SĂ ÎNȚELEGEM

POLITICILE
UNIUNII
EUROPENE Mediu
Un mediu
sănătos și
durabil, pentru
generațiile
prezente și
viitoare
P r o t ec ț ia m ed iul ui ș i m enț iner ea
c o m p et it ivit ăț ii no as t r e m er g
m ână î n m ână
2 S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

CUPRINS

De ce avem nevoie de o politică

de mediu? ��������������������������������������  3

SĂ ÎNȚELEGEM Cum elaborează UE politica de

POLITICILE UNIUNII mediu? ��������������������������������������������  5

EUROPENE Ce face UE? ������������������������������������  8

Perspective ���������������������������������� 14
Broșura face parte din seria „Să înțelegem politicile Uniunii
Europene”. Aceasta explică modul în care acționează UE Informații suplimentare  ������������ 16
în diverse domenii de competență, din ce motive și cu ce
rezultate.

Publicațiile sunt disponibile online:

http://europa.eu/pol/index_ro.htm
http://europa.eu/!gX78yg
Cum funcționează Uniunea Europeană
12 lecții despre Europa
Europa 2020: Strategia de creștere economică a Europei
Părinții fondatori ai UE

Afaceri externe și securitate

Afaceri maritime și pescuit
Agenda digitală
Agricultură
Ajutor umanitar și protecție civilă
Buget
Cercetare și inovare
Combaterea fraudei Să înțelegem politicile Uniunii Europene: Mediu
Combaterea schimbărilor climatice
Comerț Comisia Europeană
Concurență Direcția Generală Comunicare
Consumatori Informarea cetățenilor
Cooperare internațională și dezvoltare 1049 Bruxelles
Cultură și audiovizual BELGIA
Educație, formare, tineret și sport
Energie Manuscris actualizat în noiembrie 2014
Extindere
Impozitare Ilustrația copertei și a paginii 2: © Jupiter Images
Întreprinderi
Justiție, drepturi fundamentale și egalitate 16 p. — 21 × 29,7 cm
Mediu ISBN 978-92-79-42648-3
Migrație și azil doi:10.2775/91842
Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
Piața internă Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al
Politica regională Uniunii Europene, 2015
Sănătatea publică
Sectorul bancar și financiar © Uniunea Europeană, 2015
Securitatea la frontiere Reproducerea este autorizată. Pentru orice utilizare sau
Siguranța alimentară reproducere a fiecărei fotografii în parte, trebuie să se
Transporturi solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de
Uniunea economică și monetară și moneda euro autor.
Vamă
M ediu
De ce avem nevoie de o politică de mediu?
Prin însăși natura sa, mediul transcende politicul,
juridicul și granițele trasate de oameni. Prin urmare,
cooperarea transfrontalieră dintre statele membre și
dintre UE și restul lumii este esențială dacă dorim să
facem față provocărilor care ne afectează pe toți, de la
secetă și inundații la poluare și amenințări la adresa
bogatei biodiversități a Europei.
Obiectivul fundamental este acela de a îmbunătăți
calitatea mediului, de a proteja sănătatea oamenilor, de
a utiliza prudent și rațional resursele naturale, de
a promova măsuri la nivel internațional cu scopul de
a aborda problemele globale sau regionale legate de
mediu. O strategie de mediu coordonată la nivelul
Uniunii creează sinergii și asigură coerența între
politicile UE și, dată fiind relevanța legislației de mediu
pentru mai multe sectoare de activitate, va garanta
aplicarea unor condiții echitabile în desfășurarea
activităților acestora și prevenirea obstacolelor care pun
în pericol piața unică.
Impactul nostru asupra mediului este foarte important pentru
generațiile viitoare.
© iStockphoto.com/eva serrabassa
3
Mulți consideră că mediul este ceva care ni se cuvine,
însă presiunea asupra resurselor limitate ale planetei
noastre crește într‑un ritm fără precedent. Trebuie
făcute eforturi pentru a sensibiliza opinia publică în
general, pentru a utiliza mai eficient resursele și pentru
a combate comportamentele dăunătoare și risipitoare.
Altfel, generațiile viitoare vor fi private de moștenirea
lor legitimă. Acest lucru necesită acțiuni colective care
implică UE, autoritățile naționale, regionale și locale,
întreprinderile, ONG‑urile și oamenii obișnuiți.
Presiune din partea unei cereri în
creștere
Comportamentul nostru pune mari presiuni asupra
planetei. În secolul al XX‑lea, utilizarea
combustibililor fosili s‑a multiplicat de 12 ori, iar
extracția de resurse naturale a sporit de 34 de ori.
Cererea de produse alimentare, de hrană pentru
animale și de fibre ar putea crește cu 70 % până în
2050. Dacă menținem ritmul actual de utilizare
a resurselor, vom avea nevoie de mai mult de două
planete pentru a ne putea satisface cererea de
consum.
O strategie în continuă evoluție
Principalele provocări de mediu cu care se confruntă
Europa au evoluat încă de la începutul procesului de
elaborare a politicii de mediu a UE. În anii ’70 și ’80,
accentul s‑a pus pe tematici de mediu tradiționale, cum
ar fi protejarea speciilor și ameliorarea calității aerului
pe care îl respirăm sau a apei pe care o bem, prin
reducerea emisiilor de poluanți. În prezent, accentul
este pus pe o abordare mai sistematică, menită să țină
seama de legăturile dintre diferite tematici și de
dimensiunea lor globală. Aceasta presupune trecerea de
la acțiuni care vizează remedierea la măsuri de
prevenire a degradării mediului.
În acest sens, este nevoie ca alte domenii, precum
agricultura, energia, transporturile, pescuitul,
dezvoltarea regională, cercetarea, inovarea și ajutorul
extern să ia în considerare consecințele asupra mediului
ale politicilor și deciziilor de finanțare aferente. Astfel se
va asigura o abordare mai coerentă asupra provocărilor
legate de mediu și se va permite o mai bună
valorificare a sinergiilor.
 4 S Ă
După mai mult de patru decenii de elaborare
a politicilor la nivel european, o mare parte din
resursele de mediu sunt protejate prin legislația UE.
Dar punerea în aplicare a acestor politici rămâne
problematică. Aceasta este o provocare majoră care
trebuie abordată pentru ca avantajele acestor măsuri
legislative să fie benefice tuturor. Noul program de
acțiune pentru mediu al UE (a se vedea secțiunea
„Perspective”) va aborda acest aspect.
Armonie între mediu și economie
Pe scurt, aspectele economice și de mediu sunt
complementare, precum cele două fețe ale aceleiași
monede. Ecologizarea economiei reduce costurile de
mediu prin utilizarea mai eficientă a resurselor, în timp
ce noile tehnologii și tehnici ecologice creează locuri de
muncă, dau un nou impuls economiei și întăresc
competitivitatea industriei europene.
Comisia Europeană arată calea de urmat, prin strategia
Europa 2020, strategia de creștere a UE pentru deceniul
următor. Aceasta pune accent pe una dintre cele șapte
inițiative emblematice, respectiv utilizarea eficientă
a resurselor naturale epuizabile. Politica de mediu poate
contribui la îndeplinirea obiectivelor generale ale
strategiei de trecere la o creștere inteligentă, durabilă și
incluzivă care va transforma Europa într‑o economie
bazată pe cunoaștere și eficientă din punctul de vedere
al utilizării resurselor.
De exemplu, consolidarea capacității de rezistență
a ecosistemelor noastre, care ne oferă hrană, apă
proaspătă, materii prime și multe alte avantaje,
contribuie la menținerea productivității și a calității vieții
și, în același timp, reduce cheltuielile de sănătate
publică.
Considerentele economice și de mediu sunt două fețe ale
aceleiași monede.
© iStockphoto.com/Robert Churchill
Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E
Colaborare internațională
Mediul nu se oprește la granițele UE. Aerul, apa, mările
și fauna sălbatică nu țin cont de frontiere. Cu cât UE va
putea încuraja țările învecinate și, în mod ideal,
întreaga lume, să adopte standarde ridicate, cu atât va
fi mai bună calitatea mediului nostru.
UE cooperează îndeaproape cu țările vecine pentru a le
încuraja să facă același lucru și joacă un rol activ în
negocierile internaționale privind dezvoltarea durabilă,
biodiversitatea și schimbările climatice. Obiectivul pe
termen lung al UE privind sustenabilitatea mediului
reprezintă unul dintre obiectivele de dezvoltare ale
mileniului stabilite de Organizația Națiunilor Unite.
Sprijin public
Există un amplu sprijin public pentru măsurile UE de
îmbunătățire a mediului. Un sondaj european de opinie
realizat la mijlocul anului 2014 a arătat că 95 % dintre
respondenți consideră că protecția mediului este un
aspect important pentru ei. Aproape trei sferturi sunt de
acord cu faptul că protecția mediului ar putea stimula
creșterea economică, iar peste trei sferturi sunt de
părere că legislația UE este necesară pentru protejarea
mediului în țara lor. Preocupările cel mai des exprimate
au fost legate de poluarea aerului și a apei, producția
de deșeuri și epuizarea resurselor naturale.
M ediu
Cum elaborează UE politica de mediu?
Punere în aplicare
Începând din anii ’70, UE a adoptat peste 200 de acte
legislative care vizează protecția mediului. Însă
legislația contează prea puțin atât timp cât prevederile
sale nu sunt aplicate și respectate în mod
corespunzător. Prin urmare, în prezent, provocarea este
de a pune în aplicare efectivă actele care au fost deja
adoptate. Este un exercițiu complex, deoarece multe
sarcini diferite sunt realizate de diverse grupuri, de la
inspectori și instanțe naționale de judecată până la
ONG‑uri și cetățenii care își exercită drepturile
participative. Nerespectarea legislației are multe
consecințe negative. Acest lucru poate aduce atingere
obiectivelor fundamentale de mediu, poate dăuna
sănătății umane și poate pune întreprinderile în situația
de a se confrunta cu un cadru de reglementare nesigur
atât timp cât standardele, convenite de statele membre
de comun acord, sunt aplicate inegal la nivelul UE. De
asemenea, punerea în aplicare corespunzătoare poate
aduce beneficii financiare. Dacă legislația UE în
domeniul gestionării deșeurilor ar fi pe deplin aplicată,
s‑ar putea crea circa 400 000 de locuri de muncă, iar
costurile anuale nete s‑ar reduce cu aproximativ 72 de
miliarde de euro.
Prin intermediul Curții de Justiție a Uniunii Europene,
Comisia Europeană poate să inițieze o acțiune în justiție
împotriva unui stat membru care nu aplică legislația în
mod corect. Aceste cazuri de încălcare a legislației –
multe dintre ele se referă în cea mai mare parte la
mediu – nu numai că sunt stânjenitoare pentru
autoritățile naționale, ci pot chiar să ducă la perceperea
unor amenzi pentru neaplicarea normelor UE.
Dar acțiunea în justiție este o soluție de ultimă instanță.
Comisia Europeană acordă mai multă importanță
sprijinirii statelor membre în aplicarea eficientă
a legislației. Sunt disponibile mijloace de consolidare
a capacităților și sprijin financiar și, de asemenea, este
asigurat accesul la o mai bună cunoaștere a stării
mediului și la informații cu privire la modul în care
statele membre își îndeplinesc angajamentele luate
față de UE. Comisia a recomandat ca fiecare stat
membru să înființeze un organism național independent
de evaluare, cum ar fi Ombudsmanul, pentru a se ocupa
de plângerile legate de mediu primite din partea
cetățenilor.
5
Utilizarea pieței
Piața este o modalitate eficientă de a proteja și de
a ameliora mediul, precum și de a diminua presiunea
asupra resurselor rare. Impozitele și subvențiile pot fi,
de asemenea, utilizate pentru a stimula întreprinderile
și consumatorii să aleagă metode de producție și
produse mai ecologice. Astfel de instrumente există
deja, cum ar fi taxele pentru tăierea copacilor sau
pentru eliminarea deșeurilor. Comisia Europeană
dorește eliminarea treptată a subvențiilor pentru
industrie, transporturi, agricultură și energie care
încurajează utilizarea de produse și procese de
producție poluante sau cu consum ridicat de energie.
Politicile trebuie să se bazeze pe date solide, care să
ofere o bună înțelegere a cauzelor și a impactului
asupra mediului, astfel încât să poată fi formulate
răspunsuri și strategii adecvate. O mare parte din
aceste date provin din surse naționale, fiind completate
de seturi de date paneuropene, și sunt analizate de
Agenția Europeană de Mediu, care contribuie la
elaborarea politicii de mediu a UE.
Uniunea Europeană a pus în aplicare diferite programe
pentru a încuraja elaborarea de date solide și exacte și
pentru a se asigura difuzarea pe scară largă a acestora.
De exemplu, programul Copernic prevede combinarea
datelor furnizate de stațiile de monitorizare terestre,
maritime și aeriene cu date provenind de la sateliții de
observare a Pământului. Obiectivul este de a produce
o gamă largă de seturi de date pentru a contribui la
elaborarea politicii de mediu și pentru a sprijini punerea
sa în aplicare.
 6 S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

Agenția Europeană de Mediu Încurajarea ecoinovării

Agenția Europeană de Mediu (AEM) colectează date Prin „ecoinovare” se înțelege orice formă de inovare
naționale care servesc la producerea de seturi de care are ca rezultat sau care urmărește un progres
date europene. Ea elaborează și actualizează semnificativ și demonstrabil în direcția dezvoltării
indicatori și rapoarte privind starea mediului. Are durabile, prin reducerea impactului asupra mediului,
sediul la Copenhaga și și‑a început activitatea prin ameliorarea rezistenței la presiunile exercitate
în 1994. asupra mediului sau prin utilizarea mai eficientă și
mai responsabilă a resurselor naturale.
Agenția a fost creată pentru a ajuta UE și statele
membre să ia decizii în cunoștință de cauză cu
privire la ameliorarea mediului, prin integrarea
considerentelor de mediu în politicile economice,
pentru a avansa către o dezvoltare durabilă și
pentru a coordona rețeaua europeană de informare
și observare privind mediul.
© iStockphoto.com/Henrik Jonsson

Taxele și subvențiile pot

acționa ca stimulente pentru
a convinge întreprinderile și
consumatorii să adopte un
comportament mai ecologic.
M ediu
7

Sensibilizare Încurajarea inovării

Comisia Europeană promovează sensibilizarea
populației față de protecția mediului în diverse moduri
inedite. Unul dintre ele este „Săptămâna Verde”,
eveniment organizat în fiecare an la Bruxelles, la care
participă mii de cetățeni care discută, timp de patru zile,
pe marginea unor probleme esențiale de mediu, cum ar
fi biodiversitatea sau apa.
O altă modalitate de sensibilizare a cetățenilor
o reprezintă concursurile. Premiul „Capitala Verde”
promovează acțiunile de protecție a mediului și
inițiativele urbane originale din întreaga Europă. În
fiecare an, concurența este din ce în ce mai strânsă.
De asemenea, UE acordă premii și pentru contribuțiile
aduse de întreprinderi, autorități publice și proiecte
individuale la protecția mediului.
Industriile tehnologiilor de mediu sunt deja o parte
importantă a economiei UE. Cu toate acestea, cu
excepția energiei din surse regenerabile, ecoinovarea
a pătruns pe piețe relativ lent. Au existat anumite
blocaje, cum ar fi aplicarea unor prețuri care nu reflectă
costurile de mediu și beneficiile reale sau acordarea
unor stimulente și subvenții care sprijină practicile
necumpătate și structurile economice rigide.
Planul de acțiune al UE privind ecoinovarea evidențiază
factorii specifici care favorizează ecoinovarea și
eventualele obstacole care trebuie depășite. Există
fonduri pentru a finanța cercetarea, inovarea și
întreprinderile ecoinovatoare. Pentru a încuraja
utilizarea pe scară mai largă a tehnologiilor ecologice,
UE promovează achizițiile publice ecologice, evaluarea
costului produselor de‑a lungul întregului ciclu de viață
și etichetarea ecologică.

Capitalele Verzi
Pentru a obține titlul de Capitală Verde, un oraș
trebuie să fie în măsură să demonstreze că a avut,
de‑a lungul timpului, numeroase inițiative privind
atingerea unor standarde ridicate de mediu și
a servit drept model pentru alte municipalități.
Câștigători:
—— 2010: Stockholm
—— 2011: Hamburg
—— 2012: Vitoria‑Gasteiz
—— 2013: Nantes
—— 2014: Copenhaga
—— 2015: Bristol
—— 2016: Ljubljana

www.europeangreencapital.eu
 8 S Ă
Ce face UE?
Pentru a putea funcționa, economia și mediul au nevoie
de resurse. Însă, în prezent, nu ne mai este garantat
accesul la o ofertă variată de materii prime ieftine, care
au reprezentat un factor‑cheie în progresul economic
major din ultimele două secole.
Creșterea populației și îmbunătățirea nivelului de trai
determină creșterea cererii și a prețurilor și pun
presiune asupra resurselor naturale rare pe care ne
bazăm, precum metalele, mineralele și produsele
alimentare. În fiecare zi, populația globului crește cu
200 000 de persoane. Până la sfârșitul deceniului viitor,
este posibil ca alte două miliarde de persoane să facă
parte din clasa medie, mare consumatoare, în țările în
curs de dezvoltare.
Cererea și oferta se îndreaptă din ce în ce mai mult în
direcții diferite. Dacă utilizarea resurselor continuă în
ritmul actual, omenirea va avea nevoie de echivalentul
a mai mult de două planete până în 2050 pentru a‑și
satisface nevoile, iar speranțele a milioane de persoane
pentru o calitate a vieții mai bună vor fi spulberate.
Reciclarea reduce presiunea asupra materiilor prime.
© J. Toland
Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E
Eficiența resurselor
Pentru a aborda această problemă, Comisia Europeană
a făcut din utilizarea eficientă a resurselor o inițiativă
majoră a strategiei sale pentru 2020. Aceasta
înseamnă că va trebui să producem mai mult cu mai
puține materii prime, să utilizăm resursele în mod
durabil și să le gestionăm mai eficient de‑a lungul
ciclului lor de viață. În acest scop, avem nevoie de
inovare, de schimbări în modurile de producție și de
consum și de stabilirea unor stimulente și prețuri
adecvate.
La sfârșitul anului 2011, guvernele UE au aprobat Foaia
de parcurs pentru o Europă eficientă din punctul de
vedere al utilizării resurselor. Aceasta subliniază
necesitatea unei schimbări radicale pe plan economic,
politic și personal. Documentul stabilește obiectivele pe
care trebuie să le îndeplinim, în diverse domenii de
activitate, pentru ca, în termen de 40 de ani, să punem
bazele unei economii care să ne asigure un nivel de trai
ridicat, cu un impact redus asupra mediului.
M ediu
© European Union
Rețeaua Natura 2000 acoperă aproape 18 % din teritoriul UE
și protejează speciile și habitatele în mediul lor natural.
Necesitatea de a utiliza în mod eficient resursele
limitate este un obiectiv care figurează în toate
politicile UE. Pentru a încuraja cetățenii să își modifice
comportamentul, Comisia Europeană a lansat
o campanie de informare a publicului în toamna anului
2011. Comisia a creat un grup la nivel înalt format din
factori de decizie, antreprenori și experți cu o vastă
experiență în domeniile economiei și mediului, care,
în primăvara anului 2014, a publicat o serie de
recomandări.
9
Eficiența resurselor
Utilizarea eficientă a resurselor urmărește să
disocieze creșterea economică de utilizarea
resurselor. Economia trebuie să creeze mai mult cu
mai puțin, să producă mai multă valoare cu mai
puține resurse, să utilizeze resursele în mod durabil
și să reducă la minimum impactul acestora asupra
mediului.
 10 S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

© Albrecht Föhl, of LIFE07 NAT/D/000236

LIFE Streuobstwiese Albvorland

Ecosistemele sănătoase sunt esențiale pentru biodiversitatea Europei.

Biodiversitatea În 2011, la doar câteva luni după încheierea unui acord

O rețea bine gestionată precum Natura 2000 poate
aduce o contribuție majoră la îndeplinirea obiectivelor
de mediu ale UE. Unul dintre acestea este de a stopa și
de a inversa pierderea biodiversității – termen utilizat
pentru a sublinia bogăția mediului natural, cu toate
speciile și varietatea genetică – și a ecosistemelor până
în 2020.
ambițios la nivel mondial, la Nagoya (Japonia), UE
a adoptat o strategie actualizată privind biodiversitatea.
Aceasta are ca obiective principale stoparea, până în
2020, a pierderii biodiversității și a deteriorării
serviciilor ecosistemice în UE și refacerea acestora, pe
cât posibil, precum și creșterea contribuției Europei la
combaterea pierderii biodiversității la nivel mondial.

Acestea sunt importante în sine, însă oferă, de

asemenea, diverse bunuri de necesitate vitală, cum ar fi
produsele alimentare, fibrele, combustibilul și
medicamentele și asigură servicii esențiale, cum ar fi
reglarea climei, prevenirea inundațiilor, purificarea apei,
polenizarea și formarea solului. Toate sunt necesare
pentru a garanta prosperitatea economică, securitatea,
sănătatea și calitatea vieții.
M ediu
Zone protejate
Dat fiind faptul că natura nu recunoaște frontierele
naționale, UE dispune de o legislație solidă privind
protecția naturii. Prin urmare, UE a creat
Natura 2000, o rețea ecologică paneuropeană de
zone menite să protejeze speciile și habitatele în
mediul lor natural. Rețeaua cuprinde peste 26 000
de situri, fiind cea mai vastă din lume. În prezent,
este aproape completă, acoperind aproape 18 % din
teritoriul UE – o suprafață echivalentă cu teritoriile
Germaniei, Poloniei și al Republicii Cehe laolaltă.
Prima inițiativă a rețelei a fost adoptată în 1979 –
directiva „Păsări”. Aceasta protejează toate păsările
sălbatice din UE (aproximativ 500 de specii) și
prevede că statele membre ale UE trebuie să
identifice și să protejeze situri importante.
Cea de a doua inițiativă a fost directiva „Habitate”.
Aceasta obligă statele membre să protejeze
habitatele speciilor de plante și animale pe cale de
dispariție. Ea acoperă în prezent aproximativ 1 500
de plante și animale rare aflate în pericol, precum și
aproximativ 230 de tipuri de habitate valoroase,
cum ar fi fânețele, landele și mlaștinile sărăturate,
veritabile pietre de temelie ale ecosistemelor.
© iStockphoto.com/Steve Debenport
11
Rețeaua Natura 2000 recunoaște că oamenii sunt
o parte integrantă a naturii și că au tot interesul să
coopereze cu ea. Scopul său nu este să excludă
activitățile economice, ci mai degrabă să
stabilească anumite limite pentru a proteja speciile
și habitatele valoroase. Finanțarea rețelei
Natura 2000 este integrată în principalele sectoare
de activitate ale UE. Cel mai important dintre
acestea este agricultura, în special componenta
referitoare la dezvoltarea rurală, care dispune de
măsuri în domeniile forestier și al agromediului.
Politica de coeziune joacă un rol esențial în
finanțarea investițiilor, în special în noile state
membre.
Programul Natura 2000 promovează ecosisteme
sănătoase care asigură furnizarea de servicii
esențiale, cum ar fi apa dulce, stocarea carbonului și
protecția împotriva inundațiilor și eroziunii costiere.
Împreună, aceste servicii sunt estimate la 200‑300
de miliarde de euro pe an, sumă semnificativ mai
mare decât costul anual generat de gestionarea
rețelei Natura 2000, estimat la circa 6 miliarde de
euro.
Economia UE utilizează în fiecare an 16 tone de materiale pe
cap de locuitor, din care 6 tone devin deșeuri.
 12 S Ă
Alte realizări majore ale UE
În plus față de cele două domenii politice intersectoriale
care vizează eficiența resurselor și protecția
biodiversității, UE este foarte activă în ceea ce privește
abordarea unor aspecte specifice legate de mediu.
SUBSTANȚE CHIMICE: Substanțele chimice sunt
o componentă esențială a vieții noastre de zi cu zi. Cu
toate acestea, unele pot afecta în mod grav sănătatea
umană și altele pot fi periculoase dacă nu sunt utilizate
în mod corespunzător. Pentru a garanta siguranța
produselor chimice, pentru a proteja mediul și pentru
a încuraja competitivitatea în acest sector major, UE
dispune de cea mai avansată legislație din lume privind
substanțele chimice (REACH – înregistrarea, evaluarea,
autorizarea și restricționarea substanțelor chimice).
Toate substanțele chimice produse sau importate în UE
trebuie să fie înregistrate pe lângă Agenția Europeană
pentru Produse Chimice, cu sediul la Helsinki. Până în
anul 2018, toate substanțele chimice utilizate în UE vor
trebui să respecte această cerință. Altfel, ele nu pot fi
comercializate în UE. În cazul produselor deosebit de
periculoase se aplică norme foarte stricte.
Întreprinderile răspund de evaluarea și gestionarea
eventualelor riscuri pe care le prezintă substanțele
chimice pe care le utilizează sau le comercializează pe
teritoriul UE și de informarea clienților cu privire la
utilizarea acestora în condiții de siguranță.
DEȘEURI: Economia UE utilizează în fiecare an 16 tone
de materiale pe cap de locuitor, din care 6 tone devin
deșeuri, jumătate dintre acestea mergând la groapa de
gunoi. În cazul în care aceste deșeuri nu pot fi evitate,
Comisia Europeană îi îndeamnă pe cei implicați să le
reutilizeze, să le recicleze și să le recupereze pe cele
care pot fi o resursă valoroasă. Impozitarea activităților
de depozitare și introducerea unor sisteme de plată în
funcție de deșeurile generate (pay as you throw) pot
contribui la realizarea acestui obiectiv. Unele state
membre au reușit să obțină rate de reciclare de peste
80 % și, teoretic, au eliminat depozitele de deșeuri.
Există deja norme referitoare la anumite aspecte
specifice, cum ar fi deșeurile de echipamente electrice
și electronice, ambalajele, bateriile și acumulatorii sau
vehiculele scoase din uz, ceea ce contribuie la utilizarea
eficientă a resurselor.
Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E
AER: În ultimii 20 de ani, UE a redus în mod
considerabil nivelurile de emisii pentru mai mulți
poluanți. Emisiile de plumb, de exemplu, au scăzut cu
aproximativ 90 %. În ciuda progreselor înregistrate,
poluarea aerului continuă să fie una dintre preocupările
majore ale populației europene, dat fiind faptul că în
fiecare an aceasta se află la originea a numeroase
decese premature. Uniunea Europeană trebuie să
depună eforturi suplimentare pentru a asigura un nivel
de calitate a aerului care să nu aibă un impact negativ
semnificativ și care să nu prezinte riscuri pentru
sănătatea umană și pentru mediu.
În 2013, ținând seama de cele mai recente date
științifice și de măsuri care s‑au dovedit rentabile,
Comisia a prezentat un pachet de măsuri („Aer curat”)
pentru îmbunătățirea calității aerului, actualizând
legislația existentă și reducând emisiile nocive generate
de industrie, trafic, termocentrale și agricultură, în
vederea reducerii impactului acestora asupra sănătății
umane și a mediului.
APĂ: În ultimele decenii, UE a pus în aplicare o politică
vastă pentru a asigura calitatea apei în Europa. Inițial,
aceasta a abordat preocupările privind sănătatea. A fost
urmată de măsuri menite să abordeze impactul asupra
mediului al principalelor sectoare consumatoare de apă,
cum ar fi agricultura, industria și gospodăriile.
Principalul act normativ al UE privind apa
(directiva‑cadru privind apa) impune ca toate râurile,
lacurile, apele de coastă și apele subterane să fie
curate până în 2015. Statele membre trebuie să verifice
starea apelor lor și să întocmească planuri în care să
explice modul în care intenționează să le curețe.
Un alt act legislativ european este directiva‑cadru
„Strategia pentru mediul marin”, în care se adoptă
o abordare coordonată privind gestionarea activităților
umane care au impact asupra mediului marin. Aceasta
prevede introducerea, începând din 2015, a unor măsuri
naționale menite să garanteze că deșeurile marine nu
provoacă daune mediului costier și marin. Obiectivul
este de a asigura, până în 2020, atingerea sau
menținerea unei stări ecologice bune în mediul marin.
Planul Comisiei Europene de a proteja resursele de apă
ale Europei până în 2020 și după această dată ar putea
ajuta UE să își atingă obiectivele. Acesta va funcționa
ca un set de instrumente menit să îmbunătățească
punerea în aplicare a planurilor de gospodărire a apelor,
integrându‑le în alte domenii de politică.
M ediu
Apa pentru scăldat
Raportul anual privind calitatea apei pentru scăldat
din Europa prezintă starea ecologică în care se află
peste 22 000 de zone de scăldat din apele costiere
și interioare din cele 28 de state membre ale UE,
precum și din Elveția și Albania.
În acest raport se confirmă faptul că, în general,
calitatea apelor pentru scăldat din UE s‑a
îmbunătățit considerabil începând din 1990. În acel
an, 9,2 % din apele de scăldat din zonele costiere și
11,9 % din cele din zonele interioare nu erau
conforme cu legislația UE în vigoare. Până în 2013,
aceste cifre au scăzut la 1,9 % și, respectiv, 2,4 %.
În prezent, cetățenilor le este la îndemână să
verifice calitatea apei din zonele în care doresc să
înoate. Secțiunea privind apa pentru scăldat din
cadrul Sistemului european de informații privind
apa (WISE) poate fi consultată pe site‑ul Agenției
Europene de Mediu. Aplicația Eye On Earth – water
watch vă permite să faceți zoom pe o zonă de
litoral, un curs de apă sau un lac, în format de hartă
sau în vedere panoramică.
http://www.eea.europa.eu/themes/water/interactive/
bathing/state‑of‑bathing‑waters-1
Datorită legislației UE în domeniul mediului, calitatea generală
a apelor pentru scăldat s‑a îmbunătățit semnificativ în
ultimele două decenii.
© iStockphoto.com/Christian Martínez Kempin
13
ZGOMOT: Poluarea sonoră este la originea mai multor
probleme de sănătate. De asemenea, ea are efecte
nocive și asupra faunei și florei sălbatice. UE
reglementează zgomotul provenit din mai multe surse,
inclusiv de la autovehiculele cu motor, trenuri și
echipamentele utilizate în exterior. În conformitate cu
directiva UE privind zgomotul ambiental, adoptată în
2002, statele membre trebuie să realizeze hărți
acustice pentru orașele mari și pentru principalele
drumuri, căi ferate și aeroporturi. De asemenea, trebuie
să propună măsuri pentru combaterea poluării sonore.
PĂDURI: În întreaga lume, pădurile sunt defrișate
într‑un ritm alarmant. UE a propus ca despădurirea să
fie redusă la jumătate până în 2020 și complet stopată
până în 2030. Uniunea Europeană colaborează cu mai
multe țări exportatoare de lemn pentru a îmbunătăți
guvernanța în domeniul forestier. În prezent, legislația
UE prevede măsuri menite să reducă la minimum riscul
de a se comercializa pe teritoriul său lemn provenind
din exploatări forestiere ilegale.
SOL: Nu există o legislație europeană specifică privind
solul. Dar multe dintre problemele care afectează
solurile sunt abordate prin măsuri specifice cu privire la
apă, deșeuri, substanțe chimice, poluarea industrială,
protecția naturii și pesticidele. UE are o strategie care
abordează în mod specific toate amenințările la adresa
solului, în special pe cele legate de practicile agricole și
procesele industriale. În 2012, Comisia Europeană
a prezentat o serie de orientări prin care atrage atenția
asupra pericolului pe care îl prezintă acoperirea solului
cu materiale impermeabile, cum ar fi betonul. Sunt
prevăzute alternative durabile.
 14 S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

Perspective

Asigurarea durabilității mediului nostru înconjurător, Programul de acțiune pentru mediu al

conservarea resurselor noastre naturale și conservarea
resurselor biologice marine sunt obiective esențiale de
politică ce necesită măsuri la toate nivelurile. Protecția
mediului și menținerea competitivității noastre pot
merge mână în mână, iar politica de mediu joacă, de
asemenea, un rol esențial în crearea de locuri de muncă
și stimularea investițiilor. Economia europeană trebuie
să se transforme pentru a produce mai mult cu mai
puține resurse. De asemenea, este necesar să ne
modificăm obiceiurile de consum. Elaborarea de politici
menite să încurajeze cercetarea, să aducă pe piață
ecoinovarea și să sporească sensibilizarea
consumatorilor contribuie laolaltă la această
transformare.
UE (PAM) până la 2020
Programul general de acțiune pentru mediu al UE până
în 2020 stabilește o strategie de mediu pe termen lung,
suficient de flexibilă pentru a răspunde provocărilor
viitoare și riscurilor sistemice asociate acestora.
Programul oferă o abordare globală în privința mediului,
stabilind bazele necesare pentru o economie mai
ecologică și mai competitivă care să protejeze resursele
naturale și sănătatea, pentru generațiile prezente și
viitoare.

Cererea de produse alimentare, de hrană pentru animale și de

fibre ar putea crește cu 70 % până în 2050. Dacă menţinem
ritmul actual de utilizare a resurselor, vom avea nevoie de mai
mult de două planete pentru a ne putea satisface cererea de
consum.

© R. Scholtz
M ediu
UE are o politică de mediu cu un cadru juridic complet
și matur, care trebuie să fie pus în aplicare. Este
important ca legislația de mediu a UE să fie
implementată, deoarece, pe lângă avantajele pentru
sănătate și mediu, aceasta asigură crearea unui cadru
concurențial echitabil pentru actorii economici de pe
piața internă, stimularea inovării și promovarea
avantajelor conferite de poziția de precursor în
numeroase sectoare. Costurile aferente neimplementării
legislației sunt, prin contrast, ridicate, estimate în mare
la aproximativ 50 de miliarde de euro pe an, inclusiv
costuri legate de cazurile de încălcări ale dreptului UE.
De asemenea, Comisia primește numeroase plângeri
trimise direct de cetățenii Uniunii, dintre care multe ar
putea fi soluționate mai bine la nivelul statelor membre
sau la nivel local. Prin urmare, în anii următori, se va
acorda prioritate îmbunătățirii punerii în aplicare
a acquis‑ului Uniunii în domeniul mediului la nivelul
statelor membre.
Sectoare individuale
Mai mult ca oricând, politica de mediu până în 2020 va
sublinia meritele trecerii la o economie mai ecologică și
mai circulară. Aceasta este cea mai simplă modalitate
de a soluționa mai multe probleme de lungă durată,
precum deteriorarea sănătății, degradarea mediului și
șomajul, asigurând, în același timp, o creștere
economică durabilă. Proiectarea ecologică, prevenirea,
reciclarea și reutilizarea deșeurilor le permit
întreprinderilor din UE să realizeze economii anuale
nete de circa 600 de miliarde de euro și să reducă
semnificativ nivelurile de emisii de gaze cu efect de
seră.
În momentul de față, este general acceptat faptul că
îmbunătățirea stării mediului nu poate fi asigurată doar
prin politica de mediu și că obiectivele de mediu trebuie
să fie, de asemenea, integrate în alte domenii de
politică. Pentru a atinge obiectivele strategiei UE în
domeniul biodiversității, de exemplu, și pentru a stopa
pierderea biodiversității până în 2020 este nevoie ca
protecția biodiversității și a ecosistemelor să fie parte
integrantă din alte politici ale UE, în special în domeniile
agriculturii și pescuitului. Prosperitatea economică,
creșterea și bunăstarea nu vor fi durabile decât atunci
când vom avea grijă mai bine de capitalul natural al
planetei, întrucât acesta este esențial pentru multe
industrii și sectoare economice.
15
Provocări
Este știut faptul că Europa și mediul său se confruntă,
de asemenea, cu provocări globale majore: creșterea
populației mondiale, dezvoltarea claselor mijlocii cu
niveluri ridicate de consum, creșterea economică rapidă
în economiile emergente, cererea tot mai mare de
energie și intensificarea concurenței mondiale pentru
resurse. UE nu este în măsură să influențeze direct
evoluția multora din aceste aspecte, dar poate ajuta
alte țări să treacă la o dezvoltare mai durabilă prin
promovarea unor măsuri mai eficiente în ceea ce
privește guvernanța în materie de mediu.
Cu toate acestea, se pot face multe pentru ca mediul
european să devină mai rezistent în fața riscurilor
viitoare. UE dispune deja de surse de informații și de
tehnologii fără precedent, de o cultură a precauției și
prevenirii și de măsuri care prevăd repararea daunelor
la sursă și amendarea poluatorilor. Guvernanța
economică poate deveni mai eficientă printr‑un
angajament pe scară mai largă față de monitorizarea
mediului și raportarea la zi a poluanților și deșeurilor,
utilizând cele mai bune informații și tehnologii. O mai
bună punere în aplicare a politicilor existente va
contribui la atingerea obiectivelor UE și la asigurarea
unui cadru de reglementare stabil pentru întreprinderi.
Viziune
Scopul acestor măsuri este de a garanta că până în
2050 cetățenii UE vor putea trăi într‑un mediu sigur și
sănătos, gestionat în așa fel încât să i se respecte
limitele și să se asigure reziliența ecologică. În
programul UE de acțiune pentru mediu este prezentată
viziunea în perspectiva anului 2050, menită să ajute la
conturarea inițiativelor până în 2020 și mai departe:
„În 2050 vom trăi bine, în limitele ecologice ale
planetei. Prosperitatea noastră și mediul sănătos vor fi
rezultatul unei economii inovatoare, circulare, în care nu
se irosește nimic și resursele naturale sunt gestionate
în mod durabil, iar biodiversitatea este protejată,
valorizată și refăcută astfel încât să sporească
rezistența societății noastre. Creșterea noastră bazată
pe un nivel scăzut de emisii de carbon s‑a disociat de
mult de utilizarea resurselor, stabilind premisele
necesare creării unei societăți globale sigure și
durabile.”
 16

NA-04-14-868-RO-C
S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

Informații suplimentare
XX Informații generale despre politica de mediu a UE: http://ec.europa.eu/environment/index_ro.htm
XX Informații privind Agenția Europeană de Mediu: www.eea.europa.eu
XX Informații specifice privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice
(REACH): http://echa.europa.eu
XX Aveți întrebări despre Uniunea Europeană? Europe Direct vă stă la dispoziție: 00 800 6 7 8 9 10 11 –
http://europedirect.europa.eu

ISBN 978-92-79-42648-3
doi:10.2775/91842