Sunteți pe pagina 1din 26

PROIECTAREA SI DESFASURAREA ACTIVITATILOR DE

DEZVOLTARE PERSONALA

Gradinita de copii trebuie sa reprezinte pentru copilul prescolar un


spatiu in care acesta sa se simta in siguranta.Atmosfera in care prescolarul se
simte protejat este data, in primul rand, de o buna organizare a zilei petrecute
in gradinita, pe baza unui regim zilnic stabilit in conformitate cu principiile
igienei si cu recomandarile psihologiei dezvoltarii, in armonie cu ritmul
zilnic de activitate déjà desprins de copil in familie.

Rutinele

Rutinele sunt activitati-reper care acopera nevoile de baza ale


copilului si contribuie la dezvoltarea si derularea demersurilor didactice ale
zilei.
Rutinele inglobeaza, de fapt, activitati de tipul:
 Sosirea copiilor;
 Intalnirea de dimineata;
 Micul dejun;
 Igiena- spalatul si toaleta;
 Masa de pranz;
 Somnul/perioada de relaxare de dupa-amiaza;
 Gustarile ;
 Plecarea copiilor acasa ;

Regimul zilnic al gradinitei precizeaza timpul, modul si succesiunea


momentelor principale ale vietii si activitatii copilului prescolar. Rutina
zilnica este efectuata cu sprijinul adultilor si reprezinta pentru copil o
oportunitate de a invata, de a-si dezvolta personalitatea.Pentru a fi insusite
cu mai multa usurinta de catre copil, se recomanda ca activitatile sa se
desfasoare intr-o succesiune stabila, astfel copilul va avea repere si se va
simti in siguranta.

1
Intalnirea de dimineata

Actualul curriculum pentru invatamantul prescolar include in cadrul


activitatilor de dezvoltare personala si intalnirea de dimineata, activitate ce
nu se va derula in invatamantul traditional.
Intalnirea de dimineata este o activitate planificata, structurata, care ocupa
un loc important in programul zilnic. Cele 20-25 de minute dedicate acestei
activitati creeaza o atmosfera pozitiva in grupa, antrenand fiecare membru al
acesteia. Fiecare copil simte nevoia de a fi parte a colectivului si are
responsabilitatea de a contribui la activitatile lui.
Intalnirea de dimineata:
 Ii invata pe copii sa aiba grija de cei din jur;
 Ofera ocazia participarii individuale si de grup;
 Creeaza o atmosfera vioaie, entuziasta, prietenoasa pentru toata ziua;
 Este un pretext pentru stabilirea de reguli si ritualuri;
 Ofera ocazii de recunoastere a valorii personale a fiecarui copil;
 Creeaza situatii de exersare a unor deprinderi importante ( a asculta, a
vorbi, a sintetiza, a rezolva probleme, a urma indicatii, a lua decizii, a
arugumenta etc. )

Intalnirea de dimineata reprezinta o activitate didactica fundamentata pe


comunicare, in care fiecare dintre participanti trebuie sa aiba o prezenta
activa, ascultand si comunicand idei noi. Deoarece intalnirea de dimineata
reprezinta un mediu de interactiune formalizat, nu intotdeauna participantii
se vor angaja spontan si consistent in comunicarea ideilor proprii. De accea,
propunem cateva solutii de facilitare a comunicarii cursive, democratice si
consistente in cadrul grupului de prescolari.

 Organizarea grupului de prescolari in cerc. Cercul reprezinta formatia


de lucru cea mai propice comunicarii, deoarece:

 Dispunerea in cerc a participantilor permite realizarea contactului


vizual spontan cu fiecare dintre membrii grupului si propunatorul;
 Neexistand pozitii privilegiate, nu se creeaza tensiuni sau ierarhii
informale, care sa duca la blocaje in comunicare;
2
 Prezenta propunatorului adult in cadrul formatiei de participanti si
participarea sa activa la indeplinirea sarcinilor de comunicare reduc
reduc din autoritatea formala a acestuia, sporind astfel caracterul
securizant si deschis al mediului de comunicare.

 Utilizarea marcajelor pentru stabilirea locului fiecarui participant.


Pentru a evita momentele de agitatie si a tensiunilor pe care le poate
provoca schimbarea spontana a locului in timpul comunicarii, cadrul
didactic poate opta pentru a marca fiecare loc in cadrul cercului,
utilizand scaunele, dispuse in cerc sau, mai adecvat la grupele mici,
pernute colorate, cate una pentru fiecare participant.
 Prezenta unui facilitator al comunicarii in persoana unui alt adult care
sprijina desfasurarea secventei de comunicare(parintii pot fi invitati pe
rand sa joace acest rol ) este utila in special in situatia grupelor non-
formate, care nu stapanesc inca rutinele intalnirii de dimineata sau in
cazul grupurilor numeroase de prescolari. Facilitatorul se poate
pozitiona undeva in mijlocul cercului, rolul sau fiind de a rezolva
sarcinile de comunicare alaturi de copii,amintind in acelasi timp, cand
este cazul, cerintele sarcinii de lucru, regulile de comunicare si oferind
un model de actiune.
 Utilizarea unei marionete , care transferata de la un participant la
celalalt, reprezinta un instrument ce regleaza comunicarea. Astfel,
copiilor li se cere sa nu vorbeasca pana cand marioneta nu ajunge la ei
sau nu le este inmanata de catre cadrul didactic ori de catre un alt
copil. Marionetele pot fi utile si in cazul in care unii copii comunica
cu dificultate atunci cand se afla in grupuri mai mari. In acest caz ei
pot fi incurajati sa ii vorbeasca intai marionetei.
 Utilizarea comunicarii in perechi. Acesta poate fi un moment
intermediar inaintea comunicarii de grup. Este util in cazul in care
copiii trebuie sa formuleze un raspuns mai dificil la o intrebare sau
cand, la intrebarile mai personale, se anticipeaza ca participantii vor
avea retineri in formularea raspunsului.
 Impunerea sau negocierea unor reguli de comunicare democratica,
reguli care sa promoveze ascultarea active si respectul reciproc.

Exemple :
1. Ne ascultam unii pe ceilalti. Nu ii intrerupem pe ceilalti, nu vorbim
decat atunci cand este randul nostrum.
3
2. Nu radem de ce spun colegii, nu facem comentarii negative la adresa
celor spuse de colegi.
3. Fiecare avem dreptul sa vorbim, dar putem alege si sa nu spunem
nimic, la un moment dat.
 Utilizarea emblemelor si a etichetelor cu simboluri si imagini
motivante. Se pot utilize etichete cu o simbolistica variata: care sa
exprime stari de spirit pe care copiii le traiesc la un moment dat, care
sa ilustreze calitati individuale ( ex: o albinuta pentru copiii care se
dovedesc harnici ).
 Utilizarea rundelor de comunicare, utile atunci cand dorim sa evocam
cat mai multe idei pe o tema data sau cand dorim sa antrenam toti
copiii in activitatea de comunicare. In cazul rundelor de comunicare,
propunatorul este cel care anunta subiectul situatiei de comunicare si
regula de baza dupa care se va desfasura runda de discutii, de
exemplu: In continuare vom vorbi despre ce inseamna sa fii prieten
cu cineva. Vom spune: ,, Sa fii prieten cu cineva inseamna…” Fiecare
copil va spune o idée. Eu sunt prima si vom continua in directia
aceasta ( se indica directia comunicarii in cadrul cercului).
Forma de chemare la aceasta activitate face apel la creativitatea educatoarei:
un sunet de clopotel, o sonerie, o anumita melodie, o scurta poezie.

Structura intalnirilor de dimineata

Salutul este prima etapa a intalnirii de dimineata. Copiii se strang in


cerc cu educatoarea pentru a se saluta unul pe altul si a salute orice oaspete
al grupei. In timpul salutului, se foloseste un ton cald, prietenos, copiii
adresandu-se pe nume unul altuia.
Educatoarea se adreseaza mai intai copiilor : ,,Buna dimineata, dragi
copii !”, apoi copilul din stanga: ,,Buna dimineata, Florin!” Salutul se
propaga in cerc de la stanga la dreapta, fiecare copil fiind salutat pe nume.
Putem constitui ritumuri simple scandand numele copiilor si batand simultan
din palme.
Frecventarea gradinitei in sine este o experienta noua pentru cei mai
multi dintre copii. Exista multi oameni noi pe care ii intalnesc si noi reguli
de comportament de invatat. Mai intai, este important pentru copii sa
cunoasca si sa utilieze numele persoanelor si al lucrurilor.

4
Prezenta copiilor la gradinita se poate realiza tot in cadrul intalnirii de
dimineata.
In prima zi de gradinita, fiecare copil primeste un cartonas cu un semn
individual si numele lui scris pe el. De la inceput li se atrage atentia asupra
desenului pentru a-l retine. Pe masura ce evolueaza, copiii isi recunosc cu
usurinta desenul si numele si pot sa-si plaseze cartonasul in plicul pentru
prezenti.
Se vor folosi aceleasi semne individuale pentru a marca si alte spatii si
lucruri individuale ale copilului: locul in vestiar, patul, trusele de rechizite
etc.

Impartasirea, schimbul de impresii, este o alta componenta a


intalnirii de dimineata.
In fiecare zi, un numar de copii hotarat de grup isi prezinta propriile
idei, ganduri, experiente personale deosebite (de la ce i s-a intamplat ieri la
ce a visat sau ce experiente de cunoastere ori emotionale a avut). Pe
parcursul saptamanii, toti copiii vor trece prin aceasta experienta. Ea le da
posibilitatea tuturor de a se exprima, pe rand, si de a genera subiecte de
discutie importante in viata copiilor. Acestia a jung sa se cunoasca mai bine,
sa inlature barierele timididatii, iar mesajul lor ajunge la intregul grup,
constitudindu-se o atmosfera deschisa, prietenoasa, ce contribuie la o buna
socializare intre prescolari.
In acelasi timp, impartasirea actionaeaza si asupra dezvoltarii capacitatii de
ascultare a copiilor.

Activitatea de grup urmeaza, in general, perioadei linistite si


meditative a impartasirii. Prin aceasta activitate se urmareste determinarea
fiecarui membru al grupului sa participle activ la jocurile organizate.
Jocurile au un caracter noncompetitiv si propun sarcini de natura cooperanta,
care respecta nivelul de dezvoltare si interesele fiecaruia.

Noutatile, evenimentele, stirile zilei, partea finala a intalnirii de


dimineata, include un mesaj scris care este afisat in fiecare zi la panoul
intalnirii de dimineata. Mesajul, impogatit cu desene, ii informeaza pe copii
despre programul zilei, activitatile se vor derula si leaga noua informatie de
experientele mai vechi.
Stirile zilei pot include si anunturi care acopera o varietate de sarcini,
cum ar fi: caendarul, vremea de afara, observatii despre anotimpul pe care il
5
parcurgem. Copiii pot fi antrenati in cadrul activitatii de dimineata sa arate
unde este scris numele lunii, numele si data zilei din saptamana etc. si chiar
pot opera cu ele, daca exista posibilitatea alcatuirii unor calendare cu
elemente detasabile.
Informarea copiilor cu ceea ce urmeaza sa se intample mai departe si
ceea ce se asteapta de la ei ii ajuta pe acestia sa se simta in siguranta.

Posibile scenarii pentru intalnirea de dimineata

SCENARIUL 1

Salutul

La semnalul dat, copiii se aduna in cerc cu educatoarea pentru a se


salute. Ei primesc medalioane cu fructe si legume. Educatoarea saluta:
,,Buna dimineata, legumelor si frcutelor! Bine ati venit la gradinita !”
Pe o melodie cunoscuta, de la stanga la dreapta, cate un copil vine in
pasi de dans in mijlocul cercului si se prezinta. Exemplu: ,,Eu sunt marul.
Sunt un fruct gustos, am culoarea rosie si va dau multe vitamine” sau ,, Eu
sunt strugurele. Am boabe galbene, dulci si foarte aromate. Sunt bun si
pentru compot, si pentru suc, dar imi sta bine sip e fructiera de pe masa
voastra”. Dupa ce se prezinta, fiecare copil se intoarce la locul lui in cerc si
salute fructul sau leguma care urmeaza sa se prezinte.

Impartasirea

La centrul tematic se gasesc legume si fructe personificate, redand


diferite emotii. Patru, cinci copii sunt incurajati sa-si aleaga frcutul sau
leguma care reprezinta cel mai bine ce simt ei in acest moment. Copiii vor
motiva starea lor sufleteasca, iar grupa ii va asculta si le va putea adresa
intrebari.

6
Activitatea de grup

Activitate lingvistica: ,,Legumelor si frcutelor le place sa fie


alintate.”
Fiecare denumeste fructul sau leguma de pe medalion si apoi o alinta (mar-
marut); apoi copiii vor fi incurajati sa alcatuiasca propozitii cu aceste
cuvinte.
Joc de atentie: ,,Cosul rupt”
Copiii stau pe scaunele. Conducatorul jocului ( la inceput
educatoarea) se misca in cerc, trece prin fata copiilor si spune: ,, Ma duc la
piata cu un cos sa cumpar o para”. Copilul care are medalionul cu para
porneste dupa conducatorul jocului care-si continua permanent mersul in
cerc. Jocul continua astfel pana cand se ridica toti copiii. Conducatorul
exclama: ,, S-a rupt cosul!” La auzul acestor cuvinte, fiecare copil, inclusive
conducatorul jocului, se repede sa ocupe un scaun. Copilul care ramane in
picioare devine noul conducator al jocului.

Stirea zilei

Se identifica denumirea zilei din saptamana in care are loc activitatea


si data calendaristica. Copiii fac aprecieri despre starea vremii. In continuare
sunt anuntate activitatile din ziua respectiva.

SCENARIUL 2

Salutul

Chemarea la intalnirea de dimineata se face prin versurile:


,,Dimineata ne-am trezit,
La gradinita am venit.
In cerc sa ne adunam,
Cu totii sa salutam.”
Copiii se aduna in cerc si se saluta. Educatoarea salute copilul din
stanga ei, acesta ii raspunde la salut, apoi se intoarce spre colegul din stanga
si repeta salutul. Se procedeaza in acest mod pana cand toti copiii se salute.

7
Prezenta

Fiecare copil isi alege cartonasul cu semnul individual si numele si il


pune pe panoul ,,Intalnirii de dimineata”, in buzunarul destinat copiilor
prezenti. Educatoarea impreuna cu copiii constata ce copii absenteaza si
plaseaza caronasele in buzunarul destinat copiilor absenti.

Impartasirea

Se poarta o discutie despre prietenie, apoi fiecare copil primeste cate o


coala de hartie si creioane colorate si il va desena pe cel mai bun prieten al
lui. Patru-cinci copii vor povesti grupei pe cine au desenat si vor motiva de
ce le este cel mai bun prieten.

Jocuri in grup
Joc pentru cunoastere:

Daca in grup sunt copii nou-inscrisi, in primele zile se vor organiza


jocuri pentru cunoastere. Copiii se aduna in cerc si se aseaza pe scaunele.
Educatoarea incepe jocul, spunand : ,, Pe mine ma cheama… sis tau
langa…” (numind copilul din dreapta). Fiecare copil isi spune numele si
precizeaza numele copilului din dreapta pe care deja l-a auzit. La un al
doilea tur se adauga o calitate sau o stare de spirit, un sentiment, de
exemplu: ,,Ma numesc… si stiu sa cant/si sunt fericit, iar tu te numesti… si
stii sa canti/si esti fericit”.
In zilele urmatoare, jocul poate continua complicandu-se sarcina prin
precizarea de catre fiecare copil a numelor celor doi copii langa care sta.
Dupa ce copiii se cunosc, se pot organiza jocurile: ,,Ghici cine te-a
strigat”, ,,Deschide-ti urechea bine”, in care au sarcina de a-si recunoaste
colegii dupa voce.

Joc de miscare: ,,Sarpele”

Copiii,impreuna cu educatoarea, formeaza prin isiruire un sarpe. Ei se


vor deplasa in diferite moduri si ritmuri: in cerc, mergand intr-un ritm lent;
8
serpuit, asezandu-se si ridicandu-se la fiecare pas; in cerc, cu bratele intinse
sip e varfuri; in forma de melc, topaind iute pe varfuri. Educatoarea va fi la
inceput conducatorul sirului, iar miscarile vor fi asociate unor incantatii
ritmice adecvate, cum ar fi: ,,In cerc mergem incet, incet/Serpuit ne
deplasam/Sus si jos noi ne miscam/Melcul iute il formam”.

Stirea zilei

Un personaj de la teatrul de papusi anunta stirea zilei: aniversarea zilei


de nastere a unui coleg, sarcini pentru stabuilirea vremii, plimbarea ce
urmeaza sa o efectueze copiii, activitatile ce vor urma.

SCENARIUL 3

Salutul

La intrarea in sala de grupa, fiecare copil rimeste un ecuson pe care


este desenat soarele, luna, o planeta, o steluta etc. Copiii se aduna in cerc la
auzul versurilor cunoscute:
,,Credeam ca salutul
<<Buna dimineata>>
Ne-aduce-un strop de voiosie
Si face placuta viata.”
Copilul care poarta ecusonul cu sorele trece in centrul cercului si
saluta fiecare corp ceresc. ,,Buna dimineata,planeta Saturn!” Planeta ii
raspunde: ,,Buna dimineata, Soare!” Se continua salutul, de la stanga la
dreapta, cu toi copiii.

Impartasirea

Pe o masa se gasesc cartonase cu emoticoane( soare vessel, trist,


furios,speriat). Fiecare copil isi alege cartonasul care reda cel mai bine starea
lui sufleteasca, iar un numar de atru copii motiveaza alegerea facuta.

9
Copiii sunt asezati in semicerc, cu spatele la centrul tematic. La o
distanta de 2-3 metri de centrul tematic, se aseaza o nava cosmic ace a fost
confectionata de copii in cadrul proiectului ,,Din tainele universului”, din
cutii mari de carton, imbracate in staniol, suprapuse, cu un spatiu in spate
care sa permita accesul copiilor in nava.
Pe rand, cate un copil intra in nava cosmica si spune celorlalti ce vede
pe fereastra navei (globul pamantesc,soarele,luna etc.). Grupa ii va adresa
intrebari legate de cele relatate.

Jocuri de grup

Ce stii despre…
Copiii fac cunostinta cu globul pamantesc si cu Soarele. Educatoarea
incearca sa afle ce stiu copiii despre planeta Pamant si despre steaua numita
Soare.

Joc muzical: ,,Universul”


Pe o melodie scurta cunoscuta, toti copiii canta:
,, De manute ne luam,
Cercul mare il formam.
Soarele-i si el cu noi;
Haideti sa-l aplaudam.”
Pe primele versuri, copiii merg in cerc, pe ritmul melodiei. Pe ultimele
doua versuri, copiii se opresc si il aplauda pe copilul care poarta in piept
simbolul corpului ceresc mentionat si care trece in mijlocul cercului. Jocul
se repeta pana se epuizeaza toate corpurile ceresti simbolizate.

Stirile zilei
Jocul ,,Detectivii”

Trei copii vor fi detectivi. Ei vor trece pe la fiecare centru de invatare(


arie de stimulare), vor observa ce materiale noi au aparut si vor prezenta
grupei noutatile. Copiii vor putea adresa intrebari referitoare la cele relatate
de catre detectivi. In acest context, educatoarea anunta programul zilei, jocul
oferind o introducere deosebita pentru munca zilnica, in activitatea
independenta ori pe ariile de stimulare.
10
Tipuri de activitati utile in desfasurarea intalnirii de dimineata

Exista mai multe posibilitati prin care intalnirile de dimineata prind


contur. Acestea se pot desfasura nu doar prin conversatii, ci si prin activitati
muzicale, desen, gimnastica, jocuri matematice etc., toate acestea ducand la
reusita activitatilor pe domenii experentiale sau a activitatilor integrate
desfasurate de cadrul didactic cu copiii. Iata cateva idei pentru intalnirea de
dimineata, care sunt pe placul celor mici.

a. Sugestii de jocuri pentru activitatile de grup ( jocuri si activitati


de autocunoastere si intercunoastere)

1. Daca in grupa sunt copii nou-inscrisi, unul din jocurile pentru


intalnirea de dimineata care sa ii ajute pe copii sa retina mai usor
numele colegilor este urmatorul: copiii sunt asezati intr-un cerc inchis
alaturi de educatoare. Aceasta da startul jocului spunand: ,,Numele
meu este…, in stanga mea se afla…, iar in dreapta mea…” Jocul
continuand pana la ultimul copil din cerc.
2. Joc de cunoastere: ,,Eu sunt… si azi ma simt…”
Fiecare isi spune numele, impreuna cu un adjectiv care incepe cu initiala
numelui si care il caracterizeaza sau ar dori s ail caracterizeze. La
reluarea jocului, fiecare isi spune numele, indicand un lucru sau o actiune
placuta lui, care incepe cu initiala numelui sau propunatorul striga
numele copilului din stanga, al sau si al celui din dreapta. De fiecare data
cand isi aude numele, purtatorul numelui se ridica in picioare si se aseaza
imediat inapoi.
3. Joc de cunoastere: ,,Mingea care se rostogoleste”
Cel care are mingea striga pe nume un coleg si rostogoleste mingea spre el.
Cel care primeste mingea alege un alt coleg, il striga si rostogoleste mingea
spre el. Varianta: cel care are mingea o rostogoleste spre un coleg, il striga
pe nume si ii spune un lucru pe care ii place sa-l faca (de exmplu: ,,Mihai,
imi place sa inot”).
4. Joc de cunoastere: ,,Cu cine ai facut cunostinta”
Copiii se deplaseaza in directii opuse, pe conturul a doua cercuri
concentrice, fiecare cerc avand acelasi numar de participanti. La semnal,
11
copiii se opresc si formeaza perechi. In fiecare pereche, cei doi copii isi pun
numele mic. Dupa doua, trei repetari, in cadrul secventei ,,impartasirea”,
fiecarui participant spune grupei numele colegilor cu care s-a intalnit.
5. Joc de autocunoastere : ,,Surpriza”
Copiii sunt asezati in cerc. In mijlocul cercului se pune o cutie si li se spune
copiilor ca in ea se afla un obiect special. Cutia contine, de fapt, o oglinda.
Fiecare copil este invitat sa vada acel lucru secret, apoi este rugat sa spuna
grupului ce a vazut, fara sa faca explicit mentiune la propria persoana. Se va
insist ape descrierea trasaturilor fizice.
6. Joc de cunoastere: ,,Ecoul”
O persoana isi spune numele si face un gest in acelasi timp. Numele si
actiunea sunt repetate de fiecare din participanti, pe rand, pana cand se face
un tur complet.
7. Jocuri de asociere cu numele:
Imi place numele pe care il am pentru ca…
Nu imi place numele pe care il am pentru ca…
Mi-ar placea sa ma fi chemat…pentru ca…
Parintii mi-au pus acest nume pentru ca…
8. Se pot purta discutii cu copiii pe diverse teme, cum ar fi: ,,Ce este un
prieten?”. Copiii primesc o coala de hartie,iar dup ace au definit prietenia il
vor desena pe cel mai bun prieten al lor.
9. ,,Recunoaste colinda”: educatoarea fredoneaza cu la,la cateva colinde,
iar copiii trebuie sa ghiceasca despre ce colinda este vorba si sa intoneze o
strofa din aceasta.
10. ,,Scrisoare pentru Mos Nicolae” realizata prin intermediul desenului.
11. Le putem cere copiilor sa reconstituie imagini din bucati pe marginea a
diferite teme (gen puzzle).

b. Sugestii de jocuri pentru secventa ,,Impartasire”

1. Joc ,,Paseaza Zambetul”. Copiii sunt asezati pe scaunele (sau pe jos)


si se prefac suparati. Dintr-o data pe fata primului copil apare ca prin
farmec un zambet; acesta il paseaza urmatorului copil; asa se
procedeaza pana ce toti ajung sa zambeasca. O alta varianta a jocului

12
este cea in care copiii spun: ,,Ceea ce ma face sa zambesc este…” La
sfarsit copiii pot primi insigne.

2. Joc de dezvoltare socio-emotionala: ,,Masina de spalat”

Jocul poate fi organizat in zilele posomorate sau in zilele in care copiii


sunt tensionati din diverse motive (iminenta unei serbari, a unui concurs
etc.). Pe un panou sau in locuri diferite din sala de grupa vom aseza trei
cartonase rotunde pe care am desenat: o fata zambitoare, o fata trista, o fata
care plange cu lacrimi. Copiii se vor incolona in dreptul cartonasului care
exprima cel mai bine starea lor emotionala din acel moment. Copiii care s-au
asezat langa fata zambitoare sunt cei care vor alcatui ,,masina de spalat”.
,,Hainele” sunt copiii care s-au incolonat in dreptul fetei triste sau care
plange. Copiii care formeaza masina de spalat se aseaza pe doua randuri,fata
in fata. ,,Hainele” vor trece una cate una printre ei si vor fi atinse de
,,paletele” masinii (maninile copiilor)., primind un sfat, o mangaiere, o
apreciere de la colegii veseli din ziua respectiva. Daca toate acestea au avut
efect, vom vedea la o noua incolonare a copiilor in dreptul celor trei
cartonase cu fete. In functie de rezultat, putem repeta jocul.

3. Joc ,,Bomboana plimbareata” : copiii sunt asezati in cerc; de la


educatoare porneste o cutiuta cu bomboane gen M&M; fiecare copil ia
una si paseaza cutia urmatorului coleg care face acelasi lucru. In
continuare cand cutia golita a revenit la educatoare, fiecare copil
trebuie sa spuna despre el atatea lucruri care ii plac cate bomboane a
luat.
4. In ceea ce priveste dezvoltarea emotionala a copiilor, un joc simplu
prin care copiii isi pot exprima emotiile este urmatorul: copiii sunt
asezati in cerc; pe o masuta in mijlocul cercului se afla niste cartonase
cu emoticoane ce sugereaza diferite trairi emotionale. Fiecare copil
alege un cartonas si explica alegerea facuta.
5. Un alt joc legat de dezvoltarea emotionala este ca fiecare copil sa
primeasca o fisa cu cateva emoticoane (vesel, trist, furios, etc.). ei
trebuie sa descrie aceste fete apoi in spatiul de jos al fisei unde se afla
trei cercuri trebuie sa deseneze chipul lor: in primul cerc asa cum s-au
simtit ieri, in al doilea cerc chipul care arata cum se simt ei azi, iar al
treilea cerc chipul lor asa cum cred ca se vor simti maine.
13
c. Activitati de continuare a propozitiilor cu inceput dat

Activitatile de continuare a propozitiilor cu inceput dat sunt eficiente


in situatiile de introducere a unor subiecte noi, cand prin intermediul
inceputului dat, se impune un anumit model si/sau tip de comunicare.
Exemple de propozitii pe teme diferite:
 Prietenia Esti prieten cu cineva atunci cand….
Cand esti prieten cu cineva,atunci…
Cand te certi cu un prieten, te simti …
De ziua unui prieten…
 Sentimentele mele Sunt fericit atunci cand…
Sunt dezamagit atunci cand…
Mi-e teama de …
Sunt speriat atunci cand…
Ma infurii atunci cand…
 Gandurile mele Cred ca ma pricep la…
Cred ca mi-ar placea …
Cred ca am sa incerc sa…
 Preocuparile mele As vrea sa invat sa…
Imi place sa ascult…..
Imi place sa vad…
Culoarea mea preferata este…pentru ca…
As vrea ca impreuna cu familia sa …
 Dorintele mele Daca as fi un animal…mi-ar placea sa fiu…
pentru ca…

Daca as fi o floare… mi-ar placea sa fiu…


pentru ca….
Daca as putea schimba un lucru in lume, acesta
ar fi…
Daca ar fi sa imi pun trei dorinte acestea ar
fi….pentru ca….

14
c. Activitati de comunicare pe baza imaginilor

Imaginea poate fi utilizata ca factor evocator pentru gandurile, trairile


emotionale, experientele de viata si de cunoastere ale copiilor. In activitatile
derulate la intalnirea de dimineata isi gasesc utilitate cateva tipuri de
imagini: fotografii cu instantanee din realitate, cu si fara personje umane,
imagini fara detalii, imagini care ilustreaza emotii si comportamente diverse.
Propunem in continuare exemple de utilizare a imaginilor:

Activitatea 1: Copiii sunt asezati in cerc si primesc cate o imagine. Pe


rand, ei spun:
Acesta este jetonul meu, imi aminteste de…
Acesta este jetonul meu, ma faca sa ma simt…
Acesta este jetonul meu, in legatura cu aceasta imagine as vrea sa spun

Acesta este jetonul meu, aceasta imagine este importanta pentru mine
deoarece …

Activitatea 2 Participantii sunt impartiti in grupe de catre 5-6, iar fiecare


grupa primeste un numar dublu de carduri fata de numarul participantilor. Se
cere grupului sa aleaga cate o imagine semnificativa pentru fiecare dintre
membrii sai. Se continua ca la activitatea 1.
Exemple de activitati de discutare a imaginilor care exprima emotii:

Activitatea 1 Fiecare copil primeste cate un card. Pe rand fiecare


completeaza una din propozitiile:
Omul acesta este….
Omul acesta se simte asa pentru ca…

Activitatea 2 Aceeasi imagine este trecuta de la un participant la celalalt


fiecare incercand sa alcatuiasca o mica poveste care sa includa personajele
ilustrate si starea lor de spirit.

15
d. Sugestii pentru debutul intalnirii de dimineata

In fiecare dimineata,
Sa avem gandul bun pe fata. (trecem palmele peste fata)
Catre soare sa privim, (desfacem bratele in forma de cerc,privim in sus)
Iubire sa daruim, (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem)
De gand rau sa ne ferim, ( mana alunga gandul rau)
Sa adunam doar bucurie (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem)
Si in lume sa o raspandim ( sarim in sus cu bratele desfacute)
Si atunci orisice copil
In fiecare dimineata
Are gandul bun pe fata (trecem palmele peste fata)

Buna dimineata, cer frumos! (ridicam mana spre cer)


Buna dimineata, soare luminos (manile sub forma de cerc deaspura capului)
Buna dimineata, micule vant
Care alergi pe pamant ! ( imitam miscarea vantului cu bratele)
Buna dimineata, copaci infloriti (mainile arata coroana rotunda,tulpina
dreapta)
Buna dimineata,pasarele mari si mici (bratele lateral pentru zbor-pasari
mari,palmele in fata –pasari mici)
Buna dimineata, pietre tari (palmele bat podeaua)
Buna dimineata, animale mici si mari (la animale mici stam ghemuit, la
animale mari sarim in sus)

16
TRANZITIILE

Tranzitiile sunt activitati de scurta durata care fac trecerea de la rutine


la activitatile de invatare, de la momentele de invatare strucurata la cele de
ingrijire, in diverse momente ale zilei.
Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate vriata foarte mult,
in functie de varsta copilului, contextual momentului si calitatile cadrului
didactic. In acest sens, ele pot lua forma unei activitati desfasurate in mers
ritmat, a unei activitati care se desfasoara pe muzica sau in ritmul dat de
recitarea unei numaratori sau a unei framantari de limba, a unui joc cu text si
cant cu anumite miscari cunoscute deja de copiii etc.

Resurse utile in desfasurarea tranzitiilor

a.Miscarea este esentiala pentru cresterea copiilor. Impreuna cu


educatoarea, ei pot face gimnastica de inviorare pe urmatoarele versuri:

,,Imi inclin spre umar capul,


Ca girafa ma-ncovoi Calul bate din picioare
Si-ntr-o parte si in alta: Ca si cum ar vrea sa zboare.
Unu-doi, unu-doi. Si eu bat si nici nu-mi pasa:
Cinci-sase, cinci-sase.
Intind bratele in fata
Ca o caracatita. Ma inalt ca un cocor,
Fa ca mine daca vrei: Cresc si ziua, cresc si noaptea.
Un-doi-trei, un-doi-trei. As putea ca el sa zbor:
Sase-sapte, sase-sapte.
Inapoi cand le intind,
Parca-s gasca gafaind. Mladios ca o pisica,
Bratele rastoarna gardul: Caci imi place sa fac sport !
Tre-patru, trei-patru. Si-am sa cresc inalt si suplu,
Sapte-opt, sapte-opt.
Mai dibaci sunt ca maimuta
Ce se da pe creanga huta. Ma trezesc de dimineata,
Suntem veseli si voinici: Ma spal repejor pe fata
Patru-cinci, patru-cinci. Si fug la inviorare
17
Indemnat de mandrul soare.

b. Iata alte versuri pentru gimnastica de inviorare:

,, Daca vreau sa cresc voinic, Intind bratele sa zbor,


Fac gimnastica de mic. Toata lumea e a mea,
Merg in pas alergator, Cand m-asez joc la podea.
Sar apoi intr-un picior, Asta-i doar un inceput,
Ma opresc, respir usor, Ia priviti cat am crescut! “

c. Pentru insusirea corecta a onomatopeelor se pot selecta se recita o


parte din urmatoarele versuri:

,,Rata luneca pe lac Un crestat cu pene rosii


Si se-aude: mac, mac, mac! Striga tare: Cucuriguuuuuuuuuu!

Gasca zice altceva: O gaina s-a ouat


Ghi-ga-ga si ga-ga-ga! Laudandu-se: cotcodac!

Ursul vine-ncetisor Ghem de puf, alb-maroniu,


Vorbind singur: mor, mor, mor! Plange-ntruna: piu, piu, piu!

Lupul pe iezi pranz ii facu Un curcan se plimba mandru,


Si a sfarsit cu un a-u-u-u-u …! Laudandu-si coada: glu-glu!

Sus pe deal, nu stiu de ce, Doua mate se certau


Capra striga be-he-he ! Si se-aude: miau, miau, miau!

Vaca vine-acasa acu’ Azor lupta c-un ciolan


De la poarta striga: Latra-ntruna: ham, ham, ham!
muuuuuuuuuu!
Soarecele-i mare print,
Ghita cauta-un cartof Rade de motan: chit,chit!
Si se-aude: groh-groh-groh!
O cioara croncane: cra-cra!
Sus pe gardulu lui bunicu’ Nu stiu, Doamne, ce o vrea!
18
Canta de rasuna nucu’ Zzzzzum! Albinele intreaba,
Canta-ntruna: cucu, cucu! Zumzaie pornind la treaba,
Pupaza rade de cuc Zzzzum! Zzzum!
Si se-aude: pu-pu-pu!
Sssss! Se-aude o coasa
Ssssssssssssssssssss! Gascanul Jos in iarba de matase.
face, Ssss! Ssss!
Sasaie si nu-ti da pace!
Sss! Sss! Vajjjjj! Porneste vantul tare,
Manand frunza din carare.
Marrrr! Se supara Azor, Vajjjj! Vajjjj!
Maraie incetisor:
Marrr! Marrr!

d. Copiilor le plac jocurile de cuvinte, asadar versurile din folclorul


copiilor nu sunt de neglijat:

,,Luna noua, luna noua,


Taie painea-n doua,
Sa ne dai si noua,
Mie jumatate,
Tie jumatate,
s-avem sanatate,
pe masa bucate,
suflete curate ! “

,,Tica,tica,tica,
mi-a mancat pisica
toata mancarica
si m-am dus la scoala
cu burtica goala.”

,,Unu,doi-numarati ca noi,
Trei, patru, cinci – ia veniti aici!
19
Sase, sapte – mergem mai departe,
Opt, noua, zece – nimeni nu ne-ntrece!”

e. Jocurile/poeziile linistitoare sunt de mare folos inaintea inceperii


activitatilor:

MANA (linistitor)

,,Mana mea-i ca un cuvant (miscam degetele rasfirate la o mana)


Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap)
Mana bate, mana tace (bat in masa cu pumnisorii,
ascund pumnisorii)
Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute)
Daca vrei in sus sa zbori,
Fa-ti degetele pocnitori
Si pocneste de trei ori!” (pocnim de trei ori din degete, sarim in sus)

JOC DE DEGETE SI DE MAINI

,,Ne jucam, ne jucam


Cu degetul mare noi ne jucam. Ne jucam, ne jucam
Cand degetul mare a oboist, Cu inelarul noi ne jucam
Aratatorul a si sosit. Cand inelarul a obosit,
Mititelul a si sosit.
Ne jucam, ne jucam
Cu aratatorul noi ne jucam, Ne jucam, ne jucam
Cand aratatorul a obosit, Cu mititelul noi ne jucam.
Mijlociul a si sosit. Cand mititelul a obosit,
Palmele au si sosit.
Ne jucam, ne jucam
Cu mijlociul noi ne jucam. Ne jucam, ne jucam
Cand mijlociul a obosit, Cu palmele noi ne jucam.
Inelarul a si sosit. Cand palmele au obosit,
20
Pumnisorii su si sosit. Cand pumnisorii au obosit,
Copilasii au adormit.”
Ne jucam, ne jucam
Cu pumnisorii noi ne jucam.

f. Framantari de limba, structure ritmate si numaratori pentru


captarea atentiei copiilor in timpul jocurilor si al activitatilor din
gradinita.

> rac-lac
Cret-Flet-saculet

Ursuletul Flet
Ursu-Let si Ursu-Flet, Ursu-Let si Ursu-Flet
Cei doi ursi cu parul cret, Au mancare-n saculet.
Vor sa prinda peste-n lac: Ursu-Let a scos budinci
- Dar de ce plangi, Ursu-Flet? Ursu-Flet a scos vreo cinci
- Eu n-am prins decat un rac! Oua fierte si fierbinti.

> mandarina-plastilina
Farfurii-felii

Patru ursi de plastilina


Patru ursi de plastilina
Au gasit o mandarina
Si-au taiat patru felii
Si le-au pus in farfurii.

>cling-preling
Vant-sunt
Clinchetele
21
Cling, cling, cling,
Cling, cling, cling,
Clinchetele se preling
Sus pe nori, jos pe vant
Si pe toate cate sunt.
Cling, cling, cling,
Se-ntalnesc si se unesc
Intr-un cant sarbatoresc.

>telefonul-televizorul
Ton-telefon

Tar, tar-tar!
Suna telefonul,
Las televizorul,
Alerg la telefon,
Dar nu mai are ton.

>piu-stiu
Puisori-galbiori

Puisorii
Piu, piu, piu
Doar atata stiu
Micutii puisori,
Albi si galbiori.

>vin-senin,
Bataie-vanataie,
nas-ramas

Accidentele
Accidentele nu vin,
Niciodata din senin,
Niciodata din bataie
Nu scapi far-o vanataie.
Fugi pe scari si cazi in nas;
22
Vezi din el ce-a mai ramas?

>tic-tac – tac
bine- mine

Ceasul
Tic-tac, tic-tac,
Ziua,noaptea nu mai tac;
Mititel imi pare bine,
Se ia lumea dupa mine.

>ga-striga
rea-ia

Gasca
Gasca, gasca,ga, ga, ga,
Ce tot strigi, nu mai striga!
Ca te-aude vulpea rea
Si-o sa vina sa te ia!

>ratoi-zavoi
saturat- uscat

Ratele
Doua rate si-un ratoi
Au zburat pana-n zavoi,
Pentru ca s-au saturat
De cotet si praf uscat.

>frumos-jos
socotesc-incalzesc

Soarele
-Soare, soare, domn frumos,
La cati dai lumina jos?
-Nu stiu, eu nu socotesc
Pe cati mania si-ncalzesc!
23
>gusa-matusa
jos-gustos

Gainusa
Gainusa umple gusa
Cu tot meiul de pe jos
Si-n cuibar pentru matusa
Face-un ou gustos.

>mica-floricica
Vorbeasca-zambeasca

Sora mea
Am o sora mica, mica,
Gura ei, o floricica;
Ea nu stie sa vorbeasca,
Stie numai sa zambeasca.

>oarba-roaba
ea-colea

Baba oarba
Baba, baba-oarba
Unde-ti este roaba?
Roaba ici-colea,
Ia-te dupa ea.

>Foaie verde lemn uscat,


Spune-mi, te rog, ce-ai gustat?

>Balonul usor pluteste


Si la tine se opreste.

24
>Noi cu totii am lucrat
Si lucrul l-am terminat,
Bucurosi sa ne-nvartim,
Pentru ca stim sa muncim.

>Frunzulita,foaie lata,
Hai sa punem toti odata!
>Floare-albastra la fereastra,
Spune, din povestea noastra,
Cine-i bun si cine-i rau?
Cu cine sa seman eu?

>Noi ne invartim
Pana obosim;
Hai sa ne oprim un pic:
Sanda ne-aduce un plic!

>Greseala ai indreptat,
Esti copilul laudat!

>Am o coronita
Care e micuta:
Cu ea o gatesc
Pe fat ace-o iubesc.

>Cat ai zice ,,Un, doi, trei”,


Sari usor intr-un picior.
Si-apoi iar la ,,un, doi, trei”,
Treci la locul tau, de vrei!

>Hai cu totii impreuna


Sa jucam cu voie buna,
Lantul mare sa formam
Si frumos sa ne-aranjam!

>Ca la mai,
Ca la plai,
Ca la dinte, dintelas,
25
Iesi afara,iepuras!

>La sunet de clopotel,


Jocu-ncepe, ‘atenti la el!

>Foaie verde de cicoare,


Spune,ce-i aceasta oare?

>Foaie-verde, foaie-aleasa,
Sa facem ordine prin clasa!

>Cine corect va juca


Bulina va capata!

>Roata vremii se-nvarteste,


Fiecare se gandeste,
Apoi spune cu glas tare
Ce va fi cand va fi mare!

>Un taciune si-un carbine,


Toate cele spuse-s bune.

>Tic-tac, tic-tac,
Priveste-ma: spune, ce fac?

>Copac mare,
Copac mic,
Hai sa ne jucam un pic
Si sa-mi spui
Pentru ca-mi placi
Dimineata, tu ce faci?

>Capra noastra minunata


A avut trei iezi odata,
Doi din ei n-au ascultat.
Cine-i cel ce i-a mancat?

26

S-ar putea să vă placă și