Sunteți pe pagina 1din 17

GEORGE BACOVIA

SIMBOLISMUL
MARINA IONEL
”VIAŢA E MAI
TARE DECÂT
MIZERIILE EI.”
George Bacovia
GEORGE BACOVIA ( N. 4/17
SEPTEMBRIE 1881, BACĂU - D. 22
MAI 1957, BUCUREŞTI) A FOST UN
SCRIITOR ROMÂN FORMAT LA
ŞCOALA SIMBOLISMULUI LITERAR
FRANCEZ. NUMELE SĂU REAL E
GEORGE VASILIU.
COPILĂRIA
GEORGE BACOVIA

Întrebat odată despre data nașterii,


Bacovia a răspuns: ”M-am născut la
Bacău, prin 5 sau 6 septembrie 1881”.
Ezitarea avea un temei. Numele poetului,
Gheorghe Vasiliu, figurează în registrul
de nașteri al primăriei în dreptul datei de
5 septembrie 1881, cu specificarea că a
venit pe lume cu o zi înainte. Așa cum
remarca și contemporan care i-a luat un
interviu, ”Bacovia nu vorbește cu
certitudini matematice… El își aduce
aminte, i se pare numai”.
Copilăria
Copilul Bacovia (alintat Iorgu,
Iorguleț) prezintă toate premisele
inadaptabilului. E timid, retractil, nu
este exuberant. Mama, observându-i
crispările și convulsiile însoțite de
gemete pe care le are în somn, îi
acordă o atenție specială. Copilul
Bacovia (alintat Iorgu, Iorguleț)
prezintă toate premisele
inadaptabilului. E timid, retractil, nu
este exuberant. Mama, observându-i
crispările și convulsiile însoțite de
gemete pe care le are în somn, îi
acordă o atenție specială.
Muzica
Preocupată de formația artistică a
copiilor, Zoița l-a îndemnat pe
Iorguleț să cânte la vioară. Tatăl,
reticent la început, îi plătește
instrumentele, caietele muzicale și
gramafonul cu plăci. Începe să-i
placă foarte mult să-l asculte pe
melancolicul său băiat. Micul
Bacovia este răsfățatul mamei atât
vestimentar, alimentar, cât și
afectiv. Tot timpul stă pe lângă ea,
iar dacă lipsește, o caută,
asistând-o la treburi sau urmărind-
o de la distanță. Muzica pare că îl
însoțea permanent.
Bacovia cel adevărat, cel pe care-l deducem din poezie, se
naște la 13 ani, după despărțirea de școala primară. După
câteva incursiuni de antrenament în dugheana părintească
de pe Strada Mare, unde tatăl, acaparat de treburi și
băiatul nelocvace nu au ce-și spune, Iorgu învață să se
strecoare pâna la biserica Precistei, de la marginea
apuseană a Bacăului. Paracliserul, prietenul său, îi
povestește mereu despre obârșiile misteriose ale lăcașului
fapt ce îl face mereu să revină. Odată, a rămas încuiat
acolo, părinții s-au înspăimântat și au chemat poliția.
Aceste eveniment va fi rememorat în poezia ”Amurg violet”.
Amurg de toamnă violet...
Doi plopi, în fund, apar în siluete
- Apostoli în odăjdii violete -
Oraşul e tot violet.

Amurg de toamnă violet...


Pe drum e-o lume leneşă, cochetă;
Mulţimea toată pare violetă,
Oraşul tot e violet.

Amurg de toamnă violet...


Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete;
Străbunii trec în pâlcuri violete,
Oraşul tot e violet.

AMURG VIOLET
Începe să frecventeze cursurile gimnaziului ”Ferdinand”.
Clădirea e rece, posomorâtă, cu lungi coridoare funerare,
iar pe profesori îi vede ostili. Asimilat celorlalți colegi
până la nesocotirea individualității sale, oricum greu
perceptibilă, depășit de sarcinile studiului, el rămâne în
urmă cu lecțiile, iar ”la oral” se împleticește. Gheorghe
Vasiliu culege totuși succese la materiile preferate.
Desenele lui, precum portretul lui Tudor Vladimirescu,
executat în clasa a patra, obțin premii, unele pe țară și
sunt atârnate pe pereții cancelariei. Aptitudinile
muzicale, cunoștințele ”teoretice” de violonistică și
reputația comnpozițiilor făcute acasă, unde sora Maria îl
acompaniază la pian, îl promovează în corul și orchestra
școlii. Izbânzile artistice sunt însă în zadar invocate drept
circumstanțe atenuante pentru deficiențele la materiile
de bază. Corpul didactic este iritat de atitudinile sale.
Tânărul George Bacovia se sustrage normelor școlare,
întâi instinctiv apoi sistematic. Atenția o ia razna, mâna
nu mai adună note pe maculator, ochiul alunecă sub
bancă, spre cartea pitită pe genunchi și urchea se lasă în
voia melodiilor îngânate cu gura strânsă.
Odată, refuzând să se așeze în genunchi
laolaltă cu întreaga clasă, a stârnit o
agitație ale cărui valuri l-au adus în fața
directorului. Întrebat asupra rațiunii
gestului, a declarat că nu înțelege să fie
pedepsit pentru vina altora și că nu
suportă umilința și durerea fizică. Gestul
îl face remarcat în fața colegilor care
până atunci îl văzuseră indiferent la
dramele clasei și la solicitările de
prietenie. Rapid, datorită talentului
literar, se ajunge ca el să le facă temele
la română. Singurele materii la care își
depășește condiția de timiditate sunt
orele de franceză și latină în special și
ceva mai puțin la germană. Numeroase
poezii vor purta titluri latinești. De altfel,
și numele de Bacovia derivă din această
limbă, după cum însuși explica: zeul
”Bacchus” și ”Via” (drum în latină).
”Bacovia înseamnă pur și simplu Calea lui
Bacchus. Pe calea asta am mers eu în
adevăr de foarte multe ori. De vină e și
regiunea în care m-am născut, viile de la
Bacău având renumele lor… Motivele
bacchice aparțin celei mai imediate
realități”.
În tot cursul superior orele de program sunt o corvoadă, examenele un chin,
profesorii niște temniceri și ”întregul sistem de învățământ un aparat de tortură
rafinată”. Făcând față din ce în ce mai puțin obligațiilor școlare, captivul în
uniformă se simte încolțit în singurul for până atunci protejat, al insului, și
anume în plăcerea de a cunoaște. Recurge la ajutorul unei surori care îl îndrumă
la teme și deseori chiulește de la ore pentru a face plimbări pe malul Bistriței.
Absolvește cu greu liceul având o notă mică – 6,63. Scăpat anevoie de caznele
unei instituții pe care se va răzbuna prin vestita poezie ”Liceu”, refuză să urmeze
o carieră convențională de doctor, avocat sau ofițer. Spiritul său nici nu putea să
îi permită așa ceva…
SIMBOLISMUL
LITERAR
SIMBOLISMUL
Curent literar și artistic, constituit în Franța în 1885 și
răspândit apoi în toate literaturile europene, apărut ca o
reacție la parnasianism și care, considerând lumea ca un
ansamblu de simboluri, a căutat să le descifreze, intuind
relațiile intime dintre lucruri, fenomene și sufletul
omenesc.
PARTICULARITĂȚI
SIMBOLISMUL LITERAR

#1 #2 #3
UTILIZAREA VERSUL LIBER MUZICALITATEA
SIMBOLURILOR VERSURILOR
PARTICULARITĂȚI
SIMBOLISMUL LITERAR

#4 #5 #6
CROMATICA OLFACTIVUL SUGESTIA
PARTICULARITĂȚI
SIMBOLISMUL LITERAR

#7 #8 #9
TEMA GENERALĂ O IMAGINI IMPRECISE, CORESPONDENȚA
CONSTITUIE STAREA DIFUZE, FĂRĂ DINTRE CUVINTELE-
CONFUZĂ ȘI CONTUR SIMBOL ȘI
NEVROTICĂ A ELEMENTELE DIN
POETULUI ÎNTR-O NATURĂ
SOCIETATE
SUPERFICIALĂ
MULȚUMESC!