PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE

1. Pentru caracterizarea unei grupe de studenţi din anul I al Facultăţii de Comerţ, în

funcţie de media la admitere, unitatea de observare este:
a) grupa;
b) studentul;
c) media la admitere;
d) facultatea;
e) anul de studiu.

2. Identificaţi care dintre următoarele date nu sunt variabile statistice pentru studiul
colectivităţii studenţilor de la Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică:
a) grupa de studiu;
b) media obţinută la concursul de admitere;
c) numărul de ani de pregătire în informatică;
d) facultatea de studiu;
e) vârsta.

3. Obiectivul fundamental al statisticii este:

a) să demonstreze formule şi teoreme matematice;
b) să rezume şi să analizeze un set de date statistice;
c) să extragă eşantioane din colectivităţi statistice;
d) să detecteze valorile aberante dintr-un set de date;
e) să explice diferenţele dintre seturile de date.

4. Care dintre următoarele variante reprezintă un eşantion şi nu o colectivitate totală

pentru încasările zilnice, din anul trecut, ale unui magazin?
a) Lista încasărilor zilnice din anul trecut;
b) Lista încasărilor zilnice cu doi ani în urmă;
c) Lista încasărilor din fiecare zi de sâmbătă a anului trecut;
d) Totalul încasărilor săptămânale de anul trecut;
e) Lista încasărilor zilnice previzionate pentru anul trecut.

5. Un om de afaceri observă că, în ultimele 3 luni, concurentul său acordă câte un

interviu unui ziar de specialitate în fiecare zi de joi. El trage concluzia că în paginile ziarului
de joia viitoare va apărea un nou articol al concurentului său. Eşantionul pe baza căruia face
această inferenţă este:
a) numărul ziarului de joia viitoare;
b) numărul ziarului de joia trecută;
c) numerele ziarelor din toate zilele de joi;
d) numerele ziarelor din toate zilele de joi deja apărute;
e) numerele ziarelor din zilele de joi din ultimele 3 luni.

6. Procesul de sistematizare şi de calcul al indicatorilor statistici ce caracterizează o

colectivitate statistică se numeşte:
a) Statistică descriptivă;
b) Statistică inferenţială;
c) Eşantionare statistică;
d) Observare statistică;
e) Recensământ statistic.

7. Statistica oferă posibilitatea unei firme:

a) să estimeze vânzările de luna viitoare, pe baza datelor privitoare la vânzările ultimelor 12
luni;

1
b) să estimeze vânzările din viitorii 2 ani, pe baza datelor privitoare la vânzările ultimelor 12
luni;
c) să estimeze vânzările firmelor concurente, pe baza datelor referitoare la vânzările proprii;
d) să estimeze toate variantele de mai sus;
e) să nu estimeze nici una din variantele de mai sus.
8. Considerăm următoarele valori, înregistrate pentru două variabile, la 4 unităţi statistice:
x1 = 0; x2 = 1; x3 = 0; x4 = 1;
y1 = 10; y2 = 20; y3 = 30; y4 = 40;
4 4 4 4 4 2
 4 
Valorile pentru  x i ;   xi  yi  ;  2 xi2 ;   yi  xi  ;  xi2 ;   xi  sunt,
i 1 i 1 i 1 i 1 i 1  i 1 
în această ordine:
a) 1; 60; 3; 100; 3; 2
b) 2; 102; 4; 98; 2; 4
c) 3; 4; 2; -98; 1; 3
d) 2; 102; 2; 100; 4; 0
e) 4; 100; 4; 98; 3; 1

Răspundeţi la următoarele întrebări:

1 Elementele asupra cărora se efectuează un studiu statistic sunt denumite „variabile“?
2 Particularităţile, însuşirile prezentate de o unitate statistică sunt numite caracteristici?
3 O singură unitate statistică poate avea mai multe caracteristici?
4 O caracteristică mai este cunoscută şi sub denumirea de …….
5 Cum se identifică frecvenţa unei valori individuale?
6 Care este deosebirea între o variantă şi o variabilă statistică?
7 Colectivitatea statistică reprezintă:
a) mărimi concrete, obţinute în etape diferite de observare sau din calcule;
b) elementul constitutiv al populaţiei statistice pentru care se culeg date;
c) totalitatea elementelor de aceeaşi natură supuse studiului statistic;
d) expresia numerică a unei determinări calitative obiective, obţinută în urma unei
cercetări statistice;
e) proprietatea comună tuturor unităţilor unei populaţii statistice şi care are însuşirea de
a-şi modifica nivelul de la o unitate la alta.
8. Deosebirea între o variantă şi o variabilă statistică este următoarea:
a) variabila este elementul asupra căruia se efectuează un studiu statistic, în timp ce varianta
este o însuşire, o proprietate a variabilei.
b) varianta este forma concretă de manifestare a variabilei (nivelul ei);
c) nu există nici o deosebire;
d) o unitate statistică poate avea mai multe variante, dar numai o singură variabilă.
e) totalitatea variantelor şi a variabilelor statistice formează colectivitatea statistică, obiectul
demersului statistic.
9. Arătaţi ce tip de variabilă şi pe ce scală de măsurare se măsoară caracteristica „profitul
întreprinderilor“.
10. Următorul tabel reprezintă date referitoare la statutul profesional a cinci angajaţi ai unei
firme, extrase din baza de date pentru resurse umane, la 8. 07. 2014:

2
 Sex Salariu brut Profesie Vechime (ani)
(RON)
M 2 500 economist 20
F 2 100 inginer 18
F 1 740 tehnician 4
M 1 970 economist 8
M 1 950 inginer 15
a) Care este unitatea statistică?
b) Datele prezentate sunt seturi univariate sau multivariate?
c) Care dintre aceste variabile sunt cantitative? Dar calitative?
d) Există o variabilă calitativă ordinală? Justificaţi răspunsul;
e) Datele sunt statice sau dinamice? Justificaţi răspunsul.
11. Următoarele date reprezintă vânzările şi profitul, realizate de o firmă în primele 6 luni ale
anului 2014:
Vânzări Profit (Pierderi)
(mii RON) (RON)
105 9000
81 7000
42 (6000)
84 5000
123 16000
117 14000
a) Care este unitatea statistică pentru acest set de date?
b) Datele sunt seturi univariate, bivariate sau multivariate? Justificaţi.
c) Datele sunt cantitative sau calitative?
d) Pe ce scală sunt măsurate variabilele prezentate?
e) Datele sunt statice sau dinamice? Justificaţi.

12. Pentru urmatoarele cazuri, precizati unitatea statistica, identificati variabila

statistica studiata si tipul de variabila. Precizati daca variabila este cantitativa
sau calitativa, daca ea este continua sau discontinua:
a. Cifra de afaceri a 100 de firme din domeniul IT;
b. Absenteismul angajatilor (zile);
c. Profesiile a 200 de angajati;
d. Numarul personalului din 1000 de intreprinderi;
e. Numarul copiilor din 2000 de familii.