtau formele corporale
cele niai armonioase 1).
Carol Qvintul cAnd intrA la Bruges, fu salutat de o
deputatiune de fete In costumul evei.
In 1314 Cronica BordelezA" relateazd : La Bor-
deaux, un bArbat, acuzat cA si-a omorAt femeia, fu adus
Inaintea judecdtorilor, i toatä apArarea lui fu : Imi pare
räu cd am omorfteo, dar a fost vina ei, càci m'a su-
pArat foarte räu" i Magistratii nu-i mai cerurA 'rid o
altä scuzA, lAsarä sd piece linistit, deoarece legea In
cazuri de acestea, nu cerea decAt o mArturisire de pA-
rere de rAu.
Aceastd situatiune inferioard In care s'a desvoltat fe-
meia s'a continuat multA vreme, si nu e de mirat dacA
in secolul al VI, Conciliul de Macon discutA cu multA
gravitate dacd femeia are un suflet i dacA e o iiintä
umand; In cat femeia, continuu oprimatä si crescutd de
orn dupd un sistem i o morald ce convenea riumai
bArbatului, si-a asimilat asa de bine ideile stApAnului,
In cAt ea singurä gäsea aceastä stare de lucruri naturalA.
Nimic nu explicA mai bine servitutea In care a trdit
femeia, decat obiceiul in evul mediu, exixtent In Ger-
mania de sud. In AlsaCia, Lorena, In care femeile la
tarä, a veau dreptul cAteva zile pe an, In Carnaval, sA se
Intruneasca Intre ele, sä se InveseleascA, sd se. distreze,
fArA ca bärbatii sd aibä dreptul a se amesteca.
In acest obicei, naiv, se gäsea fArA ca poporul sA-vi
dea seama, recunoasterea servituTei femeei, bArbatul
1) La femme par Reg la.

www.digibuc.ro
 11

vrand prin aceasta ca femeia sä-si uite soarta ei mize-

rabilä câteva zile pe an. Acest obicei, In evul mediu,
nu era decät Saturnalele Romane, In care timp stäpâ-
nul dedea voie sclavelor sA se creadä libere si sä trd-
iascA dupä placul lor câteva zile 1).
Dar aceastA stare de inferioritate a femeei nu vine
numai din oprimarea secularä prin egoismul bärbatului;
Si dad e sä credem legenda bibliei, e o stare organicä
si tot din vina bärbatului.
Dumnezeu, pretind rabinii, n'a vrut cu nici .un chip
sä fad pe femeie, Oa caul, bärbatul nu i-o va cere,
si de aceia Dumnezeu a asteptat ca Adam Ina* sä-1
roage; ceace el a si fäcut, când a vänt cA toate ani-
malele sunt tot douä ate douA, numai el era singur pe
lume. Atunci Dumnezeu lud toate precautiunile nece-
sare sd iasä bunä; si de aceia, El nu voi s'o facd din
teasta lui Adam, de teamä sä nu iasd cochetä, nenoro-
cirea totusi se IntAmpla si profetul se plange, Ca ficele
lui Israel, mergeau toate cu fruntea sus, dar bustul cam
gol.
Nu voi Dumnezeu sA, o tragd din ochiul omului, de
fricä sa nu-i lunece ochii; Isaia insd se plânge cA fetele
din vremea lui trAgeau räu cu coada ochiului.
Nici din gura lui Adam ca sä nu vorbeascd prea multz
si totusi nu e nici o putere care sA infrâneze limba fe-
meei sau SA pue stavild limbutiei ei.
Nu o fAcu Dumnezeu din urechea Bärbatului, de JricA
sä nu tragA cu urechia, cu toate astea Sara, se zice c'd
a ascultat la poarta tabernacolului ca sä audä secretele
Ingerilor.
N'a zamislit'o Dumnezeu din inima omului ca sä nu
fie geloasd si totusi cAtä gelozie nu sfâsie inima fetelot
si a femeilor,
N'a tras'o din mâna sau piciorul lui Adam, ca sA nu
fie usuratecä, la skit pArleazul, si cu toate astea Dina
1) Scheletul acestbr Pagini e dui:4 Bebel. Femeia in trecutu si altii.

www.digibuc.ro
 12

fica lui Jacob l'a särit i s'a perdut, iar Inaintea ei Ra-
§ela. ,
In zadar cdutä Dumnezeu 6 pärticicd euratä §i nevino-*
vatä In bärbat, din care trägând pe femeie s'o faca färd
cusur". (Nod).
Din acest scurt cinemattgraf al vietei ferneei In trecut,
se vede Ca' femeia mult timp consideratä ca un accident
In istoria popoarelor, ca §i in viata bdrbatilor, despre-
tuitä §i nentrebuintatd ca element social §i politic, asupra
cdreia planeazd §i astäzi conceptiunile cele mai bizare :
personificand pentru francez idealul, ea incarneazd de-
taliile delicate ale civilizatiei, fiind o madond Inteo bise-
ricd pentru Spaniol, o floare Inteo grädinä pentru Italian,
pentru Turc o mobild de multumire, pe care Arabul o
Inhaffiä §i azi aldturi de mdgarul la plug ca sd are, dupd
ce i-a sdrutat urma pa0or Inainte de a-i fi sofie". 1) acest
idol, sau victimä, 4i modified neáontenit situatiunea.ei
prin transformarea continud a moravurilor din vremuri
depärtate §i "pând azi, devenind prin vointa ei de a fi un
factor de care trebuie sd se tie sosotealä §i a cdrei pu-
tere moralä §i influentä merge crescând pe mdsurá ce se
desvoltd In ea prin instructie §i educatie sentirnentetul
personalitdtei ei; lar legile cu caracter mai liberal fäcute
In timpii dieurtnä, au deschis femeei un camp mai larg
de activitate, fäcând'o mai independentä fata de bärbat,
färd ca prin aceasta fem _ia sd fi atins detvoltarea corn-
plectä a fiintei a facultätilor ei fizice .§i morale.
ei,,
Acum cd cunoaVem pe scurt situatitinea femeei In
trecut i parte din cauzele care au determinar starea de
inferiorilate In care s'a plämddit sufletul ei, ne apar cu
atât mai Inalte culmile ge care s'au urcat, prin faptele
lor, unele, §i Ind multe din ele, §i ni se .deschid lu-
mini noi de nAd@jdea sdnätoasd ce putem pune In fenieie,
§i de influenta fericitd ce ea poate sd aibd asupra omu-
lui, pe mdsurd ce egoismul bärbatului dispare, gonit de
1) Vacigny, La femme mix Etats-Ulis.

www.digibuc.ro
 13

conceptia sAnAtoasä, la locul femeei e aläturi de el, a-

proape pe toate treptele activitätei ornene§ti, i cA In
sufletul ei Ai are rädäcinele* viata sänätoasä a genera-
tiunilor de maine; de aceia Scheridan Lelebrul autor
dramatic i orn politic englez zice : Femeile ne conduc,
sä ne cAsnim a le face din ce In ce mai perfecte. Cu
cat vor fi mai luminate,tu atat i noi vom fi mai lu-
minati. De cultura sufletului femeilor depinde Intelep-
ciunea bArbatilbr".
Din cele scrise ì In cele ce urmeazA, Incerc sl ark
cA In toate vremurile femeia a avut o mare lnraurire
asupra bArbatului.
Mitologia spune cA la Inceputul lumei, Jupiter prinse
de veste cA cel dintai orn se lAsa prea mult furat de
ganduri §i de intristare ; Ca dese ori se reträgea deo-
parte, visand lespre Inceputurile omenirei, tinanduli
singur de urat gandurilor lui.
Atunci Jupiter zise zeilor adunati In jurul tronului sAu,
omul singur, se cufundä prea mult In gandurile lui,
vreau sA-1 inveselesc .....
SA se nascA femeia zise El; o creaturA ginga§e, dulce,
drägäla§e, cu care sA se InveseleascA omul; §i deodatA
apäru femeia, cu figura asemenea bärbatului, dar cu trA-
säturile fete mai jine, mai delicate, cu ochi drAce§ti de
§ireti, In cat descoperi Indatä pe bärbat care sta pe gân-
duri deoparte.
AlergA spre el, Il särutA §i Ii zise:
Nebun ce e§ti, prive§temä, am venit pe lume ca sA ma
joc cu tine.
Ce joc IntrebA bärbatul?
Jocul amorului, zise femeia.
Amorur; ce mai e §i asta? intrebA el mirat.
Te InvAt eu, rAspunde ea; §i creatiunea lui Jupiter
fu ap de IndemanaticA la jocul acesta, cA In foarte scurt
limp dAdu pe brazdä pe pärintele omenirei. Si se jucA
atat de mult cu ea, cAli uitä de toate neajunsurile i hu

www.digibuc.ro
 14

se mai gandi de aci incolo deck la jocul minunat ce-i

daruise Jupiter. .

Intr'un tarziu Insä, regele zeilor 1§i dadu seama a

comisese o mare gre§ala §i cä voind sä lecuiasca un rau,
fäcuse un altul §i mai mare.
Se mangaie totu§i la gandul, cá dupa nebuniile amo-
rului urmeaza preocuparile §i -grijile familiare 1).
Ei bine! din acele vrernuri mitologice, sau, decand Eva
sugestiona pe Adam, omul nu s'a mai putut sustrage in-
fluentei femeei, incat, In revolutiuni, In masacre ca §i In
acte de caritate, In infamii ca §i In eroisme, In devota-'
mente §i sacrificii, femeia e nelipsitä. Rasboaie s'au des-
läntuit §i aliante s'au Inchegat pentru ea, unii au mers la
e§afod, iar altii s'au urcat pe tron.
Färä a ne ridica la timpuri prea Indepartate In istorie
i care ne ar putea da multime de exemple, ma voi a-
propia de timpuri mult mai recente, din care voi cita cateva
exemple, In sprijinul, acestui adevar.
Ne este cunoscutä tuturor perioada revolutiunei fran-
ceze zisä a teroarei, 1793 1794, timp In care In baza
legilor exceptionale furd ghilotinati aproape 1400 de con-
damnati, pierind multime de victime ilustre Intre care:
Maria Antoineta, Madam Elisabeth sora lui Ludovic al
XVI, Madam Roland a carei moarte face gloria sexului
säu §i rt*nea caläilor ei", Charlotte Corday §i alte vic-
time ale devotamentului lor.
In aceastä vreme de teroare, Robespiere ça säli räs-
bune pe adversarul sau Tallien, If aresteaza iubita, ares-
tare care egala cu moartea. Cu o zi inainte de a fi exe-
cutatä, ea yeusete sä trimitä lui Tallien o scrisoare, priri
care II Imbarbateaza la rezistenta i la lupta i acesta
stimulat de femeia lui, merge Inarmat la §edinta §i In
unire cu alti deputati rästoarnd pe Directorul Robespiere,
put-land astfel prin lnraurirea ei capät teroarei, §i liberand
republica de tirania directorului. Acesta se petrecea In
1) SAultze. Malice, bonté et mér;te des femmes.

www.digibuc.ro
 15

ziva de 9 Termidor, zi care atrage Doamnei Tallien epi-

tetul de Notre dame de Termidor".
Uneori influenta femeei merge pAnd a imprima
träsäturi proeminente istoriei neamului lor.
5tiut este cd dupä distrugerea flotei franceze la Abukir
1798, de cdtre Nelson,rNapoleon reconstitui la Bordeaux
yisul säu de a debarca In Anglia.
Timp de 18 luni adund el In toate porturile franceze
si Olandeze care märginesc marea Mänecei, toate mij-
loacele unei debarcäri In Anglia. In timpul acesta Nel-
son, retras land Portsmuth, gusta In mijlocul alor sai
si In toväräsia frumoasei 'Lady Hamilton binefacerile
famtliare. Inteuna din aceste zile de cdihnä este anuntat
el de arniralitatea Englezd, prin Cdpitanul Blakvood, cd
flotele reunite franceze si spaniole sunt la Cadix.
Pentru a nu adu-ce mâhnire iubitei lui, Neslon ascunde
depesile guvernului. Prin pätrunderea ce ti-o dd iubirea
adeväratd, Lady Hamilton ghiceste cauza venirei cdpi-
tanului Blakvood si luând la o parte pe Nelson li zice:
Scumpul meu Nelson, ori care ar fi pentru noi gar-
situl unei astfel de crude despärtiri, oferd färd Intärziere
serviciile tale tärei.
Vei redobândi linistea sufletului si dupd o ultimä
si glorioasä victorie, te vei Intoarce spre a fi iaräsi fe-
ricit Intre noi. Nelson se inveseli, dar simti In acelas
timp lacrdmi In ()chi, la cuvintele acestei femei care li
smulsese asa de dulce secretul sag si care aprecia mai
mult gloria eroului deck fericirea ei.
Atunci exprimä el aceste cuvinte, care aratd influenta
mare ce avea Lady Hamilton asupra lui si a actiunilor
lui, Ah! dacä Emma nu mi-ar fi esit Irt cale, n'ar fi
fost un Nelson In lume" 1).
Aceiasi Inrdurire fericitä o are si frumoasa Josefina de
Beauharnais asupra lui Napoleon, care In- timpul cam-
paniei din Italia scria din Roma iubitei lui, In 12 Sep-
1) Viata lui Nelson de Lamartine.

www.digibuc.ro
 )6

temvrie 1796: Indata ce lucrul va fi ispravit alerg 41

bratele tale", lucrul, de fapt, e nemuritoarea expeditie
din -Italia.
In trecutul nostru gasim, Intre altele, unul din cele mai
märete exemple de Inraurirea wocitä a unei femei asu-
pra evenimentelor grele prin pare a trecut neamul nogrg.
E influenta Doamnei Oltea, mama lui $tefan cel Mare,
asupra rezultatulpi final al batäliei de la Räsboieni, In
care, dupä cum spune Insusi cronicarul turc Sead Edin,
Dusmanii, adica Moldovenii, nu läsara armele din mAini,
aparandu-si femeile si copii Si Maud ultimele sfortäri cu
oarba lor vitejie".
Totusi, $tefan cotropit de multime fuge, cAutAnd acIA-
post In cetatea Neamtului.
Doamna Oltea care nu astepta asa de curand Intoar-
urea fiului sail, ese pe zidurile cetätei si dupA cum spune
Cantemir, In Istoria Imperiului Otoman, ii refuza intrarea:
O fiul meu, de and te stiu eu, Inca nici odata nu
te-ai Intors din lupta fära victorie, fiinda tu ti-ai uitat
de bravura ta dinainte, mai bine a§ fi voit ca sa fi perit
de mAna inamicului, deck sa ajungi rusinea sa te scape
o femeie".
Sacrificiul neauzit ce Doamna Oltea face cu fiul ei,
mnAbusind cel mai natural sentiment, dragostea de mama,
care Ii dicta sä primeasca si sa ocroteasca pe fiul ej
fugärit de turci, acest stant sacrificiu e roditor si räs-
platit de Dumnezeu.
$tefan se Intoarce, aduna vreo 12 mii de ostasi ri-
sipiti prin väile tarei, se arunca cu nädejde asupra dus-
manului Imprastiat pe campiile Moldovei dupA pradä,
11 pune pe fuga; iar Baiazid Inspaimantat fuge päna la
Adrianopol cu putini din ai sai.
Ca si Cornelia fica marelui Scipione Africanul pentru
care a ramas un titlu de glorie din a fi mama Grahilorl.
Doamna Oltea ramane nemuritoare nu numai pentru ca_

www.digibuc.ro
 17

a dat neamului românesc pe Stefan, dar si pentru sa-

crificiul ei mare si dätdtor de isbândä 1).
Postèritated se gdndeste cu recunostiintd i emotiune
la patriotismul luminat, la ,perseverafita neobositä, la de-
votamentur plin de curaj, de care ferneile In general, au
dat dóvadd In toate epocile, pentru áceia de care erau
atasate prin legdfuri de inimä sau de familie.
Dela acesta mitologicd,-ktia lui Admet puternicul rege
al Pheresului actualul oras Velestino 1« Grecia si
care se Ingroapd de vie, de bunä voe, ca sd scape de
moarte j5e sotul ei si panä in timpurile si In tara noasträ
cu doica 13râncoveni1or, care din devotament pentru std-
pAni îi dd copilul ei cAldului, ca sd scape de moarte
ne ultimul vlästar al Brancovenilor, istoria omenirei e
plind de exemple de iubire, de sacrificii, de devofamente'
si atâtea alfe insusiri märete care sä arate inältimea su-
flcteascd; ori influenta fericità a femeei asupra eveni-
mentelor si a bärbatilor vremurilor.
Pe cine din noi n'a Incântat patriotism( Veturei, care
des;resoard Roma asediatä de Volscii comándati de fiul
sdu Coriolan prezentându-se Innaintea lui In tabdra ina-
ea-i zice: Oprestete".
Inainte d'a te Imbrdtisa vreau sd stiu dacA sunt in
fata fiului meu, sau a unui inamic; dacä sunt murna sau
prizoniera ta.
Cum ?! fArà sä trernuri de remuscare,' ai Indräznit sA
nävälesti pArnântul care te-a hränit? -

CUrn? la vederea- Romei nu ti-ai zis? Atac zidurile ce-

tätei sfinte In care sunt Penatii, Zeii, mama, femeia
copii mei.
Nenorocitä ce sunt! de n'as fi fost marnä Roma n'i r
fi acum Impresuratd".
La aceste cuvinte, mândrul i nelnduplecatul Coriolan
se Induioseazd, orgoliu cedeazä firei i aruncAndu-se In
bratele mamei sale Ii striga: Veturia câstigi o victorie

1) Lt. Comandor C. Negru Din Insu§irile bune ale neamuluia.

2

www.digibuc.ro
 18

care-mi va fi fatalä, tu scapi Roma, dar pierzi pe fiul

tAu 1). I .

Parisul datore§te existenta lui pänä azi, unei femei.'

Era In anul 451 dupä Crist, când hordele barbare ale
Hunilor devastand toatA Europa dela Marea NeagrA, la
Adriatia §i mai departe, supuse toate Impärätii le orien-
tului i occidentului la cele mai injositoare umilinte §i
tributuri, dupA care treand Rinul, supun p;in foc *i. sabie
toata Galia InspAimAntatA; Parisienii ' Infrico§ati se ho-
tAräsc sä-I päräseascä.
0 tänärä fatA, Genevieva, prin curajul i rezistenta ei
parvine sä-i retie i sä reziste pAnA and prefectul roman
Aetius grupand In jurul lui pe Mérovè regele Francilor
i pe Teodoric I regele Vizigotilor, Invinge pe Hunt Intr'o
bAtAlie ne mai auzit de crâncenk In care legenda spune
a sufletele mortilor se, bAturä Ina 3 zile.
Atila regele lor se fortified In dosu' unor grAmezi de
care, iar din §eile cailor face un rug pe care se ura el,
pe and soldatii lui cu torte aprinse stau gata sA-i dea
foc. InvingAtorii InsA nu furä atät de barbari sA Infrunte
disperarea Hunilor §i läsard pe Atila sä reintre In Ger-
mania, cu care azi, dupA aproape 1500 ani, coborâtorii
lor Ungurii, se unesc pentru sdrobirea aceleia§i Frante
mArinimoase 2).
Ca amintire din vremuri mai apropiate citez pe Madam
Lefor, care tremura de fria pentru sotul ei Incarcerat ca
conspirator, In vremea revolutiei franceze; obtindnd voia
sA-1 vadd, spre sfAr§itul zilei, sboard sä-1 &eased., du-
cand cu ea §i un rAnd de haine. Cu mare greutate con-
vinge ea pe bärbatul sAu sä imbrace hainele femee§ti ale
ei §i deghizat astfel sA iasä din Inchisoare lAsAnd-o pe
ea In locul lui. Planul räu§e§te, sotul. icapä. A doua zi
descoperindu-se faptul, Diregtorul Inchisorei o amenintA:
1) Narrations historique Le Comte de Ségur .
2) Din Larousse Illustré..

www.digibuc.ro
 19

Nenorocit'o ce-ai facut?

Mi-tam Mcut datoria raspunse ea, fd-o i tu pe a ta1).
Istoria pästreaza Intre altele numele Printesei Wol-
konskaia din revolutia ruseasca i care In anul 1826 ur-
rneazä, din iubire §i devotament pe sotul ei In pustiurile
Siberiei.
Poetul rus Nekrasov istorise§te astfel, prin gura prin-
tesei, prima intrevedere cu sotul ei; In fundul unei tern-
niti, slab, pa§ind incet spre ea:
Iatä-I . . . . de departe fata lui istovita Imi zambea
§i ma dusei fuga spre el *i sufletul meu de Indata fu
cuprins de un sentiment sfant. Numai acum, In ocnä,
auzind zangänitul fiarelor §i vazand aceste lantuti la pi-
cioarele sotului meu, am Inteles pe deplin chintkrile lui
§i forta lui morala §i hotararea lui de a suferi. $i Mil
voia mea ma plecai Inaintea lui §i Inainte de a-mi Im-
brati§a sotul, am sarutat lanturile lui 2).
Era o vreme and iubirea femeei inspira cele mai
frumoase acte de bravura §i eroizm bärbatului. In vre-
mea cruciadelor, iubirea femeei §i iubirea de patrie se
confundau aproape. ,
Daca vrei inima mea, Intoarcete victorios" zicea iu-
bita alesului ei, la plecarea acestuia In fasboi; caci Intre
iubirea de patrie §i iubirea femeei este oarecare ana-
logie, i una i alta au darul de a exalta §i .a entuziasma
pe barbat fäcandu-1 capabil de orice sacrificiu.
.1)6 catva tirnp Insa virtutea aceasta slabqte, as-
tazi, femeia nu mai brodeaza braul sau eprful care va
Incinge cu mandrie pe ostwl Intors din rasboi §i un
comerciant de Ingr4eminte chimice carula Ii da man
sa-i aduca In dar un automobil, are In ochii unora
din femei alai mult pret,. de cat un mandru si bray
osta care se Intoarce cu medalia avantul tarei pe
piept, .drept recompensä CA s'a dus cu entuziasm sa
,

1) M. Legouvé, Le mérite des femmes.

2) Femeia In revolutiunea ruseasa

www.digibuc.ro
 20

moard pentru patrie i SA' faca din pieptul lui .scut _de
-apärare coconasului Inscris ca sofeur In rândurile ar-
matei... .
$ä-triI fie ertat 'severitatea apreciatiunilor mele pentru
acele femei care ,au astfel .de ,sentimente, dar,i pot ale
asigur cd iubirei adevdratä si sänätoasä ti place Ina
sd-si facd cuib In lui Marte; cä. mai sunt femei
si incä multe,. care Isi dáu sufletul cu transport, pentru
aceia care se sacrificä pentru patrie.
Femeia zice folosoful Proadhon, poate iubi pe omul
muncei si al industriei ca pe tin servit9r, pe ppet si
artist ca pe uti juvaei; pe savant ca pe o raritate; pe
omul drept II .respectd; bogatul va obtine. preferintele
sale, mnima s'a Insä este a ostasului".
Din cele spuse pänä acum, se vede cd-femeia a avut
in totdeauna si yare o mare influentä asupra tärbatului,
atunci, vä Inchipuiti ce roade binefäcätoarc, poate sä
dea Inräurirea ei, asupra desvoltdrei si Indrumärellsu-
fletului bärbatului.
Imprejurärile neasemuit de grele prin .care trece nea-
mul nostru, cer femeei románe sä mearg'd pând W acel
sacrificiu sdlbatec, care sä Inäbuse sentimentele cele mai
naturale, mai legitime, ca al femeei Spartiate de care
vorbeste Rousseau In Emil.
0 femeie. In Sparta avea 5 copii In luptd i astepta
cu Infrigurare vesti de pe Cdinpul de rdsboi. ,
Un ilot (locuitor In Laconia) sosind, ea II Intrebd tre-
murând.
Toti -copii tdi -sunt morti räspuiide el.
Sclav mui-dar, asta te-am intrebdt" eu ?
Cdstigatam fupta, asta sä-mi spui:
Dupd care femeia se' duce In templu i Ináltä rugi
pentru victorie.
In aceite vrernini de sacrificiu 'se cere femee fo-
mâne sd aibd curajul Ariei, femeia lui Paetil§: subiIth-
päratul Claudiu an. 54 d. Crist, si In timpul celor JO
comploturi republicane contra lui, pierirä aproape 400

www.digibuc.ro
 21

de cavaleri si senatori, intre care si PaetuS, a drui

femeie Aria arätä un curaj stoic nebun.
Ctim lArbatul säu esita sä se omoare, ea II däclu
curaj lovindu-se cu pumnalul, dupá care II intinse :
Tine Paetus, zise ea, lovestete, e demn, nu-ti face
flu (1).
-- E imperios ca femeia romänä sä fie la Ináltimea fe-
meei japoneze moderne, areia nu-i era teamä sä plan-
gä moartea copiilor ei pe câmpul de luptà pentru pa-
trie; aceastä femeie, cu ochii mid si suflet mare, a Id-
teles adevärul cä influenta ei e hotärätoare In Indru-
marea spre fapte mari a bArbatului, aci iata ce scrie
un tanär ofiter japonez sotiei lui, cateva zile dupd sän-
gerosul atac al colinei Putiloff, In räsboiul Ruso-Japo-
nez.
Dacd am fost victoriosi, e numai datoritä voue.
Când pe câmpul de luptä moartea ne pAndea din
toate pärtile, ne gAndeam la voi, si aducandu-ne aminte
de Incurajkile si Indemnurile bune ce ne fäceati Inainte
de räsboi, deveneam feroci si ne repezeam furiosi la
baioneSä strigand din toate puterile teribilul Banzai, care
bäga atAta groaza In inimicii nostri 2).
Bide ar fi, ca aceastä scrisoare sä fie cunoscutä de
toate femeile romAne, si gravatd intr'un colt pe oglinda
fiedrei din ele, ca sä-i arate eel putin In fiecare dimi-
neap, o data cu frumusetea fizicului si pe aceia a su-
fletultd.
Intl-e atátea exemple intäritoare care or fi scApAnd
cunoStintei noastre, pot cita exemplul femeei Aurica
Tudor, care In timpul conflictutui cu Bulgaria 1913 scria
sotului ei, sergentul rezervist Tudor Mihai din reg. 20
artilelle, aflat pe zona de operatii.
lubitul meu sot!
Am primit scrisorile tale si rnA simt fericitä. Iti doresc
1) Dliruy, !stoke romaine.
2) Btnube OmeneVi tle Lt. Ta4oyosky Sakurai.

www.digibuc.ro
sänätate; .eu sunt sänätoasä Impreunä cu fetita noastra.
Si**Mt duci grije, gändindu-te ca nu ai pe nimeni, i
sä lupti cu vitejie pentra tara noasträ româneascä.
Voi fi in stare sä"-mi tiu copila §i sa fiu curajoasä
p.entru patrid noasträr ,- -

Ed am o inimä tare, sä nu-ti fie gandul la noi, ci

numai la .hrdinele Wei noastre, fii vesel §i curajos cum
ai fost la plecare. ,
PritneVe complimente dela curtea Intreagá §i doresc
isbandä tärei noastre. -

Te särut cu foc de dor, a ta sotie". 1).

Auricá Mihai Tudor
Din aceste simple ,dar duioase rânduri, se vede ce pu-
ternic sentiment al datoriei cdtre tail, ce patriotism In-
fläcärit, de sämäntä roditoare de tärie sufleteascä viazá
in femeia din popor, L ce Incredere desävärWä trebue
sd avem In Ins4rile bune, pozitive ale femeei".
Napoleon cel mare avea cult pentru femeie:
L'Homme est la prose de Dieu, la femme est la poe-
die", zicea marele geniu despre femeie. Dada' e w,
atunci femeie, tu care e§ti floarea vietei §i poezia lui
bumnezeu, tu care ai atâta Inräurire asupra bärbatului,
Intrebuinteaz'o räspandind in jurul täu sämânta sacrifi-
ciului, ridicä sufletuf bärbatului spre fapte mari §i bune,
nu-1 läsa sa fie influentat numai de dâ§tiguri materiale
§i de 'rafindrii morbide §i vei fi femeie mai stimata i
mai apreciatä de omul n inima cdruia at fost In stare
sd aprinzi focul unui ideal, sfânt.
Misiunea ferneet, Doamnelor, , zice Mm. Necker de
Saussure e divinä .sä perfectioneze viata, sä o
inobileze qi sä o sfinteascd. In man femeei stä mora-
litatea .copiilor, ace0i viitori stäpânitori ai pämäntului:
exemplu ce ea dä, farmecul ce femeia poate sä räspâti-
deascA asupra bärbatului, sunt pentru ea mijloace si-
1) Lt. Comandor C. Negru Din InsuOrile bune ale neamu1u1".

www.digibuc.ro
 23

gure de inältarea i Indrumarea sufletului. In cdminul

conjugal se nasc opiniunile ç1 moravurile care sprijind
t oate institutiile, sau care preparä cAderea lor.
Dupä cum in ordinea materiald femeei e IncredintatA
pästrarea bunurilor comune, In ordinea sufleteascA tot
femeia comunicA §i invioreazä sentimentele, viata sufle-
tului, acest resort etern al tuturor actiunilor omene0".
Arbiträ a fericirei noastre i a unei bune pArti din
virtutile noastre, femeia imprimä pecetia caracterului i
moravurile ei fiecArei generatIum noi, de oarece fiecare
generatie apartine femeei cel putin primii ani ai vietei.
GAnditi-vä putin la tAria i adâncimea primelor noastre
impresii §i yeti vedea cA aceste impresii sunt ale mamei
care le-a dat, sau care le modificä necontenit §i va trebui
sA fecunoa0em cA femeia are in slabele ei mAini §i ca-
racterul neamulut nostru care se ridicA §i ursita lui.
(Vinet)
VA este cunoscut Doamnelor, frumoasa expresiune a
Doamnei de Sévignée atre fica ei J'ai mal A votre,
poitrine". Ce insemneazA aceasta de cAt cA mamele
trAesc din viata copiilor lor, suferA de suferintele lor §i
mor de moartea bor.
CA copilul e- carne din carnea mamei, mai cu, seamA,
i sAnge din sängele ei, nu e o iluzie ci realitatea cea
mai adevAratä, dar copilul e mai cu seamd suflet din
sufletul mamei; In cAt pot afirma Doamnelor: mame,
sotii, simtiti nevoia sA träiti i träiti prin ei, copii vo-
trii, dar in frAmAntul European care ne Inconjoarä §i pe
noi i de care nu vom scApa, nu trebuie sa scapAm,
viata noasträ nu se poate Intelege in afarA de viata in-
tregului organism at neamului nostru i care e amenin-
tat.
CAmpiile Ardealului i ale Banatului, livezile verzi ale
Bucovinei, sunt azi laboratorul in care se preparA oxi-
genul vietei noastre viitoare ca neam, sau azotul care

www.digibuc.ro
 24

ne va da moartea, i tu femeie ni-1 prepari ori pe unul,

ori pe-cel alt.
Se stie CA' In magistrala retragere a armatei franceze,
Inainte de bätälia de la Marna, retragere precipitatd In
SCOD strategic si .pe care Salvatorul Frantei, Bdtranul
Joffre o combinase, In fuga aceasta sirnulatd a armatei
franceze, prin satele frantuzesti femeile esiau inaintea
armatei i crezand cd fug dalbinele aruncau cu pietre
In fii lor strigandu-le: Lasilor, stati i va luptati, nu fu-
giti, la, 1870 pärintii bunicii vostrii au murit cel pu-
tin cu glorie.
Ei bine femeie, cu blestem i pietre sä trimiti la da-
toria lor pe toti aceia dintre noi, cari inbuibati de
bine, ori molesiti de o trAndävie luxoasd, s'ar codi de
la sfAnta necesitate de a-si aplra patria Intregindu-i ho-
tarele.
Pläiesii din muntii Moldovei sunt Incredintati cä in-
tilatä ce va suna Buga la Mânästirea Putna, *tefan-Vodä
ca un arhanghel strälucitor de lumind, se va ardta ia-
räsi In capul ostilor,
VrAncenii, cari au pornit in 1913 spre Dundre, se
coborau din rnunti cu steaguri, pe care era scris nu-
mele sfAnt a lui Stefan-Vocld".
Muntenii, cad prin spada lui Mihai au addogat cel
mai frumos briliant al coroanei gloriei românesti", la
Cälugäreni, de mai bine de 300 ani clocotesc de mAnie
Ca sd räsbune rtioartea eroului, prin trädarea miseleascä
pe cAmpia dela Turda, si sä Implineascd visul lui.
Aceasta ne aratd cd sufletul cel vechi n'a perit Ind
din noi. Se cuvine numai sd-1 desteptdm si sd-1 otelim
In fata vremurilor ce bat la use" ; i tie femeie, mai mult
ca oricui, Iti cade aceastä sarcinä.
Ursita femeei, cuprinsd In aceste cloud titluri mari,
Sotie i mamä de cefdtean", impun femeei datoria de
a Intäri si de a desvolta sentimentele patriotice ale bär-
batului si ale copiilor ei. Tu femeie trebuie sä-f feresti
de lasitate, dând celui dintAiu curajul sacrificiului, jertfd

www.digibuc.ro
 25

de care el se teme, numai dintr'o dragoste rAu tnteleasA

pentru tine §i sa inspiri copilului tau iubirea de neam,
la a§a Ina !time, Ink sA-I faci In stare sa infrunte cu
voio§ie moartea" 1).
Cad :
Femeie ! dacA fiinta'n care ti-ai pus nadejdea'ntreagA,
Speranta, fericirea, prin tine doar §i-o'ncheagA ;
Dad roman de vita, dar e strain de neam,
CAci WA sA se creadä nevrednic, ori infam,
Code§te dela arme, cand neamui la peir,e,
$i n'are altA lege de cat a lui iubire ;
E cd atunci, femeie iubirea-ti pentru el,
Schimbatuia fAptura, In suflet de mi§el,
De nu §tie sd rnoarA cum datoria vrea,
lubirea-ti egoistA n'a §tiut ce sal dea,
Mama! dacA vlästaruti creste, dar om n'a devenit,
CAci §ovoind pd§e§te spre visul delnplinit,
Precupetinduli viata §i din instinct ridicol
Fäptura-i se cutremura §i tremurA'n pericol,
DacA In ceasul mare §i sfant al intregirei,
N'aleargA -fAra murmur sub pajura o§tirei ;
MamA! iubirea.ti pAtima§e, §i fal§e, criminalA ;
Trist plAmädit'a firea mladitei, a ta fald.
De nu §tie sA moara In lauri strAmose§ti.
E ca. n'ai fost In stare femeie, ca sal. cre§ti 2)
In ziva 'n care tam alarma va suna
Si Rornanimea 'ntreagä la arme va cherna:
PAstorul se va smulge de langA turma lui,
Plugarol, va lAsa brazda §i cornul plugului,
Coboara magistrate dela a ta tribunA,
Preo0e dd In grabA jos din amvon, §i 'n urrnA
Tot ceace'n tarA-Ii simtire romaneasca;
Adune-se ca until sub flamura regeascA;
1) Dugard. La culture morale.
2) DupA P. Déroulede, chants du soldats.

www.digibuc.ro
 M

$i de n'or sti cu totii sä lupte ca eroi

Inbiei., demni sä moarä, femeie, l'n räsboi.
Atunci!
Atundea merita-vei neamul sa te slaveasca.
In psalmi ca a lui David In veci sa te cinsteasca :
Spre Olt si Mures cat priveam
Gandind la tine Ardeal plangeam,
Dad vre-o datä te-oi fi uitat
Dumnezeu, dreaptä sä-mi fi uscat,
lar limba 'n gull, de cer lipitä
Rämae 'n ceasul de rea clipita
Cand inceta7 voi sa nä gandesc,
Pacat de moarte, ce nu hränesc
Si sä-ti dau jerfä pe a ta scapare.
Din lanturi grele si seculare,
Tot ce-am mai scum? pe ast pdmant:
Fratele, sotul copilu-mi bland..
1915 Bucurefti

-......rja-o,-.421C.--

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro