1.

PULBERE NEDOZATA
dg ulcer duodenal
rp. Bicarbonat de na, |
oxid de mg | aa 10g
carbonat de ca 30g
mf pulbere
ds int, cate o lingurita de 3 ori pe zi la o ora dupa mesele principale

La un pacient cu ulcer se pot administra substante antiacide, antisecretoare,

parasimpatolitice: atropina si substante inrudite, birenzepina.
Pulberea prescrisa va include 3 substante cu efect antiacid: bicarbonat de sodiu, oxid de
magneziu si carbonat de calciu: antiacid neutralizant, produce constipatie. Daca pacientul cu
ulcer are tranzit intestinal normal, raportul intre carbonatul de Ca si oxid de Mg = 3:1.
Intr-un prep magistral se trece prima substanta cea care este cea mai importanta pentru
efect, pe locul 2 se trec substanta cu efect adjuvant si la sfarsit substantele ajutatoare.
Pentru aceasta reteta cele 3 substante au importanta egala.

2. PULBERE DIVIZATA
dg. Constipatie ocazionala
rp sulfat de mg 15 g
pt un pachet
f.as nr III
ds. Int, cate un pachet dizolvat intr-un pahar cu apa seara la culcare

Vom prescrie un purgativ pentru un pacient cu constipatie ocazionala: sulfat de Mg, doza 15g
o data, in doza mai mica, efect colecistokinetic. Sulfatul de Mg actioneaza prin mecanism
osmotic (atrage apa din vasele din peretii intestinului gros), va stimula peristaltismul

3. CAPSULE OPERCULATE
dg abces parodontal
rp amoxicilina capsule 500mg
nr XX
ds intern, cate o capsula la 8 ore

Prescriem amoxicilina, inrudita cu ampicilina, penicillina cu spectru larg, actioneaza pe coci

G+, -, bacili G+ si unii bacili G- (unele enterobacterii). Are efect batericid de tip degenerativ.
Mecanismul de actiune: inhibarea sintezei peretelui bacterian, sub forma de capsule 500 mg, o
capsula la 8 ore, poate fi utila si in stomatologie.

4. COMPRIMATE
dg HTA
rp propranolol comprimate 40 mg
nr I flacon
ds int, cate 1 coomprimat de 2 ori pe zi, sub controlul tensiunii arteriale

Propranolol: betablocant neselectiv: antihipertensiv, antiaritmic, antianginos.

Produce scaderea valorii tensionale prin: scaderea eliberarii de renina, dar si blocarii
recptorilor beta 1 din cord.
Exista ca comprimate de 10 si 40 mg. Doze intre 40-320 mg.

5. DRAJEURI
dg nevralgie intercostala
rp diclofenac drajeuri 50mg
nr XV
ds int, cate un drajeu de 2 ori pe zi dupa mese

Diclofenac: antiinflamator nesteroidian, actioneaza prin inhibarea ciclooxigenazei. Scade

secretia de prostaglandine. Exista sub forma de drajeuri, 50 mg/drajeu. Doza pe zi 100-150
mg., administrarea se face dupa masa pentru ca toate antiinflamatoarele nesteroidiene dau
reactii adverse digestive: usoare sau severe (epigastralgii, reactivarea ulcerului, sangerari
digestive).

6. SUPOZITOARE
a. preparat tipizat
dg sindrom dispeptic
rp emetiral supozitoare 25mg
nr VI
ds ext, intrarectal, cate un supozitor de 2 ori pe zi
b.preparat magistral
dg colica renala st
rp papaverina clorhidrica 0.08g
extract de belladona |
fenobarbital | aa 0.02mg
excipient qs
pentru un supozitor
f.as. nr. XX
ds, ext, intrarectal, cate un supozitor la nevoie

Supozitoare preparat tipizat: antivomitiv/antiemetic: Emetiral – substanta activa:

proclorperazina care actioneaza pe receptorii dopaminergici din sistemul nervos.

Supozitoare preparat magistral: durere datorata spasmului de pe tractul retrouretral.

Antispastice: antispastice de tip musculotrop: Papaverina: alcaloid din opiu, nu da
dependenta, nu are efect analgezic, doza variaza intre 60-100 mg o data, se foloseste sub
forma de sare -> papaverina clorhidrica; de tip neurotrop: actioneaza in sinapsa parasimpatica
unde vor avea efect de tip parasimpatolitic: atropina: blocheaza receptorii muscarinici. Ne
propunem sa folosim 80 mg.

Vom folosi un prep oficinal: extract de beladona cu 1,5% atropina. Doza de atropina pentru o
data variaza intre 0,15 -1 mg, dar frecvent se prefera dozele de 0,3-0,5 mg. Ne propunem sa
folosim 0,3 mg.
Ca analgezic: fenobarbital – doza mica. Obisnuit 100 mg - efect hipnotic (somn). Ne
propunem 20 mg.
Q.S. – quantum satis: cat trebuie, ce trebuie

7. UNGUENT
a.preparat tipizat, crema
dg dermatita alergica
rp fluocinolon N crema
nr I tub
ds ext, pe teg, in reg afectata, in strat subtire de 2 ori pe zi
b.unguent pasta (pulbere cel putin 20%)
dg cheilita acuta
rp. Talc |
oxid de zinc |
lanolina |
vaselina | aa ad 20g
m.f. unguent
ds. Extern, la nivelul buzelor, de doua ori pe zi

Un unguent crema preparat tipizat(crema). Include un prep lichid

Preparatul Fluocinolol-N. Accest preparat contine substanta Fluocinolon si un antibioticul
Neomicina. Fluocinolon – glucocorticoid care se administreaza numai local si are efect
antiinflamator si antialergic, favorizeaza infectiile. Neomicina este inrudita cu streptomicina si
se aplica numai local pentru ca administrarea sistemica este toxica.

Prescrieti un unguent pasta. Trebuie sa includa pulbere in proportie de cel putin 20%.
Unguentul are efect protector si de inmuiere al mucoasei (efect emolient). Include pulbere
reprezentata de talc si de oxid de zind si o baza de unguent, formata din lanolina si vaselina in
parti egale. Ne propunem ca unguentul sa aiba 20g

8. SOL APOASA PT UZ INT ADMINISTRATA IN PIC

Dg:ulcer duodenal faza dureroasa
Rp: atropina sulfurica 0,02 g
Apa distilata ad 20g
Mf solutie
Ds intern cate 10 picaturi de 3 ori pe zi inainte de mesele principale , iar seara la culcare 20 de
picaturi

Solutia cu atropina -> alcaloid. Se foloseste atropina sulfurica. Scade secretiile de la

nivelul tubului digestiv si scade peristaltismul. Poate fi data in afectiuni digestive si in ulcer.
Se foloseste sub forma de solutie 1:1000. Ne propunem sa administram 0,5 mg atropina de 3
ori pe zi si 1 mg, seara la culcare

9. SIROP
dg bronsita acuta (tuse prod)
rp sirop expectorant
nr I flacon
ds int, cate o lingura de 3 ori pe zi
 Sirop expectorant si contine: doza relativ mica de clorura de amoniu (expectorant
secretostimulant; va stimula secretia seroasa la nivelul mucoasei bronsice; mecanismul de
actiune este de tip reflex: iritarea mucoasei gastrice ceea ce determina reflex de hipersecretie
bronsica) si un preparat de origine vegetala numit extract pectoral fluid (amestec de plante
medicinale: efect slab expectorant). Se administreaza cu lingura intre 3-5 linguri/ zi. Se
administreaza in tusea productiva.

10. POTIUNE
dg bronsita acuta (tuse prod)
rp clorura de amoniu |
iodura de K | aa 3g
sirop simplu 30g
apa distilata ad 150g
mf potiune
ds int, cate o lingura de 3 ori pe zi

Vom prescrie o potiune cu efect expectorant. Ea include 2 substante cu actiune

expectoranta de tip secretostimulant. Una dintre substante este clorura de amoniu, iar cealalta
este iodura de potasiu: actioneaza atat prin mecanism reflex, cat si prin mecanism direct.
Mecanismul direct se datoreaza faptului ca iodura de potasiu se elimina in secretia bronsica si
atunci poate sa stimuleze direct celulele secretoare din mucoasa bronsica. Doza pentru o data
poate sa varieze intre 200-600 mg., ne propunem sa administram o data 200 mg iodura mg,
iodura de potasiu si 200 mg clorura de amoniu. Nr doze= nr linguri=10.

11. COLIR(sol. Oftalmica)

dg glaucom cronic bilat
rp apicarpin colir 2%
nr I flacon
ds ext, cate 2 pic in fiecare sac conj de 2 ori pe zi

Se poate utiliza in concentratii cuprinse intre 0,5-4%. Cel mai frecvent se utilizeaza 2 %. Ca
preparat tipizat: Apicarpin cu concntratii 2% si 4%. Trebuie 4 administrari pe zi pentru ca
durata efectului este scurta.

12. SOL INJ FIOLE

dg astm bronsic in criza
rp adrenalina solutie 1%0( 1 la mie) fiole 1 ml
nr III
ds inj, sc, cate o fiola la nevoie sub supraveghere medicala

Adrenalina sub forma de fiole, solutie 1:1000, fiole 1 ml (si adrenalina si atropina, fiole 1 ml,
1:1000 -> 1 mg pe fiola). Stimuleaza receptorii adrenergici alfa, beta => simatomimetic cu
spectru larg. Receptorii beta in cord, stimuleaza functiile inimii. Receptorii alfa 1 in vasele din
suprafata cutanata, spahnica si renala -> vasoconstrictie. Creste TA; creste moderat maxima si
scade usor minima.
La doze mari are efecte brutale putand ajunge la ACV. Poate fi utila in situatii in care
exista bronchospasm (receptorii b2 din bronhii unde provoaca bronhodilatatie). Se foloseste
limitat. Cel mai frecvent ca adjuvant al anestezicelor locale, in concentratie mica 1:200.000-
1:50.000. Se mai utilizeaza in socul anafilactic IV 0,25-0,5 mg o data, diluat si injectat lent.
Rar in criza de astm bronsic. In concentratii mici ca vasocontrictor aplicat direct pe suprafete
sangerande.

13 AEROSOLI
a.cu adm inhalatorie
dg astm bronsic
rp ventolin aerosoli la flacon presurizat dozat
nr. I flacon
ds inhalator, cate 2 pufuri la nevoie (max 6 pe zi)

b)cu administrare bucala

dg stomatita
rp hexoral
nr I flacon
ds extern la nivelul cav bucale dupa mese, cate o pulverizare de 3 ori pe zi .

Cu administrare inhalatorie: preparat inhalator: salbutamol: simpatomimetic beta 2 selectiv

sub forma de aerosoli: Ventolin.
Nu este recomandabila administrarea in exces de salbutamol inhalator intrucat se produce
scaderea sensibilitatii receptorilor beta 2 la agonist. Procesul este reversibil la intreruperea
administrarii si la tratament inhalator cu glucocorticoizi.

14 SUBST TOXICE si stupefiante

dg colica renala stg
rp mialgin fiole 100 mg(una suta miligrame)
nr. VI
ds inj, im, cate o fiola la nevoie(a nu se depasi trei fiole pe zi)

In cazul acestor substante exista reguli speciale:

Formular galben
Se precizeaza cantitatile in cifre si litere
Se respecta dozele maxime
Fac parte din aceasta categorie morfina si unele substante inrudite: Petidina – denumire
comerciala: Mialgin – in colica renala cu efect analgezic si nu determina spasm pe
musculatura neteda. Doza maxima pentru o data = 100 mg; pentru 24h=300 mg. 1 fiola 100
mg.

15.PREP UTILIZAT IN TRAT LOCAL AL UNOR AF ALE CAV BUCALE/ COLUTORIU

dg. Stomatita aftoasa
rp. Stamicin 5 000 000 ui
neomicina |
metronidazol |
borax | aa 1g
 glicerina ad 50g
mf colutoriu
ds. Extern pentru badijonarea mucoasei bucale de trei ori pe zi
Preparat pentru stomatita aftoasa.
Folosim o solutie glicerinata si includem antibiotic – neomicina, metronidazole (pe germeni
anaerobi), antimicotic – nistatin (concentratie de 100.000 UI/1g preparat), antiseptic, borax –
antiseptic. Glicerina are efect usor antiseptic (face parte din alcooli).

SIST NERVOS

15 HIPNOTIC NEBARBITURIC
dg insomnie
Rp nitrazepam cpr 5 mg
Nr I flacon
Ds intern, cate un comprimat seara cu 30-60 minute inainte de culcare
nitrazepamul induce somn cu durata de 6-7 h. somunl indus este mai asemanator electrofizo
cu somnul obisnuit in sensul ca induce si mai putin duarta somnul cu unde rapide deci la
trezire, pacientul este mai putin obisit si ametit. deasemenea nu prod inductoe enz
semnificativa clinic. exista si cpr a 2,5mg si din acesta grupa a benzodizepinelor ce pot induce
somn mai fac parte flunitrazepam si flurazepam.

16 HIPNOTIC BARBITURIC
a. hipnotic barbituric din cls h. benzodiazepinice
dg insomnie
Rp ciclobarbital cpr 200 mg
Nr X
Ds intern cate un coprimat seara inainte de culcare
b. zopiglona
dg. Insomnie
rp. Imovan cpr 7.5 mg
nr. I flacon
ds. Intern, cate un comprimat pe zi seara inainte de culcare
imopvanul este den comerciala a zopiclonei . zopiclona este derv de la benzodiazepine indue
somn cu dur de 6-7 h f aporpiat electrofiz de somnul natural. nu prov inductie, fara sens de
oboseala la trezire, fara ameteala si cefalee.

17. SEDATIV
a. extraveral
dg, tulburari nevrotice
Rp Extraveral cpr (20 mg fenobarbital ca extr de valeriana)
Nr I fl
Ds intern 1 cpr de doua ori pe zi
b. distonocalm
dg tulburari neurovegetative
Rp Distonocalm cpr
Nr I fl
Ds intern, cate un cpr de doua ori pe zi
18. TRANCHILIZANT NEBARBITURIC=ANXIOLITIC BENZODIAZEPINIC
dg sindrom anxios
Rp Diazepam cpr 10 mg
Nr I fl
Ds intern, cate 1 cpr de 2 ori pe zi
diazepamul - benzodiazepina cu efectele 1.anxiolitic 2. anticonvulsivant (in marele rau
epileptic) - sub forma injec iv sau im. nu se utiliz in trat de durata a epilepsiei fiindca dezv
tleranta in aprox 3 luni. 3.miorelaxant - 4.pt inductia anestezica.
mec molec de act a benzodiazepinelor este ca act la niv receptorilor GABA ergici pe alt situs
receptor decat bebituricle, prodmodf conformationale la niv recep care fav act GABA (cel mai
).metab se face la niv hepatic in doua etape : etapa 1 - oxidare microzomiala in urma carreia
rezulta compusi intermediari (unii dintre ei activi dpdv fd - de ex oxazepamul si lorazepamul)
in cea de-a doua etapa acesti compusi intermediari sufera un proces de glucuronoconjugare
care permite formarea unr compusi hidrosol ce se elim urinar. procesul de oxidare
microzomiala este insa dependent de varsta si deasemenea de afectiunile hep deci la copii,
batrani si la cei cu afec hep nu se adm diazepman si se va adm un compus ce se metab la niv
hepatic intr-o singura etapa prin glucuronoconjugare dat faptului ca glucuronoconjugarea nu
este dep de varsta si de afec hepatice.

20. ANTICONVULSIVANT
a.ca trat de intretinere in EPILEPSIE
dg epilepsie
rp Fenitoina cps 100 mg
Nr I fl
Ds intern, cate 1 capsula de 3 ori pe zi
fenitoina este un anticonvulsivant cu struct de tip difenilhidantoinic. este un antiepileptic cu
spectru larg si bloc canalele d e Na si descarcarea de potentiale de act la niv cicatricii
epileptogene si difuzarea la niv intregii scaorte cerebrale.
dz de atac 200-400 mg/zi. dz de intretinere -75-200 mg /zi. RA: somnolenta , cefalee,
tremuraturi ale extremitatilor , inductie enzimatica ce poate sa duca la deficite de vit b, d, k
ceea ce det polinevrite, hipertrofie gingivala la niv dd frontali la niv papillelor interdent prin
stim fibroblstilor cu acoperiria dd ceea ce necesita intervntie OMF corectoare.
fenitoina exista in cps de 50, 100, 150 mhg

b. ca trat al crizei anticonvulsive(fenobarbital sau diazepam)

Dg. Criza epileptica
Rp. Diazepam fiole 10 mg
Nr II
Ds inj, Intramuscular o filola la nevoie

21. NEUROLEPTIC
dg. Pentru agitatie maniacala
rp Haloperidol solutie
Nr I fl
Ds. Intern, Cate 10 picaturi de 4 ori pe zi
haloperidolul este un neuroleptic cu struct de tip butirofenolic. flaconul de haloperidol are 20ml de sol apoasa si contine 2 mg de haloperidol /ml de sol.
20picaturi de sol apaoasa are 1ml - deci 1 mg de haloperildol la 6 h deci 4mg de haloperidol pe zi.

dz de atac este 4-12 mg /zi. dz de itntretinere 1-4mg/zi. se poate utiliza si ca ativomitv in dz

de 0,5 mg o data. aceste neuroleptice clasice act prin bloc recep dopaminergici de tip D2. ef
acestui neuroletci este raid si de intensitate mari si principala RA ce apare la haloperiodl este
repz de fen extrapiramidale ( tremurat). aceste fen extrapiramidale seamana cu boala
parkinson .
efecte induse de neuroleptice:
1.ef antipsihotic consta in disparitia halucinatiilor, a delirului si a maniilor . eficient a este
max in schizofrenie si mai putin ef in paranoia si manicodepresiva.
2. sedativ indus de neuroleptice are un caracter particular - ele induc o sedare insotita de
autism.
3.vegetativ - simpatolitice ce se mafesta clinic prin congestia mucoasei nazale si hipotensiune
arteriala posturala.
- parasimpatolitice se manifesta prin cresterea presiunii intraacolare, uscaciunea muc cav buc,
constipatie si la pacientii cu ademon d e prostata tulb de mictiune,
- antivomitiv - apare la dz mult la mici decat in cazul efectului antipsihotic si este consecinte
bloc recep D2 din centrul vomei. de altfel pornind de la clor clomazina , un neuroleptic cu
strcutura de tip fenotiazinic s-a dezv o clas aintreaga de antivomitive fenotiazinice si tot aici la
efectele vegetative vom putea mentiona efectul hipotermizant (scaderea temp normale a
corpului) si acest efect se utiliz in chirurgia de mare amploare - chirurgia cv ce necesita
circulatia extracorporeala.
4. extrapiramidal si endocrin - efexprapiramidal sunt conscienta boc recep D2 di subst neagra
bazala. in mod normal in subst neagra bazala exista un echilibru intre AC si dopamina. in
cond in care recep dopaminergici de tip D2 sunt bloc de neuroleptice apare o pred colinergica
ce cond la fen extrapiramidale carac prin:
- hipertonie musc cu adinamie
- tremuraturi ale extremitatilor
- mers sacadat
- hipersalivatie
- protruzia limbii.
acest lucru seaman cu b parkinson in care insa se pierd neuroni dopaminergici si apare
dominannta colinergica adevarata. fenomele extrapiramidale det de adm de neuroleptice se
conrecteaza cel mai bine cu anticolinergice centrale de tipul trihexifenidil (romparkin).
efectele de tip endocrin insemana cresterea secretiei de prolactina ceea va duce la congesi-ta
sanilor si tulb de ciclu menstruak pana la amenoree la la berbati duce la ginecomastie si al tubl
de dinamica sexuala pana la impotenta. scadesi secr de hormon somatotrop. fiindca
schizofrenia debuteaza intre 16-20 ani nu infl f mutl crestere. scade si secr de ACTH care nu
infl f mult.

22. ANTIPARKINSONIAN
dg boala Parkinson
rp. Madopar cpr 125 mg
Nr I fl
Ds. Intern, cate 1 cpr de 2 ori pe zi, inainte de mese, dim si seara

dz se poate creste treptat pana la realizarea efectului dorit. ecita cps de madopar de 62,5 mg.
de 125 mg si de 250mg care contin levodopa 50-100-200 mg si respectiv benserazida 12,5-25-
50mg. madoparul apartine med care cresc cant de dopamina la niv subst negre bazale. nu
putem adm dopamina fiindca ea nu sctrabte bariera hematoencefalica . din acest motiv se adm
levodopa care este un precursor de dopamina ce poate strabate bariera hematoencefalica in
plus levodopa se abs bine din tubul dig - peste 90% daca se adm singura fara alimente. din
pacate levodopa este metab in mare partein periferie de catre dopadecarboxilaza perficerica si
de aceeea se asociaza cu benserazida sau carbidopa care inhiba dopadecarboxilaza perferica si
nu strabat barierea hematoencefalica deci benserazida creste disponibilul de dopa la nivelul
SNC.

24. OPIOID LA PCIENTII CU COLICA RENALA=PETIDINA=MIALGINICpe r galbena

dg. Colica renala stg
rp. Mialgin fiole 100 mg (o suta miligrame) (petidina= morfina-atropina)
Nr VI fiole (sase)
Ds inj, im, cate 1 fiola la nevoie (a nu se depasi 3 fiole pe zi)

mialgin este den comerciala a petidinei. petidina este un opioid cu structura interediana intre
merfina si atropina din acest motiv este singurul orpioid care nu prov mioza ci prov midriaza.
efectul spastic al petidinei este mai mic decat in cazul morfinei. dz echianalgetica este de
100mg petidina = 10mg morfina
. petidina se utiliz la pacientii cu dureri intense postop. preescrierea se face pe retete speciale
si nu este voie sa se depaseasca dz max pt o data so 24 h. ef antialgic al petidinei se dat infl
recep opioizi.

25.MORFINApe r galbena
dg. Dureri postop intense
rp. Morfina fiole 20 mg(douazeci miligrame)
nr. VI(sase)
ds. Inj, sc, cate 1 fiola la nevoie(a nu se depasi trei pe zi)

morfina este lider de cls al opioidelor act pe reeep opi endogeni de tip miu, k, delta; nu si pe
sigma care au fost demonstati sa fie recep pt fenciclidina. restul din curs. cel mai pternic
anxiolitic cunoscut. mioza. la niv ap respirator antitusiv (dar are risc de depndenta si
torelanta), scade frecventa respiratorrie fiindca scade sensibilitatea centrilor respiratri la c%
plasmatica de CO2. bronhoconstrictie prin mecanism de tip anafilactoid (descarcare de
histamina sub act directa a medicamentelor). asupra TD scade secretia salivara, contra
sfincterul piloric s determina staza gastrica si senz de satietate si scadere in greutate,
deprimarea miscarilor propulsive peristalitice si contractia sfienterelor si constipatie, contr sf
oddi si staza biliara si la niv canalului Wirsung pancreatic (CI MORFINA IN COLICA
BILIARA FIINDCA CRESTE MULT PRESIUNEA IN CAILE BILIARE- SI LA NIV
canalului wirsung si la pancreatita necrotica hemoragica. la niv SNC poate sa prod la primele
2-3 dz disforrie ca apoi sa fie euforic de la a 4-a dz. toleranta insemana. dependenta....sd de
abstinenta la morfina ca si sd de abstinenta la heroina si singurele sd de abstinenta de care se
poate muri fiindca apar varsaturi si diaree ce duc la deechilibre hidroelectrolitice si bazice ce
duc la convulsii din care se poate muri.

26.METAMIZOL(FIOLA) analgezic antispastic

dg. Colica biliara
rp. Algocalmin fiole 1 g
nr. V fiole
ds. Inj., im, cate 1 fiola la nevoie

algocalmiin denumire comnua internationala: metamizol sodic act prin inhibarea cicolox si
are si usor ef antispastic. nu are act antiinf, ef majore sunt antialgic, antispastic si antipiretic.
ca RA poate det agranulocitoza. poate da si reactii alergice. restul din curs.

27.PARACETAMOL
dg. Raceala comuna
rp. Paracetamol cpr 500 mg
nr. XX
ds. Int, cate 1 cpr de 3 ori pe zi

paracetamolul tot AINS este. inhiba cox3 este inatialgic, antipiretic; nu are efect
antiinflamator. poate fi adm pacientilor cu gastrita fiindca nu infl cicloox din pertele gastric si
nu fav ap ulcerului . este toxic hepatic ( nu treb depasite 2,5 gr pe zi). in tintox cu paracetamol
apare necroza hepatica . pentr a proteja ficatul impotriva l;ui se recoamanda adm in perfuzie a
acetilcisteina (care se fol ca expectorant).

28.ACID ACETILSALICILIC
dg. Raceala comuna
rp. A. Acetilsalicilic cpr. 500 mg
nr. XX
ds intern, cate 1 cpr de 3 ori pe zi, dupa mese, desfacut in apa

ac acetilalicilic este liderul de clasa a subst AI, AP, AA. act prin inhibarea ciclooxigenazi, red
cant de prostaglnadine care sunt mediatori ai inflamatiei si cresterii temperaturii corpului si
sensibilizeaza receptorii pt durere la actiunea serotoninei, histaminei, bradikininei. in fct de dz
adm ac acetil salicil poate avea urmatoarele efecte:
4-6 gr = antiinfla cu mentiunea ca infl doar faza exudativ congestiva a inflamatiei far a infl
celalalte doua faze
1-3 gr /24h = antipiretic (AP) si antialgic (AA)
75-300 mg /zi sau 500 mg la 2-3 zile ale efect de tip antiagregant plachetar care este
consecinta......
RA la ac acetil salicilic - pigastralgii, fav ulcerului gastric duodenal motiv ptcare se recom
adm dupa masa fie diz in apa fie sub forma efervescenta sau sub forma de comprimate
entrerosol. reactiile alergice au o frecventa ridicata si daca se contine si AB incidenta creste la
2%.

29.DICLOFENAC
dg. Gonartroza reactivata
rp. Diclofenac drajeuri 50 mg
 nr. XV
ds. Int. cate 1 drajeu de 2 ori pe zi, dupa mese

diclofenacu l cu indometacinul sunt cele mai puternice inhibitoare ale cicloox . aceste med au
act AI f intensa. au si act AP si AA dar de regula sunt fol numai pt ef Ainfl. RA: epigastralgii,
fav ulcerului GD si retentie hidrosalina motiv pt care se recomanda un regim hiposodat.

30.ANESTEZIC LOCAL ADM INJECTABIL

dg. Extractie dentara
rp. Xilina cu adrenalina fiole
nr. II
ds inj, in infiltratii, cate 1 fiola o data, pt anestezie in stomatologie

SANGE

31. PROFILAXIA TROMBOZELOR ARTERIALE

dg profilaxia trombozelor arteriale
rp Aspenter cpr 75 mg
nr. XXX
ds int, cate 1 cpr pe zi, dupa una din mese

SAU

Rp Acid acetilsalicilic cp 500mg

Nr XV
Ds int, cate un cpr la 2zile, dizolvat in apa dupa una din mese

ac acetil salicilic in dz 75-300 mg zi sau 500mg odata la 2-3 zile are ef de tip antiagregant
plachetar. efectul este consecinta inhibarii ireversibile a ciclooxigenazei trombocitare. acasta
inhibare este ireversibila dat faptului ca trombocitul nu poate face sint prot. durata de viata 4-
8 zile si refacerea se face in trombocitele nou vine din MH. la dz de peste 1gr/zi ef devine
procoagulant pt ca de la aceasta dz in sus inhiba si ciclooxigenaza din endoteliul capilar. Cind
la cei cu afec gastrice sau la cei cu alergie la salicilati.

32.TRAT ANTICOAGULANT PT BOLNAV CU TROMBOZA VENOASA PROF.

Rp. Heparină fiole 5000 UI
Nr. XII
Ds. Injectabil iv, iniţial 2 fiole, apoi câte o fiolă la 4 ore, sub controlul timpului de
coagulare(APTT)

heparina - anticoagulant cu actiune rapida sistemica activ atat in vivo cat si in vitro. masa
molec intre 40000 si 80000 D pt heparina clasica. structura complexa de tip polizaharidic.
molecula extrem de polara daca se adm intern nu se absoarbe. din acest motiv se poate adm
numai inj iv (heparina sodica) sau sc (heparina calcica). NU SE ADM IM HEPARINA!!!!
face hematoane. se considera ca dupa adm iv a 10 000 de UI de heparina sangele devine
incoagulabil pentru 10-15 min.

mecanismul molecular de act: se cupleaza cu antitrombina III plasmatica careia ii creste

activitatea de 100 pana la 1000 de ori. din pacate durata de act este de 4-6 h pt hep sodica
fiindca timpul de 1/2 este de 2 h - 2,5h. controlul trat cu heparina se face prin det timpul de
coagulare sau a timpului de protrombina activata care treb sa creasca de 2 - 2,5 ori fata de
normal adica sa fie echivalentul unei cantitati de protrombina activa = 25-30% din cantitatea
normala. in cazul supradz apar RA denumite fenomene hemoragipare carac prin aparitia cu
usurinta a echimozelor/ hematoamelor/ hemoragiile gingivale/ epistaxis/ hem dig sup la
pacinetii cu pato gastrica. in cazul supradz heparinei avem antidot specific cu act f rapida
numit sulfat de protamina. sulfatul de protamina are afinitate mai mare pt molec de heparina
decat antitrombina III si desprinde heparina de pe antitrombina III pe care o elibereaza.

RA altele la heparina:
-r alergice
-in trat de durata poate det osteoporoza si hirsutism

SAU

Rp. Trombostop comprimate 2 mg

Nr. I flacon
Ds. Intern, initial cate 2 cprpe zi tinmp de 2 zile,incepand din a 4-a zi cu heparina.apoi doza se
va stabili in functie de val INR-ului

trombostopul se mai num sintron = acenocumarol (DCI) este o anti-vitK. inhiba

epoxireductaza enxima ce transforma vit k oxidata inactiva in vit K redusa forma activa.
acenocumarolul este activ numai in vivo. efectul anticoagulant se instaleaza in 36-72h. efectul
se dat faptului ca in absenta vit K reduse se face sinteza de fac ai complexului protrombinic
(2,7,9,10). acesti fac pt a se matura in prezenta vit K reduse primesc o grupare carboxil la
resturile de ac glutamic iar factorii ce ajung in plasma sunt dicarboxilati (la resturile de ac
glutamic) pentru ca Ca esti bivalent. daca adm acenocumarol factorii ajung in plasma numai
cu o gr carboxil si nu pot participa la procesele din lantul de coagulare.rezultatul este ca dupa
consumarea acestor fac care exista deja in plasma apare ef de tip anticoagulant - explica
timpul de latenta inainte de aparitia ef. cand intrerupem adm de acenocumarol este necesar un
timp de 36-72h pana cand ajung in plasma cantitati suficiente de fac 2, 7, 9, 10 sint in prez vit
K si cu doua gr carboxil

RA acenocumarol:
- fen hemoragipare (vezi mai sus) - ce sunt mai grave fiindca nu avem antidot specific. adm
de vit K in caz de supradz necesita 1-3 zile pentru corectarea cantitatii de fac ai complexului
protrombinic cu doua grupari carboxil la niv plasmatic.

OBS.eficacitatea trat cu acenocumarol (la fel ca si la heparina) se det prin masurarea fie a t
QUICK ce treb sa fie cu 2-2,5 ori mai mare fata de normal sau cu det IRN (rap in fct de t
QUICK al martorului si t QUICK al pacientului) ce treb sa cresca la val de 2-4.

se incepe trat cu heparina si se continua cu acenocumarol.

33.HEMOSTATIC SISTEMIC UTIL IN PROFILAXIA SANGERARILOR CAPILARE.
Dg profilaxia sangerarilor capilare
Rp Etamsilat fiole 250 mg
Nr VI
Ds inj, im, cate 2 fiole o data cu o ora inaintea interventiei chirurg; se va repeta postoperator
dupa 4-6 ore.

34.TRAT HEMOSTATIC LA UN PAC CU FENOMENE HEMORAGICE GRAVE PRIN

SUPRADOZAREA TROMBOSTOPULUI.
Dg supradozaj cumarinic
Rp Fitomenadiona
Nr. III fiole

Ds inf, iv, lent, cate o fiola pe zi fitomenadiona este vit K.

35.TRAT ANTIANEMIC ADM ORAL LA UN BOLNAV CU ANEMIE FERIPRIVA

dg anemie feripriva-trat oral
rp Ferrogradumet cpr
nr. II facoane
ds int, cate un cpr pe zi preferabil pe stomacul gol

SAU

Rp Glubifer dj.
Nr. II flacoane
Ds. Int, cate 2 drajeuri de 3 ori pe zi preferabil inainte de masa

metab fe in organism: necesarul de fe zilnic este de 0,6 - 1,2 mg /zi la barbati, o,5-2 mg /zi la
femeile in varsta sexuala activa si 2-4 mg /zi la gravide si la femeile care alapteaza. abs fe se
face sub forma de fe2+ (feros) insa in alin este fe3+feric. se tranf in stomac sub act hcl in
fe2+. abs se face la duoden si ileonului terminal in forma feroasa si trece in celule unde este
tranf in fe3+. se leaga de prot trasnportoare den transferine ce il duce la ficat, SRE (sist
reticuloendoteliat unde form fe de depozit unde e sub forma de feritina si de hemosiderina -
formele de depozit este de 0,6grfiind prez in Hb - este nevoie de 150mg de Fe pt a reface 1 gr
de Hb; la niv musc striati in mioglobina si la niv peroxidazelor si catalazelro fe fiind o
componenta enzimatica). dezechilibru apar in hem dig sup (mici repetate), deficit de aport ,
meno sau metroragii. trat anemiei feriprive se poate face cu comusi adm intern, saruri
anorganice cum e sulfatul feros,sarruri organice cum este glutamatul feros ( glubifer)
un dj de glubifer contine 100mg de glutamat feros adica 21-22 mg fe feros. inceperea trat cu
preparate de fe va conduce la aparitia crize reticulocitare. aceasta criza apare in 8-12 zile dela
inceputul trat si presup cresterea sideremiei plasmatice,cresterea nr de reticulocite circulante
(dovada ca dg e corect si MH raspunde la hematie) si corectarea cant de Hb. in anemie,
diam , cel hipocrome, hb escazuta.

RA glubifer - epigastralgii, greturi varsaturi (15-30% din pacineti) mai ales la adm pe
stomacul gol. daca se adm la 1 h poate scade abs findca formeaza kelati cu alim. modf si
scaunul in negru. fixeaza hidrogenu;l sulfurat din intestinul gros avand rol in peristaltica si va
det aparitia constipatiei. daca adm prep de fe inj im putem calcula necesarul de fe dupa
urmatoarea formula : (hb normala - hb pacient)x 150mg + 1gr (cel care s-a consumat din
depozite).

36.TRAT ANTIAEMIC ADM INJ , PT UN BOLNAV CU ANEMIE HIPOCROMA

FERIPRIVA, CARE ARE HB DE 8G%
dg anemie feripriva
rp Fier polimaltozat fiole
nr XIX
ds inj im profund cate 1 fiola la 2 zile

fiolele contine 308 mg dextrin feron deci echiv a 100 mg fe feros. abs fe de la locul inj im este
de 85 % deci f mare. 10-15% raamen cantonat acolo totdeauna de aceea teg trebuie tractionat
si facuta injectia apoi lasam teg in caz contrat teg se poate colora in brun ireversibil. RA:
provoaca frecvent si r alergice

37.TRAT ANTIANEMIC DE INTRETINERE LA UN BOLNAV CU ANEMIE

MEGALOBLASTICA REZECAT GASTRIC
dg anemmie megaloblastica
rp Vitamina B12 fiole 50mg
nr VI
ds inj im cate 2 fiole o data pe luna

metab vit b12 - se mai num ciancobalamina - necesara in org pt maturarea ADNului si pt sint
de mielina. necesarul zilnic este de 0,8-1,2 mcg. abs se face la niv duodenului si jejunului
dupa cuplare cu fac intrinsec sint la niv gastric (de aceea cei rezecati gastric...). deficit poate
sa apara in cazul regimului strict vegetarian (carne, lapte..). dupa abs este transportanta prin
cuplare cu o prot plasmatica numita transcobalamina. dep hep sunt de 3-5 mg ajung pt 5 ani.
vit b12 este necesara pt tesuturile cu turnover rapid unde consumul este f mare pt maturarea
ADN> def duce la anemia megaloblastica ce insemana red cant de Hb dar cu vol eritrocitar
mediu mare. daca se face punctie biopsica a MH se vede ca este intens albastra - in mod
normal nc ocupa mai mult de 1/3 din vol eritrocitar. in anemia megaloblastica si pe linia
eritrocitata si pe linia leucocitare si trombocitara. si mai apare la niv tubului dig unde durata
de viata a celulor este de 4-8 zile apare glosita Hunter cu limba neteda luciasa depapilata si cu
fen de malabsortie ce pot asocia fen de tranzit intestinal. daca insa pacnetul nu se prez la
doctor si nu se intervine potsa apara fen neurologice de demielinizare si care insemna fen
spastice ce din pacate necesita asocierea la terapie a ac folic si care de cele mai multe ori nu
sunt reversibile (90% din cazuri).

def poate fi prin lipsa de aport: rezectie gastrica, in botriocefaloza si maladia timerslund. trat
se incepe cu dz mari de atac - fiole de 1000mcg timp de 1-3 luni, odata pe luni. apare dupa
adm criza eritrocitara dupa 4-8 zile dovada ca MH raspunde la tratament apoi se continua cu
trat de intretinere tot restul vietii.
ANTIBIOTICE

38. ANTIBIOTIC PT PROFILAXIA INF STREPTOCOCICE LA UN ADOLESCENT CU

RAA IN ANTECEDENTE
dg. Profilaxia infectiilor streptococice
rp1 Moldamin flacoane 1200000 ui
nr. VIII
ds inj, im, cate 1 flacon la o sapt
rp2 Apa distilata fiole 10 fiole
nr. VIII
ds pt prep suspensiei

39. PRESC. BENZILPENICILINA PT UN BOLNAV CU PNEUMONIE PNEUMOCOCICA

dg pneumonie pneumococica
rp. Penicilina g potasica flacoane 400000ui
nr. LX
ds inj im cate 2 flacoane la 6 ore

rp ser fiziologic fiole 10 ml

nr xx
ds pt dizolvarea penicilinei

pen G este den comerciale a benzilpenicilinei: este primul antibio descoperit de fleming in
1928 pe o tulpina de stafilococ auric (tulpina oxford) - staf nesecr de penicilinaza. astazi
aceasta tulpina nesecr mai exista doar in lab fab prod de antibio si se utiliz pt dozarea antibio
sau standardizarea. in natura azi toate tulpinile de staf au dezv rezistenta la act benzilpen prin
cap de a secr penicilininaza. penicilinaza ataca nc betalactamic pe care il desface si nu permite
act penG. spectrul de act al benzilpen este un spectru ingust si cuprinde: coci gr-, meningococ,
gonococ; coci gr+ strep si staf nesecr de ...; bacilii gr+ - carbunos si nu cuprinde bacilii gr-.
1 UI de benzil penicilina este cantitatea care realizeaza o zona de liza cu diametrul de 24mm
intr-o cultura de staf auriu tulpina oxford.

spectrul ingust al aminoglicozidic cuprinde: coci gr-, coci gr + inclusiv staf secr de
penicilinaza, bacili gram-.

la spectrul benzil pen : + trepomena pallidum (trat sifilisului) si spirochete

efectul benzil pen este de tip bactericid degenerativ (se manif doar pe perioada diviziunii
bacteriene). mec molec de act:pen act pe un recep de pe supf mb bacteriene (- PBP2). leg pen
de acesti recep det inhibarea unor transpeptidaze ce realizeaza leg trasnversale intre molec de
ac n-acetil muranic care intra in comp peretelui bacterian. rolul peretelui bac este de a mentine
dif de pres osmotica dintre mediul org uman (300mosm) si mediul intrabac coresp cel
bac(1000-1100mosm).dat faptului ca nu se formeaza leg transversale peretele bac nu asig
integritatea si dif de pres osmotica iar bacteria va muri.

FC:nu se poate adm intern pt ca pen este degradata de pHul acid gastric. se poate adm inj im
sau cand se doreste adm de 2 mil UI/zi se poate adm iv. se distribuie bine in tesuturi dar nu
strabte seroasele intacte (pleura, pericard, peritoneu). cand seroasele sunt infl permeabilitatea
la benzil pen creste f mult. elimina pe cale urinara inclusiv prin secr tubulara. secr tubulara
poate fi inhibata de catre probenecid - creste c% plasmatica a benzil pen si creste 1/2 a ei -
dar distributia tisurala ei - a pen este inadecvata si s-a renuntat la ea. timpul normale de 1/2 al
pen este de 2,5 h. nu se adm in LCR fiindca are tox pe SNC. nu se adm sub f de pulbere pe
mucoase sau teg fiindca manevra este f alergizanta. aplicata dir pe plagile cerebrale prov
convulsii. exista sub f de sare sodica si sare potasica. este mai putin dureroasa s potasica dar
este si mai scumpa. sarea sodica este CI la cei cu IC si HTA. sarea potasica este CI la cei cu
IR.

RA:
-det r alergice cu frecv ridicata (de gravitate mare) - det soc anafilactic. de aceea se recomn la
inainte de inceperea trat sa testati pacientul la pen - se face prin scalificare cu sol f diluata si
dupa 20 minute se masoara zona hiperemica. astazi se recom ca testarea sa nu se faca cu pen
ca atare ci cu determinanti ag majori de tip acidului peniciloic.
-toxicitare pe SNC dep de dz
-de tip biologic - la trat sifilisului sau in trat febrei tifoide cu cloramfenicol. se mai num reactii
de tip Hertz-Heimler (febra frison, dureri articulare si hepatosplenomegalie). nu se intrerupe
trat daca apare reactia HH ci se continua cu dz mai mici de pen si se asociaza trat cu pen
antiinfl nesteroidiene sau daca e f grava dz mici de prednison

40. ANTIBIOTIC PT UN BOLNAV CU ANGINA STREPTOC.

dg angina streptococica
rp ospen 1000 cpr 100000ui
nr. XXX
ds intern cate 1 cpr la 8 ore cu 1 ora inainte de masa

pen V si ospenul sunt den comerciale ale fenoximetilpen. fenozimetilpen este acidorezistenta
(poate fi adm intern ). mec de act: spectrul de act sunt identice cu penG. daca se adm inainte
de masa 15-30% din cant este distrusa. de multe ori pacientul nu tolereaza dig penV (prov
epigastralgii) la acesti pacineti med se adm dupa masa cu riscul ca 15-20% sa formeze
compusi neabs. se utiliz in profilaxia RAA, la cei cu valvolupatii operate sau inainte de
manevrele stoma la cei cu interventii chir pe cord pe a nu declasa aparitia unor endocardite
bacteriene. nu se adm la cei cu alergie la peniciline fiindca de regula alergia este incrucisata
deci daca apare la pen G este si la penV

41.PRESC UN ATIBIOTIC PT UN BOLNAV CU ANGINA STREPTOC. SI ALERG LA

PENICILINE
dg angina streptococica alergie la penicilina
rp entromicina propionil cpr 200 mg
nr x
ds int cate 2 cpr la 6 ore

eritromicina este un antiobio cu struct de tip macrolid. are act de tip bacteriostatic - bactericid
in fct de: sens germenilor ce conduc infectia, localizarea infectiei si de C% realizata de
eritromicina la locul infectiei. spectrul de act al eritromicinei: coci gr +/- inclusiv staf secr de
penicilinaza (nu are nc betalactamic), bacilii gr+ si foate putini bacili gr-, spirochete si
treponema. spectrul este considerat identic cu pen.
mec de act: inhiba subunit lipozomala 50S si inhiba sinteza de proteine bac. nu e distrusa de
phul acid gastric se abs 60-70% dupa adm interna, se distribuie rapid la tesuturi, nu strabte
bariera hemotoencefalica, se metab hep.
RA: prov epigastralgii, greturi varsaturi la 15-30% din pacienti, este hepatoxica (pana la a
prov hep toxica) poate da si alergii (mult mai rar).

42.dg angina streptococica alergie la penicilina

rp klacid cpr 250 mg
nr xx
ds int, cate 1 cpr la 12 ore

PENICILINE:
43.PENICILINA LA UN BOLNAV CU INF STAF.
dg infectie stafilococica
rp oxacilina cps 250 mg
nr LX
ds int cate 2 cps la 6 ore

oxacilina apartine grupei pen antistafilicocice din care mai fac parte: floxacilina,
dicloxacilina. ele au atasat nc betalactamic un radical de dimensiuni mari ce protejeaza nc de
penicilinaza. mec si altele seamana. restul de germeni pe care act pen sunt cuprinsi si in
spectrul oxacilinei numai ca act este f mica pe ele.

44.ANTIBIOTIC LA UN BOLNAV CU INJ STAF SI ALERGIE LA PENICILINE

dg infectie stafilococica alergie la peniciline
rp eritromicina propionil cpr 200 mg
nr x
ds int cate 2 cpr la 6 ore
sau
rp klacid cpr 250 mg
nr xx

ds int, cate 1 cpr la 12 ore

klacidul este macrolid de gen II (ca si eritomi). are timp de 1/2 lung si permite o adm la 12 h.
ajunge in c% mai mare la niv cailor resp cu o incidenta mai mica a RA.

45.PENICILINA PT BOLNAV CU COLECISTITA ACUTA

dg colecistita acuta
rp ampicilina cps 500 mg
nr. xxx
ds int, cate 1 cps la 6 ore
obs: exista si capsule de 250 mg;se adm cate 2
ampicilina apartine grupei pen cu spectru larg deci sunt active pe coci gr+/- cu exceptia staf
secr de penicilinaza, bacili gr+ si o parte din bacilii gr - (e coli, klebsiella). ef este de tip
bactericid. mec molec de act este similar (mec similar cu pen). ampicilina este acidorez , se
abs 60-80% dupa adm intern. nu strabate seroasele interne. se elim in c% activa terap putand
fi utiliz in inf cu germeni sensibili si concentraza in bila unde realiz c% de 100-300% mai
mari decat in plasma, motiv pt care se utiliz in colecistitele acute.
RA: provoaca alergii mai frecvent dar de intensitate mai mica (de regula eruptii cutanate).
pentru a fi active pe staf secr de penicilinaza ampicilina si amoxicilina se pot asocia cu
ampicilina + sulbactam (prep se num ampi+ sau unasym) si amoxicilina + ac clavulanic
(augmentin, amoxiclav sau enhangin). exita cpr de 4/1, 1g, 750mg. ac clavulnic si
sulbactamul au tot strct de tip betalactamic ca penicilinele. cele doua subst inhiband specific
penicilinaza.. dat inhibitiei specifice pot act pe stafilococ

46.PRESC O ASOCIATIE TIPIZATA FORMATA DINTR O PENICILINA CU SPECTRU

LARG SI UN INHIB DE BETA-LACTAMAZA
dg bronsita acuta
rp augmentin cpr 625 mg
nr xx
ds int, cate 1 cpr la 12 ore la mese

47.PRESCRIETI O CEFALOSPORINA
dg bronsita acuta
rp zinnat cpr500 mg
nr xx
ds int cate 1 cpr la 12 ore

zinnatul este cefuroxima acsetil. este o cefalosprina de gen II indicata in pneumonii, bronsite.
realiz c% ridicate in caile respiratorii, poate fi utiliz in meningite cu hemofilus influenze. mec
este bactericid degenerativ

48.PRESCRIETI UN AMINOGLICOZID
dg infectie urinara
rp gentamicina fiole 80 mg
nr xx
ds inj im cate 1 fiola la 12 ore(se poate adm si la 8 ore)

TETRACICLINE
49.ANTIBIOTIC PT UN BOLNAV CU PSITACOZA-PNEUMONIE CU CHLAMIDII
dg psitacoza
rp tetraciclina cps 250 mg
nr xxx
ds int cate 2 cps la 6 ore

AB cu spectru larg cu ef de tip bacteriostatic ce act prin inhibare subunit ribozomale 30S.
spectrul de act cuprinde coci +/- bacili +/-. pe langa ei mai cuprinde clamydii, ryketii, si
mycoplasme (germeni intracitoplasmatici).
FC: se abs 60-70%; CI adm cu prep ce contin ioni bivalenti de Ca, Mg, Fe fiindca vor forma
compusi inabs den chelati. si nu se abs impreuna cu lactate. se elimina in c% ridicate in bila
(100 de ori mai mari decat in plasma). se metab hep si are tox hep mai mica. se elim urinar si
poate fi utiliz pt inf urinare.
RA:nu se adm la copii mai mici de 14 ani fiindca se fiz in cartilajele de crestere.
la copiii duce la pete brune cenusii si carii .
daca se adm femeilor gravide ajunge la produsul de conceptie si se fix in mugurii dentari si
duce la pete brune cenusii , malpozitii de eruptie si pana la despicaturi. nu se adm nici
femeilor care alapteaza.

50.PRESCRIETI DOXICILINA
dg bronsita acuta
rp doxixilina cps 100 mg
nr XII
ds int cate 1 cps la 12 ore primele 2 zile apoi cate 1 capsula pe zi

doxicicliana este tetra c de gen II, spectrul si mec sunt asemenatoare. are timp de 1/2 mai lung
. se elim in c% mari de la niv resp (utila in inf resp) si se elim din rinichi prin retrodifuziune
(nu prov dismicrobisme si candidoze intestinale). nu formeaza chelati cu ionii bivalenti .

51.PRESCR O ASOC TIPIZATA DE DOUA CHIMIOTERAPICE CU EF BACTERICID

dg infectie urinara
rp biseptol cpr 480 mg
nr xxx
ds int cate 2 cpr la 12 ore

biseptolul (coprimoxazol) contine o sulfamida - sulfametoxazol 400mg si trimetoprim 80mg.

sulfamidele si trimetroprimul act in locuri diferite pe lanturi de sinteza a ac folic de catre
bac.bac sint singura ac folic.acest lucru asig specificitate de act in rap cu cel organismului.
sinteza ac folic pleaca de la ac para amino benzoic si pteridina. acestea doua sunt act
dihidropterouat sintetazei se transf in ac dihidropteroic . enz este inhibata de sulfamida (ef
doar bacteriostatic). ac dihidropterioc trece in ac dihidrofolic care sub act hidrofolat
reductazei trece in ac tetrahidrofolic. aceasta enz este inhibata de trimetoprim (daca este adm
singur are ef de tip bacteriostatic). adm impreuna au ef bactericid pt ca cel bac nu isi poate
dezv cai metabolice secundare de sinteza a ac tetrahidrofolic (ac folic).
sulfametaxazolul are timp 1/2 aprox 8h, coci si bacili +/- la care se adaoga salmonella typhi si
paratyphi, si ricketii, clamydii, mycoplasme.

FC: se ellim mult urinar dar treb sa consume minim 2 l de apa pe zi fiindca sulfamidele se pot
depunela niv tubilor renali.
RA: pt da reacti alergice grave (ca si pen) si pot det dismicrobisme intestinale.

trimetorpimul - spectr identic sulfamide.+ anumite protozoare.

52.PRESC UN ANTIBIOTIC SAU CHIMIOTERAPIC ANTIBACT UTIL UNUI BOLNAV
CU SALMONELOZA
dg salmoneloza
rp cloramfenicol cps 250 mg
nr LXXX
ds int cate 2 cps la 6 ore

AB cu spectru larg cu struct de fenicol. are spectru f larg (la fel ca mai sus +unele protozoare)
este AB cu spectrul cel mai larg .
FC: se abs peste 90% la adm intern, se distribuie bine la toate tesuturile si patrunde prin
seroase. strabate bariera hematoencef si poate fi utiliz in inf meningeale, patrunde in oase si e
bun in osteomielite. nu se poate utiliza in inf urinare fiindca nu se elimina urinar.
mec de act: inhiba subunit ribozomala 50S. astazi e de rezerva pt salmoneloza rez la biseptol,
osteomielite si abcese cerebrale

ra(pot aparea: dismicrobisme, limba neagra paroasa, metaplazia medulara cu mielofibroza -

pancitopenie si moarte - transpant de MH, la copii nu se poate metaboliza hep, se dep in
tegumente si da hepatosplenomegalie apoi face IHep si moare.

sau

rp biseptol cpr 480 mg

nr xxx
ds int cate 2 cpr la 12 ore

53.PRESCR UN CHIMIOTERAPIC ANTIFUNGIC PT UN BOLNAV CU CANDIDOZA

TUBULUI DIG
dg candidoza tubului digestiv
rp stamicin drajeuri 500000ui
nr xxx

ds int cate 1 drajeu de 4 ori pe zi

stamicina este activa pe candida si nu se abs din TD

54.PREP PT ADM LOCALA UNUI BOLNAV CU CANDIDOZA BUCALA

dg candidoza bucala
rp nistatin 2000000ui
glicerina ad 20 g
ds ext, pt badijonarea mucoasei bucale de 3 ori pe zi, preferabil dupa mese

nistatin activ pe candida albicans - pt prep de nistatina se utiliz c% de 100 000 UI la 1 gr de

preparat.
55.TRAT ADECVAT PT UN PAC CU O INF PURIMICROBIANA IN SFERA OROR-
DENTARA
dg infectie purimicrobiana in sfera oro-dentara
rp amoxicilina cps 500 mg
nr xx
ds int cate 1 cps la 8 ore

sau

rp metronidazol cpr 50 mg
nr xx
ds int cate 1 cpr de 3 ori pe zi

dz zilnica 250-750 mg /zi si poate fi crescuta in inf cu anaerobi.infl replicare ADM si sint
proteica bac - ef bactericid.
RA: tox hep si de tip disulfiram (CI alcool in timpul trat).

55.CHIMIOTERAPIC UTIL UNUI PAC CU INF URINARA

dg infectie urinara
rp noliciu cpr 400 mg
nr xx
ds int cate 1 cpr la 12 ore

sau

rp citrinol cpr 500 mg

nr xx
ds int cate 1 cpr la 12 ore

ciprinol= ciprofloxacina = ofloxacina (chimioterap de sinteza cu ef bartericid cu ef pe bacilii

gr- care inhiba telomeraza 2 ce permite desfacerea lantului bicatenar si diviziunea celulara).
se elim pe cale urinara si se poate da in inf urinare.

sau

rp nitrofurantolin cpr 400 mg

nr XL
ds int cate 1 cpr de 4 ori pe zi

DIGESTIV:
56. BOLNAV CU TULBURARI DISPEPTICE PRIN INSUF SECR PANCREATICA
Dg insuficienta secretorie pancreatica
rp triferment cpr
nr I flacon
ds int cate 2 cpr in timpul meselor pp sau imediat dupa acestea
sau

dg insuf secretorie pancreatica

rp mezym forte cpr 10000 ui
nr II flacoane
ds int , cate 2 cpr de 3 ori pe zi in timpul meselor pp sau imediat dupa acestea

difermentul si mexymul contin ca principul activ pancreatina. acesta este un preparat purificat
extras din pancreasul proaspat de porcine sau bovine cu doze variate de tripsina, lipaza si
amilaza. aceste enzime vor participa la digestie suplimentand deficitul de secr pancreatica.

se vor utiliza si dupa mesele copioase. se conditioneaza sub forma de cpr enterosolubile pt ca
pHul acid degradeaza aceste enzime.
RA: alergii si la dz prea mari pot det ulceratii perianale.

MED. ANTIULCEROASE:
57.PREP ANTIACID TIPIZAT CARE SA POATA FI ADM LA UN ULCEROS
ds ulcer duodenal (prep antiacid tipizat)
rp dicarbocalm cpr
nr l flacon
ds int cate 2 cpr(se sug sau se sfarama la o ora dupa mesele pp)

prep dicarbocalm este o asociere tipizata sub forme de cpr masticabile. fiecare cpr contine:
489 mg carbonat de Ca, 11 mg carbonat de Mg si 6 mg de trisilicat de Mg.

carbonatul de Ca este un antiacid neutralizant - 1gr neutralizeaza 9-12 mEq HCl. preparatul
nu se abs si nu provoaca alcaloza metabolica. pe langa ef de tip antiacid abs tox din mediul
intestinal si are si ef constipant si antidiareic.
carbonatul de mg este tot antiacid neutralizant. are act rapida iar trisilicatul are intensiatate
mica - 1 gr - 6-7 mEq HCL si are ef lent de durata.

sau

rp maalox cpr
nr l flacon
ds int cate 2 cpr(se sug sau se sfarama la o ora dupa mesele pp)

Maaloxul contine hidroxid de Al si hidroxid de Mg. exista sub f de cpr si suspensie adm orala.
Al OH este un antiacid neutralizant cu act mare 12-16 mEq la 1 gr. pe langa ef anticid
asociaza si ef constipant pt ca fixeaza sarurile si acizii biliari . fixeaza si fosfatii ceea ce fav
aparitia osteoporoza in tratamentele de lunga durata.
MgOH are ef de tip laxativ prin mec osmotic iar intensitatea lui de act este f mare: 1gr - 30-34
mEq HCl
58.PARASIMPATOLITIC UTIL UNUI PAC CU ULCER DUODENAL
dg ulcer duodenal
rp gastrozepin cpr 25 mg (parasimpatolitic)
nr ll flacoane
ds int cate 2 cpr dimineata si seara inainte de mese

gastroxepinul este den comerciala a pirenzepinei . pirenzepina este un parasimpatolitic cu

selectivitate pt receptorii de tip M1 din peretele gastric. la dz terapeutice uzuale nu provoaca
ef sistemice de tip atropinic: midiraza, cresterea pres intraoculare, xerostomie, constipatie.
refluxul gastroesofagian si fav stazei gastrice (Ci in stenoza pilor)sunt si ele ef. adm corect are
eficacitate terap asemanatoare inhibitor de tip rahitidina....bloc H2.
RA: creste pofta de mancare prin mec central.

59.ANTISECRETOR GASTRIC DIN CAT INHIB POMPEI PROTONICE

dg ulcer duodenal
rp omeprazol cps 20 mg
nr l flacon
ds int cate 1 cps pe zi dim cu jumatate de zi inainte de micul dejun

omeprazolul este primul med in clasa bloc de pompa protonica

este de fapt promed (nu este activ ca atare ci se activeaza dupa abs din mediul intestinal -
ajunge prin sange la niv cel oxintice gastrice, este secretat in canaliculul secretor si la pHul
aprox 1 de aici se protoneaza transformandu-se intr-o sulfen amida care este forma activa a
medicamentului si se leaga ireversibil(covalent) se protoni K+APT aza (ce face el in mod
normal? ei scot ionii de H din citozolul cel gastrice in lumenul gastric impotriva gradientului
electrochimic fiindca pHul din celula este 7,2-7,4 iar pHul gastric este 1-3). proton K+ATPaza
are timp de 1/2 de aprox 18 h deci puten adm o singura dz pe zi. preparatul treb adm sub
forma enterosolubila altfel el este degradat de pHul acid gastric. pe parcursul adm BD med
creste fiind max dupa 2-4 zile de tratament fiindca pe masura ce omeprazolul isi face ef pHul
gastric creste.

este util atat in trat UD cat si in trat UG (ulcer gastric). este med de electie in sd Zollinger -
Erikson (hipersecre de HCl ce atinge 2000-3000 mEq /24h ca urmare a existente unor tumori
secr de gastrina). in sd Z-E dz de omeprazol este de 60-120 mg pana cand pacientul poate fi
operat (daca pacientul tol dig acesta dz)- la dz mari poate provoca tranzit accelerat .

RA omeprazol
creste cant de nitrozamine in mediul gastric; provoaca hipergastrinemie (el creste pHul la niv
antrului pilor care stim reflex gastrina ce incearca sa creasca de Hcl - riscul este de a dezv de
gastrinoame la trat indelungat - efect provat la animale dar la om nu sunt studii deci trat se ia
max 28 zile; cefalee;ameteli;epigastralgii;senz de balonare.
omeprazolul se poate utiliza in trat complexe ce vizeaza eradicarea inf cu helicobacter pilori
(Hp) (el dezv f rapid rezistenta la terapia cu antibio deci terapia treb sa fie complexa:
omeprazol + amoxicilina sau claritromicina + metronidazol +/- saruri de bismut; inainte se
tinea 2 luni azi se considera 2-3 sapt antibioterapia daca nu se negativeaza atunci se intrerupe
trat iar pacientul ramane cu inf si se trat ulceratia ac).
sarurile de bismut sunt prep : subcitratul de bismut coloidal sau subsalicilatul de bismut
coloidal. aceste saruri au ef antiseptic asupra Hp si ef protector la niv muc gastrice (se fix la
niv lez ulceroase formand o pelicula cristalina ce acop lez, impiedica retrodifuziunea ionilor
de H si asa fav vindecarea lez ulceroase. aceste saruri de bismut au si reactii adv: inegresc
scaunul (confuzie cu melena), prov constipatie fiindca fix hidrogenul sulfurat care stim
peristaltica; la pers cu lez ale muc interstinale si cu trat indelungat poate duce la encefalopatie
bismotica - fen ataxice adica tulb de echilibru si tremurari ale extremitatilor; inegrirea limbei
(limba neagra paroasa); subsalicilatul de bismut poate da alergii.

60.ANTISECRETOR GASTRIC DIN CLS INHIB DE REC H2

dg ulcer duodenal activ
rp rantidina cpr 150 mg
nr ll flacoane
ds int cate 1 cpr de 2 ori pe zi , dim si seara

ranitidina este un bloc de receptori H2 deci adm ei va impiedica secr HCl produsa de cate
histamina . in ulcerul activ durata trat este de 4-8 sapt in fct de localizarea ulcerului:
duodenala este de 4-6 sapt, gastrica 6-8 sapt (daca dg de ulcer este probat prin punctie
biopsica dupa endoscopie digestiva - daca este un cancer ulcerat nu se adm bloc de H2). se
considera azi ca eficacitatea terap este similara daca se adm intreaga dz de bloc de H2 se adm
seara inainte de culcare sau daca se adm 2 dz pe zi. din cls bloc H2 fac parte : cimetidina
(primul bloc H2 utiliz), ranitidina, famotidina, nizatidina. dz echivalente sunt 800mg
cimetidina = 300 mg ranitidina= 40 mg famotidina si nizantidina deci potenta creste cu prp
mai nou. cimetidina nu se mai utiliz azi pt ca are multe RA cum ar fi: inhibitie enzimatica
semnificativa clinic (daca se adm concomitent med ce se metab hep va treb sa scadeti dz de
med fiindca se acumuleaza in organism), cresc cant de nitrozamine in mediul gastric (si
celalalte fac asta) - subst care sunt printre cele mai cancerigene subst cunoscute; prov tulb de
dinamica sexuala pana la impotenta prin inhibarea metab estradiolului si prin Bloc recep
andogenici.

ANTISPASTICE:
61.ANTISPASTIC NECESAR UNUI BOLNAV CU DISKINEZIE BILIARA DE TIP
HIPERTON
dg diskinezie biliara de tip hiperton
rp papaverina cpr 100 mg
nr l flacon
ds int cate 1 cpr de 3 ori pe zi

papaverina este un antispastic musculotrop - act dir la niv musc netede prin inhibarea
fosfodiesterazei (se va acumula in musc neteda AMPc care va fix ioni de Ca care va impiedica
contr - relax musc netede). este utila in col bil, abdominale, renale.

RA:hiperemia fetei; hTA arteriala posturala; daca se adm inj iv prov tulb de ritm important
torsada varfurilor.
exista cpr a 100 si 150 mg
fiole a 40 mg
sau

rp no-spa cpr 40 mg
nr l flacon

ds int, cate 1 cpr de 3 ori pe zi

no-spa = drotaverina este un prep de semisinteza; mec de act similar cu al papaverinei;

potenta mai mare si incidenta mai mica a RA.

ANTIDIAREICE
62.ANTIDIAREIC UTIL UNUI BOLNAV CU DIAREE OCAZIONALA
dg diaree ocazionala
rp imodium cps 2 mg
nr x
ds int, initial 2 cps o data , apoi cate o capsula dupa fiec scaun daca este cazul fara a depasi 8
capsule pe zi

imodiun este den comerciala a loperamidei. loperamida este un antidiareic opioid de sinteaza
ce act la niv recep miu intestinali si deprima peristaltica propulsiva si contr sfincterele la niv
TD ceea ce duce la ef de tip constipant . dz terap uzuale nu strabate bariera hematoencefalica
deci nu da reactii adv de tip opioid - dep si toleranta (de aceea nu se depasesc 8 cps pe zi). se
utiliz in diareire ac pana la 5 zile. in diareile cr trat poate dura 2 sapt dar dz este 2 cps pe zi).
RA: colici abdominale si constipatie.

63.ANTIDIAREIC UNUI BOLNAV CU DIAREE DE FERMENTATIE

dg diaree de fermentatie
rp smecta plicuri
nr xx
ds int cate 1 plic desfacut in jumatate de pahar cu apa de 2 ori pe zi

smecta este denumirea comerciala a diosmectitei. ea are ef absorbant la niv intestinal pt

toxine si reduce peristaltica si are ef antidiareic. ca alternativa se poate adm crboat de Ca
pulbere cate 1 lingura la 12 h.

64.BOLNAV CU CONSTIPATIE FUNCTIONALA CAZIONALA

dg constipatie functionala ocazionala
rp dulcolax dg 5mg
nr x
ds int cate 1 drajeu la nevoie, administrat seara la culcare
dulcolaxul este den comerciala a bisacodil. el act la un purgativ iritant irita muc TD, creste
peristaltica si creste elim de H2O din peretele intestinal in lumen

65.LAXATIV PT BOLNAV CU HEMOROIZI

dg constipatie cronica.boala hemoroidala
rp ulei de parafina 100 mg
ds int cate 1 lingura seara la culcare

uleiul de parafina nu se digera, nu se abs, patrunde in bolul fecal pe care il imoaie si il

lubrifiaza. se recomnanda ca adm sa se faca pe perioade scurte de timp fiindca putinul care se
abs se depune in ggl mezenterici iar asta duce la aparitia unor tumerete denumite parafinoame
iar ele pot det fen ocluzive intestinale.

ANTIVOMITIV
66.PRESCRIETI UN ANTIVOMITIV
dg singrom dispeptic
rp emetiral cpr 5 mg
nr l flacon
ds int cate 1 cpr de 3 ori pe zi

sau

dg sindrom dispepetic
rp metoclopramid cpr 10 mg
nr l flacon
ds int cate 1 cpr de 3 ori pe zi cu 30 de min inaintea meselor pp

emetirale sau proclorperazina este un antivomitiv ce act prin bloc recep B2 de la niv centrului
din bulb si de la niv zn chemorecep declasatoare bulbare. poate avea RA: tremuraturi ale
extremitati, somnolenta si reactii distonice.

mentoclopramidul - antivomitiv ce act prin bloc 5Ht3 - serotoninergici. pe langa ef

antivomitiv mai are si act de tip prokinetic deci fav evacuarea gastrica. RA: somnolenta,
intarzierea reflexelor si provoaca anxietate.

exista o clasa de antivomitive de tipul zofran - ondan setron care de adm specific inainte de
curele de chimioterapie antineoplazica.

chimioterapice antibacteriene

CARDIOVASCULAR

68.ANTIARITMIC PT TRAT DE DURATA AL UNUI BOLNAV CU EXTRASISTOLA

ATRIALA FRECV , SUPARATOARE
dg aritmie extrasistolica supraventriculara
rp metoprolol cpr 50 mg
nr l flacon

ds int cate 1 cpr de 2 ori pe zi metoprolol este beta1 bloc sel la dz terapeutice uzuale, util
fiindca scoate cordul de sub infl simpatica si a catecolamidelor ceea ce reduce stimularea
cardiaca si extrasistolele. util fiindca se poate adm in AB, fen vasculospastice periferice si DZ.

sau

rp propranolol cpr 40 mg
nr l flacon
ds int, cate 1 cpr de 3 ori pe zi

propranolol este betablocant neselectiv CI in AB, DZ (mascheaza manifestarile clinice ale

hipoglicemie - tremuraturi ale extremitatilor, somnolenta,cefalee si pacientul intre dir in coma
hipoglicemica f greu de tratat ) si fen vasculospastice

69.ANTIARITMIC PT UN BOLNAV CU IMA CARE PREZ EXTRASISTOLE

VENTRICULARE FRECVENTE
dg aritmie extrasistolica ventriculara
ima
rp xilina pt uz cardiologic fiola (pt uz cardiologic e sol de 1%)
nr vll
ds inj iv doua fiole odata (in bolus), inj lent cu prudenta de catre medic apoi se va continua cu
adm in perfuzie sub supraveghere medicala

lidocaina sau xilina este un antiatrimic de clasa I ce act prin bloc canalelor de na, fiind un
aniaritmic cu spectru larg ce poate fi utiliz atat in terapia tulb de ritm supraventriculare cat si
un tulb de ritm ventriculare. in realitate este mentinut ca antiaritmic pt tulb de ritm
ventriculare ce au potential malign (pot provoca deces). avantajul utilizarii lidocainei ca
antiaritmic in IMA este det de faptul ca lidocaina nu are ef deprimant asupra fortei de
contractie miocardica. restul din cursul de antiaritmice.

70.PRESCRIETI UN NITRAT
dg angina pectorala-trat de fond
rp izosorbit dinitrat cpr 10 mg
nr l flacon
ds int cate 1 cpr de 2 ori pe zi dim si la pranz

nitratii pt trat cr elib mai lent oxid nitrit decat nitroglicerina si lichidul de amid dar pentru a nu
dezvolta toleranta necesita administrarea asimetrica (dimineata si la pranz sau la pranz si
seara) astfel ca in intervalul mai mare nr de gr SH sa se poata reface. daca am adm dim si
seara ar dezv si ei toleranta.
71.TRAT MEDICAMENTOS ADECVAT LA UN BOLNAV CU ANGINA PECTORALA
VARIATA (VASOSPASTICA SAU ANGINA PRINTZMETAL)
dg angina variata (vasospastica)
rp diltiazen cpr 60 mg
nr l flacon
ds int cate 1 cpr de 3 ori pe zi

diltiazemul este un blocant lente de calciu cu structura de tip benzotiazepinic. act ca

antianginos prin dublu mec: bloc canalele de ca de la niv musc netede arteriolare. prod
arteriolodil coronariana si creste aportul de oxigen la nivel miocardic. al doilea mec - deprima
fibra miocardica tot prin canalele de ca ceea ce scade forta de contr si scade necesarul de
oxigen la nivel miocardic.

sau

rp izosorbit dinitrat cpr 10 mg

nr l flacon
ds int cate 1 cpr de 2 ori pe zi dim si la pranz

72.MEDICATIA ANTIHIPERTENSIVA ADECV LA UN BOLNAV CU HTA STADIUL I

OMS
dg HTA
rp nefix cpr 25 mg
nr l flacon
ds int cate 1 cpr pe zi dimmineata

neflix den comerciala - hidroclorotiazidei este un diuretic sauretic - creste elim de ioni de Na
cu 15-30% din cantitea flitrata (dupa primele dz - ulterior ef se atenueaza) ceea ce creste si
eliminare de apa. acest fapt se dat inhibarii mec antiport de reabs a unui ion de Na si elib unui
ion de K la niv tubului contort distal. dupa o adm cr ef de tip diuretic se atenueaza - ceea
ramane util pacinetului cu HTA fiind arteriolodil prod de scaderea c% de ioni de Na la niv
musc netede arteriolare.
RA - are act toxica directa asupra celulelor beta pancreatice - face ca adm de durata a med sa
poata genera DZ si CI adm la diabetici.
- poate prod hiperpotasemie cu tulb de ritm
- modf elim ac uric motiv pt care treb evitata adm la pacientii cu guta
- reduce fluxul sangvin renal deci nu se poate adm la pacientii cu IR
- poate dezv reactii alergice cu frecventa mare

73.INHIB AL ENZIMEI DE CONVERSIE, UTIL PT UN PAC CU HTA

dg HTA
rp enalopril cpr 10 mg
nr l flacon
ds int cate 1 cpr de 2 ori pe zi

epapul este den comerciala a enalaprilului. este un inhibitor al enzimei de conversie asa cum
sunt si captopril, perindopril (PRESTANIUM), ramipril (ZENRA). inhibitorii enzimei de
conversie infl sistemul renina angiotensina aldosteron (SRAA). SRAA porneste de la niv ap
juxtaglomerului situat in apropeirea arteriolei eferente. cand scade fluxul sangvin renal sau
cand sunt stim recep beta 1 de la acest nivel se prod descarcarea de renina . renina act asupra
angiotensinogenului plasmatic sintetizat la niv hep si transforma angiotensiongenul in
angiotensina 1. enzima de conversie transforma A1 in decapeptid in A2 ce este un octapeptid
motiv pt care enzima de conversie se mai numeste dipeptidiltranspeptidaza. deasemenea
enzima de conversie metab si bradikinina deci inhibarea enzimei va duce la cresterea de
bradikinina plasmatica ceea ce contribuie la ef de tip arteriolodilatator. A2 este cel mai
puternic vasoconstrictor natural - apare arteriolodilatatie. dar inhibitorii enzimei sunt utili si in
HTA esentiala, in IMA (vezi mai sus), insuf cardiaca congestiva cronica (- prod
arteriolodilatatie ce va reduce efortul facut de Vs. A2 are si ef de tip angiogenetic si mitogen
deci fav dezv hipertrofia Vs deci sunt singurele med cunoscute ce pot impiedica dezv
hipertrofia Vs si sa reduca hipertrofia Vs deja existenta . sunt singurele med ce adm in IC
cresc durata de viata.
glicozil tonic cardici doar imbunatatesc calitatea vietii.
inhibitorii mai sunt utili in protectia fctiei renale astfel arteriola eferenta are un nr f mare de
recep pt A2 ce det arterioloconstrictie si creste presiunea de filtrare. in timp adm de
inhibitorilor de enzima de conversiei prin diminuarea constrictiei arteriolei eferente scade
presiunea de filtrare, red proteinuria, red glicozuria si intarzie fen de scleroza renala la
pacientul normo sau hipertensiv inclusiv la diabetici.
RA: la pacinetii hipotensiv cu sistolica mai mica de 70-80 mmHg sau la pacientii cu stenoza
de artera renala bilat sau fibroza retroperitoneala adm de inhibitori de enzima de conversie
degradeaza fct renala fiindca la TA mici A2 prin constrictia arteriolei eferente mentine
diferentialul de filtrare (presiunea). daca adm de inhibitor scade A2 si arteriola ef se dil si
pierdem presiunea de fil si fct renala se degradeaza rapid.
RA: HTA posturala in special la inceputul trat
RA: hiperpotasemie - prin mec legat de aldosteron si cu frec mai mare la pacientii ce utiliz
sare potasica
RA: tuse seaca noscturna det de cresterea C% plasmatice de bradikinina ce poate sa produca
si edem angioneurotic (apare la 0,5% din pacientii) fiind periculos pt viata si impune
intreruperea adm pt totdeauna.
CI absoluta la gravide la care inhibitorii prod oligoamnios - scaderea ev de lichid amniotic -
piererea sarcinii

74.INHIBITOR AL RECEPT. PT ANGIOTENSINA(SARTAN) PT UN PAC CU HTA

dg HTA stadiul II
rp miacardis? Cpr 40 mg
nr l flacon
ds int cate 1 cpr pe zi

micardisul dem comuna telmisartan - bloc al recep AT1 (A1) dar act la niv A2. exista sub
forma de cpr a 40, 80 mg si din acesta cls mai fac parte valsartanul si losartan.
75.ANTIHIPERTENSIV LA UN PAC CU HTA SI CREATININEMIE DE 3 MG/DL
dg HTA, insuf renala cronica
rp furosemid cpr 40 mg
nr l flacon
ds int cate 1 cpr pe zi , 5 zile pe sapt

furosemidul este diuretic de ansa cu actiune rapida si intensa act la niv portiunii ascendente
largite a ansei henle unde inhiba mec sinport de reabs a unui ion de Na cu un ion de K si doi
ioni de Cl toti trec in acelasi sens). dupa prima dz creste cant de urina formata in 2-6 ore cu 4-
8 litri. ulterior ef de tip diuretic se atenueaza si ceea ce ramane util in trat HTA este
diminuarea cant de ioni de Na din organism

avantajele furosemidului - la dz mari in special in adm IV are si efect de tip vasodilatator

direct. pe lamga asta nu modf fluxul sangiv renal deci poate fi adm si in IR. nu ilfl cel beta
pancreatice ( se poate adm in Dz). nu modf eliminarea ac uric ceea ce permite utilizarea la
pacinetii cu guta.
RA: hiponatremie, hipopotasemie cu senz de oboseala, somnolenta, dureri musculare si tulb
de ritm.

sau

rp dapegyt cpr 250 mg

nr l flacon
ds int cate 1 cpr de 2 ori pe zi

DOPEGIT - alfa metildopa este un fals precursor de catecolamine fiindca se sint alfa metil A
si alfa metil NA in loc de A si NA. acestea au act mult mai intensa decat catecolaminele
fiziologice asupra receptorilor alfa 2 de la niv centrului vasomotor bulbar. stimularea acestor
receptori va det inhibarea simpaticului periferic si scaderea concentratiei catecolaminelor
circulante si astfel scade TA.
RA: poate det depresie in special la batrani, xerostomie, hipotensiune arteriala posturala.
poate provoca sd lupoid (det lupus).avantajul in special la batrani este ca nu modf fluxul
sangvin cerebral, renal (permite adm in IR) si miocardic.

putem adm alfa metil dopa SAU clonidina ce act prin stim recep alfa 2 din SNC dar act si
printr-un mec periferic si anume stim receptorii alfa 2 presinaptici si inhiba descarcarea de
catecolamine din butonul presinaptic - clonidina red cant de catecol circulante cu 70% fata de
normal. avataj nu modf flux sang cerebral, miocardic, renal. nu infl metab glucidic si se poate
da in DZ.
clonidina : RA : deresie, somnolenta , hTA posturala,xerostomia.

76.ANTIHIPERTENSIV ADECVAT UNUI PAC CU HTA SI DIABET ZAHARAT

dg HTA stadiul II OMS diabet zaharat
rp furosemid cpr 40 mg
nr l flacon
ds int cate 1 cpr pe zi dim , 5 zile pe sapt

sau

rp norvasc cpr 5 mg
nr l flacon
ds int cate 1 cpr pe zi seara

sau

rp enalapril cpr 10 mg
nr l flacon
ds int cate 1 cpr de 2 ori pe zi (cate doua furosemil enalapril)

77.MED ADECVATA UNUI BOLNAV CU INSUF CARDIACA CRONICA LA CARE

EDEMELE TIND SA SE REFACA INTRUCAT ASOCIAZA CONDITII DE
HIPERALDOSTERONISM SECUNDAR
dg insuf cardiaca cronica
rp digoxil cpr 0.25mg
nr l flacon
ds int cate 1 cpr pe zi, 5 zile pe sapt

sau

rp furosemid cpr 40 mg
nr l flacon
ds int cate 1 cpr pe zi dim, 5 zile pe sapt

sau

rp spironolactona cpr 25 mg
nr l flacon
ds int, cate 1 cpr de 2 ori pe zi dim si la pranz

spironolactona este un diuretic antialdosteronic ce act la antagonist la nivelul receptorilor

pentru aldosteron (se mai num analdosteronic adevarat) . daca adm in cond in care nu exista
hiperaldosteronism secundar, ef diuretic este de 1-2 % - practic nul, ef fiind evident doar in
cond de hiperaldosteronism sec. RA: tulb de dinamica sex, tulb de ciclu menstrual, hirsutism.
din aceasta cls mai fac parte antialdoste ronicele false de tipul triamtere si amilorid. se num
false fiindca nu ac prin bloc recep pt aldostron ci inhiba pompa de na din struct recep pt
aldosteron

78.dg insuf cardiaca congestiva(trat de atac)

rp Digoxin cpr 0.25 mg
nr l flacon
ds int cate 1 cpr de 3 ori pe zi , timp de 2-3 zile sub obs medicala dupa care se va cont cu trat
de intretinere

79. dg insuf cardiaca cronica

rp digoxil cpr 0.25mg
nr l flacon
ds int cate 1 cpr pe zi , 5 zile pe sapt sub control frecv ventriculare
! zilele de pauza sunt consecutive sau nu

80.dg insuf ventr stanga, edem pulmonar acut cardiac

rp digoxin fiole 0.5 mg
nr lll
ds inj iv 1 fiola diluata in ser fiziologic inj lent cu prudenta preferabil de catre medic

si

rp ser fiziologic 10 ml
nr lll
ds pt diluarea digoxinei

81.dg edem pulm acut cardiogen

rp furosemid fiole
nr lv

ds inj iv doar o fiola o data se va repeta daca e nevoie 1 sau 2 fiole dupa 6-8 ore furosemid -
diuretic de ansa cu act rapida si intensa. insa in aceasta situatie furosemidul este util nu prin ef
diuretic ci prin ef de tip vasodilatator direct (prin venodil scade intoarcerea venoasa iar cant
de sange pompata de VD este mai mica, arteriolodilatatia permite cresterea DC si scade staza
la niv pulmonar si dispare edemul pulmonar).

RESPIRATOR
82.ANTITUSIV PREPARAT TIPIZAT UTIL UNUI BOLNAV CU TUSE NEPRODUCTIVA,
IRITATIVA
dg bronsita acuta la debut(tuse seaca)
rp codeina fosfat cpr 15 mg
nr l flacon
ds int, cate 1 cpr de 3 ori pe zi

83.UN SIROP CARE SA CONTINA 0.2 CLORURA DE AMONIU SI 0.2 IODURA DE

POTASIU LA O LINGURITA, SA SE ADM 3 LINGURITE PE ZI SI SA AJUNGA TIMP DE
10 ZILE
dg bronsita acuta(tuse productiva)
rp clorura de amoniu /
 iodura de potasiu / aa 6g
sirop simplu ad 200g
ds int cate 1 lingurita de 3 ori pe zi
! si la PRESCRIETI EXPECTORANT PREPARAT MAGISTRAL

clorura de amoniu - expectorant secretostimulant ce act prin mec indir. irita muc gastrica si pe
cale reflex vagal creste si fluidifica secretia traheobronsica. dz necesara pentru a obtine acest
efect este cuprinsa intre 0,2 - 0,5 gr odata in 2 dz pana la 6 dz pe zi. CI in gastrite, ulcer GD,
insuficienta hepatica si renala in care avem si hiperamoniemie (retentie de amoniu).

iodura de potasiu si iodura de sodiu sunt expectorante care actioneaza secreto stimulant prin
mecanism direct si prin mecanism indirect. mecanismul indirect consta in iritarea mucoasei
gastrice. prin mec dir iodurile ajung la niv secretiei traheobronsice si produc congestie la niv
muc. aceasta congestie determina cresterea secretiei traheobronsice si a continului acesteia in
apa (o fluidifica si o face mai usor de eliminat). pe langa ef secretostim iodurile au si ef
antiseptic usor. deasemenea stimuleaza gl tiroida.
RA: pot prod alergii cu frecventa ridicata pana la soc anafilactic.
pot da fen de iodism: fen idiosincrazice ce apar de la primul contact: hiperlacrimatie, coriza si
forma cea mai grava este acneea.
CI:nu se adm la cei cu alergie la iod, la cei cu idiosincrazie, la cei cu gastrita sau ulcer GD, la
cei cu probleme tiroidiene.
iodura de sodiu nu se adm celor care au HTA sau insuf cardiaca ( ei deja au retentie de sodiu)
si iodura de potasiu nu se adm celor care au insuficienta renala.

84.EXPECTORANT PREP TIPIZAT UTIL PT UN BOLNAV CU BRONSITA CRONICA

ACUTIZATA
dg bronsita cronica acutizata
rp bromhexin cpr 8 mg
nr l flacon
ds int , cate 1 cpr de 3 ori pe zi

bromhexin este un expectorant secretolitic deci reduce vascozitatea mucusului prin reducerea
numarului de grupari disulfurice din componenta mucusului respirator. din pacate poate sa det
fluidificare rapida si sa duca la inundatie bronsica. deasemena favorizeaza bronhospasmul
motiv pentru care nu poate fi administrat la pacientii cu AB (astm bronsic).

sau

rp acetilcisteina cps 200 mg

nr l flacon
ds int cate 1 cps de 3 ori pe zi

acetilcisteina este tot expectorant secretolitic: reduce densitatea mucusului respirator, il

fluidifica si astfel favorizeaza eliminarea acestora. deasemenea poate fav bronhospasmul
motiv pt care nu se adm la cei cu AB
85.BRONHODILATATOR SIMPATOMIMETIC CU ACTIUNE BETA2 SELECTIVA ADM
INHALATOR UTIL UNUI PAC CU ASTMĂ BRONSIC
dg astmă bronsic in criza
rp ventolin aerosoli la flacon presurizat, dozat
nr l flacon
ds inhalator, cate 2 pufuri la nevoie a nu se depasi 6 pufuri pe zi

ventolinul este den com a salbutamolului - beta 2 simpatomimetic selectiv adm pe cale
inhalatorie. stim receptorii beta 2 de la niv bronhiilor, induce bronhodilatatie, stim clearance-
ul mucociliar. stim recep beta 2 de la mastocitelor si inhiba descarcarea de histamina.. stim
beta 2 pulmonar duce la vasodil cu dezechilibru ventilatie-perfuzie. daca se adm mai mult de
6 pufuri pe zi (dz mari) cantitatea de salbutamol care ajunge in circulatia sistemica poate
determina reactii adverse de tip beta2 cu tahicardie tremuraturi ale extremitatilor si anxietate.
nu se pot adm preparate inhalatorii in criza severa de AB in care avem bronhoconstrictie
importanta si particulele de medicament nu pot partrunde la nivelul bronsiolelor. astazi se pot
utiliz stim beta2 cu act de durata care necesita 1-2 adm pe zi inhalator - preparate cu act lenta
de tipul salmeterolului.

86.AMIOFILINA SI UN PREP CORTIZONIC PT UN BOLNAV CU CRIZA SEVERA DE

ASTMĂ BRONSIC
dg criza severa de astmă bronsic
rp miofilin fiole 240 mg
nr ll
ds inj iv cate 2 fiole odata inj foarte lent (15-20 min) cu prudenta de catre medic

miofilinul se mai num aminofilina si este un amestec de teofilina si etilendiamina . teofilina

este f greu solubila si etilendiamina se da pentru a creste solubilitatea. in fiolele de 240 mg rap
este de 200 mg teofilina si 40 mg de etilendiamina. exista si fiole a 2 ml care au 40 mg
teofilina si 8 mg de etilendiamina. daca se injecteaza rapid teofilina precipita si poate det
moarte subita pentru ca precipita la niv coronarelor de mici dimensiuni.

teofilina act ca inhibitor de fosfodiesteraza impiedica si metabolizarea AMPc care se

acumuleaza si are efect de tip bronhodilatator. efectul miofilinei este mai lent decat ef beta 2
stim dar dezv mai lent toleranta. deci poate fi utilizat perioade de timp mai lungi . calea de
adm fiind calea iv se poate adm in criza severa de AB in care nu putem adm beta 2
simpatomimetice pe cale inhalatorie.

sau

rp hemisuccinat de hidrocortizon fiole 25 mg

nr XXIV
ds inj inv lent cate 8 fiole odata , se va repeta daca e cazul dupa 4-6 ore
hidrocortizonul hemisuccinat - externalizeaza receptorii beta 2 si expune act catecolaminelor,
reduce infl la niv cailor respiratorii - reduc secretia si edemul. inhiba fosfolipaza A2 inhiba
mobilizarea de ac arahidonic din mb cel si scade sint de LTC 4 si LTB4 (leucotriene) care au
ef bronhoconstrictor. restul efectelor le luam de la cursul de glucocorticoizi.

87.BRONHODILATATOR MUSCULOTROP UTIL IN TRAT DE FOND LA UN PAC CU

ASTMĂ BRONSIC
dg astmă bronsic trat de fond
rp miofilin cps 100 mg
nr II flacoane
ds int cate 2 cps de 3 ori pe zi dupa mese, ultima adm nu va depasi ora 18.00

sau

rp Theo SR cps 200 mg

nr I flacon
ds int cate 1 cps de 2 ori pe zi dupa masa ultima adm nu va depasi ora 18.00

abs dupa adm interna este f buna.

se adm ultima dz inainte de 18 fiindca are efect similar cu cafeaua si creeaza insomnie.

theoSR contine tot miofilin numai ca SR= slow releasing

88.ASOCIERE TIPIZATA DE GLUCOCORTICOID SI SIMPATOMIMETIC BETA2

SELECTIV ADMINISTRATA INHALATOR UTILA IN TRAT DE FOND AL ASTMULUI
BRONSIC
dg astmă bronsic – trat de fond
rp seretide 50/250 mg aerosoli
nr I flacon
ds inhalator, cate 1 puf de 2 ori pe zi

preparatul prescris contine per puf 50 mcg de salmeterol (este un beta2 simpatomimetic cu
durata lunga de act) si 100 mcg fluticazona (glucocorticoid adm inhalator). exista si prep ce
asociaza 50 mcg salmeterol cu 200 mcg fluticazona . se face in fct de severitate.avantajele
asocierii este ca glcocorticoidul externalizeaza si receptorii beta 2.

RA: cele de tip beta 2 vezi mai sus si mai din urma.
cele det de adm inhalatorie - deprimarea imunitatii cu risc de candidoza orofaringiene si/sau
infectii ale cailor respiratorii.

GLUCOCORTICOIZI

89. TRAT CORTIZONIC PT UN BOLNAV CU POLIARTERITA REUMATOIDA –PER DE

ATAC
dg poliartita reumatoida
rp prednison cpr 5 mg
nr ll flacoane
ds int cate 8 cpr pe zi in priza unica dim dupa micul dejun
!pana la ameliorarea simptomelor apoi se scade doza

dz de atac de prednison este 40-120mg zi. dupa ameliorarea fen clinice se trece la dz de
intretinere ce treb sa fie intre 10-40mg/zi. prednisonul apartine grupei a doua ce are unitatea
de dz de 5 mg , ef Ai de intensitate medie, retentie hidrosalina de intensitate medie.
prednisonul este un promedicament si se activ la niv hep dupa transfomarea in prednisolon.
mec de act : se fix de un receptor intracitoplasmatic fiidnca se gaseste in citop complexat cu
prot de soc termic si cu doua imunofitine cu mase molec diferte . in mementul cuplarii
hormonului cu receptor. din recep se desprind prot de soc si cele 2 imunofitine. recep si
hormonul glucocoticoid se deplaseaza catre nucleu unde se fix de un situs de legare al ADN-
ului modifincand sint de ARNm. ulterior ARNm se deplaseaza in citop si det sint de
lipocortine. acestea inhiba fosfolipaza a2 care impiedica mobilizarea ac arahidonic din
membrana celulara si astfel scade sint de PG si leucotrinen.. prednisonul are ef AI ce se
manifesta pe toate fazele inflamatiei. in poliartrita reumatoida reduce tumefierea articulara,
intarzie defoarea articulatiilor si reduce redoarea matinala.

90.PREP CORTIZONIC PT UN BOLNAV CU ASTMĂ BRONSIC CU TRAT DE

INTRETINERE
dg astm bronsic corticodependent
rp prednison cpr 5 mg
nr l flacon
ds int cate 8 cpr pe zi in priza unica dim dupa micul dejun

util in AB fiindca externalizeaza receptorii adrenergici pe care ii expune act catecolaminelor.

poate face bronhodil de tip beta2. red infl si secr la niv cailor resp. deasemenea reduce cant de
leucotriene (Ltb4 si Ltc4) care au ef bronhoconstrictor. inhiba degranularea mastocitara si
scad cant de histamina. restul la curs.

91.PREP CORTIZONIC SUB FORMA DE AEROSOLI PT UN PAC CU ASTMĂ BRONSIC

dg astmă bronsic
rp flixotide diskus 250 mg
nr l flacon
ds inhalator cate un puf de 2 ori pe zi

92.PREP CORTIZONIC UTIL LA PAC CU SOC ANAFILACTIC

dg soc anafilactic
rp hemisuccinat de hodrocortizon fiole 100mg
nr VIII fiole
ds inj iv 2 fiole o data ; se va repeta daca e cazul dupa 4-6 ore
!trat complet al socului anafilactic presup adm de adrenalina preferabil inainte in doza de
0.25-0.30 mg
nu se adm hmisuccinat in terapie unica in soc anafilactic ci se asociaza prima data adrenalina .
nu se amesteca .
este util fiindca externalizeaza recep adrenrgici, impiedica exudatia si transdatia prin
endoteliul capilar si diminua edemul laringo traheo bronsic
93.UNGUENT CORTIZONIC PT UN PAC CU DERMATITA ALERGICA
dg dermatita alergica
rp fluocinolon N unguent
nr I tub
ds ext, pe teg , in reg afectata, in strat subtire de 2 ori pe zi
fluocinolon acetat, glucocorticoid, util fiindca reduce edemul local, impiedica exudatia si
deprima imunitatea loc.
deprimand imunitatea loc fav infctia motiv pt care tubul are neomicina. dc se adm mai mult de
14 zile subtiaza teg iar el devine lucios

94.PREP ANTIHISTAMINIC UTIL UNUI PAC CU URTICARIE CRONICA

dg urticarie cronica
rp clorfeniramin cpr
nr I flacon
ds int , cate 1 cpr de 3 ori pe zi

95.dg rinita alergica

rp claritine cpr 10 mg
nr I flacon
ds int, cate 1 cpr pe zi

claritina= loratadina (den com intr) antihis de gen 2 - nu srabate bariera hematoencefalica si
nu da somnolenta deprimarea reflexelor s ef anticolinergice. 15-20 % dintre pacienti se plang
de somnolenta. 16-20 h este timpul de 1/2 ceea ce permite o singura adm pe zi.