Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.2.4. Nebulozitatea............................................................................................................................
1.2.5. Numărul de zile cu viteze ale vântului mai mari sau egale cu 16m/s (media lunară)...............
2. TEHNOLOGIA CULTURII..................................................................................................................
2.3.1. Temperatura............................................................................................................................
2.3.2. Lumina.....................................................................................................................................
2.3.3. Apa............................................................................................................................................
1
2.4. Măsuri tehnologice de cultură.......................................................................................................
2.5.Producerea răsadurilor.................................................................................................................
2.5.1. Locul.........................................................................................................................................
- suprafaţa necesară...........................................................................................
- metoda de semănat..........................................................................................
- cantitatea de samânţă pentru asigurarea răsadurilor necesare pentru înfiiţarea
unu ha de cultură............................................................................................
2.7. PLantatul........................................................................................................................................
2.9. Recoltarea.....................................................................................................................................
2
2.9.1. Data începerii recoltării..............................................................................................................
2.10.1. Sortarea....................................................................................................................................
2.10.2. Ambalarea...............................................................................................................................
2.10.3. Transportul..............................................................................................................................
7. BIBLIOGRAFIA...................................................................................................................................
3
1. ANALIZA CONDIŢIILOR DE CADRU NATURAL
4
1.1. CONDIŢI DE SOL
Condiţii de formare
Cernoziomurile, în ţara noastră, se formează într-un climat temperat-continental, ce se
caracterizează prin temperaturi medii anuale cuprinse între 8,3 şi 11,5℃ şi precipitaţii medii
anuale ce variază între 440 şi 500mm; iar indicii de ariditate între 20-25.
Vegetaţia naturală sub care se formează aceste soluri erte reprezentată prin asociaţii
ierboase bine dezvoltate, dar presărate din loc în loc de arbuşti şi subarbuşti, acare apar mai
alesc în văi sau locuri mai adăpostite. Dintre asociaţiile ierboase cea mai frecvent întâlnită
este ascociaţia de Festuca valesiaca, alături de care mai apar şi alte asociaţii. Astfel în Câmpia
5
Română, asociaţia de Festuca valesiaca este însoţită de asociaţiile ierboase de Artemisia
austriaca, Agropyren cristatum, Chryzopogon gryllus, Stipa penata etc.
Pe Platforma Dobrogeană, asociatţa Festuca valesiaca este însoţită de Stipa capillata şi
Stipa lessingiana.
In Campia de Vest a tarii si in Podisul Moldovenesc asociatia de Festuca valesiaca
este insotita de asociatiile de Poa bulbosa si Stipa joannis. Dintre subarbustii caracteristici
amintim: Prunus spinosa, Rosa canina, Crategus monogyna si Amygdalus nana.
Roca initiala sub care s-au format cernoziomurile nu se poate urmari astazi, decat cu
mare greutate, din cauza luării în cultura a solurilor. Această vegetaţie se mai menţine doar pe
suprafeţe mai restrânse în zonele de păşuni şi fante.
Cernoziomurile se formează pe reliefuri cu altitudini cuprinse între 15 până la 200 m,
reprezentate prin câmpii( uniforme sau valurte), platouri, podişuri, coline joase, interfluvii,
depresiuni şi versanti.
Apa freatică nu influenţează formarea acestor soluri, întrucat apare la adâncimi
mari(peste 10-20m); dar când apare la adancimi mici(3-5m) poate influenţa fomarea acestor
soluri.
6
1.2.1 Regimul termic
Tabelul 1.1.1
Staţia Luna An
uala
Buzau I II III IV V VI VII VII IX X XI XI 12.
I I 8
4.8 3.1 7.8
12. 19. 23. 26. 23. 16. 12. 3.6 -
0 6 7 2 8 8 1 0.3
http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap1.pdf
Tabelul 1.1.2
Staţi Luna An
a ual
a
Buza I II III IV V VI VII VII IX X XI XII 40.
u I 3
16. 17. 21. 24. 33. 38. 39. 39. 37. 35. 25. 21.
5 5 7 4 0 1 8 6 0 3 0 6
http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap1.pdf
7
Datele calendaristice cand s-au înregistrat temperaturi de 0℃ şi 5℃ (în aer)
Tabelul 1.5
Tabelul 1.6
Tabelul 1.7
8
1.2.4. Nebulozitatea
Tabelul 1.8
Tabelul 1.9
Numarul de zile cu viteze ale vântului mai mari sau egale cu 16 m/s ( )
Tabelul 1.10
N NE E SE S SV V NV
1.6 17.3 14.5 3.3 2.6 19.1 24.0 4.0
9
2. TEHNOLOGIA CULTURII
10
2.1. Importanţa culturii
Ceapa este cultivată pentru bulbi frunze şi tulpina falsă. Bulbii sunt folosiţi pentru
prepararea diferitelor mâncăruri, dar şi sub formă conservată. Sub formă de ceapă verde se
consumă în stare proaspătă.
Ceapa conţine numeroase elemente nutritive cum ar fi: lipide, săruri minerale, hidraţi de
carbon, proteine, vitamine (B1, B2), fier, potasiu, şi substanţe volatile cu conţinut de sulf,
numite “fitoncide” care au acţiune antibiotică.
În condiţiile de climă din ţara nostră, ceapa de apa este o plantă erbacee, bienală.
Caractere botanice. Rădăcina: în momentul germinării seminţelor apare radicela care
trăieşte până la apariţia primelor frunze adevărate. În acest moment se formează discul
tinerei plante pe care apare un număr de 30-70 rădăcini fibroase şi albicioase. Înrădăcinarea
este în general superficială la adancime de 30-40 cm.
Tulpina: este reprezentată de discul (porţiunea tare de la baza bulbului). Pe partea inferioară
sunt prinse rădăcinile, iar pe partea superioară se află mugurii vegetativi şi frunzele.
Frunzele: imediat după încolţirea seminţei apare la suprafaţa solului frunza
cotiledonală filiformă, îndoită, vârful încă rămâne un interval de timp îngropat în pământ,
legat de sămânţa, iar treptat frunza se îndreaptă, ca după cca o săptămână să apară prima
frunză adevarată, continuându-se la intervale de cca 5 zile formarea următoarelor frunze.
Frunzele de la partea bazală, la locul de inserţie pe disc, se îngroaşă, mai tarziu formând
bulbul, iar la suprafaţa solului sunt cilindrice, fistuloase, înguste, de culoare verde-albăstruie,
cu epiderma netedă şi lucioasă, acoperite cu pruină. În funcţie de cultivar, plantele formează
10-15 frunze.
Bulbul: pe masura ce plantele îşi dezvoltă un aparat asimilator bogat, trec la formarea
bulbilor. Frunzele la baza lor se modifică, devin şi suculente, în ele depozitându-se substanţe
hrănitoare de rezervă ale plantei. Pe disc, în interiorul bulbului, se formează unul sau mai
mulţi muguri, grupaţi câte 2-3, înveliţi laolaltă în 2-3 frunze îngroşate, formând aşa-zisele
inimi ale cepei. La exterior, bulbii sunt acoperiţi cu frunze subţiri, membranoase, uscate la
maturitate, a căror culoare variază cu soiul de ceapă. Forma şi mărimea bulbilor depinde de
cultivar (soi sau hibrid), de agrotehnica aplicată şi de factorii de vegetaţie. În general, bulbul
de ceapă are forma mai mult sau mai puţin apropiată de cea sferică sau ovoidă, greutatea
variind de la cateva grame (la arpagic), până la 300g. Există şi bulbi care ajung la greutatea
de 600-800g, dar în cazuri mai rare.
Particularităţi biologice:
11
îndoitură sub forma de genunche a frunzei cotiledonale. Prin creştere, în mod normal este tras
afară din pământ vârful plantulei. Tegumentul seminal rămâne fixat pentru un timp în vârful
plantulei (frunzei cotiledonale) şi dacă solul are crusta puternică vârful plantulei întâmpină
rezistenţă mare şi nu reuşeşte să iasă afară cu tegumentul seminal fixat de el.
Datorită activităţii puternice a ţesuturilor de creştere situate în special în cele două zone ale
cotului fiecărei plante, este scoasă din pământ rădăcina plantulelor.
Această particularitate a răsăririi plantelor de ceapă prezintă o deosebită importanţă
pentru practica cultivatorilor şi impune alegerea pentru însămânţarea seminţelor de ceapă a
unor terenuri cu sol uşor şi cu structură bună, astfel ca să nu formeze în nici un caz crustă
puternică.
După răsărire pot fi distinse cinci faze mai importante de creştere a plantelor.
Faza I durează 8-10zile de la răsărire, timp în care plantele sunt considerate ca
parazite pentru că trăiesc pe seama substanţelor hrănitoare de rezervă din seminţe, neputând
să se aprovizioneze şi să-şi pregătească singure hrana. Această fază este foarte importantă
pentru producţie şi, de aceea, se impune folosirea unor seminţe cat mai mari, mai grele,
perfect sănătoase, pentru ca plantulele sa aibă la dispoziţie rezerve cât mai mari de hrană.
Faza a II-a durează urmatoarele 8-10 zile. La începutul acestei faze apare prima
frunză adevarată, iar urmatoarele continuă să apară în mod succesiv la interval de 5-6zile. Pe
discul abia format apar rădacini noi, rădăciniţa şi frunza cotiledonală moare. Deşi plantele
dispun de cele mai reduse posibilităţi în privinţa sistemului radicular şi a aparatului foliar,
încep să se aprovizioneze şi să-şi pregătească singure hrana. Este cea mai critică fază pentru
plantulele de ceapă şi impune o abundenţă de apă (80-90% din capacitatea de câmp) şi
substanţe nutritive în stratul superficial al solului.
Faza a III-a durează în continuare următoarele 20 de zile timp în care plantele îşi
creează posibilităţi mari de aprovizionare şi pregatire a hranei în urma creşterii sistemului
radicular şi a frunzelor. În această fază se poate începe administrarea îngrăsămintelor sub
formă de fertilizari faziale iar irigarea se face cand este nevoie.
Faza a IV-a dureaza în continuare circa două luni. Se caracterizează prin formarea şi
creşterea bulbului, plantele sintetizând substanţele hrănitoare şi ele fiind depozitate în cea mai
mare parte sub formă de rezervă în bulb. La începutul acestei faze continuă creşterea
frunzelor şi a rădăcinilor, iar mai târziu încetează creşterea acestor organe, continuând să
crească doar bulbul. În decursul acestei faze se administrează cea mai mare parte de
îngrăşamimte în cadrul fertilizarilor faziale. Spre sfârşitul acestei faze se sistează irigarea şi
fertilizarea.
Faza a V-a se prelungeşte în următoarele 20-30 zile, timp în care este sistată complet
creşterea frunzelor şi a sistemului radicular, în schimb are loc migrarea intensă a substanţelor
hrănitoare din frunzeîn bulb. În această fază începe şi se desăvârşeşte moartea frunzelor şi a
rădăcinilor, bulbii intrând în perioada de repaus. În această fază se menţine o umiditate cât
mai redusă în sol.
2.3.1. Temperatura
12
plantelor la temperaturi scazute în urma căruia mugurii se diferențiază din potenţiali muguri
vegetativi în muguri floriferi) este des întâlnită la ceapa. Astfel, dacă arpagicul sau plantele
tinere sunt supuse timp de câteva săptămâni unor temperaturi de 4-150C, plantele formează
tulpini florale viguroase şi nu se mai dezvoltă bulbul.
2.3.2. Lumina
Ceapa are pretenţii mari față de factorul lumina. În condiții de lumină insuficienţă nu
se mai îngroașă bulbul şi nici nu se mai formează tulpinile florifere.
2.3.3. Apa
Apa este un factor determinant pentru reuşita culturii de ceapă. Apa trebuie să fie în
cantități suficiente în prima etapă de viață a cepei pentru a avea o cultură timpurie. De
asemenea pe perioada formării bulbului, apa determină și cantitatea producției, limitându-se
considerabil producția in lipsa acesteia.
Cele mai bune soluri pentru cultura de ceapă sunt cele cu textura uşoară (pentru
cultura prin sămânţă) sau mijlocie, fertile şi bine structurate. Solurile grele nu sunt indicate
pentru cultura prin semănat direct deoarece se poate instala cu ușurință crusta si plantele
formate risca sa fie dezrădăcinate.
13
Climatul de câmpie se caracterizează printr-o repartiţie relativ uniformă, în suprafaţă,
a elementelor climatice. Temparaturile medii anuale şi cele ale anotimpurilor de primăvară,
vara şi toamnă sunt mai mari decât în regiunea de dealuri şi de munte. Precipitaţiile
înregistrează valori sub 400 mm/an. Fenomenele de iarnă au o durată redusă, iar stratul de
zăpadă este instabil şi discontinuu. Trecerile de la iarnă la vară sunt buşte, desprimăvararea
fiind timpurie. Contintalismul este mai accentuat şi se manifestă printr-o frecvenţă mare a
zilelor tropicale şi a ploilor torenţiale din timpul verii, iar iarna prin prezenţa viscolelor create
de Crivăţ.
În cadrul asolamentelor legumicole ceapa dă producţii bune după oricare cultură care
îngraşă puternic solul şi lasă terenul curat de bruieni. Astfel, premergătoare foarte bune sunt
cerealele, mazărea, fasolea. Bune premergătoare tomate, ardei, vinete, care au fost fertilizate
cu gunoi de grajd (40t/ha)·
Sunt necorespunzătoare bostănoase şi vărzoase.
2.4.3.Cultivarele utilizate
Timur
Timur – Clasa mediu timpurie, ceapa roşie. Perioada de creștere de 80-100 de zile.
Plantele cu frunzede culoare verde închis, acoperite cu un strat de ceară. Ceapa are forma
rotunjită alungită, de mari dimensiuni, cu o greutate 140-200 g, cu foi violet-roșii la culoare.
Interior de culoare violet-roz, suculent cu gust mediu iute. Recomandată creșterea în toate
regiunile, cu însămânțare direct în câmp sau prin butași.Pentru răsaduri cel mai bine este să
fie însămânțate în casete, sau în sertar. Aceste răsaduri pot tolera transplantul si se
acomodează ușor. Însămânțarea optimă se face cu o medie de 4-5 kg / ha. Numărul de plante
pe hectar ar trebui să fie de aproximativ 800.000 – 1.200.000, Dacă se doresc cepe mari, se
face foraj rar, cu rezultate de 600.000 – 800.000 de plante pe hectar. Recolta este mai bine
realizată, 80-90%, cu irigarea prin picurare. Se recomandă însămânțarea în rânduri de 6 și 8
(distanța între rânduri 27 cm). Plantarea corectă este esențială pentru un randament ridicat.
Cu un rând uniform de plante, tratamentul mecanic în câmp, recoltarea și uscarea sunt
facilitate. Acest lucru permite obținerea unui produs de înaltă calitate. Trebuie să se acorde o
atenție mare la udare, ceapa fiind foarte pretențioasă la umezeala. Cea mai mare cantitate de
apă e consumata de ceapă în perioada de creștere intensivă. Randamentul este - 50-70 t / ha.
Durata de conservare a cepei este de 6-7 luni.
14
tinere fie se pot transplanta în alt loc, fie pot fi folosite ca ”ceapă verde”, lăsate să se
dezvolte în bulbi mari, fie utilizate în salate sau în mâncare.
Pentru ”ceapă verde” repicarea nu este necesară. Pentru a asigura ceapă verde,
proaspătă, pentru toată vara , vom avea grijă să semănăm eșalonat, la două-trei
săptămâni. Udarea va fi sistematică și abundentă. Ceapa iubește foarte mult apa (nu cea
băltită, firește). O ceapă udată rar va fi iute, mai rigidă și cu calitățile gustative mult
diminuate.
Pentru obținerea bulbilor mai mari, semănarea se va face cel mai târziu în aprilie, la o
adâncime de circa 1,5cm, la o distanță de circa 8 cm între plante. Recoltarea se poate face din
iulie
Rossa Lunga di Firenze este un soi foarte potrivit atât pentru consumul în stare
proaspătă cât și gătit.
Ceapa ajută la buna circulație a sângelui, este diuretica și stimulează pofta
de mâncare. Ceapa, mâncată seara, induce un somn liniștit și odihnitor.
2.5.1. Locul
1. să fie plan sau uşor înclinat spre sud (3 – 5%) şi deschis în aşa fel pentru a fi luminat pe
toată perioada zilei
2. să fie ferit de vânturi puternice sau de curenţi reci de aer prin obstacole naturale (dealuri,
perdele de protecţie din specii lemnoase de talie înaltă, clădiri) sau să se amplaseze pe
direcţia vânturilor dominante, garduri din plasă de sârmă,etc.
3. terenul trebuie să fie uşor permeabil, cu apa freatică la peste 2 m adancime, ferit de
inundaţia apelor de suprafaţă şi subterane
4. în apropierea spaţiilor de producere a răsadurilor trebuie să se găsească o sursă de apă
curată şi să existe posibilităţi de încălzire a acesteia
5. în interiorul spaţiilor de producere a răsadurilor trebuie să existe o reţea electrică de
iluminare
15
timpul de pauză până la semănat de cel putin 14 zile . Amestecul de pământ tratat se
lopătează bine de 3-4 ori , se acoperă cu prelată şi se lasă în repaus 14 zile .
2.5.4. Semănatul
16
culturii de ceapă de apă, în straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 50 cm sau 94 (104)
cm.
2.7. Plantatul
Un răsad de bună calitate prezintă un numar de 3-4 frunze, un sistem radicular bine dezvoltat,
o înălţime de 14-16 cm şi o grosime de 3-4 mm la colet.
Densitatea răsadului este de 800 - 1000 plante/m2 , care poate rezulta folosind 1000 -
1200 seminţe germinabile / m2 , iar cantitatea de sămânţă pentru producerea răsadului pentru
un hectar de cultură variază în funcţie de densitatea culturii.
completarea golurilor
irigarea
praşilele repetate(1-2 manuale şi 4-5 mecanice)
fertilizare fazială
combaterea bolilor şi dăunătorilor
17
din timpul perioadei de vegetaţie, se aplică între 5-7 udări, mai ales în faza de crestere a
bulbului.
Combaterea bruienilor se realizează într-o mică măsură prin praşile. Praşitul se
efectuează numai manual şi de maxim 2-3 ori. Lucrarea se execută cu săpăligi speciale
(sapele Wolf) fără a provoca rănirea plantelor. Praşilele asigură , în afară de distrugerea
crustei şi a bruienilor, şi o afânare permanentă a solului, care permite o mai bună dezvoltare a
bubilor în sol, mai ales că dimensiunea acestora este ,uneori, aproape dublă faţă de cea de la
ceapa ceclama sau din arpagic.
Erbicidarea postemergentă se efectuează de exemplu cu Afalon, când plantele de
ceapă au cel puţin 2-3 frunze, iar bruienile sunt în fază de rozetă. Efectul ierbicidului se
observă dupa 2-3 zile. Rezultatul erbicidarii se corectează la 5-7 zile dupa erbicidare, printr-
un plivit manual, prin care sunt eliminate bruienile rezistente la erbicidul aplicat.
Fertilizarea fazială se realizează, de obicei, în două reprize, la 10-15 zile după
plantare, când plantele s-au prins şi apoi la circa două săptămâni, folosind îngrăşăminte
complexe (NK) sau numai pe bază de azot. Dozele variază în jur de 200 kg/ha şi se apreciază
în funcţie de regimul de creştere şi dezvoltare al plantelor. Asigurarea unui agrofond bogat şi
menţinerea acestuia au în vedere şi nevoile ridicate ale plantelor faţă de elementele nutritive
şi circumstanţele în care se preconizează obţinerea unor bulbi mari.
Combaterea bolilor. Bolile cu frecvenţă cea mai mare la culturile de ceapă de pe
solurile nisipoase sunt mana (Peronospora destructor) şi putregaiul cenuşiu al cepei (Botrytis
allii). Pentru combaterea manei se fac tratamente cu produse sistemice cum ar fi: Acrobat MZ
0,2%, Aliette 80 WP 0,3%, Ridomil Gold 0,25%, Curzate plus T 445 WP 0,25%, sau de
contact: Dithane M 45 0,2%, Bravo 500 SC 0,2 %, Folpan 80 WGD 0,15 % şi altele. La
semnalarea atacului putregaiului cenuşiu ceapa se tratează cu Bravo 500 SC 0,2%, Sumilex
50 WP 0,1%, Folpan 80 WGD 0,15%.
Combaterea daunatorilor. Dintre dăunători, musca cepei (Delia antigua) poate aduce
pagube mari, larvele acesteia afectând cultura încă de la răsărirea plantelor. Pentru
combaterea muştei cepei se fac tratamente cu Diazol 60 EC 0,15%, Zolone 35 EC 0,2%,
Sinoratox 35 EC 0,15%. Primul tratament se face la apariţia în masă a adulţilor, fiind urmat
de al II-lea tratament după 10 – 14 zile. Pentru combaterea tripsului comun (Thrips tabaci) se
fac tratamente cu Diazol 60 EC 0,2%, Mospilan 20 SC 0,04%, Confidor 0,05%. Tratamentele
se fac cu maşini de stropit (MPSP – 3 x 300 în agregat cu tractorul L – 445) sau manual cu
vermorelul pe suprafeţe mici. Cantitatea de soluţie folosită este de 400 – 600 l/ha, soluţia
conţinând obligatoriu şi un adeziv (Aracet 0,2%).
2.10. Recoltarea
- gradul de uscare al frunzelor (frunzele încep să se usuce, ir în final vor cadea pe sol). După
7-10 zile ating maturitatea completă şi se pot recolta;
18
2.10.1. Data începerii recoltării
Se recomandă începerea recoltarii cepei roşii la sfârşitul lunii septembrie (după 7 - 10 zile de
la ultima ploaie sau irigare). Această perioadă fără apă, permite maturarea deplină a bublilor
de ceapă.
Recoltarea cepei roşii se face prin smulgerea manual, cu ajutorul sapei sau cazmalei,
sau semimecanizat,folosind dislocatorul pentru rădăcinoase a cepelor. După dislocare,
plantele se smulg, se curăţă de pământ şi se fasonează, prin scurtarea rădăcinilor şi frunzelor
(la o treime din lungimea limbului ). Timp de cateva zile, bulbii recoltaţi sunt lăsaţi la uscat.
2.11.1. Sortarea
Sortarea constă în separarea produselor pe clase de calitate ( Extra , Cal. I-a, Cal. a-II-
a), în funcţie de coloraţie, starea de sănătate, integritate, vicii de formă, turgerscenţă. Se
efectuează mnual sau mecanizat:
- manual, la banda de sortare, prin alegerea exemplalelor pozitive şi trecerea lor în ambalaje
corespunzătoare, sau prin eliminarea exemplarelor negative; de regulă se alege fracţiunea
care deţine proporţia minimă;
2.11.2. Ambalarea
2.11.3. Transportul
19
Chieltuielile de transport să fie cât mai mici
Să asigure mecanizarea operaţiilor de încărcare-descărcare.
Legumele au capacitatea de a-şi modifica într-o măsură mai mare sau mai mică
însuşirile organoleptice în timpul transportului în funcţie de specie şi soi, condiţiile de
cultură, gradul de maturitate la care au fost recoltate şi fermitatea structo-texturală.
Transportul se face pe diferite căi: ruteră, feroviană, aeriană sau navală. Mijloacele de
transport folosite:
- Semiremorci izoterme
- Nave
- Avioane
Producţia este de 20-30 t/ha, dar în tehnologie avansată, se pot obţine, cu deosebire în
anii favorabili, peste 35-40 t/ha.
20
2.13. Fişa tehnologică
Suprafaţa 2,2 ha
Planta premergătoare:
ardei
Nr. Lucrări manuale Lucrări mecanizate Materii și materiale
crt.
Luna calendaristică
Denumirea lucrării
de
materlialului
transformare
Nr. Ha. A.n.
Norma Z.O.
Denumirea
Preț unitar
Total Z.O.
Ha.
Total (lei)
Total (lei)
Categoria
salarizare
Total(lei)
motorină
Z.A.(zile
Consum
agregat)
A.n.
Coef.
( lei)
U.M.
Kg/ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
1 Nivelat teren IX/3 ha 0 U650+MTV- 300 2,2 1 0,4 28.6 660 660
4
2 Transportat IX/3 t U650+RM-5 300 0,11 0,05 0,088 7,04 33 33
îngrășăminte
chimice
3 Administrat IX/3 ha U650+MA3.5 300 1,32 0,68 0,15 11,44 396 Superfosfat 300 1320 1,8 2376
îngrășăminte 3564
chimice Sulfat de 100 440 1,8 792
potasiu
4 Arat 25 cm IX/3 ha U650+RM-5 300 2,75 1,25 0,56 28 825 825
5 Discuit III HA U650+GD- 300 1,38 0,63 0,19 7,5 414 414
3,2
6 Transport apă + III Mii/l U650+RCU- 300 0,11 0,05 0,03 1,6 33 Apă 0,4 0,88 1,5 1,32 34,32
pregătirea 4
soluției
7 Erbicidat III Ha/kg U650+E- 300 0,55 0,25 0,44 3,5 165 Ramrod 7 15,4 43 662,2 827,2
1200
8 Cultivație totală III Ha U650+CPGC 300 0,77 0,35 0,15 15 231 231
cu combinatorul 4
9 Modelat teren III Ha U650+MMS 300 1.32 0,6 0,24 5,2 396 396
1,4
10 Transportat răsad IV/3 Ha U650+RM-2 300 0,11 0,05 0,088 1,6 33 Răsad 1600 3520 0,6 2112 2145
11 Plantat răsaduri V/1 Mii 8,33 18,32 3 1282,4 1282,4
12 Irigat I V/1 Ha Apă 400 880 1,5 1320 1320
13 Completare V/2 Ha 0,50 1,1 2 66 66
goluri
14 Administrat V/3 Ha U650+MA- 300 1,49 0,68 0,15 2,6 447 Complex 200 440 2,2 968 1415
Îîngrăşămnte 3,5 27:13,5:0
15 Irigat II V/3 Ha Apă 400 880 1,5 1320 1320
16 Prășit mecanizat VI Ha U650+CL 4,5 300 1,1 0,5 0,33 4,0 330 330
I
17 Prășit manual I ( VI/3 Ha 16,66 36,65 3 2565,5
de corecție
18 Irigat III VII Apă 350 525 1,5 787,5 787,5
19 Transportat VII t U650+RM-5 300 0,11 0,05 0,088 1,6 33 33
îngrășăminte
chimice 21
20 Administrat VII/2 Ha U650+MA3.5 300 1,49 0.68 0,15 2,6 447 Complex 200 440 2,2 968 1415
îngrășăminte 27:13,5:0
chimice
21 Irigat IV VII/2 Ha Apă irigat 350 525 1,5 787,5 787,5
22 Transport apă + VII/3 Mii/l U650+RCU- 300 0,11 0,05 0,03 1,6 33 Apă 0,4 0,88 1,5 1,32 34,32
pregătire soluție 4
23 Combaterea VII/3 Ha/kg U650+MEP- 300 0,55 0,25 0,04 3,5 165 Ridomil+48 2,5 6,25 50 312,15
bolilor și 900 845,79
dăunătorilor I Nemafos 0,2 0,44 906 398,64
46 CE
24 Prășit mecanizat VII/3 Ha U650+CL 4,5 300 0,66 0,3 0,18 3,5 198 198
II
25 Transport VII/3 t U650+RM-5 300 0,11 0,05 0,088 1,6 33 33
îngrășăminte
chimice
26 Irigat IV VIII/1 Ha Apă 350 525 1,5 787,5 787,51
27 Prășit manual II VIII/1 Ha 16,66 36,65 3 2565,5 300 2565,5
28 Transport apă+ VIII/2 Mii/l U650+RCU- 300 0,11 0,05 0,03 1,6 33 Apă 0,4 0,88 1,5 1,32 2,92
pregătirea 4
soluției
29 Combaterea VIII/2 Ha/l U650+MEP- 300 0,55 0,25 0,04 3,5 165 Aliette 80 2 4,4 396,5 872,3
bolilor și 900 WP0 1906,7
dăunătorilor II Sulfat de 2 4,4 13,5 59,4
cupru 1%;
30 Recoltat I IX/3 Ha 1,66 3,652 1 182,6 1,16 0,53 0,22 6,5 348 348
31 Transportat X t U650+RM-2 300 0,11 0,05 0,08 1,6 33 33
recolta I
32 Recoltat II X/2 Ha 1,66 3,652 1 182,6 300 1,16 0,53 0,22 6,5 159 159
33 Transportat X/3 t U650+2RM- 300 0,11 0,05 0,08 1,6 33 33
recoltă II 2
34 TOTAL AN DE 24832,66
PLAN
35 TOTAL
GENERAL
22
3. TABELE, ANEXE LA FIŞA TEHNOLOGICĂ
23
3.1 Deviz cadru suprafaţa 1 Ha
5 RECOLTAREA/ TRANSPORT 2 22 44
24
Deviz cadru suprafaţa 2,2 Ha
25
26
3.2. Schema de maşini pentru mecanizarea lucrărilor
27
4. TABELE CENTRALIZATOARE, ANEXE LA PROIECT
28
4.1. Centralizatorul resurselor umane (ZO)
29
4.2.Centralizatoul de materiale (cantitativ şi valoric)
Centralizatorul necesarului de materiale 1 Ha
30
31
5. ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARĂ A CULTURII
32
Analiza economico-financiară la culturii de ceapă de apă
33
6. NORME DE PROTECTIA MUNCII SI DE PREVENIRE SI STINGERE A
INCENDIILOR
34
ART.1 - În executarea lucrărilor agricole mecanizate pentru conducerea tractoarelor şi
maşinilor agricole, cât şi pentru deservirea acestora se vor folosi numai persoanele angajate
de către fermă în acest scop, având calificarea necesară, fiind instruite pentru cunoaşterea
regulilor de tehnică a securităţii muncii pe care să şi le însuşească cu fişa de instructaj
individual întocmită.
ART. 253 - Subsţantele chimice folosite la fertilizarea solului în anumite situaţii prezintă
pericolul de îmbolnăvire a muncitorilor care le manipulează, precum şi pericol de explozie.
Pentru preîntampinarea acestor pericole este necesar ca personalul muncitor să cunoască şi să
aplice măsurile de protecţie specifice.
ART. 239 - Înainte de începerea lucrului la maşina de plantat răsaduri, pentru prevenirea
accidentelor se vor respecta cu stricteţe următoarele reguli de protecţie a muncii:
a) muncitorii care deservesc fiecare secţie de plantat, vor fi îmbrăcaţi cu şalopete bine
închise pe corp, la picioare şi la mâini;
ART. 196 - Este interzisă operaţia de reglare sau reparaţie a maşinii de lucru în timpul
deplasării, acestea efectuandu-se doar după decuplarea de la tractor.
ART. 199 - În timpul lucrului nu se va admite intrarea persoanelor între tractor şi maşina
agricolă remorcată.
ART. 32 - Înainte de începerea lucrului vor verifica dacă instalaţiile, maşinile, utilajele şi
sculele pe care le vor folosi sunt în stare bună; în cazul unora necorespunzătoare, va fi
anunţat direct şeful de fermă.
35
ART. 266 - În timpul lucrărilor de protecţie a plantelor se va aplica regulile pentru folosirea
pesticidelor.
ART. 10 - Orice muncitor sau grup de mucitori trebuie intruiţi înainte de începerea lucrului şi
asupra lucrului în sine de executat.
ART. 4 - Pentru evitarea accidentelor, şefii formaţiilor de lucru sunt obligaţi să facă cunoscut
muncitorilor anumite locuri periculoase, pante accidentale, adâncimea apelor curgătoare, etc.
Să nu permită muncitorilor în stare de ebrietate, oboseală sau bolnavi la locul de muncă.
36
7. BIBLIOGRFIA
http://agraris.ro/vegetal/caractere-si-particularitati-biologice-la-ceapa
http://agricool.ro/index.php/2015/10/04/ceapa/
http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap1.pdf
http://hortitom.ro/tehnologii/ceapa-de-samanta/
https://forum.softpedia.com/topic/648001-ceapa/
http://www.agrari.ro/tratament-pentru-combaterea-daunatorilor-la-ceapa-si-
usturoi-35570/
http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/tehnologia-de-cultivare-a-cepei-
prin-rasad-(ceapa-de-apa)-9761.html
37