TEMA : 22.10.2018/26.10.

2018

1. NOTIUNE, REGLEMENTARE SI PRINCIPII ALE ETICII SI

INTEGRITATII ACADEMICE

2. NORME DE ETICA SI INTEGRITATE. CLASIFICARE;

3. NORME DE ETICA SI INTEGRITATE ACADEMICA IN RELATIILE

DINTRE MEMBRII COMUNITATII UNIVERSITARE;

4. ABATERI DE LA NORMELE DE ETICA SI INTEGRITATE IN

RELATIILE DINTRE MEMBRII COMUNITATII UNIVERSITARE;

1. NOTIUNE, REGLEMENTARE SI PRINCIPII ALE ETICII SI

INTEGRITATII ACADEMICE

1. Definiţii şi delimitări conceptuale

1.1. DEX:

ETICA:

- „studiul teoretic al principiilor şi concepţiilor de bază din orice domeniu al gândirii şi

activităţii practice”,
- „ansamblu de norme în raport cu care un grup uman îşi reglează comportamentul pentru
a deosebi ce este legitim şi acceptabil în realizarea scopurilor;”.

MORALA:

- „ansamblul convingerilor, atitudinilor, deprinderilor reflectate şi fixate în principii, norme,

reguli, determinate istoric şi social, care reglementează comportarea şi raporturile
indivizilor între ei, precum şi-dintre aceştia şi colectivitate şi a căror respectare se
întemeiază pe conştiinţă şi pe opinia publică”.

1.2. DICTIONAR FILOZOFIC :

ETICA:
- disciplina care studiază problemele practice şi teoretice ale moralei
- „un sistem de principii care definesc ce este un comportament corect şi unul incorect”

MORALA:
- este considerată obiectul principal de studiu al eticii.
- „o serie de standardele practice împărtăşite în comun de membrii unei colectivităţi umane
particulare referitoare la ceea ce este corect/incorect, drept/nedrept, bine/rău”.

16
 - „natura, caracterul, valoarea unui fapt, a conduitei unei persoane sau a unei colectivităţi
din punct de vedere moral”, ceea ce se referă la manifestarea efectivă a moralei prin
comportament, atitudine şi conştiinţă.
o Imoralitatea este opusul moralităţii, iar
o amoralitatea reprezintă o stare intermediară între moralitate şi imoralitate,
însemnând mai degrabă indiferenţă fată de morală.

DEONTOLOGIE:

- „teorie a datoriei, a obligaţiilor morale”,

- „totalitatea normelor de conduită şi obligaţiilor etice ale unei profesiuni”, în cazul nostru
activităţile didactice şi de cercetare ştiinţifică.

PLEONASM: - termenul „profesional” este cuprins în însăşi definiţia deontologiei.

CORECT: „deontologie universitară” - „deontologie academică”,

EXEMPLU:
- „ CODUL DE ETICA SI DEOTOLOGIE PROFESIONALA UNIVERSITARA AL
UNIVERSITATII „ OVIDIUS” DIN CONSTANTA”
- „REGULAMENTUL DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A COMISIEI DE ETICA
SI DEONTOLOGIE PROFESIONALA UNIVERSITARA A UNIVERSITATII
„ OVIDIUS” DIN CONSTANTA”

INTEGRITATEA:

- „însuşirea de a fi integru; cinste, probitate; incoruptibilitate”.

- „integritatea academică, acesta reprezintă unitatea de măsură pentru onestitate,
responsabilitate competenţă şi profesionalism în activităţile didactice şi de cercetare
ştiinţifică desfăşurate în cadrul sistemului de învăţământ superior românesc”.

2. ETICA SI INTEGRITATE ACADEMICA

1. NOTIUNE SI PRINCIPII ALE ETICII SI INTEGRITATII ACADEMICE

1.1. TERMINOLOGIE:

1. LEGE NR. 319/2003 DIN 8 IULIE 2003 PRIVIND STATUTUL PERSONALULUI DE

CERCETARE-DEZVOLTARE

ART. 24
Categoriile de personal prevăzute la art. 6 lit. a) şi b) au, pe lângă obligaţiile prevăzute de lege
pentru personalul încadrat în muncă, şi următoarele obligaţii:
a) să respecte etica şi deontologia activităţii de cercetare-dezvoltare;
b) să respecte drepturile de proprietate intelectuală şi confidenţialitatea convenită cu
colaboratorii şi cu finanţatorii cercetării;

2. ORDIN NR. 4492 DIN 6 IULIE 2005 - PRIVIND PROMOVAREA ETICII

PROFESIONALE ÎN UNIVERSITĂŢI
EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

2
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 595 din 11 iulie 2005

ART. 1
Toate instituţiile de învăţământ superior acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu au
obligaţia de a elabora, dezbate şi adopta până la data de 20 decembrie 2005 propriul cod de etică
universitară.

ART. 2
Codul de etică universitară cuprinde formularea explicită a idealurilor, principiilor şi normelor
morale pe care consimt să le respecte şi să le urmeze membrii comunităţii academice în activitatea
lor profesională. Acesta stabileşte standardele de etică profesională pe care o comunitate
universitară îşi propune să le urmeze şi penalizările care se pot aplica în cazul încălcării acestora.

ART. 3
Codul de etică universitară funcţionează ca un contract moral între studenţi, profesori,
personal administrativ şi comunitatea universitară ca întreg, contribuind la coeziunea membrilor
universităţii, la formarea unui climat universitar bazat pe cooperare şi competiţie după reguli
corecte şi la creşterea prestigiului universităţii.

ART. 4
Codul de etică universitară este un document obligatoriu care întregeşte Carta universităţii.
ART. 5
(1) Instituţiile de învăţământ superior acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu au
obligaţia să înfiinţeze până cel târziu la data de 1 octombrie 2005 o comisie de etică universitară,
subordonată senatului universitar, conform prevederilor prezentului ordin.

ART. 8
La nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării se constituie Consiliul de etică universitară,
format din 9 - 11 membri cu prestigiu profesional şi autoritate morală, cuprinzând reprezentanţi, în
părţi relativ egale, ai cadrelor didactice şi studenţilor. Reprezentantul Oficiului juridic al
Ministerului Educaţiei şi Cercetării, precum şi reprezentantul sindicatului universitar fac parte de
drept din Consiliul de etică universitară.
ART. 9
Direcţia generală învăţământ superior asigură baza logistică a Consiliului de etică
universitară.
ART. 10
Componenţa Consiliului de etică universitară se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi
cercetării.
ART. 11
Consiliul de etică universitară are ca principale atribuţii:
d) sesizarea din oficiu în legătură cu cazurile de încălcare a eticii universitare în situaţia în
care instituţiile de învăţământ superior nu se sesizează din proprie iniţiativă;
e) prezentarea unui raport anual privind etica universitară, adresat Ministerului Educaţiei şi
Cercetării şi Conferinţei Naţionale a Rectorilor, cu caracter public.

3. LEGEA NR. 206/2004 – PRIVIND BUNA CONDUITA IN CERCETAREA

STIINTIFICA , DEZVOLTAREA TEHNOLOGICA SI INOVARE

ART. 1
(1) Buna conduită în activităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi de inovare,
denumite în continuare activităţi de cercetare-dezvoltare, se bazează pe un ansamblu de norme de
bună conduită şi de proceduri destinate respectării acestora.

17
 ART. 5
(1) În vederea coordonării şi monitorizării aplicării normelor de conduită morală şi profesională
în activităţile de cercetare-dezvoltare, se înfiinţează Consiliul Naţional de Etică a Cercetării
Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, denumit în continuare Consiliul Naţional de
Etică, organism consultativ, fără personalitate juridică, pe lângă autoritatea de stat pentru
cercetare-dezvoltare.

ART. 7
Consiliul Naţional de Etică are următoarele atribuţii:
#M2
a) propune modificări ale Codului de etică;
b) elaborează coduri de etică pe domenii ştiinţifice, pe care le propune spre aprobare autorităţii
de stat pentru cercetare-dezvoltare;
c) *** Abrogată
#B
d) urmăreşte aplicarea şi respectarea de către unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare,
precum şi de către personalul de cercetare-dezvoltare a dispoziţiilor legale referitoare la normele
de conduită morală şi profesională;

3. LEGEA 1/2011 – LEGEA INVATAMANTULUI

ART. 124
(1) Răspunderea publică obligă orice instituţie de învăţământ superior, de stat sau particulară:
a) să respecte legislaţia în vigoare, carta proprie şi politicile naţionale şi europene în domeniul
învăţământului superior;
b) să aplice şi să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea şi
evaluarea calităţii în învăţământul superior;

(2) Constatarea încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 124 se face de către Consiliul de etică şi
management universitar, ………

ART. 128
(1) Carta universitară prezintă opţiunile majore ale comunităţii universitare şi se aplică în tot
spaţiul universitar.
(2) Carta universitară se referă, în mod obligatoriu, cel puţin la:
a) modalităţile de desemnare şi revocare din funcţie a persoanelor care ocupă funcţii de
conducere sau care fac parte din structurile şi organismele de conducere ale universităţii, în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
b) Codul de etică şi deontologie profesională universitară;

ART. 130
(1) Instituţiile de învăţământ superior adoptă un cod de etică şi deontologie profesională
universitară. Acesta face parte din Carta universitară şi include obligatoriu:
(2) Rectorul universităţii are obligaţia să prezinte anual, cel târziu până în prima zi lucrătoare a
lunii aprilie a fiecărui an, un raport privind starea universităţii. Raportul este făcut public pe
site-ul universităţii şi este transmis tuturor părţilor interesate. Acest raport include cel puţin:
f) situaţia respectării eticii universitare şi a eticii activităţilor de cercetare;
ART. 218

4
(2) Consiliul de Etică şi Management Universitar se pronunţă asupra litigiilor de etică
universitară şi are ca principale atribuţii: ……

ART. 320
În cazul abaterilor de la prevederile Codului de etică şi deontologie profesională, comisia
de etică universitară stabileşte, conform Codului de etică şi deontologie profesională, una sau
mai multe dintre sancţiunile prevăzute la art. 318 sau 319.
ART. 321
În cazul abaterilor de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică, comisia de etică universitară
stabileşte, conform Legii nr. 206/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Codului de etică
şi deontologie profesională al personalului de cercetare-dezvoltare şi Codului de etică şi
deontologie profesională, una sau mai multe din sancţiunile prevăzute la art. 318 sau 319 ori
prevăzute de lege.

4. ORDIN NR. 4783/2017 DIN 30 AUGUST 2017 PRIVIND APROBAREA

REGULAMENTULUI DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A CONSILIULUI DE
ETICĂ ŞI MANAGEMENT UNIVERSITAR

f) elaborează Codul de referinţă al eticii şi deontologiei universitare ce conţine principii şi

proceduri pentru arbitrarea litigiilor de etică universitară;

ART. 19
CEMU se pronunţă asupra litigiilor de etică universitară şi analizează cazurile referitoare la
abateri de la normele de etică şi management universitar, în urma sesizărilor sau prin
autosesizare, conform legii, după ce subiectul lor a fost analizat în cadrul universităţii.

ART. 20
(1) Orice persoană fizică sau juridică poate sesiza CEMU în legătură cu nerespectarea de către o
instituţie de învăţământ superior sau de către un membru al comunităţii universitare a obligaţiilor
prevăzute la art. 124, 128, 130, 170 şi 299 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi a prevederilor Codului de etică şi integritate universitară.

CONCLUZII : ex.

- etica şi deontologia activităţii de cercetare-dezvoltare;

- etica universitara;
- etica profesionala;
- buna conduită în activităţile de cercetare ştiinţifică;
- etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării,
- normele de conduită morală şi profesională;
- eticii activităţilor de cercetare;
- buna conduită în cercetarea ştiinţifică

EXISTA NORME ALE UNEI ETICI UNIVERSITARE SAU ACADEMICE

CARE SE APLICA IN INVATAMANTUL SUPERIOR SI NORME DE ETICA
CARE SE APLICA IN CERCETAREA STIINTIFICA, DEZVOLTAREA
TEHNOLOGICA SI INOVARE?

SE APLICA IN INVATAMANTUL SUPERIOR LEGISLATIA APLICABILA

PERSOANALULUI CE CERCETARE DEZVOLTARE?

17
SE APLICA LEGEA 206/2004 IN INVATAMANTUL SUPERIOR?

RASPUNS AFIRMATIV:

LEGEA 206/2004
ART. 1
(1) Buna conduită în activităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi de inovare,
denumite în continuare activităţi de cercetare-dezvoltare, se bazează pe un ansamblu de norme de
bună conduită şi de proceduri destinate respectării acestora.
(2) Normele de bună conduită sunt prevăzute în prezenta lege şi sunt completate şi detaliate în
Codul de etică şi deontologie profesională al personalului de cercetare-dezvoltare, denumit în
continuare Codul de etică, prevăzut de Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de
cercetare-dezvoltare, precum şi în codurile de etică pe domenii, elaborate conform art. 7 lit. b).
(3) Procedurile destinate respectării acestor norme sunt reunite în Codul de etică, cu
respectarea prevederilor prezentei legi şi ale Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.
(4) Respectarea acestor norme de către categoriile de personal ce desfăşoară activităţi de
cercetare-dezvoltare, prevăzute în Legea nr. 319/2003, precum şi de către alte categorii de
personal, din mediul public sau privat, ce beneficiază de fonduri publice de cercetare-dezvoltare,
determină buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare.

LEGEA 319/2003
ART. 3
(1) Dispoziţiile prezentului statut se aplică personalului de cercetare-dezvoltare care îşi
desfăşoară activitatea în cadrul sistemului naţional de cercetare-dezvoltare, în cadrul altor
structuri organizatorice cu capital de stat, privat sau mixt, al instituţiilor publice, precum şi în
cadrul unor forme asociative ori în mod individual.
(2) Prezenta lege reglementează statutul personalului de cercetare-dezvoltare şi stabileşte
drepturile şi obligaţiile specifice, precum şi modalităţile de angajare şi promovare.

ART. 6
Activitatea din structurile de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 3 se desfăşoară de către
următoarele categorii de personal:
a) personal de cercetare-dezvoltare;
b) cadre didactice universitare;
c) personal auxiliar din activitatea de cercetare-dezvoltare;
d) personal din aparatul funcţional.

ART. 24
Categoriile de personal prevăzute la art. 6 lit. a) şi b) au, pe lângă obligaţiile prevăzute de lege
pentru personalul încadrat în muncă, şi următoarele obligaţii:
a) să respecte etica şi deontologia activităţii de cercetare-dezvoltare;
b) să respecte drepturile de proprietate intelectuală şi confidenţialitatea convenită cu
colaboratorii şi cu finanţatorii cercetării;

ORDONANŢĂ Nr. 57/2002 din 16 august 2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea
tehnologică

ART. 7
În sistemul naţional de cercetare-dezvoltare sunt cuprinse următoarele categorii de unităţi şi
instituţii de drept public:
a) institute naţionale de cercetare-dezvoltare;

6
 b) institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare din subordinea Academiei Române,
Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România sau a academiilor de ramură;
c) alte institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare organizate ca instituţii publice ori
de drept public, inclusiv institutele de cercetare-dezvoltare cu personalitate juridică ale
instituţiilor de învăţământ superior de stat acreditate;
d) instituţii de învăţământ superior de stat acreditate, institute sau structuri de cercetare-
dezvoltare ale acestora, fără personalitate juridică, constituite conform Cartei universitare;
e) centre internaţionale de cercetare-dezvoltare, cu sau fără personalitate juridică, înfiinţate în
baza unor acorduri internaţionale;
f) institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul societăţilor naţionale,
companiilor naţionale şi regiilor autonome, cu sau fără personalitate juridică;
g) alte instituţii publice sau de drept public care au ca obiect de activitate şi cercetarea-
dezvoltarea ori structuri ale acestora legal constituite, cu sau fără personalitate juridică.

CONCLUZIE:

- Etica universitara sau academica include etica in cercetarea stiintifica.

- Putem face distinctie intre etica in relatiile dintre membrii comunitatii univesitare si etica
in cercetarea stiintifica

1.2. CODUL DE ETICA:

DEFINITIE LEGALA:

ORDIN NR. 4492 DIN 6 IULIE 2005 - PRIVIND PROMOVAREA ETICII

PROFESIONALE ÎN UNIVERSITĂŢI

ART. 3
Codul de etică universitară funcţionează ca un contract moral între studenţi, profesori, personal
administrativ şi comunitatea universitară ca întreg, contribuind la coeziunea membrilor
universităţii, la formarea unui climat universitar bazat pe cooperare şi competiţie după reguli
corecte şi la creşterea prestigiului universităţii.

CARACTER OBIGATORIU :
ART. 4
Codul de etică universitară este un document obligatoriu care întregeşte Carta universităţii.

CUPRINS:
ART. 2
Codul de etică universitară cuprinde formularea explicită a idealurilor, principiilor şi
normelor morale pe care consimt să le respecte şi să le urmeze membrii comunităţii academice în
activitatea lor profesională. Acesta stabileşte standardele de etică profesională pe care o
comunitate universitară îşi propune să le urmeze şi penalizările care se pot aplica în cazul
încălcării acestora.

ELABORARE: DE CATRE COMISIA DE ETICA UNIVERSITARA - organisme care

trebuiau infiintate pana la data de 1 octombrie 2005

CODUL DE ETICA SI DEOTOLOGIE PROFESIONALA UNIVERSITARA AL

UNIVERSITATII OVIDIUS DIN CONSTANTA

CUPRINS:

17
DOMENIU DE APLICARE
OBIECTIVE
TERMENI
PRINCIPIILE CARE GUVERNEAZĂ PREZENTUL COD
INTEGRITATEA ŞI LOIALITATEA ACADEMICĂ
LIBERTATEA ACADEMICĂ
NEDISCRIMINAREA ŞI EGALITATEA DE ŞANSE
CONFLICT DE INTERESE ŞI INCOMPATIBILITATE
ONESTITATEA INTELECTUALĂ
RESPECTUL ŞI TOLERANŢA
TRANSPARENŢA
COMISIA DE ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ UNIVERSITARĂ
DISPOZIŢII FINALE

OBIECTIVE

Art. 3.
(1) Obiectivele prezentului cod sunt acelea de a asigura responsabilizarea etic ă şi deontologic ă a
membrilor comunităţii universitare şi de a contribui la cre şterea calit ăţii serviciilor educa ţionale şi
de cercetare.
(2) Nicio dispoziţie a prezentului Cod de etică și deontologie profesional ă nu trebuie interpretat ă în
sensul restrângerii unor drepturi conferite expres prin lege sau prin contractul colectiv de munc ă.
Art. 4.
(3) Membrii săi se angajează să contribuie la dezvoltarea comunit ății universitare. Pentru aceasta,
normele prezentului Cod de etică și deontologie profesional ă urm ăre sc:
a) crearea unui climat de încredere, respect şi demnitate între membrii comunit ăţii
universitare, precum şi între membrii comunităţii universitare şi societate.
b) reglementarea normelor de conduită profesională necesare realiz ării unor raporturi
sociale şi profesionale corespunzătoare creării şi men ţinerii la nivel înalt a
prestigiului Universităţii „Ovidius” din Constan ţa;

PRINCIPII PREVAZUTE IN COD

Art. 6.
Principiile care guvernează conduita comunității universitare din cadrul Universit ăţii „Ovidius” din
Constanţa sunt:

a) suprema ţia Constitu ţiei şi a legii, principiu conform căruia toţi cetăţenii ţării au îndatorirea de
a respecta Constituţia şi legile ţării;
b) prioritatea interesului public, principiu conform căruia toţi membrii comunităţii universitare au
îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea calităţii
de membru al societăţii academice;
c) asigurarea egalit ăţii de tratament a beneficiarilor serviciilor universitare , în faţa
autorităţilor şi instituţiilor publice, principiu conform c ăruia to ţi membrii comunit ăţii universitare au
îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situa ţii identice sau similare;
d) profesionalismul, principiu conform căruia toţi membrii comunităţii universitare au obliga ţia de
a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competen ţă, eficien ţă, corectitudine şi
conştiinciozitate;
e) impar ţialitatea şi independen ţa , principiu conform căruia toţi membrii comunităţii universitare
au obligaţia să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes politic, economic, religios sau
de altă natură, în exercitarea calităţii lor;
f) integritatea moral ă, principiu conform căruia membrilor comunităţii universitare a Universit ăţii
“Ovidius” din Constanţa, le este interzis să solicite sau s ă accepte, direct sau indirect, pentru ei sau

8
pentru alţii, vreun avantaj sau beneficiu în considerarea func ţiei/ pozi ţiei pe care o de ţin, ori s ă
abuzeze în vreun fel de această funcţie/poziţie;
g) libertatea gândirii şi a exprim ării , principiu conform căruia toţi membrii comunităţii
universitare pot să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile cu respectarea ordinii de drept şi a
bunelor moravuri;
h) cinstea şi corectitudinea , principiu conform căruia în exercitarea funcţiei şi în îndeplinirea
atribuţiilor de serviciu, membrii comunităţii universitare trebuie s ă fie de bun ă-credinţă;
i) deschiderea şi transparen ţa , principiu conform căruia activităţile desfăşu rate de membrii
comunităţii universitare în exercitarea funcţiei lor sunt publice şi pot fi supuse monitoriz ării
cetăţenilor;
j) celeritate în soluționarea unei peti ții adresate oricărei structuri colective existente la nivelul
Universității “Ovidius” din Constanţa.

SISTEMATIZARE A PRINCIPIILOR UNUI COD DE ETICA: PROF. VATAMAN

• Libertatea academică, proclamă faptul că universitatea este un spaţiu liber de ingerinţe,

presiuni şi constrângeri, altele decât cele de natură ştiinţifică, legală şi etică. Prin urmare, membrii
comunităţii universitare sunt protejaţi faţă de cenzură, manipulări, persecuţii, în condiţiile
respectării standardelor ştiinţifice şi a responsabilităţilor profesionale. Mai mult, fiecare membru
al comunităţii universitare poate să-şi exprime şi să-şi fundamenteze deschis opiniile ştiinţifice şi
profesionale în cadrul activităţilor pe care le desfăşoară, având obligaţia corelativă de a evita
lezarea sau îngrădirea libertăţii celorlalţi;
• Autonomia personală asigură exercitarea consimţământului propriu şi posibilitatea
opţiunii asupra programelor, concursurilor şi oportunităţilor de studiu şi cercetare, astfel încât
fiecare membru al comunităţii universitare să poată lua şi aplica decizii în privinţa propriei cariere
academice şi profesionale;
• Dreptatea şi echitatea determină atitudini corecte şi de respingere a discriminării,
inegalităţii de şanse şi exploatării, indiferent că acestea sunt directe sau indirecte, în spiritul ideii
că dreptatea se bazează pe împărţirea corectă şi echitabilă a puterii şi prevenirea abuzului de
putere. în acest scop, universităţile trebuie să adopte măsuri ferme pentru nediscriminare şi
egalitate de şanse în acces la studii, angajare şi la programe, pentru eliminarea conflictelor de
interese, pentru prevenirea şi combaterea oricărei forme de corupţie, favoritism şi nepotism;
• Primatul meritocraţiei constă în recunoaşterea, cultivarea, recompensarea realizărilor,
valorii şi calităţii personale/colective şi în încurajarea: eficacităţii, eficienţei şi performanţei;
dedicării faţă de profesie şi faţă de studiu; talentului şi creativităţii; loialităţii faţă de instituţie şi
faţă de ceilalţi membri ai comunităţii universitare;
• Profesionalismul presupune obligaţia universităţilor de a cultiva un mediu propice pentru
cercetare şi competitivitate, scop în care se angajează să dezvolte programe academice la
standarde înalte, capabile să conducă la evoluţia cunoaşterii, la formarea specialiştilor competitivi
şi la creşterea prestigiului instituţiei. De asemenea, sunt încurajate şi recompensate orientarea spre
calitate ştiinţifică, eficienţă şi excelenţă profesională, concomitent cu acţiunea de combatere a
imposturii, amatorismului, superficialităţii, dezinteresului şi plafonării;
• Onestitatea şi corectitudinea intelectuală se referă la obligaţia universităţilor de a apăra
dreptul la proprietate intelectuală, fiind interzisă orice formă de fraudă intelectuală: plagiatul total
sau parţial, copiatul în cadrul examenelor sau concursurilor, „fabricarea” rezultatelor cercetărilor,
substituirea lucrărilor sau a identităţii persoanelor examinate, preluarea lucrărilor de la colegi sau
profesori, ca şi tentativele de corupere spre fraudă;
• Transparenţa se referă la asigurarea transparenţei tuturor categoriilor de informaţii care
interesează membrii comunităţii universitare, potenţialii candidaţi, absolvenţii, instituţiile cu care
colaborează şi publicul larg, asigurându-se o informare consistentă şi corectă. Sunt interzise
ascunderea, falsificarea sau denaturarea informaţiilor la care au dreptul membrii comunităţii
universitare şi publicul larg, prin aceasta facilitându-se egalitatea de şanse în competiţie şi
asigurarea accesului echitabil la resursele universitare;

17
 • Responsabilitatea profesională şi socială reclamă implicare în problemele profesionale şi
publice, colegialitate şi spirit cetăţenesc responsabil. Programele şi activităţile universitare trebuie
să fie orientate către nevoile societăţii. Totodată, presupune garantarea libertăţii de a critica public
- întemeiat şi argumentat -
încălcările standardelor profesionale şi de calitate, precum şi drepturile membrilor comunităţii
universitare şi ale colaboratorilor. Nu sunt permise: dezinformarea, calomnierea, denigrarea
publică a programelor şi persoanelor din instituţie de către membrii propriei comunităţii
universitare;
• Respectul şi toleranţa impun preţuirea demnităţii fiecărui membru al comunităţii
universitare într-un climat liber de orice discriminare, hărţuire, umilire, dispreţ, ameninţare,
intimidare. Se promovează valoarea toleranţei faţă de diferenţele între oameni, între opinii,
credinţe şi preferinţe intelectuale, nefiind permise manifestările misogine, rasiste, şovine,
xenofobe, homofobe şi hărţuirea sexuală;
• Bunăvoinţa şi grija, principiu conform căruia sunt încurajate aprecierea şi recunoştinţa
faţă de cei merituoşi, empatia, compasiunea, sprijinul faţă de cei aflaţi în nevoie, amabilitatea,
politeţea, altruismul, înţelegerea, solidaritatea, solicitudinea, promptitudinea şi optimismul faţă de
toţi membrii comunităţii academice. Totodată sunt descurajate şi considerate indezirabile
comportamentele care denotă invidie, cinism, vanitate, lipsă de amabilitate, dezinteres.

NORME DE ETICA SI INTEGRITATE. CLASIFICARE

CLASIFICARE LEGALA

LEGEA 206/2004

ART. 2
Normele de bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare includ:

a) norme de bună conduită în activitatea ştiinţifică;

b) norme de bună conduită în activitatea de comunicare, publicare, diseminare şi

popularizare ştiinţifică, inclusiv în cadrul cererilor de finanţare depuse în cadrul
competiţiilor de proiecte organizate din fonduri publice;

c) norme de bună conduită în activitatea de evaluare şi monitorizare instituţională a

cercetării-dezvoltării, de evaluare şi monitorizare de proiecte de cercetare-dezvoltare
obţinute prin acţiuni din cadrul Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare şi de
evaluare de persoane în vederea acordării de grade, titluri, funcţii, premii, distincţii, sporuri,
atestate sau certificate în activitatea de cercetare-dezvoltare;

d) norme de bună conduită în funcţiile de conducere în activitatea de cercetare-dezvoltare;

e) normele de bună conduită privind respectarea fiinţei şi demnităţii umane, evitarea

suferinţei animalelor şi ocrotirea şi refacerea mediului natural şi a echilibrului ecologic.

Corespunzator acestei clasificari in art. 3 sunt prevazute si abaterile de la aceste norme.

LEGEA INVATAMANTULUI 1/2011

ART. 320
În cazul abaterilor de la prevederile Codului de etică şi deontologie profesională, comisia de
etică universitară stabileşte, conform Codului de etică şi deontologie profesională, una sau mai
multe dintre sancţiunile prevăzute la art. 318 sau 319.
ART. 321

10
 În cazul abaterilor de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică, comisia de etică universitară
stabileşte, conform Legii nr. 206/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Codului de etică
şi deontologie profesională al personalului de cercetare-dezvoltare şi Codului de etică şi
deontologie profesională, una sau mai multe din sancţiunile prevăzute la art. 318 sau 319 ori
prevăzute de lege.

CONCLUZIE: corespunzator celor doua categorii de abateri exista si doua categorii de norme:
- cele cuprinse in Codului de etică şi deontologie profesională;
- norme de buna conduită în cercetarea ştiinţifică;

In realitate exista norme de buna conduita in cercetarea stiintifica si in codul de etica si

deontologie.
In realizarea unei clasificari trebuie avuta in vedere si definitia “ membrului “ comunitatii
universitare” din codul de etica : personal didactic şi de cercetare, personal didactic şi de
cercetare auxiliar, studenţi şi persoane angajate cărora li s-a conferit calitatea de membru al
comunităţii universitare prin hotărâre a Senatului universitar;

CLASIFICAREA
1. NORME DE ETICĂ ÎN RELAŢIILE PROFESIONALE ŞI INTERUMANE ALE
MEMBRILOR COMUNITĂŢII UNIVERSITARE:
1. norme de etică privind relaţiile dintre cadrele didactice;
2. norme de etică privind relaţiile dintre cadrele didactice şi studenţi;
3. norme de etică privind relaţiile dintre studenţii universităţii;
4. norme de etică privind relaţiile dintre studenţi şi personalul didactic auxiliar sau
nedidactic;
2. NORME DE ETICA IN CERCETAREA STIINTIFICA;

1. NORME DE ETICA SI INTEGRITATE ACADEMICA IN RELATIILE DINTRE

MEMBRII COMUNITATII UNIVERSITARE

1. Norme de etică privind relaţiile dintre cadrele didactice

• Să promoveze respectul reciproc manifestat inclusiv prin modul de adresare, recomandată

fiind utilizarea persoanei a II-a plural -forma de politeţe: Dumneavoastră;
• Să fie apreciate corect şi loial rezultatele de succes obţinute prin eforturi proprii de către
colegul sau colegii din departament/şcoală doctorală, colectiv de cercetare sau din facultate,
stimulând astfel spiritul unei competiţii loiale pe linie profesională;
• Să existe disponibilitatea de a oferi sprijin profesional (pe linie didactică sau ştiinţifică)
atunci când un cadru didactic este solicitat de către alt coleg să contribuie la atingerea unui
obiectiv, sau la rezolvarea unor probleme de care depinde prestigiul profesional ştiinţific al
departamentului/şcolii doctorale în care activează cei în cauză;
• Să militeze pentru obiectivitatea ştiinţifică şi să nu cedeze în privinţa respectării
standardelor ştiinţifice şi etice universitare;
• Nu este permisă manipularea, îndoctrinarea şi educarea dogmatică în spaţiul
universitar laic (cu excepţia Facultăţii de Teologie), încălcând prin aceasta dreptul cadrelor
didactice sau cercetătorilor la obiectivitate şi la formarea ştiinţifică în domeniile de studii;
• Nu este permisă denaturarea conţinutului ştiinţific al cursurilor (predate studenţilor)
sau „fabricarea” rezultatelor cercetării în scopul inducerii în eroare a comisiilor de evaluare, cât şi
din obedienţă faţă de grupări politice, religioase, economice, etc;
• Să manifeste intransigenţă şi să demaşte orice tentativă de corupţie, dacă aceasta există
şi poate fi dovedită;
• Să militeze împotriva oricărei forme de plagiat în activitatea didactică şi de cercetare

17
ştiinţifică;
• Să militeze împotriva discriminării din mediul academic, care conduce la limitarea
drepturilor unui cadru didactic datorită vârstei, sexului, dizabilităţii, naţionalităţii, etniei, religiei,
categoriei sociale, stării materiale, orientării sexuale sau mediului de provenienţă;
• In mediul academic nu este permisă hărţuirea în forme precum: misoginismul, sexismul,
rasismul, şovinismul, xenofobia şi hărţuirea datorită convingerilor religioase sau politice;
• In spiritul responsabilităţii profesionale, cadrele didactice au obligaţia morală de a critica
public pe cei vinovaţi de încălcarea standardelor ştiinţifice, pedagogice sau etice, dacă există
probele doveditoare în acest sens;
• Să promoveze şi să traducă în fapte principiile şi valorile menţionate în Codul Etic al
universităţii, atât prin activităţile instructiv-educative, cât şi prin activitatea de cercetare
ştiinţifică.

2. Norme de etică privind relaţiile dintre cadrele didactice şi studenţi

• Cadrele didactice trebuie să utilizeze cele mai adecvate metode de predare a cursului şi
seminarelor, astfel încât interesul studenţilor pentru disciplina respectivă să crească;
• In ceea ce priveşte procesul instructiv-educativ, relaţiile dintre cadrele didactice şi studenţi
trebuie să fie transparente chiar de la primele ore de curs/seminar, prin transparenţă înţelegându-
se faptul că studenţii vor cunoaşte de la începutul activităţii care sunt modalităţile şi criterii de
evaluare (examene, colocvii sau verificări pe parcurs) şi care este ponderea acestora în nota finală
la disciplina respectivă;
• Desfăşurarea examenelor, colocviilor, a verificărilor pe parcurs, precum şi susţinerea
proiectelor/rapoartelor ştiinţifice trebuie să se desfăşoare într-o atmosferă academică lipsită de
tensiune, prin asigurarea condiţiilor unei evaluări corecte şi obiective;
• Este interzis şi se sancţionează copiatul/plagiatul de orice fel la examene şi verificări,
inclusiv în cadrul referatelor, rapoartelor, lucrărilor de disertaţie şi al tezelor de doctorat;
• Este interzisă şi se pedepseşte tentativa de mituire sub diverse forme a cadrului
didactic de către student, în scopul promovării unor examene, verificări etc. De asemenea, este
considerată imorală şi se pedepseşte traficarea examenelor de orice fel, în schimbul unor sume de
bani, bunuri materiale, servicii sau alte avantaje primite de cadrul didactic;
• Ln relaţiile dintre cadrele didactice şi studenţi este interzis orice comportament de
hărţuire, hărţuire sexuală sau hărţuire psihologică, atât în public, cât şi în privat;
• In relaţiile dintre cadrele didactice şi studenţi trebuie să se respecte principiul
nediscriminării şi egalităţii de şanse. Astfel, este interzisă discriminarea studenţilor datorită
sexului, dizabilităţii, etniei, naţionalităţii, religiei, categoriei sociale, stării sociale sau a mediului
de provenienţă;
• Cadrele didactice au obligaţia să respecte confidenţialitatea în problemele care ţin de
viaţa privată a studenţilor (statusul marital, dizabilităţile ascunse, domiciliu, apartenenţa politică
sau religioasă, etc) şi să nu dea informaţii decât la cererea organelor de conducere a
facultăţii/şcolii doctorale sau a universităţii.29

3. Norme de etică privind relaţiile dintre studenţii universităţii

• Promovarea spiritului de colegialitate şi a respectului reciproc între toţi studenţii

universităţii, indiferent de apartenenţa lor la un anumit program de studiu, sau an de studiu, în
scopul unei bune convieţuiri;
• Se consideră obligaţie morală rezolvarea pe cale amiabilă a conflictelor sau disputelor
ce pot să apară în relaţiile dintre studenţi, evitându-se un limbaj sau ton necorespunzător statutului
studenţesc;
• Este imorală şi prin urmare sancţionabilă orice formă de fraudă intelectuală: preluarea
lucrărilor, proiectelor sau rapoartelor ştiinţifice efectuate de alţi colegi şi raportarea acestora ca
rezultate proprii, substituirea lucrărilor sau a identităţii acestora, copiatul/plagiatul total sau parţial
la examene sau verificări;

12
 • Se consideră obligaţie morală promovarea spiritului de competiţie loială, în toate
activităţile specifice mediului studenţesc, cum ar fi: învăţământul, cercetarea ştiinţifică
studenţească, activităţile culturale, sportive, turismul etc.

4. Norme de etică privind relaţiile dintre studenţi şi personalul didactic auxiliar sau
nedidactic

• Se impune manifestarea unei atitudini de solicitudine, răbdare, tact în rezolvarea

problemelor studenţilor de către persoanele desemnate în cadrul anumitor servicii;
• Se consideră abatere de la normele morale tentativa de mituire şi acceptarea mitei în
relaţiile dintre studenţi şi persoane aparţinând compartimentelor funcţionale şi social -
administrative;
• Personalul administrativ care îşi exercită activitatea în domeniul căminelor şi cantinelor
trebuie să aplice un tratament egal în soluţionarea problemelor studenţeşti, fiind interzise
favoritismul sau discriminarea în cadrul acestor relaţii;
• Se impune respectarea confidenţialităţii privind datele care fac referire la viaţa privată a
studenţilor, sau la anumite dizabilităţi ale acestora;
• Este interzisă hărţuirea de orice tip şi sub diverse forme, cum ar fi: rasismul,
misoginismul, şovinismul, xenofobia, hărţuire cauzată, de convingeri religioase sau apartenenţe
politice, cât şi hărţuirea sexuală.

ABATERI DE LA NORMELE DE ETICA UNIVERSITARA

- obstrucţionarea activităţii didactice, de cercetare ştiinţifică, administrative sau a oricărei

alte funcţii a universităţii;
- frauda sub orice formă în procesul de învăţământ, de cercetare ştiinţifică, precum şi în
cadrul celorlalte activităţi din universitate;
- acceptarea/lipsa de reacţie faţă de corupţie, favorizarea acesteia, obţinerea, pretinderea sau
nerefuzarea unor avantaje necuvenite;
- inducerea în eroare a conducerii universităţii prin dezinformare;
- agresarea fizică sau morală săvârşită sub orice formă împotriva membrilor comunităţii
universitare sau în legătură cu activitatea academică;
- discriminarea, în toate formele de manifestare a acesteia;
- favoritismul, sub orice aspect;
- participarea la activităţile din cadrul universităţii prin. încălcarea prevederilor legale şi a
dispoziţiilor cartei universitare privind consumul de alcool, droguri, de alte substanţe
interzise;
- practicarea unor atitudini şi comportamente indecente, insultătoare sau obscene şi folosirea
unui limbaj neconform spiritului academic;
- denigrarea publică a personalului sau instituţiei de către membrii comunităţii universitare;
- folosirea abuzivă a calităţii de membru al comunităţii academice;
- organizarea şi desfăşurarea de activităţi nepermise în universitate, folosirea numelui, a
resurselor umane, financiare sau materiale ale acesteia în scopuri nelegale sau contrare
acesteia;
- distrugerea, alterarea sau falsificarea documentelor şi a bazelor de date ale universităţii, ca
şi utilizarea lor în scopuri ilicite;
- pătrunderea neautorizată în spaţiile în care accesul este reglementat prin măsuri speciale;
- utilizarea neautorizată şi provocarea cu vinovăţie de prejudicii în dauna patrimoniului
universităţii.

17
ABATERI DE LA NORMELE DE BUNA CONDUITA PREVAZUTE IN LEGEA 206/2004
REFERITOARE LA NORMELE DE ETICA SI INTEGRITATE UNIVERSITARA

(3) Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute la art. 2 lit. c), în măsura în care nu
constituie infracţiuni potrivit legii penale, includ:
a) nedezvăluirea situaţiilor de conflicte de interese în realizarea sau participarea la evaluări;
b) nerespectarea confidenţialităţii în evaluare;
c) discriminarea, în cadrul evaluărilor, pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială,
orientare politică sau religioasă, orientare sexuală ori alte tipuri de discriminare, cu excepţia
măsurilor afirmative prevăzute de lege.
(4) Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute la art. 2 lit. d), în măsura în care nu
constituie infracţiuni potrivit legii penale, includ:
a) abuzul de autoritate pentru a obţine calitatea de autor sau coautor al publicaţiilor
persoanelor din subordine;
b) abuzul de autoritate pentru a obţine salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale din
proiectele de cercetare-dezvoltare conduse ori coordonate de persoane din subordine;
c) abuzul de autoritate pentru a obţine calitatea de autor sau coautor al publicaţiilor
persoanelor din subordine ori pentru a obţine salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale
pentru soţi, afini ori rude până la gradul al III-lea inclusiv;
d) abuzul de autoritate pentru a impune nejustificat propriile teorii, concepte sau rezultate
asupra persoanelor din subordine;
e) obstrucţionarea activităţii unei comisii de etică, a unei comisii de analiză sau a Consiliului
Naţional de Etică, în cursul unei analize a unor abateri de la buna conduită în activitatea de
cercetare-dezvoltare din subordine;
f) nerespectarea prevederilor şi procedurilor legale destinate respectării normelor de bună
conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare prevăzute în prezenta lege, în Legea nr. 1/2011, în
Codul de etică, în codurile de etică pe domenii, în regulamentele de organizare şi funcţionare a
instituţiilor de cercetare-dezvoltare, respectiv în cartele universitare, după caz, inclusiv nepunerea
în aplicare a sancţiunilor stabilite de către comisiile de etică conform art. 11 alin. (6) din prezenta
lege sau de către Consiliul Naţional de Etică, conform art. 326 din Legea nr. 1/2011.
(5) Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute la art. 2 lit. e) sunt detaliate în Codul
de etică sau în codurile de etică pe domenii.
(6) Următoarele situaţii pot de asemenea să atragă răspunderea etică prin asociere pentru
abateri de la buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare:
a) participarea activă în abateri săvârşite de alţii;
b) cunoaşterea abaterilor săvârşite de alţii şi nesesizarea comisiei de etică prevăzute la art. 9
sau a Consiliului Naţional de Etică;
c) coautoratul publicaţiilor conţinând date falsificate sau confecţionate;
d) neîndeplinirea obligaţiilor legale şi contractuale, inclusiv a celor aferente contractului de
mandat sau contractelor de finanţare, în exercitarea funcţiilor de conducere ori de coordonare a
activităţilor de cercetare-dezvoltare.

14