U.T.C.N Proiect Organe de masini II PAG.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ NAPOCA DISCIPLINA ORGANE DE MAȘINI II

FACULTATEA DE MECANICA AN UNIVERSITAR 2017-2018
DEPARTAMENTUL INGINERIA SISTEMELOR MECANICE

PROIECT DE AN
Student: Ciocanea Denis
Grupa: 2131 MIAIA
Să se proiecteze o transmisie cu reductor cu roti dintate cilindrice cu dinti inclinati pentru
următoarele date:

1. Antrenarea reductorului se face prin transmisie cu curele

2. Puterea nominală la roata de curea motoare P=5 kw.
3. Turația nominală la roata de curea motoare n=1850 rot./min.
4. Raportul total de reducere I=5.05.

Proiectul va conține:

I. Parti scrise: - memoriu tehnic

- variante contructive
- functionare
- memoriu justificativ de calcul
II. Parti desenate: - desen de ansamblu al transmisiei(3 vederi)
- desen de execuție pentru arborele de intrare
- desen de execuție pentru roata dințată condusă

Termen de predare: / /2018

Responsabil disciplină: Conducător de proiect:

Bojan Ștefan Bojan Ștefan

U.T.C.N Proiect Organe de masini II PAG.

I. Memoriu tehnic
U.T.C.N Proiect Organe de masini II PAG.
1. Notiuni generale despre reductoare
Activitatea umană a fost, este şi va fi orientată întotdeauna spre folosirea legilor naturii pentru
realizarea unei vieţi mai bune. Disciplina Organe de maşini studiază elementele care intră în construcţia
maşinilor din punct de vedere al construcţiei, calculului şi proiectării, deşi indică modul de proiectare a
organelor de maşini în construcţia de maşini. Organele de maşini sunt piese sau grupuri de piese care
forează părţile componente ale unor maşini, ele putând fi calculate şi proiectate separat de restul
ansamblului.În cadrul unei maşini sau al unui agregat, organele de maşini sunt grupate în ansambluri care au
anumite roluri funcţionale, de exemplu cutia de viteză de la un automobil, iar ansamblurile la rândul lor pot fi
formate din mai multe subansambluri, care sunt grupuri de organe de maşini cu rol funcţional mai restrâns
decât în cazul ansamblurilor (de exeplu ambreajul din cutia de viteze ).
Reductoarele pot fi de uz general sau speciale. Reductoarele de uz
general au un singur lantcinematic – deci un raport de transmitere unic – si o carcasa independenta si
inchisa. In categoriareductoarelor de uz general nu intra reductoarele cu angrenaje conice si melcate ce au
axele in alta pozitie decat orizontala sau verticala si respectiv unghiul dintre axe diferit de 90°. Reductoarele
pot fi cu una, doua sau mai multe trepte de reducere, construite fie casubansamble izolate, fie ca, facand
parte din ansamblul unei masini. In functie de pozitiile relative alearborelui motor si condus reductoarele se
construiesc cu roti dintate cilindrice (cand cele doua axesunt paralele sau coaxiale), cu roti conice si roti
pseudoconice (cand cei doi arbori sunt concurentisau incrucisati) sau in combinatii de roti conice sau
angrenaje melcate cu roti cilindrice (la rapoartede transmitere mari).Reductoarele cu angrenaje cilindrice sunt
cele mai raspandite datorita gamei largi de puteri sirapoarte de transmitere ce se pot realiza cu ajutorul lor
cat si a posibilitatii tipizarii si executiei inuzine specializate. Reductoarele cilindrice sunt standardizate si
tipizate. Sunt standardizate distantaintre axe, raportul de transmitere si dimensiunile principale, ceea ce
permite fabricarea in serie acarcaselor si utilizarea la reductoare de diverse puteri si rapoarte de
transmitere.Reductoarele cu angrenaje cilindrice pot fi construite cu roti dintate cilindrice cu dinti
drepti,inclinati sau in V, cu dantura exterioara si, foarte rar, cu dantura interioara. Felul danturii depinde
deviteza periferica a rotii si de destinatia transmisiei.Rotile dintate cilindrice cu dinti drepti se recomanda: la
viteze periferice reduse, cand nu apar socuri si zgomot, in cazul in care nu se admit forte axiale in arbori si
lagare; la cutii de viteze cu rotideplasabile etc.Rotile dintate cilindrice cu dinti inclinati si in V se recomanda la
angrenaje silentioase si la viteze periferice mari. Rotile dintate cu dinti in V se folosesc, de preferinta, la
reductoarele cu dimensiunimari pe cand cele cu dinti drepti si inclinati la reductoarele si mijlocii. In general se
prefera rotiledintate cu dinti drepti, din cauza tehnologiei si a montajului lor mai simplu. Reductoarele cu o
treaptaau la baza angrenaje cilindrice, conice sau pseudoconice si melcate montate in carcaseReductoarele,
dupa tipul angrenajului, pot fi: cilindrice, conice, elicoidale, pseudoconice,melcate sau combinate.Dupa
pozitia arborilor reductoarele pot fi : orizontale, verticale si inclinarea.Reductoare orizontale : cu pozitia
orizontala a axelor si cu planul de operare al carcasei in planul arborilor. El este cel mai avantajos de utilizat
datorita faptului ca se realizeaza o ungere buna a angrenajelor, iar din punct de vedere constructiv este mai
usor de realizat. Carcasaturnata din fonta are avantajul ca se comporta mai bine la vibratii si se realizeaza
pentru seriimici de lucru. b.Reductoare verticale : cu pozitia in plan vertical al axelor. Acesta are dezavantajul
faptului canu are loc la motor iar ungerea se realizeaza mai greu.c.Reductorul inclinat : cu pozitia in
planinclinat a axelor. Acesta are dezavantajul faptul caungerea se realizeaza destul de greu.
Dupa pozitia axelor rotilor dintate distingem reductoare cu axe fixe si reductoare cu axemobile (reductoare
diferentiale si reductoare planetare).Reductoarele cu roti dintate au o larga utilizare datorita avantajelor pe
care le prezinta: raportde transmitere constant, posibilitati de realizare a unor transmisii cu incarcari de la
cativa newtoni laincarcari foarte mari, gabarit redus si randement ridicat, intretinere simpla si ieftina etc.Ca
dezavantaje se mentioneaza: cost relativ ridicat, executie si montaj de precizie, producereade zgomot,
socuri.

2. Scopul si definiţia proiectului

Proiectarea este o activitate tehnico-ştiinţifică ce se desfăşoară pentru întocmirea documentaţiei tehnice
scrise şi desenate sau strict necesare executării unui ansamblu.
Fazele acţiunii de proiectare sunt:
- concepţia este faza în care se realizează documentaţia şi în care se găsesc o serie de soluţii
constructive care răspund integral sau parţial temei de proiect propuse ;
- execuţia este faza în care se urmăreşte dezvoltarea schiţei de principiu până la definitivarea
formei constructive a ansamblului.
U.T.C.N Proiect Organe de masini II PAG.
Tema de proiect constituie obiectul activităţii de proiectare şi are la bază:
- idee nouă;
- idee cunoscută dar nerealizată practice;
- construcţie existentă ce trebuie modificată, aceasta ne mai fiind
corespunzătoare din punct de vedere tehnic, economic, etc.
Documentaţia necesară activităţii de proiectare, conform STAS 6269, se clasifică în :
- documentaţie de studiu ;
- documentaţie de bază ;
- documentaţie tehnologică şi de fabricaţie ;
- documentaţie de exploatare ;
- documentaţie auxiliară.
Acţiunea de proiectare desfăşurată la disciplina ORGANE DE MAŞINI completează cunoştiinţele
dobândite în cadrul cursului, ajutându-l pe student să-şi însuşească temeinic problemele de metodică de
calcul şi normele de proiectare a organelor de maşini impuse prin tema de proiect.
Proiectul de faţă are rolul de :
 dezvoltarea deprinderilor de lucru independent ale studentului ;
 insuşirea de către student a metodologiei de calcul şi proiectare ;
 obţinerea de către student de experienţă în realizarea de forme constructive şi dimensiuni optime
atât prin calcul cât şi din consideraţii constructive, în alegerea adecvată a materialelor ;
 însuşirea deprinderilor de utilizare eficientă a literaturii de specialitate, a normelor şi standartelor.
In prezentul proiect s-a ţinut seama de normele de proiectare a organelor de maşini , pornind de la
condiţiile impuse prin tema de proiectare cât şi de următoarele criterii de proiectare :
-funcţional;
-tehnologic;
-de material;
-constructiv.
Prin proiectare se urmăreşte atingerea mai multor deziderate,cum ar fi:
-funcţionalitatea superioară, execuţie şi exploatare uşoara, fiabilitate ridicată,siguranţă,
tehnologitatea şi nu în ultimul rând economicitatea.
Obiectul prezentului proiect este proiectarea unui reductor cilindric cu dinţi înlinaţi. Dispozitivul mai
sus amintit este destinat fabricării în serie mică, executându-se numai la comandă.

3. Caracteristici funcţionale impuse

Reductorul trebuie sa îndeplinească următoarele caracteristici funcţionale:
- Să transmită un raport de transmitere constant ;
- gabarit cât mai redus ;
- Să lucreze cu zgomot cât mai mic;
- siguranţă în funcţionare ;

4. Variante constructive studiate

Cele două forme constructive ale reductoarelor, care reprezintă tema acestui proiect, sunt prezentate în
figurile 3.1. Daca facem o comparaţie brută a celor două variante se observă că sunt asemănătoare, din
punct de vedere al amplasarii arborilor si formei carcasei. Prima varinată are carcasa din fontă, prezintă
două tălpi pe lăţimea reductorului, iar capacul este lateral, prins de carcasă prin şuruburi şi centrată cu
ajutorul ştifturilor de centrare. In acest caz trebuie acordată o mare atenţie centrării capacului pe carcasă,
lucru crucial pentru buna funcţionare a reductorului. O abatere peste o anumită limită ar determina
angrenarea incorectă a roţilor dinţate şi aşezarea greşită a rulmenţilor, care ar duce la zgomot mărit şi la o
U.T.C.N Proiect Organe de masini II PAG.
scădere a perioadei de funcţionare a dispozitivului. Această variantă are avantajul că între rulment şi carcasă
se poate stabili un ajustaj bine determinat.
A doua variantă pune în evidenţă un reductor cu o carcasă formată dintr-un corp şi un capac care au planul
de separaţie în planul axelor roţilor dinţate. Capacele rulmenţilor se fixează cu şuruburi numai după ce corpul
şi capacul au fost unite.
Pe arborele de intrare este fixată o roată de curea, deplasarea axială pe capatul de arbore fiind împiedicată
printr-o şaibă şi un şurub. Angrenajul cu dinţi înclinaţi introduc forţe axiale la nivelul arborilor şi deci la nivelul
lagărelor. Din acest motiv se vor folosi rulmenţi radial-axiali cu role conice. Transmiterea momentului de
torsiune este transmis cu ajutorul penelor paralele, de la roata de curea la arborele de intrare, de la roata
dinţată condusă la arborele de ieşire respectiv de la arborele de ieşire la cuplaj.

5. Justificarea soluţiei alese

Ambele variante constructive au atât avantaje cât şi dezavantaje.Se alege varianta constructivă 1,
deoarece corespunde cerinţelor temei, adică o putere de transmitere mică, şi totodată este o variantă
economică având un gabarit redus, simplu de realizat care nu implică condiţii speciale de execuţie.
Angrenajul este cilindric cu dinţi înclinaţi, prezentând o serie de avantaje faţă de agnrenajul cu dinţi drepţi :
- Zgomot redus;
- Grad de acoperire mai mare;
- Transmitere uniformă a mişcării;
- Repartizarea tensiunilor pe flancul dintelui este uniformă.
- Rezistenţă mai ridicată.
-

6. Descrierea funţională şi constructivă

Arborele de intrare antrenat de un motor electric prin intermediul a 3 curele trapezoidale înguste fixate pe
roata de curea, de unde se transmite mişcarea la roata cilindrică a treptei 1. Mişcarea se transmite mai
departe arborelui intermediar şi pinionul cilindric care este corp comun cu arborele intermediar, la roata
condusă de pe arborele de ieşire.

7. Materiale utilizate pentru execuţia roţilor dinţate

Roţile dinţate se pot executa dintr-o gamă foarte largă de materiale, grupate în: materiale feroase
(fonte, oţeluri), materiale metalice neferoase (alame, bronzuri) şi materiale nemetalice (textolit, lignofol,
poliamide etc.).
Alegerea materialului şi stabilirea tratamentului este o problemă complexă, care depinde de
următoarele elemente:
 Sarcinile de transmis prin dantură;
 Viteza şi precizia;
 Tehnologia de execuţie;
 Durata de funcţionare a angrenajului;
 Caracteristica de rezistenţă a materialului;
 Alte condiţii suplimentare (temperatura de funcţionare, zgomot, coroziune, greutate etc).

Fontele se folosesc la roţile dinţate de dimensiuni mari, încărcate cu sarcini mici şi care funcţionează la
viteze periferice mici. Uneori fontele se folosesc pentru construcţia roţilor melcate şi a roţilor angrenajelor
deschise. Au bune calităţi antifricţiune.
Exemple: fonte cenuşii Fc200, Fc 400; fonte maleabile perlitice Fmp700-2; fonte cu grafit nodular Fgn600-2
şi Fgn700-2; fonte antifricţiune. Bronzurile (STAS 197/1;
STAS 197/2) sunt aliaje de Cu şi Sn, care se folosesc pentru construcţia roţilor melcate, având calităţi
antifricţiune foarte bune. Întrucât bronzurile sunt scumpe şi deficitare, se folosesc numai pentru coroana roţii
melcate, corpul acesteia fiind din fontă sau oţel.
Alamele (STAS 198/2) sunt aliaje de Cu şi Al, utilizându-se în condiţii apropiate cu cele în care
funcţionează bronzurile, dar cu condiţii de funcţionare mai uşoare. Materialele
nemetalice au caracteristici mecanice reduse şi sunt folosite la roţi puţin încărcate şi care funcţionează cu
viteze scăzute. Având elasticitate mărită, în aceste angrenaje abaterile de execuţie şi montaj se
U.T.C.N Proiect Organe de masini II PAG.
compensează, iar funcţionarea este silenţioasă. Materialele nemetalice sunt sensibile la umiditate, iar
temperatura limită de funcţionare este în jur de 100°C.
Oţeluri utilizate în construcţia roţilor dinţate
Roţile dinţate se execută dintr-o gamă foarte largă de oţeluri, pentru a satisface condiţiile diverse în care
funcţionează. Roţile dinţate utilizate în construcţia reductoarelor de turaţie şi a transmisiilor se execută numai
din oţeluri tratate termic sau termochimic.
Oţelurile utilizate în construcţia roţilor dinţate sunt laminate sau forjate. Din punct de vedere al proprietăţilor
mecanice şi al prelucrabilităţii oţelurile utilizate în construcţia roţilor dinţate se împart în două mari grupe:
 oţeluri moi, cu duritatea superficială HB mai mică de 350;
 oţeluri dure, cu duritatea superficială HB mai mare de 350.
Caracteristic oţelurilor moi este faptul că prelucrarea danturii se face după tratamentul termic, iar în cazul
oţelurilor dure, prelucrarea danturii se face înainte de tratamentul termic sau termochimic, după tratament
efectuându-se doar finisarea danturii prin rectificare.
Caracteristicile mecanice ale oţelurilor utilizate în construcţia roţilor dinţate depind, în mare măsură, de
calitatea şarjei, a semifabricatului şi a tratamentului termic sau termochimic aplicat. Din acest punct de
vedere oţelurile se împart în trei grupe de calitate: ML, MQ, şi ME.
- calitatea ML corespunde unor oţeluri care posedă calităţi reduse;
- calitatea MQ corespunde unor oţeluri care sunt obţinute de producători cu experienţă, cu cheltuieli
semnificative;
-calitatea ME impune cerinţe care trebuie îndeplinite când se cere o mare siguranţă în funcţionare.

8. Montarea si demontarea reductorului

Montarea reductorului se va face astfel: se montează capacul de vizitare pe capacul reductorului;

− se monteaza subansamblele arbori–roţi dinţate–rulmenţi, rulmenţii si roţile dinţate fiind montati pearbori;
− se montează capacul reductorului impreuna cu şuruburile de asamblare a carcasei;
− se montează capace laterale împreună cu garniturile de etanşare sau plăcuţele de reglare si se prindcu
şuruburi.Demontarea se va face pe subansamble şi repere în următoarea ordine:
− se deşurubează dopul de golire pentru scurgerea lubrifiantului din baia de ulei
;− se demontează şuruburile capacelor laterale şi se scot aceste capaceîmpreună cu garniturile de etanşare
sau plăcuţele de reglare;
− se demontează şuruburile de asamblare a carcasei şi se separăcapacul reductorului;
− se scot subansamblele arbori–roţi dinţate–rulmenţi, fără a demontaroţile dinţate şi rulmenţii de pe arbori;
− se demontează capacul de vizitare;

9. Lubrifianti

La angrenajele cu roti dintate cilindrice tipul ungerii care se realizează în aceste angrenaje depinde de:
geometria danturii, marimea alunecărilor specifice, sarcina, rugozitatea si duritatea flancurilor,
lubrifiant.Astfel, ungerea poate fi : mixtă, la limită, elastohidrodinamică sau chiar hidrodinamică. Angrenajele
dinreductoare se ung prin barbotare în baie de ulei. În acest scop câte o roată dintr-un angrenaj este
introdusăîn baia de ulei până la înăltimea unui dinte însă cel putin 10 mm si fără a depăsi de 6 ori modulul.
Perioadade schimbare a uleiului este de 1000 – 5000 ore de functionare. La reductoare noi, rodate, uleiul
seschimbă după 200 – 300 ore de functionare. Într-o cuplă de frecare lubrifiantul are următoarele
functii principale :-reducerea frecării si uzării ;-protectia suprafetelor cuplei de frecare împotriva oxidării ;-
eliminarea din zona de contact a particulelor desprinse prin uzare ;-evacuarea căldurii din zona de contact ;

10. Indicaţii de montare, exploatare, reglaj, întreţinere

În timpul funcţionării reductorul trebuie fixat de o bază cu ajutorul a patru şuruburi de fundaţie. Asamblările
filetate se for asigura cu şaibe Grower pentru a împiedica desfacerea piuliţei datorită vibraţiilor din timpul
funcţionării. Şuruburile de fundaţie se vor strange la un cuplu de 40Nm.
Lubrifiantul folosit este de tip TIN 125 EP STAS 10588-76 cu vâscozitatea cinematică de 125-140 mm 2/s (cSt)
- Este indicat, ca dispozitivul să fie montat pe suprafeţe cât mai plane şi orizontale.
- Dispozitivul se va folosi pentru turaţii şi cupluri nu mai mari decât cele pentru care a fost proiectat.
U.T.C.N Proiect Organe de masini II PAG.
- Se vor verifica periodic flancurile dinţilor roţilor dinţate, iar în caz că se constată uzura acestora, se
va schimba roata dinţată.
- După terminarea lucrului dispozitivul se va curăţa.

11. Consideraţii privind protecţia muncii şi mediului

Pentru a evita accidentele, proiectantul a luat următoarele măsuri :

 verificarea tuturor organelor de maşină componente;

 asigurarea asamblărilor;
 utilizare de materiale corespunzătoare;
 verificarea înaintea livrării.
Măsuri impuse beneficiarului :
 trebuie respectate regulile de protecţie a muncii din atelierul de
producţie ;
 personalul de lucru trebuie să fie instruit corespunzător;
 reductorul nu se va supune la şocuri;
 la apariţia unei defecţiuni se va retrage dispozitivul din lucru şi
se va înlocui piesa defectă ;
 Angrenajul şi rulmenţii se vor unge cu ule prin barbotare. Se va urmări periodic nivelul uleiului din
baia de ulei.

12. Toleranţe, rugozităţi şi condiţii tehnice impuse

Angrenajul este prelucrat în clasa 8 de precizie prin frezare cu freză melc şi rectificare, cu rugozitatea
flancurilor Ra1,2=0.8, iar pentru zona de racordare Ra1.2=1.6.
Toleranţele s-au stabilit în funcţie de necesităţi şi posibilităţile de prelucrare, astfel:
- Ajustajul între inelul interior al rulmentului şi arbore este HB/n6;
- Ajustajul între inelul exterior al rulmenţilor şi carcasă este K6/hB;
- Ajustajul între ştifturile de centrare şi carcasă este K6/m6;
- Ajustajul între roata de curea şi arborele de intrare este J7/h7;
- Ajustajul între roata dinţată condusă şi arborele de ieşire este J6/h6;

Rugozităţile s-au prescris în funcţie de procedeele tehnologice asupra cărora s-a optat pentru
prelucrarea pieselor componente ale dispozitivului. Astfel, suprafeţele funcţionale ale carcasei au o rugozitate
Ra=3.2, în timp de suprafeţele nefuncţionale au o rugozitate R a=6.3. în zona lagărelor, suprafaţa de sprijin a
rulmenţilor are o rugozitate Ra=0.8. în ceea ce priveşte arborii, tronsoanele unde se montează rulmenţi au o
rugozitate Ra = 0.8.
Condiţiile tehnice impuse sunt următoarele:
 suprafeţele nefuncţionale se protejează printr-un strat de vopsea;
 toate organele de asamblare filetate se vor asigura conform indicaţiilor din desen.
 Jocul axial din rulmenţii radial-axiali trebuie să fie de minimum 0.1mm. Reglarea
jocului se realizează cu plăcuţele calibrate montate între capacele de rulment şi
carcasă. După reglare cu şuruburile strânse ale capacelor, arborii trebuie să se
rotească liber.
 pe suprafeţele pieselor turnate nu se admit urme de nisip, zgură sau bravuri
provenite din turnare;
 muchiile necotate se vor teşi la 45°
U.T.C.N Proiect Organe de masini II PAG.
13. Rodajul
Rodajul joacă un rol important în durata de exploatare şi buna funcţionare a orcărui angrenaj şi transmisie cu
roţi dinţate. Rodajul se poate face pe diferite standuri care se pot grupa în doua categorii (cu circuit închis şi
cu circuit deschis), fiind preferate cele cu circuit deschis având un consum mai mic de energie. Rodajul se
face cu un ulei special de rodaj. Se recomanda ca rodajul sa se faca in trepte :
1)-A - se rodează angrenajul în gol cu o turaţie de 0.4…0.5 din turaţia de regim timp de 30…60 minute în
ambele sensuri.
B - se verifică în această perioadă dacă funcţionarea cinematică este corectă, dacă nu se produc
încălziri exagerate ale lagarelor, dacă ungerea funcţionează corect.
2)- se încarcă angrenajul n trepte până la momentul de regim al angrenajului. Durata de încarcare a fiecarei
trepte va fi de cel puţin 30 min., iar numărul acestora va fi 3..5 trepte de încarcare egale.Turaţia de încărcare
este de 0.5 din turaţia de regim.
A - Trecerea de la o treaptă de încărcare la cealată se face fără şocuri. La trecerea de la o treapta de
încîăcare nominală, se va mări turaţia până la valoarea turaţiei de regim şi se va efectua rodajul cel puţin
o ora, rodajul având loc în ambele sensuri.
B - Dacă nu se constată defecte se trece la etapa 3.
3)- se încarcă la momentul 1.4M şi turaţia n timp de 20 minute.
B - se încarcă cu dublul momentului de torsiune timp de 3 minute la turaţia 0.5 din cea de regim.
Temperatura uleiului se controlează din ora în oră la fiecare fază a rodajului.După rodajul
angrenajelor reductorul se curăţă de ulei şi de praful metalic rezultat în urma rodajului. Se vor verifica cu
atenţie roţile dinţate ale reductorului şi lagărele acestuia uramărindu-se dacă a apărut uzura.
Se trece apoi la efectuarea unor încercări de control la turaţia de regim.

14. Norme de tehnica securitatii muncii

Pentru siguranţa desfăşurării procesului de lucru cu acest dispozitiv trebuie să se respecte
urătoarele reguli de protecţie a muncii :
 Trebuie respectate regulile de protecţie a muncii din atelierul de producţie;
 La apariţia unei defecţiuni se va retrage dispozitivul din lucru şi se va înlocui piesa defectă;
 Trebuie respectate întocmai regulile de întreţinere a dispozitivului;
 Este de preferat ca muchile şi colţurile să fie teşite pentru a diminua riscul unor accidente;
 Este preferat ca elementele mecanisului să se vopsească pentru a nu ruginii;
 În timpul manipulării reductorului se va evita staţionarea sub sarcină;
 Zonele în care există organe de rotaţie în mişcare se vor proteja cu ajutorul unor apărători;
 Nu se va deschide capacul de vizitare în timpul lucrului;
 Înainte de începerea lucrului se verifică nivelul de ulei al reductorului.
 Ridicarea şi transportul reductorului se face cu mijloace de ridicat şi transport adecvate;
 La aşezarea reductorului în vederea fixării cu ajutorul instalaţiilor de ridicat, elementele de legare de
cârlig se vor desface numai după ce piesa a fost fixată într-o pozitie favorabilă;
 Dacă în perioada de rodaj are vibraţii sau zgomote mari, reductorul se va scoate din funcţiune şi se vor
căuta cauzele care au dus la aceste neajunsuri;
 Reductorul nu are voie să funcţioneze decât dacă are toate accesoriile montate;
 Se interzice reglarea jocului din rulmenţi în timpul funcţionării reductorului, apărând posibilitatea de
distrugere a angrenajelor;
 Capacul reductorului nu se va desface în timpul funcţionării pentru a împiedica stropirea cu ulei sau
eventualele accidente;
Se va evita pătrunderea diferitelor obiecte prin capacul de vizitare

III.FUNCTIONARE
Reductorul cu roti dintate cilindrice cu dinti inclinati are doi arbori care se afla intr-un plan
U.T.C.N Proiect Organe de masini II PAG.
orizontal(care este totodata si planul de separate al reductorului) fata de suprafata de asezare a reductorului.
Pinionul cilindric este corp comun cu arboreal de intrare, iar roata dintata mntata pe arboreal de
iesire printr-o asamblare cu pana. Asa cum rezulta din desen sensul de incliare al dintilor pinionului este spre
stanga(evident sensul inclinarii dintilor rotii mari va fi spre dreapta).
Ambii arbori sunt montati pe cate o pereche de rulmenti radial-axiali cu role conice(sau cu bile), cu
conducere reciproca, montati in X. Pozitionarea se fixarea axiala a arborilor se realizeaza cu ajutorul a patru
capace fixate de carcasa cu suruburi. In capacele prin care trec arborii sunt montate mansete de etansare de
rotatie.
Carcasa reductorului este formata din doua semicarcase: carcasa inferioara(corpul) si carcasa
superioara(capacul). Acestea sunt centrate prin intermediul a doua stifturi cilindrice si fixate cu suruburi si
piulite. Semicarcasele sunt prevazute cu nervuri pentru rigidizare si pentru marirea suprafetei de racire.
Miscarea se transmite de la un motor electric prin intermediul unei roti de curea cu doua curele care
e fixata pe capatul arborelui de intrate cu ajutorul unei pene paralele. Acesta se invarte si pune in miscare cel
de-al doilea arbore(arborele condus). Datorita numarului diferit de dinti ai celor doua roti dintate cel de-al
doilea arbore are o turatie mai mica decat primul(acesta fiind si scopul reductorului dupa cum ii spune si
numele de a reduce turatia). Pe capatul arborelui de iesire se pot monta diferite roti in functie de necesitate.
U.T.C.N Proiect Organe de masini II PAG.