Colegiul Naţional “Dragoş Vodă”

Sighetu Marmaţiei

ERGONOMIA MUNCII LA
CALCULATOR

Clasa: a XI-a D
Eleva: Godja Denisa-Ioana

2015
 CUPRINS

Contents
1. Definiţie .................................................................................................................................. 3
2. Boli profesionale .................................................................................................................... 5
2.1 Stresul vizual ................................................................................................................... 6
2.2 Măsuri pentru diminuarea stresului vizual ...................................................................... 8
3, Programe si tehnici pentru diminuarea stresului vizual ....................................................... 10
 ERGONOMIE

1. Definiţie
Termenul de ergonomie vine din limba greacă (ergos=muncă si nomos=lege,
normă). Acesta a fost folosit pentru prima dată în anul 1857 de biologul polonez Wojciech
Zostryebowski în studiul său Perspectivele ergonomiei ca stiintă a muncii, dar în limbajul
comun de specialitate va fi lansat mult mai târziu, în anul 1949 de psihologul englez K.F.H.
Marrell.
Ergonomia este disciplina ştiinţifică care studiază interacţiunea dintre oameni şi alte
elemente ale unui sistem şi se preocupă de optimizarea structurilor socio-tehnice referitoare la
modul de raportare la activitatea fizică a caracteristicilor anatomice, fiziologice şi
biomecanice ale omului.
Ideea interdisciplinarităţii apare în majoritatea definiţiilor date ergonomiei. Astfel,
profesorul francez Bernard Metz defineşte ergonomia ca "un ansamblu integrat de ştiinţe
susceptibile să ne furnizeze cunoştinţe asupra muncii umane, necesare adaptării raţionale a
omului la maşină si a muncii la om". Profesorul rus V. Munipov arată că ergonomia este o
"disciplină care a luat naştere din ştiinţele tehnice, psihologice, fiziologice si igienă. Ea
cercetează posibilităţile omului în procesele de muncă, urmărind să creeze condiţii optime de
muncă".
Instituţiile specializate prin definiţiile pe care le dau ergonomiei scot în evidentă
caracterul interdisciplinar al acesteia. Astfel, în documentele Organizaţiei Internaţionale a
Muncii se arată: "Ergonomia este aplicarea ştiinţelor biologice, umane, în corelaţie cu
ştiinţele tehnice, pentru a ajunge la o adaptare reciprocă optimă între om si munca sa,
rezultatele fiind măsurate în indici de eficientă si bună stare de sănătate a omului".
În timp, conceptul "om - masină" s-a dovedit a fi incomplet, deoarece nu tine seama de
ceilalţi factori care solicită organismul uman cum ar fi: mediul de muncă, condiţiile tehnice
ale muncii, motivaţia pentru muncă, relaţiile din colectivul de muncă, preocupările personale.
Astfel, a apărut conceptul om-solicitări, care exprimă ideea echilibrului balanţei energetice a
organismului uman. Ca urmare, o definiţie completă a ergonomiei considerăm că este cea
formulată de profesorul Petre Burloiu în lucrarea sa Managementul resurselor umane:
"Ergonomia este o ştiinţă cu un caracter federativ, care pe baza interdisciplinarităţii - care este
legea sa fundamentală - integrează aportul tehnicii, fiziologiei, psihologiei, sociologiei,
economiei si al altor ştiinţe sociale, având ca obiect orientarea creării tehnicii contemporane
la nivelul posibilităţilor psihofiziologice normale ale omului si utilizarea raţională a acestor
posibilităţi în condiţiile de mediu, sociale si culturale cele mai favorabile care pot fi asigurate
de societate, în vederea realizării reproducţiei forţei de muncă de la o zi la alta".
Aşa cum rezultă din această definiţie, interdisciplinaritatea este o condiţie a existentei
ergonomiei, este legea ei fundamentală.
În concluzie, ergonomia este o ştiinţă complexă care sintetizează anumite principii ale
unor ştiinţe precum: ştiinţele medicale, economice, tehnice, antropometrie, psihologia
muncii, sociologia muncii în scopul aplicării acestora la proiectarea echipamentelor, a
uneltelor, a mobilierului si la găsirea tuturor măsurilor care să ducă la îmbunătăţirea
condiţiilor de muncă, precum si la formarea executanţilor Cu toate acestea, ergonomia nu
trebuie confundată cu nici una dintre ştiinţele care o compun. Nici una nu poate revendica
ergonomia ca "apendice al său", după cum arăta M. de Montmoulin.
Direcţiile de organizare ergonomică si de perfecţionare a activităţii din birou ar trebui
să aibă în vedere următoarele aspecte:
- recrutarea, selecţia, încadrarea, promovarea personalului după aptitudini, pregătire si
performante;
- stabilirea dimensiunii optime a colectivelor de muncă;
- stabilirea unor forme specifice de stimulare în muncă si aplicarea acestora;
- diminuarea efortului fizic si intelectual prin achiziţionarea unor echipamente
informatice moderne;
- dotarea birourilor si a serviciilor cu mobilier potrivit caracteristicilor antropometrice
ale lucrătorilor, poziţiei acestora în timpul muncii, sarcinilor de îndeplinit si locului zonei de
muncă;
- studierea microclimatului, în scopul creării unui echilibru optim între om si mediul
său de lucru, reducerii efortului senzorial si creşterii posibilităţilor de concentrare în
executarea sarcinilor. Elementele de microclimat (zgomot, temperatură, iluminat, culoare)
trebuie adaptate la specificul activităţii din fiecare birou.
Unul din cele mai importante domenii ale progresului si înnoirii în societatea noastră îl
constituie pătrunderea calculatorului în cele mai variate domenii ale vieţii economice si
sociale, culturale si manageriale. Prin apariţia si răspândirea sistemelor MULTIMEDIA, care
îmbină telecomunicaţiile, tehnica electronică de calcul si audiovizual, prelucrarea automată a
informaţiei capătă noi dimensiuni. Prin intermediul sistemelor moderne de telecomunicaţii,
informaţia digitală a pătruns în activitatea profesională a foarte multor utilizatori de tehnică de
calcul, de la unităţi de informatică organizate la nivel de instituţie, întreprinderi sau judeţe
către publicul larg, de la specialiştii în informatică spre utilizatorii de informatică.
Deşi computerul ne îmbunătăţeşte viaţa, acest avantaj nu ne scuteşte de anumite
riscuri privind sănătatea. Studiile făcute au arătat că tipul muncii si numărul de ore pe zi de
utilizare a terminalului video sunt factori importanţi în determinarea nivelului problemelor
cauzate de această activitate. Problemele ochilor sunt cele mai obişnuite pentru utilizatorii
calculatoarele. Din nefericire nu există prea multe informaţii legate de computer si stresul
vizual. Lipsesc, de asemenea, sursele de informaţii pentru publicul larg în legătură cu această
problemă.
În acest capitol ne propunem în primul rând să analizăm riscurile asupra sănătăţii
omului pe care le implică folosirea necorespunzătoare a calculatorului si în al doilea rând
dorim să oferim câteva sfaturi utile utilizatorilor pentru a putea lucra cu computerul
beneficiind de un confort sporit
În prezent numai în SUA peste 50 de milioane de oameni folosesc terminale video-
display (TVD), iar acest număr se aşteaptă să ajungă la peste 100 de milioane la început de
mileniu. Peste 50% dintre aceştia prezintă dificultăţi cu focalizarea privirii asupra obiectelor
mai îndepărtate si tulburări ale imaginii dincolo de planul apropiat, după folosirea îndelungată
a displayului.
În afara acestor simptome directe apar unele indirecte cum ar fi: încordare si durere în
ceafă si umeri; dureri de spate; oboseală excesivă; iritabilitate excesivă; dureri în braţe,
încheieturi si umeri; nervozitate crescută; eficientă vizuală scăzută si erori mai frecvente.
Operatorii în special dau dovadă de o scădere generală a productivităţii, inclusiv erori
frecvente si viteză redusă în timpul desfăşurării activităţii.

2. Boli profesionale

Importanţa computerelor în societatea modernă este de necontestat. De aceea este

necesar să se găsească modalităţile prin care să se facă fată efectelor pe care le are folosirea
lor îndelungată asupra sănătăţii operatorilor.
 2.1. Stresul vizual
Problema cea mai frecventă o constituie disconfortul vizual. Acesta poate duce la
scăderea productivităţii muncii, poate afecta concentrarea si capacitatea de a înţelege ceea ce
trebuie învăţat. Organismul uman are tendinţa de a se adapta la stres, de multe ori fiind niste
adaptări defectuoase.
Simptomele directe ale stresului vizual sunt:
- tensiunea la nivelul ochilor;
- dureri de cap;
- dificultăţi de focalizare;
- miopie;
- dublarea imaginii;
- modificări în percepţia culorilor.
Simptomele indirecte pot include: - dureri la nivelul muşchilor si oaselor (gât, umeri,
spate, încheietura mâinii);
- oboseală fizică excesivă;
- eficientă vizuală scăzută în desfăşurarea activităţii.
În continuare vom analiza câteva dintre aceste manifestări ale stresului vizual.
 Tensiunea (încordarea la nivelul ochilor) si probleme de vedere înrudite
Mulţi dintre cei ce folosesc computerul peste 2 ore pe zi se plâng de probleme cu
vederea.
Un studiu efectuat asupra funcţionarilor a demonstrat o corelaţie clară între numărul
orelor petrecute în fata calculatorului si numărul simptomelor de stres apărute.
 Probleme de focalizare
Cercetările asupra capacitătii de focalizare a ochilor au dus la descoperirea
fenomenului numit "LAG" (rămânere în urmă). Iată o definitie simplistă a acestui termen:
"LAG" reprezintă "diferenta între distanta la care se află obiectul privit si distanta normală,
naturală de focalizare a privitorului".
Un alt concept, înrudit cu acesta, este RPA "punctul de relaxare si acomodare",
reprezentând "punctul în care îsi focalizează privirea o persoană atunci când priveste într-un
câmp vizual gol, lipsit de elemente care să concentreze atentia". Acest punct de relaxare
variază de la un individ la altul. RPA reprezintă un indice al oboselii vederii.
Gerald Murch este cercetător în domeniul ergonomiei. El a măsurat distanta focală a
ochilor ce urmăresc ecranul displayului cu ajutorul laserului. Astfel, a descoperit că ochiul nu
se poate focaliza asupra informatiilor de pe ecranul displayului cu aceeasi precizie cu care se
focalizează asupra unei pagini tipărite. Dacă terminalul video este folosit mai mult timp
punctul de focalizare al ochiului trece dincolo de ecran si se apropie de punctul de relaxare,
ceea ce în timp duce la degradarea imaginii percepute pe ecran. De aceea sunt necesare
măsuri corective (ochelari special prescrisi pentru terminalul video si/sau formarea, antrenarea
vizuală).
Datorită schimbării focalizării între ecran, materialele cu care se lucrează si mediul
înconjurător se produce adaptarea incorectă a văzului cu consecinte asupra vitezei si a
capacitătii de întelegere în timpul lucrului cu terminalul video.
 Miopia
Miopia ar putea fi cauzată de conditii improprii de desfăsurare a activitătii (lumină
insuficientă, pozitie incorectă, cititul la distante prea mici ce determină aparitia stresului) sau
este o mostenire genetică. Aceste două variante sunt acum în discutia specialistilor. În era
computerelor miopia ar putea constitui o formă de adaptare a sistemului vizual la vederea de
aproape. S-au făcut studii asupra studentilor care au demonstrat că miopia lor a crescut pe
parcursul anului scolar si a scăzut pe perioada verii.
Miopia poate fi evitată printr-o igienă corespunzătoare a vederii.
 Schimbări în percepţia culorilor
Acestea sunt determinate de urmărirea ecranului în mod constant pentru perioade lungi
de timp, alternând cu mutarea privirii asupra fundalului. Privitorul poate percepe culori opuse
sau complementare celor care alcătuiesc fondul imaginilor de pe ecran (urmărirea constantă a
unui ecran verde conduce la perceperea culorii roz la schimbarea focalizării privirii). Acest
fenomen poate fi alarmant dar nu este periculos si dispare după putin timp.
 Dublarea imaginii
Displopia (vederea dublă) se datorează unei scăderi a capacitătii de coordonare a
ochilor. Este o afectiune temporară, totusi trebuie consultat un medic oftalmolog spre a
îndepărta posibilitatea existentei unei disfunctionalităti neurologice serioase. Sindromul
"ochilor uscati"
Apare la putătorii lentilelor de contact. Optometristii sugerează umezirea frecventă a
ochilor.
 Vederea si poziţia de lucru
De foarte multe ori stresul vizual este legat de problemele de pozitie: dureri de cap, de
umeri, dureri ale încheieturilor mâinii sau ale spatelui.
 Designul computerului nu ne permite să vedem în acelasi timp tastatura si imaginea pe
ecran. Datorită proastei legături dintre activitătile vizuale si cele motoare, ochii sunt supusi
stresului care, la rândul lui, duce la probleme de pozitie.
Medicul optometrist Allan Grant propune denumirea de Homo quintadus pentru
descrierea speciei ce s-a dezvoltat din Homo sapiens si care detine o vedere perfect adaptată
activitătilor desfăsurate la distante mici. El consideră că cea mai eficientă modalitate de
obtinere a confortului la utilizarea calculatorului o constituie schimbarea designului acestuia,
nu adaptarea sistemului vizual al individului.

2.2. Măsuri pentru diminuarea stresului vizual

 Displayuri plate bidimensionale
În activitatea de procesare de text pagina tipărită este înlocuită cu caracterele
luminoase de pe ecran. Pentru a citi pagina tipărită sau tasta linia privirii coboară cu 20-40 de
grade. Pentru a urmări apoi ecranul privirea trebuie deplasată în plan orizontal. Această linie
orizontală îl face pe privitor susceptibil de numeroase interferente vizuale: strălucire
supărătoare, fundal ce distrage atentia, variatii ale intensitătii luminii în cameră. Ecranul poate
să se comporte ca o oglindă reflectând obiectele apropiate.
Mişcarea pe orizontală pentru a vedea ecranul forţează tonusul muschilor din jurul
ochilor, iar urmărirea displayului timp îndelungat nu permite relaxarea privirii si asigură o
stimulare suficientă a ochiului pentru a mentine o focalizare corespunzătoare.
 Limitele contrastului
Pentru a mări confortul vizual este de preferat o cameră mai slab luminată atunci când privim
ecranul computerului. O lampă de birou corect amplasată va permite citirea simultană a
documentelor cu care se lucrează.
 Culorile
Caracterele care apar pe ecran pot avea efect hotărâtor asupra confortului vizual. Caracterele
negre pe fundal alb asigură confortul vizual maxim. Alte culori preferate pentru caractere
sunt: verde, galben si portocaliu. Este bine să fie evitate cele scrise cu rosu sau cu albastru.
Displayurile color sunt mult mai obositoare pentru sistemul vizual decât cele monocrome.
Fundalul ecranului are efect asupra sistemului vizual. Un ecran alb asigură o focalizare foarte
bună.
 Polaritatea
Cercetările nu sunt concludente în a alege genul de polaritate preferat. Pe parcursul zilei poate
fi alternată polaritatea spre a asigura o variatie a stimulilor pentru ochi.
  Luminozitatea
Operatorul trebuie să regleze luminozitatea ecranului si contrastul pentru a obtine confortul
vizual maxim. Unii utilizatori au declarat că luminozitatea variabilă a ecranului pe parcursul
zilei de lucru asigură relaxarea ochilor obositi.
 Tipul si dimensiunea caracterelor
Înălţimea recomandată pentru caractere este între 2,5 mm si 3,00 mm, fiecare dintre ele
trebuind să fie foarte clar definită pe ecran. Standardele internationale stabilesc 80 de
caractere pe linie si 25 de linii pentru un ecran.
Rezoluţia caracterelor de pe ecran depinde de dimensiunile matricei. Cele mai comune
dimensiuni ale matricei sunt de 5x7, 7x9 sau 9x11. Cu cât matricea este mai mare cu atât
calitatea caracterelor este mai bună. Cele mai bune sunt caracterele constituite dintr-o matrice
de cel putin 7x9.
Pentru lizibilitatea textului de pe ecran este important si fontul caracterului (formatul
acestuia).
Terminalul video trebuie verificat la fiecare sase luni pentru a ne asigura că functionează
conform prescriptiilor. Verificarea periodică se va desfăsura conform prescriptiilor
producătorului. Ea va asigura si o calitate corespunzătoare a caracterelor.
Scrolling (Defilarea textului)
Operatorul trebuie să cunoască modul în care apare informatia pe ecran si să regleze
capacitătile vizuale de urmărire si scanare în asa fel încât informatia să fie prezentată în ritmul
întelegerii. Fiecare operator o poate face în mod specific.
 "Pâlpâirea" si "vălurirea" ecranului
La computerele fabricate începând cu 1989 aceste probleme au fost eliminate. Aparatele de
birou cu câmpurile magnetice de joasă frecventă (imprimante laser, copiatoare, FAX-uri) pot
degrada imaginea de pe ecran.
 Filtrele pentru ecran
Există mai multe tipuri de filtre. Utilizarea acestora este foarte importantă. Ele nu asigură
protectie si împotriva radiatiilor, totusi astăzi sunt disponibile pe piată monitoare cu nivel
scăzut sau fără emisie de radiatii.
 3, Programe si tehnici pentru diminuarea stresului vizual

1. Terapia vizuală
Este vorba despre un program special prin care operatorii pe calculator sunt învătati
cum să-si folosească ochii într-un mod cât mai corect si cu minimum de efort.
Acest lucru presupune urmarea unui program special ce cuprinde tehnici si proceduri
care ajută indivizii să-si îmbunătătească toate aspectele ce tin de sănătatea analizatorului
vizual, incluzând coordonarea generală a ochilor, coordonarea mână-ochi, miscările ochilor si
elemente legate de focalizare.

2. Testarea vizuală
Un program recent, care si-a dovedit din plin eficienta în realizarea de teste privind
monitorizarea simptomelor stresului vizual este programul Eye-CEE (The Eye - Computer
Ergonomic Evaluation System for UVD users) si constă în completarea unui chestionar on-
line si în urmarea unor teste de vedere. Programul îsi propune să constate dacă simptomele pe
care le acuză operatorii pe calculator sunt generate sau nu de conditiile de mediu. Rezultatele
acestor teste pot fi consultate de către medicul oftalmolog, cel mai în măsură să recomande un
tratament recuperator adecvat.
3. Tehnica celor "3 B"
Există numeroase metode pe care le putem urma singuri pentru a reduce stresul vizual.
Aceste metode sunt cunoscute sub numele universal de Tehnica celor 3 B (Blink, Breathe,
Break).
- Blink (clipirea)
Clipitul reprezintă o functie automată a aparatului vizual. Este cel mai rapid act reflex
din organismul uman. În mod normal, un om clipeste de circa 15 ori pe minut. Cel mai adesea
clipim atunci când suntem nelinistiti, supărati, nervosi, atunci când vorbim sau când ne
concentrăm asupra unui anumit lucru.
Clipitul permite ochilor să se odihnească timp de câteva secunde si contribuie la
curătirea si la umezirea suprafetei globilor oculari; prin urmare, la mentinerea unei vederi
clare.
Fiindcă clipitul este un act reflex trebuie ca initial să ne concentrăm atentia asupra
mentinerii unei rate normale a clipitului în timp ce lucrăm în fata unui calculator; după aceea,
vom putea clipi într-un mod cât mai natural.
- Breathe (respiratul)
 Organismul uman este un adevărat sistem, specializat în realizarea schimbului de
oxigen si de dioxid de carbon care este emanat în urma actului respiratiei. Atunci când suntem
pusi în fata unei situatii limită avem tendinta de a ne retine respiratia, pentru că ritmul acesteia
controlează activitatea musculară.
Atunci când ne retinem respiratia, nici măcar nu băgăm de seamă faptul că anumiti
muschi din corpul nostru se contractă.
Un ritm normal al respiratiei ne relaxează muschii, chiar si pe aceia ai aparatului
vizual.
- Break (pauza)
Din cauza intensei concentrări de care dau dovadă operatorii pe calculator, nu este de
mirare că organismul uman are nevoie de pauze de relaxare. Ochii nostri nu au fost construiti
pentru a lucra prea multă vreme la distantă mică. Cercetătorul american Anshel Jeffrey a
elaborat un program ergonomic pentru relaxarea aparatului vizual, program ce se bazează pe
luarea unor pauze. Aceste pauze au fost reunite sub denumirea de Micro, mini and maxi
Breaks.
Pauzele "Micro" durează circa 10 secunde si ar trebui luate din 10 în 10 minute.
Terapia constă în concentrarea privirii asupra unui punct situat la aproximativ 10 pasi
distantă. Subiectul trebuie să respire si să privească clipind rar. În tot acest răstimp subiectul
trebuie să continue să-si rotească globii oculari si să-si fixeze privirea asupra unui obiect
îndepărtat.
Pauzele "Mini" trebuie luate din oră în oră si trebuie mentinute circa 5 minute. În
timpul acestei terapii subiectul trebuie să stea în picioare si să-si întindă muschii si membrele.
În tot acest răstimp, ochii subiectului trebuie să continue să se rotească pentru a-i relaxa.
Aceste exercitii vizuale sunt recomandate de medicul oftalmolog.
Pauzele "Maxi" pot fi luate în timp ce servim o gustare sau o cafea. Această terapie
presupune ridicarea subiectului de la masa de lucru si punerea în miscare a sângelui prin
intermediul mersului. Această terapie trebuie repetată o dată la câteva ore.