Originalităţile metodei HAWALA pot apărea depăşite şi demodate, dar practica a

confirmat că aceasta este intens folosită nu numai de indivizi, dar mai ales de reţelele crimei
organizate.
Cum principala atracţie este absenţa oricăror nume, conturile HAWALA sunt un coşmar
pentru investigatori. Dacă vreunul ar fi din întâmplare descoperit, toţi beneficiarii vor putea
rămâne liniştiţi, întrucât, de fapt, există două conturi paralele, unul fictiv care va fi prezentat
eventual autorităţilor şi un altul real reprezentând o colecţie de semne ce vor avea relevanţă doar
pentru operatorul băncii.
Există, de asemenea, dovezi că bancherii HAWALA eliberează chitanţe ce se
concretizează în obiecte cu aspect banal - un tichet de tramvai, o jumătate a unei cărţi de joc,

3.4.3. Alte scheme de spălare a banilor

Companiile scoică. în esenţă, companiile scoică sunt acelea care există doar pe hârtie.
Documentele de înfiinţare ale companiei pot cuprinde un cont bancar valid şi ceva mai mult
decât numele sau adresa avocatului sau agentului care se ocupă cu înfiinţarea companiei,
împuternicit, şi poate câţiva acţionari.
Sunt acele companii care nu au active independente sau operaţiuni comerciale proprii şi
caro sunt utilizate de proprietarii acestora pentru a-şi desfăşura afacerile sau pentru a menţine
controlul asupra altor companii. O companie scoică este înregistrată în ţara în care este înfiinţată,
dar nu este tranzacţionată pe piaţa de capital şi nu operează de sine stătător, întrucât companiile
scoică nu sunt ilegale, spălătorii de bani, evazioniştii şi finanţatorii terorismului le pot relativ
uşor converti şi utiliza pentru ascunderea provenienţei ilicite a veniturilor. Aceste companii sunt
uşor de înfiinţat şi pot fi conectate cu alte companii scoică din lume. Dacă o companie scoică
este înfiinţată într-o jurisdicţie cu o legislaţie strictă sub aspectul protejării secretului bancar, este
aproape imposibil să se identifice adevăraţii proprietari sau administratori ai societăţii şi, de
aceea, este imposibil să se urmărească fondurile ilicite care sunt retumate către beneficiarul real.
O tehnică folosită cu succes de infractori este înfiinţarea de companii scoică pentru a le
putea vinde acţiunile „investitorilor externi". Aceşti „investitori externi" sunt de fapt intermediari
folosiţi de spălătorii de bani. Achiziţionarea acţiunilor se face cu documentaţia legală necesară şi
banii intră astfel în mod legal în posesia infractorilor.
De obicei, înfiinţarea companiilor scoică se face nu de proprietari, ci de agenţi, care
selectează jurisdicţiile ce oferă avantajele unei înfiinţări rapide, costuri mici de înmatriculare,
clauze minime sau care caută acele zone geografice care facilitează apariţia companiilor „pe

61