Sunteți pe pagina 1din 37

Cuprins

1. ANALIZA CONDIŢIILOR DE CADRU NATURAL..................................................................................

1.1 CONDIŢII DE SOL............................................................................................................................

1.2 CONDIŢII DE CLIMĂ.......................................................................................................................

1.2.1. Regimul hidric..............................................................................................................

1.2.1.1. Temperatura medie lunară şi anuală ( grade Celsius )...........................................................

1.2.1.2. Temperatura aerului - media maximelor zilnice lunare ( grade Celsius)...............................

1.2.1.3. Temperatura aerului- media minimelor zilnice lunare( grade Celsius)..................................

1.2.1.4. Durata ultimului îngheţ.........................................................................................................

1.2.1.5. Datele calendaristice când s-au înregistrat temperaturi de 0°C şi 5°C..................................

1.2.2. Regimul de precipitaţii atmosferice.........................................................................................

1.2.3. Umiditatea relativă a aerului-media lunară şi anuală ( % ).......................................................

1.2.4. Nebulozitatea............................................................................................................................

1.2.4.1. Numărul zilelor cu cer noros lunar şi anual............................................................................

1.2.4.2. Numărul zilelor cu cer senin...................................................................................................

1.2.5. Numărul de zile cu viteze ale vântului mai mari sau egale cu 16m/s (media lunară)...............

1.3. SCURTĂ CARACTERIZARE A CONDIŢIILOR DE CADRU NATURAL.................................................

2. TEHNOLOGIA CULTURII..................................................................................................................

2.1. Importanţa culturii......................................................................................................................

2.2. Particularităţi biologice ale plentei cultivate.............................................................................

2.3. Particularităţi ecologice ale plantei cultivate.............................................................................

2.3.1. Temperatura............................................................................................................................

2.3.2. Lumina.....................................................................................................................................

2.3.3. Apa............................................................................................................................................

2.3.4.Solul şi elementele nutritive......................................................................................................

1
2.4. Măsuri tehnologice de cultură.......................................................................................................

2.4.1. Amplasarea culturii...................................................................................................................

2.4.2. PLanta ( plantele ) premergătoare............................................................................................

2.4.3. Cultivarele utilizate (descriere)..................................................................................................

2.5.Producerea răsadurilor.................................................................................................................

2.5.1. Locul.........................................................................................................................................

2.5.2. Dezinfecţia amestecului de pământ.........................................................................................

2.5.3.Dezinfecţia seminţelor ( tehnica, substanţele, concentraţiile, timpul).....................................

2.5.4. Semănatul - data..................................................................................................................

- suprafaţa necesară...........................................................................................

- compoziţia amestecului de semănat..................................................................

- metoda de semănat..........................................................................................
- cantitatea de samânţă pentru asigurarea răsadurilor necesare pentru înfiiţarea
unu ha de cultură............................................................................................

- temperatura substratului nutritiv (de la semănat la repicat)............................

- temperatura aerului (de la semănat la repicat).................................................

- pregătirea substratului pentru semanat şi semanatul.......................................

2.6. Pregaăirea terenului şi a solului pentru plantat............................................................................

2.7. PLantatul........................................................................................................................................

2.7.1. Calitatea materialului saditor.......................................................................................................

2.7.2. Cantitatea de material săditor necesară pentru un hectar de cultură........................................

2.7.3. Durata plantatului.......................................................................................................................

2.7.4. Vârsta rasădurilor la plantare.....................................................................................................

2.7.5. Modul de plantare (manual sau mecanizat)..............................................................................

2.7.7. Densitatea (numărul de plante la hectar).................................................................................

2.8. Lucrări de îngrijire a culturii.........................................................................................................

2.8.1. Lucrări de îngrijire comune........................................................................................................

2.9. Recoltarea.....................................................................................................................................

2
2.9.1. Data începerii recoltării..............................................................................................................

2.9.2. Modul de recoltare ( manual, semi-mecanizat şi mecanizat)....................................................

2.10. Condiţionarea producţiei şi transportul.......................................................................................

2.10.1. Sortarea....................................................................................................................................

2.10.2. Ambalarea...............................................................................................................................

2.10.3. Transportul..............................................................................................................................

2.11. Producţia medie planificată........................................................................................................

2.12.Fişa tehnologică a culturii............................................................................................................

3. TABELE, ANEXE LA FIŞA TEHNOLOGICĂ............................................................................................

3.1. Deviz tehnologic pentru suprafaţa de un ha şi suprafaţa planificată ...........................................

3.2. Sistema de maşini pentru mecanizarea lucrărilor..........................................................................

4. TABELE CENTRALIZATOARE, ANEXE LA PROIECT..............................................................................

4.1. Centralizatorul resurselor umane (ZO)..........................................................................................

4.2.Centralizatoul de materiale (cantitativ şi valoric)..........................................................................

5. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARă A CULTURII..............................................................................

6. NORME DE PROTECţIE A MUNCII ŞI DE PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR...........................

7. BIBLIOGRAFIA...................................................................................................................................

3
1. ANALIZA CONDIŢIILOR DE CADRU NATURAL

4
1.1. CONDIŢI DE SOL

În literatura de specialitate, denumirea de '' cerniozom'' a fost utilizată pentru prima


dată, ca termen ştiinţific de savantul rus Lomonosov (1773), denumire ce provine de la o
asociaţie de două cuvinte ruseşti (ciornîe = negru si zemlia = pamant); care tradus în mod
etimologic, echivaleaăa cu termenul ''pamant negru''.
În ceea ce priveşte condiţiile si modul lor de formare, acestea nu au fost studiate,
pentru prima dată, de către Docuceaev (1881), iar rezultatele au fost publicate în lucrarea
''Cernoziomul rusesc'' (1883). Trei ani mai târziu, aceste soluri au fost cercetate şi de un alt
om de ştiinţă rus, P.A. Costîcev, în lucrarea sa '' Solurile din regiunea de cernoziom a Rusiei''
(1886). Cu timpul denumirea de cernoziom a fost internaţională şi folosită în toate sistemele
de clasificare apîrute pana în prezent.
În literatura română de specilaitate denumirea de ''cerniozom'' a fost introdusă pentru
prima dată de G. M. Murgoci (1911) şi Em. Protopopescu - Pache (1913). Studii mai
amanunţite au fost efectuate apoi , de P. Enculescu (1924-1929), cu care prilej, s-au separat şi
o serie de subtipuri cum sunt: cernoziomul castaniu, cernoziomul ciocolatiu şi cernoziomul
obijnuit sau propriu-zis.
În ultimele două decenii, pe baza studiilor intreprinse, aceste soluri au fost denumite
de N. Florea (1961) ''cernoziomuri carbonatice şi semicarbonatice'', denumiri ce s-au impus în
literatura noastră de specialitate, întrucat la baza clasificarii lor a stat criteriul eluvionării
produşilor de solificare.Sub aceste denumiri apar şi pe hartile de soluri la scările 1:1.000.000,
1:500.000 şi 1:200.000.
În prezent, aceste soluri sunt denumite simplu ''cernoziomuri'' dar la care după
anumite însuşiri sau caractere diagnosticate, se deosebesc o serie de subtipuri şi varietăţi,
după cum se poate constata şi din harta de soluri redactată la scară 1:1.000.000 apărută în
1978.
Studii asupra cernoziomurilor au mai fost întreprinse în ţara noastră de St. Cîrstea şi
Sc. Mateescu(1959) pe traseele Dunarii, de M. Popovăţ, C. Oancea şi M.Parchi(1962) în
Câmpia de sud a Olteniei; de C. Oancea şi I. Munteanu(1962), pe interfluvul Calmaţui
Ialomita;de D.Teaci şi St. Nastea(1961), în Dobrogea; de T. Gogoasa şi Al. Cucută(1962).
În literatura străină de specialitate, denumirea acestor soluri are aceaşi semnificaţie.
Astfel, în Franţa este utilizată denumirea de ''chernozem'', în Germania se utilizează
denumirea de ''tohernosem''. în SUA se foloseşte denumirea de ''vermustoll'' după
aproxomarea a 7-a americana, iar în URSS se utilizează denumirea de ''cernozem''.
Caracterizare generala
Cernoziomurile ocupă în ţara noastră suprafeţe foarte întinse. Cea mai largă
raspandire o au in partea de sud si sud-est a tarii, adica in Campia Romana si Platoul
Dobrogean. De asemenea, suprafeţe însemnate se înatâlnesc şi în Câmpia de Vest a ţării şi în
Podişul Moldovenesc.

Condiţii de formare
Cernoziomurile, în ţara noastră, se formează într-un climat temperat-continental, ce se
caracterizează prin temperaturi medii anuale cuprinse între 8,3 şi 11,5℃ şi precipitaţii medii
anuale ce variază între 440 şi 500mm; iar indicii de ariditate între 20-25.
Vegetaţia naturală sub care se formează aceste soluri erte reprezentată prin asociaţii
ierboase bine dezvoltate, dar presărate din loc în loc de arbuşti şi subarbuşti, acare apar mai
alesc în văi sau locuri mai adăpostite. Dintre asociaţiile ierboase cea mai frecvent întâlnită
este ascociaţia de Festuca valesiaca, alături de care mai apar şi alte asociaţii. Astfel în Câmpia

5
Română, asociaţia de Festuca valesiaca este însoţită de asociaţiile ierboase de Artemisia
austriaca, Agropyren cristatum, Chryzopogon gryllus, Stipa penata etc.
Pe Platforma Dobrogeană, asociatţa Festuca valesiaca este însoţită de Stipa capillata şi
Stipa lessingiana.
In Campia de Vest a tarii si in Podisul Moldovenesc asociatia de Festuca valesiaca
este insotita de asociatiile de Poa bulbosa si Stipa joannis. Dintre subarbustii caracteristici
amintim: Prunus spinosa, Rosa canina, Crategus monogyna si Amygdalus nana.
Roca initiala sub care s-au format cernoziomurile nu se poate urmari astazi, decat cu
mare greutate, din cauza luării în cultura a solurilor. Această vegetaţie se mai menţine doar pe
suprafeţe mai restrânse în zonele de păşuni şi fante.
Cernoziomurile se formează pe reliefuri cu altitudini cuprinse între 15 până la 200 m,
reprezentate prin câmpii( uniforme sau valurte), platouri, podişuri, coline joase, interfluvii,
depresiuni şi versanti.
Apa freatică nu influenţează formarea acestor soluri, întrucat apare la adâncimi
mari(peste 10-20m); dar când apare la adancimi mici(3-5m) poate influenţa fomarea acestor
soluri.

1.2. CONDIŢI DE CLIMĂ

Judeţul Buzău este sutuat în partea central-estică a României, în sud-estul Carpaţilor


Orientali, axat pe cursul superior al râului Buzău, între 44 grade şi 44 minute şi 45 grade şi 49
minute latitudine nordică şi între 26 grade şi 4 minute şi 27 grade şi 26 minute longitudine
estică.

Ca şi întreaga ţară, jud. Buzău se încadrează în climatul temperat continental. Treptele


de relief, ca si poziţia sa la curbura Carpaţilor, introduce o serie de nuanţe locale ce conduc
la trei tipuri principale de climat: de campie, de munte şi de deal.

Climatul de munte se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 4-6℃, şi prin


precipitaţii ce cresc cu altitudinea.

Climatul de deal prezintă temperaturi medii anuale de 8-10℃, precipitaţiile medii


anual sunt de 600-700 l/mp. Prezenţa numeroaselor depresiuni şi bazine crează condiţii
favorabile inversiunilor de temperatura, mai accentuate în sezonul rece al anului.

Climatiul de câmpie se caracterizează printr-o repartitţe relativ uniformă a


elementelor climatice. Temperatura aerului-media anuala-este mai mare decat cea din zona de
deal şi munte, oscilând între 10,0 si 10,6℃ .

6
1.2.1 Regimul termic

 Temperatura medie lunară şi anuală (℃)

Tabelul 1.1.1

Staţia Luna An
uala
Buzau I II III IV V VI VII VII IX X XI XI 12.
I I 8
4.8 3.1 7.8
12. 19. 23. 26. 23. 16. 12. 3.6 -
0 6 7 2 8 8 1 0.3
http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap1.pdf

 Temperatura aerului - media maximelor zilnice lunare (℃)

Tabelul 1.1.2

Staţi Luna An
a ual
a
Buza I II III IV V VI VII VII IX X XI XII 40.
u I 3
16. 17. 21. 24. 33. 38. 39. 39. 37. 35. 25. 21.
5 5 7 4 0 1 8 6 0 3 0 6
http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap1.pdf

 Temperatua aerului - media minimelor zilnice lunare (℃)


Tabelul 1.3

Statia Luna Anuala


Buzau I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII -11.6
- - - 0.9 2.3 11.6 12.6 13.3 6.8 0.3 - -
8.2 11.6 0.6 5.1 9.0
http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap1.pdf

 Data primului şi ultimului îngheţ


Tabelul 1.4

Date Medii Durata medie a Date Extreme


Stația Primul Ultimul intervalului de Primul îngheț Ultimul îngheț
Buzău îngheț îngheț zile fără îngheț Cel mai Cel Cel mai Cel
timpuriu mai timpuriu mai
târziu târziu
30.10 5.4 208 23.9 27.11 15.3 5.5

7
Datele calendaristice cand s-au înregistrat temperaturi de 0℃ şi 5℃ (în aer)

Tabelul 1.5

Staţia Perioada cu temperaturi 0℃ Perioada cu temperaturi


5℃
Data 22.12 18.11

1.2.2. Regimul de precipitaţii atmosferice

Precipitaţii atmosferice (mm)

Tabelul 1.6

Sta Luna Anuală


ţia
I II III IV V V VII VIII IX X XI XI 542.4
I I
18. 7. 45. 18. 47. 44 39.6 134. 40. 72. 44. 30
4 1 4 0 4 .7 8 0 0 1 .9
http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap1.pdf

1.2.3. Umiditatea relativă a aerului (%)

Umiditatea relativă a aerului (%)

Tabelul 1.7

Staţia Luna Anuală


I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 69
80 78 72 63 62 62 59 59 62 71 78 81

8
1.2.4. Nebulozitatea

Numarul zilelor cu cer noros - lunar şi anual

Tabelul 1.8

Staţia Luna Anuala


Buzău I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 0.7
0 0 0 0 0.1 2 1 0 0 1 2 0

Numărul de zile cu cer senin

Tabelul 1.9

Staţia Luna Anuală


Buzău I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 29.5
26 18 22 13 19 20 28 27 30 29 16 14

1.2.5. Viteza vântului

Numarul de zile cu viteze ale vântului mai mari sau egale cu 16 m/s ( )

Tabelul 1.10

N NE E SE S SV V NV
1.6 17.3 14.5 3.3 2.6 19.1 24.0 4.0

1.3. SCURTĂ CARACTERIZARE A CONDIŢIILOR DE CADRU NATURAL


Având în vedere cerinţele scăzute ale cepei faţă de temperatură, a condiţiilor de sol
foarte bune existente in zona Buzău, cu un sol bogat în humus şi în elemente nutritive,
profund, permeabil şi cu un pH slab acid, se consideră că zona Buzău are un grad ridicat de
favorabilitate pentru cultura cepei.

9
2. TEHNOLOGIA CULTURII

10
2.1. Importanţa culturii

Ceapa este cultivată pentru bulbi frunze şi tulpina falsă. Bulbii sunt folosiţi pentru
prepararea diferitelor mâncăruri, dar şi sub formă conservată. Sub formă de ceapă verde se
consumă în stare proaspătă.

Ceapa conţine numeroase elemente nutritive cum ar fi: lipide, săruri minerale, hidraţi de
carbon, proteine, vitamine (B1, B2), fier, potasiu, şi substanţe volatile cu conţinut de sulf,
numite “fitoncide” care au acţiune antibiotică.

Datorita efectului terapeutic ceapa este recomandată în prevenirea şi tratarea


arterosclerozei, a bolilor coronariene, scăderea nivelului colesterolului.

2.2. Particularităţi biologice şi botanice ale plantei cultivate

În condiţiile de climă din ţara nostră, ceapa de apa este o plantă erbacee, bienală.
Caractere botanice. Rădăcina: în momentul germinării seminţelor apare radicela care
trăieşte până la apariţia primelor frunze adevărate. În acest moment se formează discul
tinerei plante pe care apare un număr de 30-70 rădăcini fibroase şi albicioase. Înrădăcinarea
este în general superficială la adancime de 30-40 cm.
Tulpina: este reprezentată de discul (porţiunea tare de la baza bulbului). Pe partea inferioară
sunt prinse rădăcinile, iar pe partea superioară se află mugurii vegetativi şi frunzele.
Frunzele: imediat după încolţirea seminţei apare la suprafaţa solului frunza
cotiledonală filiformă, îndoită, vârful încă rămâne un interval de timp îngropat în pământ,
legat de sămânţa, iar treptat frunza se îndreaptă, ca după cca o săptămână să apară prima
frunză adevarată, continuându-se la intervale de cca 5 zile formarea următoarelor frunze.
Frunzele de la partea bazală, la locul de inserţie pe disc, se îngroaşă, mai tarziu formând
bulbul, iar la suprafaţa solului sunt cilindrice, fistuloase, înguste, de culoare verde-albăstruie,
cu epiderma netedă şi lucioasă, acoperite cu pruină. În funcţie de cultivar, plantele formează
10-15 frunze.
Bulbul: pe masura ce plantele îşi dezvoltă un aparat asimilator bogat, trec la formarea
bulbilor. Frunzele la baza lor se modifică, devin şi suculente, în ele depozitându-se substanţe
hrănitoare de rezervă ale plantei. Pe disc, în interiorul bulbului, se formează unul sau mai
mulţi muguri, grupaţi câte 2-3, înveliţi laolaltă în 2-3 frunze îngroşate, formând aşa-zisele
inimi ale cepei. La exterior, bulbii sunt acoperiţi cu frunze subţiri, membranoase, uscate la
maturitate, a căror culoare variază cu soiul de ceapă. Forma şi mărimea bulbilor depinde de
cultivar (soi sau hibrid), de agrotehnica aplicată şi de factorii de vegetaţie. În general, bulbul
de ceapă are forma mai mult sau mai puţin apropiată de cea sferică sau ovoidă, greutatea
variind de la cateva grame (la arpagic), până la 300g. Există şi bulbi care ajung la greutatea
de 600-800g, dar în cazuri mai rare.

Particularităţi biologice:

Germinaţia şi răsărirea: seminţele de ceapă germinează la temperatura de 3-4o C


(răsărirea are loc la 30-40 zile). Temperatura optimă de germinare este de 19-24o C (răsărirea
are loc în 6-12 zile).După germinarea seminţelor, plantele de ceapă prezintă unele
particularităţi care sunt specifice numai acestei specii. Astfel, când răsar plantele de ceapă,
apare mai întâi la suprafaţa solului un cot al fiecărei plantule, care nu este altceva decât o

11
îndoitură sub forma de genunche a frunzei cotiledonale. Prin creştere, în mod normal este tras
afară din pământ vârful plantulei. Tegumentul seminal rămâne fixat pentru un timp în vârful
plantulei (frunzei cotiledonale) şi dacă solul are crusta puternică vârful plantulei întâmpină
rezistenţă mare şi nu reuşeşte să iasă afară cu tegumentul seminal fixat de el.
Datorită activităţii puternice a ţesuturilor de creştere situate în special în cele două zone ale
cotului fiecărei plante, este scoasă din pământ rădăcina plantulelor.
Această particularitate a răsăririi plantelor de ceapă prezintă o deosebită importanţă
pentru practica cultivatorilor şi impune alegerea pentru însămânţarea seminţelor de ceapă a
unor terenuri cu sol uşor şi cu structură bună, astfel ca să nu formeze în nici un caz crustă
puternică.
După răsărire pot fi distinse cinci faze mai importante de creştere a plantelor.
Faza I durează 8-10zile de la răsărire, timp în care plantele sunt considerate ca
parazite pentru că trăiesc pe seama substanţelor hrănitoare de rezervă din seminţe, neputând
să se aprovizioneze şi să-şi pregătească singure hrana. Această fază este foarte importantă
pentru producţie şi, de aceea, se impune folosirea unor seminţe cat mai mari, mai grele,
perfect sănătoase, pentru ca plantulele sa aibă la dispoziţie rezerve cât mai mari de hrană.
Faza a II-a durează urmatoarele 8-10 zile. La începutul acestei faze apare prima
frunză adevarată, iar urmatoarele continuă să apară în mod succesiv la interval de 5-6zile. Pe
discul abia format apar rădacini noi, rădăciniţa şi frunza cotiledonală moare. Deşi plantele
dispun de cele mai reduse posibilităţi în privinţa sistemului radicular şi a aparatului foliar,
încep să se aprovizioneze şi să-şi pregătească singure hrana. Este cea mai critică fază pentru
plantulele de ceapă şi impune o abundenţă de apă (80-90% din capacitatea de câmp) şi
substanţe nutritive în stratul superficial al solului.
Faza a III-a durează în continuare următoarele 20 de zile timp în care plantele îşi
creează posibilităţi mari de aprovizionare şi pregatire a hranei în urma creşterii sistemului
radicular şi a frunzelor. În această fază se poate începe administrarea îngrăsămintelor sub
formă de fertilizari faziale iar irigarea se face cand este nevoie.
Faza a IV-a dureaza în continuare circa două luni. Se caracterizează prin formarea şi
creşterea bulbului, plantele sintetizând substanţele hrănitoare şi ele fiind depozitate în cea mai
mare parte sub formă de rezervă în bulb. La începutul acestei faze continuă creşterea
frunzelor şi a rădăcinilor, iar mai târziu încetează creşterea acestor organe, continuând să
crească doar bulbul. În decursul acestei faze se administrează cea mai mare parte de
îngrăşamimte în cadrul fertilizarilor faziale. Spre sfârşitul acestei faze se sistează irigarea şi
fertilizarea.
Faza a V-a se prelungeşte în următoarele 20-30 zile, timp în care este sistată complet
creşterea frunzelor şi a sistemului radicular, în schimb are loc migrarea intensă a substanţelor
hrănitoare din frunzeîn bulb. În această fază începe şi se desăvârşeşte moartea frunzelor şi a
rădăcinilor, bulbii intrând în perioada de repaus. În această fază se menţine o umiditate cât
mai redusă în sol.

2.3. Particularităţi ecologice ale plantei cultivate

2.3.1. Temperatura

Ceapa nu are pretenții deosebite față de factorul temperatură. Seminţele încep să


germineze la 3-40C iar geminaţia optimă se realizează la 20-250C şi se desfășoară într-un
interval de 7-8 zile. Temperatura optimă pentru formarea bulbilor este de 20-300C. Plantele
tinere rezistă până la temperaturi de minus 6-70C. Reacţia la vernalizare(tratament al

12
plantelor la temperaturi scazute în urma căruia mugurii se diferențiază din potenţiali muguri
vegetativi în muguri floriferi) este des întâlnită la ceapa. Astfel, dacă arpagicul sau plantele
tinere sunt supuse timp de câteva săptămâni unor temperaturi de 4-150C, plantele formează
tulpini florale viguroase şi nu se mai dezvoltă bulbul.

2.3.2. Lumina

Ceapa are pretenţii mari față de factorul lumina. În condiții de lumină insuficienţă nu
se mai îngroașă bulbul şi nici nu se mai formează tulpinile florifere.

2.3.3. Apa

Apa este un factor determinant pentru reuşita culturii de ceapă. Apa trebuie să fie în
cantități suficiente în prima etapă de viață a cepei pentru a avea o cultură timpurie. De
asemenea pe perioada formării bulbului, apa determină și cantitatea producției, limitându-se
considerabil producția in lipsa acesteia.

2.3.4. Solul şi elementele nutritive

Cele mai bune soluri pentru cultura de ceapă sunt cele cu textura uşoară (pentru
cultura prin sămânţă) sau mijlocie, fertile şi bine structurate. Solurile grele nu sunt indicate
pentru cultura prin semănat direct deoarece se poate instala cu ușurință crusta si plantele
formate risca sa fie dezrădăcinate.

Elementele nutritive.Datorită sistemului radicular slab dezvoltat dar şi a perioadei


scurte de vegetație, ceapa are nevoie de cantități mari de substanțe nutritive, uşor accesibile în
zona de creştere a rădăcinilor în sol.

2.4. Măsuri tehnologice de cultură

2.4.1. Amplasarea culturii

Ca şi întreaga ţara, judetul Buzău se încadrează în climatul temperat continental.


Treptele de relief, ca şi poziţia sa la curbura Carpaţilor introduc o serie de nuanţe locale, ce
conduc la trei tipuri principale de climat: de munte, de deal şi de campie.
Climatul de munte se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 4-6℃
(temperaturile medii cele mei ridicate sunt în luna iulie, iar cele mai scăzute în ianuarie şi
februarie), precipitaţiile cresc cu altitudinea. Versanţii nordici şi nord-estici sunt expuşi
activităţii frontale maselor de aer din vest, fiind frecvent acoperiţi de nori, iar cei orientaţi
spre est au, în general, un cer mai senin. Suma precipitaţiilor depăşeşte evapotranspiraţia
potentială, fapt care asgură scurgerea de suprafaţă şi cea subterană.
Climatul de deal prezintă temperaturi medii anuale de 8-10℃; în luna iulie
temperatura medie oscilează între 19-20℃ . Precipitaţiile medii anuale sunt de 600-700
mm/an. Prezenţa numeroaselor depresiuni şi bazine creează condiţii favorabile inversiunilor
de temperatură, mai accentuate in sezonul rece al anului. Circulaţia generală atmosferică, dar
mai ales circulaţia geomorfologică a zonei de curbură impun dezvoltarea vânturilor foehnale.

13
Climatul de câmpie se caracterizează printr-o repartiţie relativ uniformă, în suprafaţă,
a elementelor climatice. Temparaturile medii anuale şi cele ale anotimpurilor de primăvară,
vara şi toamnă sunt mai mari decât în regiunea de dealuri şi de munte. Precipitaţiile
înregistrează valori sub 400 mm/an. Fenomenele de iarnă au o durată redusă, iar stratul de
zăpadă este instabil şi discontinuu. Trecerile de la iarnă la vară sunt buşte, desprimăvararea
fiind timpurie. Contintalismul este mai accentuat şi se manifestă printr-o frecvenţă mare a
zilelor tropicale şi a ploilor torenţiale din timpul verii, iar iarna prin prezenţa viscolelor create
de Crivăţ.

2.4.2. Planta (plantele) premergatoare

În cadrul asolamentelor legumicole ceapa dă producţii bune după oricare cultură care
îngraşă puternic solul şi lasă terenul curat de bruieni. Astfel, premergătoare foarte bune sunt
cerealele, mazărea, fasolea. Bune premergătoare tomate, ardei, vinete, care au fost fertilizate
cu gunoi de grajd (40t/ha)·
Sunt necorespunzătoare bostănoase şi vărzoase.

2.4.3.Cultivarele utilizate

 Rossa lunga di Firenze


 Timur

Timur
Timur – Clasa mediu timpurie, ceapa roşie. Perioada de creștere de 80-100 de zile.
Plantele cu frunzede culoare verde închis, acoperite cu un strat de ceară. Ceapa are forma
rotunjită alungită, de mari dimensiuni, cu o greutate 140-200 g, cu foi violet-roșii la culoare.
Interior de culoare violet-roz, suculent cu gust mediu iute. Recomandată creșterea în toate
regiunile, cu însămânțare direct în câmp sau prin butași.Pentru răsaduri cel mai bine este să
fie însămânțate în casete, sau în sertar. Aceste răsaduri pot tolera transplantul si se
acomodează ușor. Însămânțarea optimă se face cu o medie de 4-5 kg / ha. Numărul de plante
pe hectar ar trebui să fie de aproximativ 800.000 – 1.200.000, Dacă se doresc cepe mari, se
face foraj rar, cu rezultate de 600.000 – 800.000 de plante pe hectar. Recolta este mai bine
realizată, 80-90%, cu irigarea prin picurare. Se recomandă însămânțarea în rânduri de 6 și 8
(distanța între rânduri 27 cm). Plantarea corectă este esențială pentru un randament ridicat.
Cu un rând uniform de plante, tratamentul mecanic în câmp, recoltarea și uscarea sunt
facilitate. Acest lucru permite obținerea unui produs de înaltă calitate. Trebuie să se acorde o
atenție mare la udare, ceapa fiind foarte pretențioasă la umezeala. Cea mai mare cantitate de
apă e consumata de ceapă în perioada de creștere intensivă. Randamentul este - 50-70 t / ha.
Durata de conservare a cepei este de 6-7 luni.

Rossa lunga di Firenze


Este un soi nou, interesant, semi timpuriu, foarte productiv. Soiul are dublă utilizare:
ca ceapa verde şi ca ceapă uscată (lasat să se maturizeze). Fructul, la maturitate, este mare,
alungit cu pulpă și coajă (foi) roz intens, zemos, cu textura, aroma şi gust fine,
delicate, ideal pentru felurile din peste, în salate sau sosuri.
Direct în grădina: semănarea se face din februarie până în iunie, la o adâncime de circa 1,5
cm, la o distanta de 15 cm între rânduri. Substratul va fi pregătit și bine udat în prealabil.
Răsadurile apar cam în 14-28 de zile. Răriți plăntuțele la o distanță de 20-23 cm. Răsadurile

14
tinere fie se pot transplanta în alt loc, fie pot fi folosite ca ”ceapă verde”, lăsate să se
dezvolte în bulbi mari, fie utilizate în salate sau în mâncare.
Pentru ”ceapă verde” repicarea nu este necesară. Pentru a asigura ceapă verde,
proaspătă, pentru toată vara , vom avea grijă să semănăm eșalonat, la două-trei
săptămâni. Udarea va fi sistematică și abundentă. Ceapa iubește foarte mult apa (nu cea
băltită, firește). O ceapă udată rar va fi iute, mai rigidă și cu calitățile gustative mult
diminuate.
Pentru obținerea bulbilor mai mari, semănarea se va face cel mai târziu în aprilie, la o
adâncime de circa 1,5cm, la o distanță de circa 8 cm între plante. Recoltarea se poate face din
iulie
Rossa Lunga di Firenze este un soi foarte potrivit atât pentru consumul în stare
proaspătă cât și gătit.
Ceapa ajută la buna circulație a sângelui, este diuretica și stimulează pofta
de mâncare. Ceapa, mâncată seara, induce un somn liniștit și odihnitor.

2.5. Producerea răsadurilor

2.5.1. Locul

Producerea răsadurilor va realiza în răsadniţe semicalde sau solarii cu dublă protecţie,


prin acoperirea straturilor de răsad cu tunele joase. Pentru culturile de ceapă de apă,
răsadurile se produc în solarii încălzite sau parţial neîncălzite, în rasadniţe semicalde sau pe
straturi, în aer liber.
Producerea răsadului trebuie să se realizeze într-un spaţiu special amenajat. Acesta
trebuie să fie curat, dezinfectat şi luminos. Spaţiul destinat producerii răsadurilor trebuie să
permită un bun control al microclimatului (temperatura, umiditate şi aerisire).

Amplasarea răsadniţelor, serelor sau a solariilor pentru producerea răsadurilor trebuie


să se realizeze pe terenuri care să îndeplinească uramatoarele criterii:

1. să fie plan sau uşor înclinat spre sud (3 – 5%) şi deschis în aşa fel pentru a fi luminat pe
toată perioada zilei
2. să fie ferit de vânturi puternice sau de curenţi reci de aer prin obstacole naturale (dealuri,
perdele de protecţie din specii lemnoase de talie înaltă, clădiri) sau să se amplaseze pe
direcţia vânturilor dominante, garduri din plasă de sârmă,etc.
3. terenul trebuie să fie uşor permeabil, cu apa freatică la peste 2 m adancime, ferit de
inundaţia apelor de suprafaţă şi subterane
4. în apropierea spaţiilor de producere a răsadurilor trebuie să se găsească o sursă de apă
curată şi să existe posibilităţi de încălzire a acesteia
5. în interiorul spaţiilor de producere a răsadurilor trebuie să existe o reţea electrică de
iluminare

2.5.2. Dezinfecţia amestecului de pământ

Amestecul de pământ se va dezinfecta cu o soluţie zeamă albastră =3% (Sulfat de


cupru 3% dizolvat în apă- 300gr/10 litri apă ). După folosirea zemei albastre se va respecta

15
timpul de pauză până la semănat de cel putin 14 zile . Amestecul de pământ tratat se
lopătează bine de 3-4 ori , se acoperă cu prelată şi se lasă în repaus 14 zile .

2.5.3. Dezinfecţia seminţelor (tehnica, substanţele, concentraţiile, timpul)

Dezinfecţia se poate face prin tratarea seminţelor cu diferite produse chimice.Tratarea


cu substanţe chimice se poate face prin prăfuire sau îmbăiere. Cel mai mult se foloseşte
sulfatul de cupru (piatra vânătă). Seminţele de ceapă se tratează cu soluţii mai concentrate. Se
va face solutii in concentratie de 1%(10 grame la 1 litru de apă), folosindu-se vase de sticla
sau smaltuite.Semintele se aseaza in saculeti de panza rara, care se introduc in solutie unde se
tin doar 10 minute.După tratare, seminţele se scot din săculeţi şi se întind ca să se zvânte, fără
să se spele.

2.5.4. Semănatul

 data 10-15 martie


 compoziţia amestecului nutritiv trebuie să asigure toate elementele necesare unei
creşteri şi dezvoltări normale răsadului (cel puţin 40% mraniţă), astfel avem un
amestec nutritiv compus din mraniţă 45% + ţelină 45% + nisip 10%;
 metoda de semănat - seminţele se vor semăna în rânduri marcate cu o distanţă de
2mm între seminţe;
 cantitatea de sămânţă pentru asigurarea răsadurilor necesare pentru înfiinţarea unui
hectar de cultură variază în funcţie de densitatea culturii. Cantitatea de sămânţă pentru
un hectar este de 4-5 kg asigurând o densitate între 400-600 mii plante/ha;
 temperatura substratului nutritiv ( de la semănt la repicat) 17-25℃;
 temperatura aerului (de la semănat la repicat) 15-20℃;
 pregătirea substratului pentru semănat şi semănatul.Compoziţia amestecului nutritiv
(45% + telina 45% + nisip 10%) obţinută se pune în strat de 5-7 cm grosime în lădiţe
căptuşite cu folie, se tasează, se marchează rândurile, se seamănă des pe rânduri (2-3
mm între seminţe), apoi se adaugă un amestec de acoperire format din: mraniţă
30% + ţelină 30% + nisip 40%, în grosime de 0,5-0,7 cm. Se tasează din nou, se udă
convenabil cu sita fină.

2.6. Pregătirea terenului şi a solului pentru plantat

Toamna, terenul destinat culturii cepei de apă, se curăţă de resturile rămase de la


culturile precedente şi se fertilizează cu îngrăşăminte prevăzute pentru fertilizarea de bază:
25-40 t/ha mraniţă, 150-200 kg/ha sare poatasică sau sulfat de potasiu ori numai îngrăşăminte
minerale: 250-300 kg/ha superfosfat, 150-200 kg/ha azotat de amoniu, 150 kg/ha sare
potasică sau sulfat de potasiu (Balaşa, 1973).
Aceste îngrăşăminte se încorporează în sol prin arătura de bază, la 25-30 cm.
Înfiinţarii culturii va avea loc în epoca de primăvară,astfel aratura de toamnă se lasă în
brazdă nelucrată, pregatirea terenului urmând a fi continuată în primăvară. Pregatirea
terenului se va definitiva în primăvară prin lucrarea de modelat, care este obligatiorie în cazul

16
culturii de ceapă de apă, în straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau 94 (104)
cm.
2.7. Plantatul

Înființarea culturii se face prin plantarea răsadurilor în perioada 15 mai- 1iunie. În


acest scop se folosesc răsaduri în vârstă de circa 40-4 zile.

2.8.1. Calitatea răsadului

Un răsad de bună calitate prezintă un numar de 3-4 frunze, un sistem radicular bine dezvoltat,
o înălţime de 14-16 cm şi o grosime de 3-4 mm la colet.

2.8.2. Cantitatea de material săditor necesară pentru un hectar de cultură

Densitatea răsadului este de 800 - 1000 plante/m2 , care poate rezulta folosind 1000 -
1200 seminţe germinabile / m2 , iar cantitatea de sămânţă pentru producerea răsadului pentru
un hectar de cultură variază în funcţie de densitatea culturii.

2.8.3. Vârsta răsadurilor la plantare

Un răsad de bună calitate are o vârstă de 40-45 de zile.

2.8.4. Modul de plantare

Plantarea se efectuează manual, cu plantatorul, pe rândurile marcate pe strat, odată cu


modelarea terenului. Distanţele între plante pe rând variază între 4 şi 10 cm. O distanţă mai
mică între plante va duce, în final, la obţinerea de plante cu bulbul mic, cu diametrul de cel
mult 4-5 cm. În acelaşi timp, o asemenea distanţă înseamnă un consum mare de răsaduri
(peste 500-600 mii plante/hectar) şi implicit cheltuieli mari pe unitatea de suprafaţă. O
distanţă mare între plante pe rând înseamnă obţinerea unor bulbi de peste 6-8 cm în
diametru, de circa 200-500 grame, cu aspect deosebit şi o valoare comercială pe măsură.
Folosirea acestor distanţe va conduce la cheltuieli mai reduse cu procurarea răsadului.

2.9 Lucrări de ingrijire a culturii

completarea golurilor
irigarea
praşilele repetate(1-2 manuale şi 4-5 mecanice)
fertilizare fazială
combaterea bolilor şi dăunătorilor

2.9.1. Lucrări de îngrijire comune

Completarea golurilor se face manual, la 5-6 zile de la plantare, cu răsad de acelaşi


vârstă acelaşi soi şi calitate.
Irigarea se face din abundenţă, numai prin brazdă, pentru a preveni atacul puternic al
agenţilor patogeni, o normă de udare fiind de 300-400 m3 apă/ha. În funcţie de precipitaţiile

17
din timpul perioadei de vegetaţie, se aplică între 5-7 udări, mai ales în faza de crestere a
bulbului.
Combaterea bruienilor se realizează într-o mică măsură prin praşile. Praşitul se
efectuează numai manual şi de maxim 2-3 ori. Lucrarea se execută cu săpăligi speciale
(sapele Wolf) fără a provoca rănirea plantelor. Praşilele asigură , în afară de distrugerea
crustei şi a bruienilor, şi o afânare permanentă a solului, care permite o mai bună dezvoltare a
bubilor în sol, mai ales că dimensiunea acestora este ,uneori, aproape dublă faţă de cea de la
ceapa ceclama sau din arpagic.
Erbicidarea postemergentă se efectuează de exemplu cu Afalon, când plantele de
ceapă au cel puţin 2-3 frunze, iar bruienile sunt în fază de rozetă. Efectul ierbicidului se
observă dupa 2-3 zile. Rezultatul erbicidarii se corectează la 5-7 zile dupa erbicidare, printr-
un plivit manual, prin care sunt eliminate bruienile rezistente la erbicidul aplicat.
Fertilizarea fazială se realizează, de obicei, în două reprize, la 10-15 zile după
plantare, când plantele s-au prins şi apoi la circa două săptămâni, folosind îngrăşăminte
complexe (NK) sau numai pe bază de azot. Dozele variază în jur de 200 kg/ha şi se apreciază
în funcţie de regimul de creştere şi dezvoltare al plantelor. Asigurarea unui agrofond bogat şi
menţinerea acestuia au în vedere şi nevoile ridicate ale plantelor faţă de elementele nutritive
şi circumstanţele în care se preconizează obţinerea unor bulbi mari.
Combaterea bolilor. Bolile cu frecvenţă cea mai mare la culturile de ceapă de pe
solurile nisipoase sunt mana (Peronospora destructor) şi putregaiul cenuşiu al cepei (Botrytis
allii). Pentru combaterea manei se fac tratamente cu produse sistemice cum ar fi: Acrobat MZ
0,2%, Aliette 80 WP 0,3%, Ridomil Gold 0,25%, Curzate plus T 445 WP 0,25%, sau de
contact: Dithane M 45 0,2%, Bravo 500 SC 0,2 %, Folpan 80 WGD 0,15 % şi altele. La
semnalarea atacului putregaiului cenuşiu ceapa se tratează cu Bravo 500 SC 0,2%, Sumilex
50 WP 0,1%, Folpan 80 WGD 0,15%.

Combaterea daunatorilor. Dintre dăunători, musca cepei (Delia antigua) poate aduce
pagube mari, larvele acesteia afectând cultura încă de la răsărirea plantelor. Pentru
combaterea muştei cepei se fac tratamente cu Diazol 60 EC 0,15%, Zolone 35 EC 0,2%,
Sinoratox 35 EC 0,15%. Primul tratament se face la apariţia în masă a adulţilor, fiind urmat
de al II-lea tratament după 10 – 14 zile. Pentru combaterea tripsului comun (Thrips tabaci) se
fac tratamente cu Diazol 60 EC 0,2%, Mospilan 20 SC 0,04%, Confidor 0,05%. Tratamentele
se fac cu maşini de stropit (MPSP – 3 x 300 în agregat cu tractorul L – 445) sau manual cu
vermorelul pe suprafeţe mici. Cantitatea de soluţie folosită este de 400 – 600 l/ha, soluţia
conţinând obligatoriu şi un adeziv (Aracet 0,2%).

2.10. Recoltarea

Momentul optim de recoltare al cepei roşii se poate identifica după:

- gradul de uscare al frunzelor (frunzele încep să se usuce, ir în final vor cadea pe sol). După
7-10 zile ating maturitatea completă şi se pot recolta;

- dimensiunea bulbilor (odată cu venirea toamnei , bulbii de ceapă ajung la dimensiunile


specifice);

- perioada de plantare (100-200 zile în funcţie de varietatea cultivată);

18
2.10.1. Data începerii recoltării

Se recomandă începerea recoltarii cepei roşii la sfârşitul lunii septembrie (după 7 - 10 zile de
la ultima ploaie sau irigare). Această perioadă fără apă, permite maturarea deplină a bublilor
de ceapă.

2.10.2. Modul de recoltare (manual, semi-mecanizat, mecanizat)

Recoltarea cepei roşii se face prin smulgerea manual, cu ajutorul sapei sau cazmalei,
sau semimecanizat,folosind dislocatorul pentru rădăcinoase a cepelor. După dislocare,
plantele se smulg, se curăţă de pământ şi se fasonează, prin scurtarea rădăcinilor şi frunzelor
(la o treime din lungimea limbului ). Timp de cateva zile, bulbii recoltaţi sunt lăsaţi la uscat.

2.11. Condiţionarea producţiei şi transportul

Bulbii de ceapă roşie se curăţă de pământ (se îndepărtează primele foi ), se


îndepărtează rădăcinile uscate, se înlătură cei bolnavi.

2.11.1. Sortarea

Sortarea constă în separarea produselor pe clase de calitate ( Extra , Cal. I-a, Cal. a-II-
a), în funcţie de coloraţie, starea de sănătate, integritate, vicii de formă, turgerscenţă. Se
efectuează mnual sau mecanizat:

- manual, la banda de sortare, prin alegerea exemplalelor pozitive şi trecerea lor în ambalaje
corespunzătoare, sau prin eliminarea exemplarelor negative; de regulă se alege fracţiunea
care deţine proporţia minimă;

- mecanizat, cu instalaţii care ''citesc'' şi analizează caracteristicile calitative ale produselor,


prin intermediul celulelor fotoelectrice şi a softurilor informaţionale; acestea, la rândul lor,
trimit comenzi componentelor mecanice al e instalaţiilor, care separă produsele în funcţie de
caracteristicile analizate.

2.11.2. Ambalarea

Ambalarea produselor legumicole este operația de finalizare a fluxului tehnologic de


condiționare și are ca scop protejarea produselor în timpul transportului, favorizarea unei
manipulări mai uşoare a produselor iar din punct de vedere comercial, o prezentare
atrăgătoare. În funcție de destinație, produsele legumicole se ambalează în ambalaje de
manipulare, transport și depozitare și ambalaje de desfacere.

2.11.3. Transportul

Treansportul legumelor reprezintă deplasarea în timp a produselor legumicole de la


producător până la beneficiari sau consumatori. În orice tip de transport de legume,
obiectivele urmărite sunt:

 Men'inerea calităţii legumelor transportate


 Produsele să ajungă la destinaţie în cel mai scurt timp

19
 Chieltuielile de transport să fie cât mai mici
 Să asigure mecanizarea operaţiilor de încărcare-descărcare.

Legumele au capacitatea de a-şi modifica într-o măsură mai mare sau mai mică
însuşirile organoleptice în timpul transportului în funcţie de specie şi soi, condiţiile de
cultură, gradul de maturitate la care au fost recoltate şi fermitatea structo-texturală.

Transportul se face pe diferite căi: ruteră, feroviană, aeriană sau navală. Mijloacele de
transport folosite:

- Tractoare cu diferite tipuri de remorci

- Autocamioane cu remorci şi prelate

- Semiremorci izoterme

- Diferite tipuri de vagoane

- Nave

- Avioane

Pentru suprafeţe mici trasnsportul bulbilor de ceapă se poate realiza cu căruţa.

2.12. Producţia medie planificată

Producţia este de 20-30 t/ha, dar în tehnologie avansată, se pot obţine, cu deosebire în
anii favorabili, peste 35-40 t/ha.

20
2.13. Fişa tehnologică
Suprafaţa 2,2 ha
Planta premergătoare:
ardei
Nr. Lucrări manuale Lucrări mecanizate Materii și materiale
crt.
Luna calendaristică
Denumirea lucrării

de

Total lucrare ( lei)


Total consum
Agregat Tarif

materlialului
transformare
Nr. Ha. A.n.
Norma Z.O.

Denumirea

Preț unitar
Total Z.O.
Ha.

Total (lei)

Total (lei)
Categoria
salarizare

Total(lei)

motorină
Z.A.(zile

Consum
agregat)
A.n.

Coef.

( lei)
U.M.

Kg/ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
1 Nivelat teren IX/3 ha 0 U650+MTV- 300 2,2 1 0,4 28.6 660 660
4
2 Transportat IX/3 t U650+RM-5 300 0,11 0,05 0,088 7,04 33 33
îngrășăminte
chimice
3 Administrat IX/3 ha U650+MA3.5 300 1,32 0,68 0,15 11,44 396 Superfosfat 300 1320 1,8 2376
îngrășăminte 3564
chimice Sulfat de 100 440 1,8 792
potasiu
4 Arat 25 cm IX/3 ha U650+RM-5 300 2,75 1,25 0,56 28 825 825
5 Discuit III HA U650+GD- 300 1,38 0,63 0,19 7,5 414 414
3,2
6 Transport apă + III Mii/l U650+RCU- 300 0,11 0,05 0,03 1,6 33 Apă 0,4 0,88 1,5 1,32 34,32
pregătirea 4
soluției
7 Erbicidat III Ha/kg U650+E- 300 0,55 0,25 0,44 3,5 165 Ramrod 7 15,4 43 662,2 827,2
1200
8 Cultivație totală III Ha U650+CPGC 300 0,77 0,35 0,15 15 231 231
cu combinatorul 4
9 Modelat teren III Ha U650+MMS 300 1.32 0,6 0,24 5,2 396 396
1,4
10 Transportat răsad IV/3 Ha U650+RM-2 300 0,11 0,05 0,088 1,6 33 Răsad 1600 3520 0,6 2112 2145
11 Plantat răsaduri V/1 Mii 8,33 18,32 3 1282,4 1282,4
12 Irigat I V/1 Ha Apă 400 880 1,5 1320 1320
13 Completare V/2 Ha 0,50 1,1 2 66 66
goluri
14 Administrat V/3 Ha U650+MA- 300 1,49 0,68 0,15 2,6 447 Complex 200 440 2,2 968 1415
Îîngrăşămnte 3,5 27:13,5:0
15 Irigat II V/3 Ha Apă 400 880 1,5 1320 1320
16 Prășit mecanizat VI Ha U650+CL 4,5 300 1,1 0,5 0,33 4,0 330 330
I
17 Prășit manual I ( VI/3 Ha 16,66 36,65 3 2565,5
de corecție
18 Irigat III VII Apă 350 525 1,5 787,5 787,5
19 Transportat VII t U650+RM-5 300 0,11 0,05 0,088 1,6 33 33
îngrășăminte
chimice 21
20 Administrat VII/2 Ha U650+MA3.5 300 1,49 0.68 0,15 2,6 447 Complex 200 440 2,2 968 1415
îngrășăminte 27:13,5:0
chimice
21 Irigat IV VII/2 Ha Apă irigat 350 525 1,5 787,5 787,5

22 Transport apă + VII/3 Mii/l U650+RCU- 300 0,11 0,05 0,03 1,6 33 Apă 0,4 0,88 1,5 1,32 34,32
pregătire soluție 4
23 Combaterea VII/3 Ha/kg U650+MEP- 300 0,55 0,25 0,04 3,5 165 Ridomil+48 2,5 6,25 50 312,15
bolilor și 900 845,79
dăunătorilor I Nemafos 0,2 0,44 906 398,64
46 CE
24 Prășit mecanizat VII/3 Ha U650+CL 4,5 300 0,66 0,3 0,18 3,5 198 198
II
25 Transport VII/3 t U650+RM-5 300 0,11 0,05 0,088 1,6 33 33
îngrășăminte
chimice
26 Irigat IV VIII/1 Ha Apă 350 525 1,5 787,5 787,51
27 Prășit manual II VIII/1 Ha 16,66 36,65 3 2565,5 300 2565,5
28 Transport apă+ VIII/2 Mii/l U650+RCU- 300 0,11 0,05 0,03 1,6 33 Apă 0,4 0,88 1,5 1,32 2,92
pregătirea 4
soluției
29 Combaterea VIII/2 Ha/l U650+MEP- 300 0,55 0,25 0,04 3,5 165 Aliette 80 2 4,4 396,5 872,3
bolilor și 900 WP0 1906,7
dăunătorilor II Sulfat de 2 4,4 13,5 59,4
cupru 1%;
30 Recoltat I IX/3 Ha 1,66 3,652 1 182,6 1,16 0,53 0,22 6,5 348 348
31 Transportat X t U650+RM-2 300 0,11 0,05 0,08 1,6 33 33
recolta I
32 Recoltat II X/2 Ha 1,66 3,652 1 182,6 300 1,16 0,53 0,22 6,5 159 159
33 Transportat X/3 t U650+2RM- 300 0,11 0,05 0,08 1,6 33 33
recoltă II 2
34 TOTAL AN DE 24832,66
PLAN
35 TOTAL
GENERAL

22
3. TABELE, ANEXE LA FIŞA TEHNOLOGICĂ

23
3.1 Deviz cadru suprafaţa 1 Ha

Nr. Denumirea lucrării Consum forţă Consum materiale


Crt.
Manuală Mecanică
Z.O. LEI Z.A. LEI Denumire U.M Preţ Cantitate Val
materiale unitar (lei)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 PRODUCŢIA 0,4 300


NEDETERMINATĂ
2 PREGĂTIREA TERENULUI 1,98 2460 -superfosfat Kg 1,8 300 540
-sulfat de potasiu Kg 1,8 100 180
-ramrod Kg 43 7 301
-apă m3 1,5 400 600
3 ÎNFIINŢAREA CULTURII 8,33 70 -răsad Mii/fire 0.7 1000 700

4 ÎNTREŢINEREA CULTURII -apă m3 1,5 1450 3190


-complex III kg 2,2 400 880
-ridomil kg 50 2,5 125
-Nemafos l 906 0,2 181,2
- Aliette 80 l 396,5 2 793
WP0
-sulfat de Cu l 13,5 2 27
0,1%

5 RECOLTAREA/ TRANSPORT 2 22 44

6 TOTAL 1373,5 3663,7 7517,3

24
 Deviz cadru suprafaţa 2,2 Ha

Consum forţă Consum materiale


Nr.
Crt. Denumirea lucrării Manuală Mecanică
Z.O. LEI Z.A. LEI Denumire U.M Preţ Canti Val
materiale unitar tate (lei)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 PRODUCŢIA 0,88 660


NEDETERMINATĂ
4,35 5412 -superfosfat Kg 1,8 660 1180
2 PREGĂTIREA TERENULUI -ramod Kg 1,8 15,4 662,2
-sulfat de Kg 43 220 396
potasiu
-apă m3 1,5 880 1320
3 ÎNFIINŢAREA CULTURII 18,326 1282,82 -răsaduri -mii-fire 0,7 2200 1540
-apă m3 1,5 3190 7018
-complex III kg 2,2 880 1936
-ridomil kg 906
4 ÎNTREŢINEREA CULTURII -Nemafos kg 396,5
- Aliette 80 l
WP0
-sulfat de Cu l 13,5
0,1%

5 RECOLTAREA/ TRANSPORT 2 65 013


6 TOTAL 3021.7 8060 16437,
,14 4

25
26
3.2. Schema de maşini pentru mecanizarea lucrărilor

Nr crt. Denumirea lucrării Agregatul folosit


1 Desfiiţarea culturii anterioare U650+GD 3,2
2 Nivelat U650+NT 2,8
3 Transportat îngraşaminte chimice U650+RM 5
4 Administrat îngraşaminte chimice U650+MA 3,5
5 Arat la 25 cm U650+PP 3
6 Discuit U650+GD 3,2
7 Transport apă + pregătirea solului U650+RCU 4
8 Erbicidat U650+EEP 600
9 Cultivatie totala U650+CPGC-4
10 Modelat terenul U650+MMS 1,4
11 Praşit mecanizat L445+CL 4,5
12 Administrat îngrăşăminte chimice L445+MA 3,5
13 Combaterea bolilor L 445+MC 300
14 Recoltat MRC-1,2

27
4. TABELE CENTRALIZATOARE, ANEXE LA PROIECT

28
4.1. Centralizatorul resurselor umane (ZO)

 Centralizator resurse umane (ZO) (1 Ha)

Nr. Crt. Cultura Suprafaţa Total Z.O. Total lei


1 Ceapă de apă 1 97,545 6844,6

 Centralizator resurse umane (ZO) (2,2 Ha)

Nr. Crt. Cultura Suprafaţa Total Z.O. Total lei


1 Ceapă de apă 2,2 214,599 15058,12

29
4.2.Centralizatoul de materiale (cantitativ şi valoric)
 Centralizatorul necesarului de materiale 1 Ha

Nr. Denumire material U.M Cantitate Valoare (lei)


crt.
1 Superfosfat kg 300 540
2 Sulfat de potasiu Kg 440 792
3 Ramrod Kg 7 301
4 Complex 27:13,5:0 Kg 400 880
5 Ridomil-48 Kg 2,5 125
6 Nemafos 46 CE Kg 0,2 181,2
7 Aliette 80 WP0 L 2 793
8 Sulfat de cupru 1%; L 2 27
9 Apă m3 1851,2 2776,8
10 Răsad Mii/fire 1000 700
TOTAL 7116

 Centralizator de materiale pentru 2,2 Ha

Nr. Denumire material U.M Cantitate Valoare (lei)


crt.
1 Superfosfat kg 300 1188
2 Sulfat de potasiu Kg 440 1742,4
3 Ramrod Kg 7 662,2
4 Complex 27:13,5:0 Kg 400 1936
5 Ridomil-48 Kg 2,5 275
6 Nemafos 46 CE Kg 0,2 398,74
7 Aliette 80 WP0 L 2 1744,6
8 Sulfat de cupru 1%; L 2 59,4
9 Apă m3 1851,2 4072,64
10 Răsad Mii/fire 1000 2200
TOTAL 15655,2

30
31
5. ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARĂ A CULTURII

32
Analiza economico-financiară la culturii de ceapă de apă

Producţia conercială: 30 t Suprafaţa: 2,2

Nr. Crt Denumire indicator economic Valoare

1 Cheltuieli cu lucrări manuale 6844,6


2 Cheltuieli cu lucrări mecanice 5643
3 Chieltuieleli materiale 15655,2
4 Cheltuieli directe de exploatare 10256,3
5 Cheltuieli indirecte generale 3456,2
6 Cheltuieli indirecte comune 1234.7
7 Chieltuieli indirecte comune 2000.3
8 Cheltuieli totale indirecte
9 Cheltuieli totale de exploatare
10 Costul de producţie
11 Venitul obţinut
12 Profitul brut
13 Impozit pe profit
14 Profit net
15 Rata profitului net

33
6. NORME DE PROTECTIA MUNCII SI DE PREVENIRE SI STINGERE A
INCENDIILOR

34
ART.1 - În executarea lucrărilor agricole mecanizate pentru conducerea tractoarelor şi
maşinilor agricole, cât şi pentru deservirea acestora se vor folosi numai persoanele angajate
de către fermă în acest scop, având calificarea necesară, fiind instruite pentru cunoaşterea
regulilor de tehnică a securităţii muncii pe care să şi le însuşească cu fişa de instructaj
individual întocmită.

ART. 253 - Subsţantele chimice folosite la fertilizarea solului în anumite situaţii prezintă
pericolul de îmbolnăvire a muncitorilor care le manipulează, precum şi pericol de explozie.
Pentru preîntampinarea acestor pericole este necesar ca personalul muncitor să cunoască şi să
aplice măsurile de protecţie specifice.

ART. 239 - Înainte de începerea lucrului la maşina de plantat răsaduri, pentru prevenirea
accidentelor se vor respecta cu stricteţe următoarele reguli de protecţie a muncii:

a) muncitorii care deservesc fiecare secţie de plantat, vor fi îmbrăcaţi cu şalopete bine
închise pe corp, la picioare şi la mâini;

b) se interzice efectuarea curăţirii sau a ungerii maşinii în timpul funcţionării;

c) se interzice atingerea cu mâna a organelor în mişcare;

d) se interzice a circula cu maşina în poziţie de lucru pe drumurile publice.

ART. 193 - La grapele cu colţi, înainte de începerea lucrului se verifică şi se asigură


lungimea dispozitivelor de remorcare.

ART. 249 - La executarea mecanizată a lucrărilor de întreţinere cu grape, sape rotative şi


cultivatorul se interzice urcarea şi coborârea în timpul lucrului, a mecanicilor agricoli de pe
agregate.

ART. 196 - Este interzisă operaţia de reglare sau reparaţie a maşinii de lucru în timpul
deplasării, acestea efectuandu-se doar după decuplarea de la tractor.

ART. 199 - În timpul lucrului nu se va admite intrarea persoanelor între tractor şi maşina
agricolă remorcată.

ART. 28 - Angajaţii trebuie să se prezinte la programul de lucru, în stare normală, odihniţi şi


corect îmbrăcaţi pentru a-şi putea îndeplini în mod corespunzător sarcinile care li se
încredinţează.

ART. 30 - Angajaţii sunt obligaţi să participe cu regularitate la instrucţiunile de protecţie a


muncii care se fac de către conducătorii proceselor de muncă şi să-şi însuşească normele de
protecţia muncii corespunzătoare activităţii ce o desfaşoară.

ART. 32 - Înainte de începerea lucrului vor verifica dacă instalaţiile, maşinile, utilajele şi
sculele pe care le vor folosi sunt în stare bună; în cazul unora necorespunzătoare, va fi
anunţat direct şeful de fermă.

35
ART. 266 - În timpul lucrărilor de protecţie a plantelor se va aplica regulile pentru folosirea
pesticidelor.

ART. 269 - În timpul funcţionării maşinilor este interzis muncitorilor:

 să mănânce, să bea, să fumeze;


 să demonteze piesele din circuitul de refulare a lichidelor.

ART. 10 - Orice muncitor sau grup de mucitori trebuie intruiţi înainte de începerea lucrului şi
asupra lucrului în sine de executat.

ART. 4 - Pentru evitarea accidentelor, şefii formaţiilor de lucru sunt obligaţi să facă cunoscut
muncitorilor anumite locuri periculoase, pante accidentale, adâncimea apelor curgătoare, etc.
Să nu permită muncitorilor în stare de ebrietate, oboseală sau bolnavi la locul de muncă.

36
7. BIBLIOGRFIA

http://agraris.ro/vegetal/caractere-si-particularitati-biologice-la-ceapa
http://agricool.ro/index.php/2015/10/04/ceapa/
http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap1.pdf
http://hortitom.ro/tehnologii/ceapa-de-samanta/
https://forum.softpedia.com/topic/648001-ceapa/
http://www.agrari.ro/tratament-pentru-combaterea-daunatorilor-la-ceapa-si-
usturoi-35570/
http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/tehnologia-de-cultivare-a-cepei-
prin-rasad-(ceapa-de-apa)-9761.html

37