Sunteți pe pagina 1din 4

Tesuturi conjunctive

Aceasta denumire generica este o umbrela care acopera o varietate f mare de tesuturi. Sangele este o varietate de
tesut conjunctiv, la fel ca si gelatina Wharton, tesutul osos.

Definind tesuturile conj ca fiind tesuturi cu origine mezodermica (peste 90% se dezv din mezenchimul embrionar,
chiar daca o mica parte pot lua nastere si din ectoderm). In plus, aceste tesuturi au de obicei in componenta lor 3 elemente
principale si anume :celulele, pe langa care sunt prezente fibre conjunctive si substanta fundamentala, ultimele 2 formand
asa numita matrice celulara. Ele sunt capabile sa detina o multime de functii: de suport, (fizic si nutritional pt alte tesuturi),
de protectie, de aparare , de stocare, si uneori, functie de sinteza.

Elemente componente ale tesuturilor conjunctive

1. Celulele tesutului conjunctiv


Clasificare in 2 categorii: celule fixe sau celule proprii ale tesutului connjunctiv si celule migratorii sau
tranzitorii care provin fie prin extravagarea din patul muscular sau provin din limfa.
Clasificarea celulelor fixe: celule tinere (celula mezenchimala nediferentiata si celula reticulara) si celulele
adulte.

Celulele tinere = celulele prezente la embrion si fat. Numarul lor la adulti este extrem de redus. Aceasta celula
mezenchimala nediferentiata, asa cum ii arata numele, este o celula care nu prezinta trasaturi microscopice caracteristice
datorita slabei sale diferentieri. In schimb, este o celula multipotenta cu mare capacitate de diviziune mitotica, si respectiv
de transformare in alte tipuri celulare, ea putandu-se diferentia fie in alte tipuri ale tesutului conjunctiv, fie in tipuri ale
tesutului muscular, si chiar in celule hemopoetice. Ea este de obicei situata in jurul vaselor de sange, forma stelata cu
numeroase prelungiri citoplasmatice, aceste prelungiri vin in contact cu cele ale tesuturilor invecinate, si ofera tesutului un
aspect reticular. Diametru intre 35-45 microni, citoplasma abundenta, relativ bzofila, are un nucleu voluminos cu 1-2 nucleoli
si putine cu organite.

Celula reticulara isi are originea in celula mezenchimala nediferentiata (deci este o varianta mai deiferentiata) ea isi
pastraza capacitatea de diferentiere in alte celule, in plus are functie de fibrinogeneza deoarece este capabila sa sintetizeze
fibre de reticulina. Dimensiuni mici, forma stelata, citoplasma slab bazofila, prezinta deja niste incluziuni si RER, iar nucleul
este hipocrom. Este prezenta in tesuturile embrionare si fetale, dar la adult o gasim prezenta frecvent in stroma organelor
hemolimfopoetice.

Celulele adulte sunt prezente la individul adult.

a. Fibroblastul – fibrocit; miofibroblast;

Fibrocit= o celula adulta, mai putin activa dpdv fiziologic. ?? fiind responsabila de sinteza fibrilara. Ea produce fibre
de colagen, elastina si ?? dar sintetizeaza si elemente ale substantei fundamentale. In plus, este capabila ca prin diferentiere
sa dea nastere si altor tipuri de tesut conjunctiv.Este o celula stelata, citoplasma bazofila, datorita prezentei ribosomilor
avem RER si ap golgi, ?? . nucleul este mare si hipocrom . Forma inactiv a acesei celule, fibrocitulm, apare ca o ?? cu organite
putine, citopplasma redusa cantitativ, predominant acidofila, si nucleu hipercrom. Transformarea intre cele 2 tipuri se poate
face in ambele sensuri in fct de solicitarile din tesut. Miofibroblastul este o celula care are caractere comune intre fibroblast
si miocit.De la fibroblast pastreaa capacitatea de sinteza fibrilara, iar de la miocit preia capacitatea contractila conferita de
filamentele de actina in citoplasma. Acestea confera capacitate contractila celulei (miofibroblastul este de obicei localizat la
locul de vindecare a plagilor, prin contractie aduce marginile plagii in apropiere una de cealalta, prin sinteza fibrilara
inlocuieste tesutul afectat ).

Histiocitul este macrofagul tesutului conjunctiv. Este o celula fagocitara si face parte din sistemul fagocitar
mononuclear al organismului. Sunt localizate de-a lungul vaselor de sg, nr lor e mare in organele hemolimfopoetice, si in
corionul si mucoasa tractului respirator, digestiv si genital. Dimensiunea lor de 10-30 de microni ; au forma fie ovalara dar
mult mai frecvent au suprafata neregulata datorita capacitatii de a emite pseudopode. Aceste pseudopode sunt expresia
morfologica (de struct) a capacitatii lor de fagocitoza si pinocitoza. Nucleul are un aspect caracteristic reniform, si de obicei
este localizat excentric in celula. Citoplasma este relativ abundenta, contine numerosi lizozomi cu un echipament enzimatic
bogat (fosfataze acide etc). ap golgi bn dezv, incluziuni si corpi reziduali, pe langa microtubului si microfilamente. Col HE nu
se diferentiaza de fibroblast. Coloratii speciale : albastru de tripan si coloratia cu tus de China (coloratii vitale- pun in
evidenta o functie a celulei vii). Sunt responsabile de ingestia si digestia particulelor straine din tesut. Ele participa impr cu
limfocitele la elaborarea raspunsului imun si prin aceasta, asigura rezistenta antimicrobiana si antitumorala mediata celular.
Aceasta colaborare limfocit-histocit este f bn cunoscuta in imunologie.

Mastocitul este celula granulata a tesutului conjunctiv. Este localizata de obicei in jurul capilarelor, poate avea
contur neregulat, de obicei forma ovalara si un diametru de aproximativ 20 micrometri. Citoplasma celulei relativ abundenta,
cont organite comune – mitocondrii, ribosomi liberi sau atasati REr, ap golgi, si principalul- granulatiile bazofile
metacromatice (capacitatea unui substrat de a schimba culoarea colorantului folosit; aceasta capacitate se evidentiaza atunci
cand fol coloratii speciale de tip albastru de toluidina si cand granulatiile mastocitului apar colorante in rosu violet; explicatia
sta in substratul chimic al acestor granulatii pentru ca atunci cand avem de a face cu mucopolizaharide sulfatate) f
numeroase si care uneori acopera nucleul, facandu-l aproape invizibil la MO. Granulatiile mastocitelor contin heparina
(responsabil pt metacromatie; cel mai imp anticoagulant secretat natural), histamina, o amina biogena care induce cresterea
permeabilitatii capilare la locul in care este prezenta, substanta lent reactiva a ana??, determina aparitia edemului
(acumulare de lichid in tes), factorul chemotaxic? Pt eozinofile. Acesta din urma stimuleaza migrarea eozinofilelor la locul de
degranulare al mastocitelor unde limiteaza efectul histaminei. Membrana celulara a mastocitului de obicei prezinta falduratii
si este prevazuta cu receptori pt imunoglobulinele E. atunci cand organismul vine in contact cu un antigen la care a fost deja
sensibilizat, acest antigen formeaza complexe cu imunoglonulinele E, acestea se fixeaza pe receptorii de membrana ai
mastocitului, membrana cel se rupe si continutul citoplasmei si granulatiilor se elibereaza in spatiu extracelular adica in tesut
(degranularea mastocitara). Prin acumularea acestor efecte apare edemul urmat de toate simptomele inflamatiei: durere,
roseata, temperatura locala crescuta si impotenta functionarii tesutului afectat. Acest mecanism este specific reactiilor
alergice de hipersensibilitate intarziata asa cum apa dupa intepatura si inocularea veninului de viespe. Pe lg implicarea in
reactiile alergice este responsabil si de producerea de elem ale subst fundamentale, intervine in procese de lipoliza si
lipogeneza, o activitate corelata cu cea a adipocitului.

Plasmocitul isi are originea in limfoctiul B. in special la locul de intrare pt antigene de ex la nivelul mucoasei
digestive – in special intestinala. Nr acestor celule creste apreciabil in tp inflamatiilor cronice.ese o celula ovalara cu
diametrul de aprox?? Cu citoplasma bazofila, organite implicate in sintea proteica bine dezvoltate (RER, ap golgi), cu
numeroase incluziuni acidofile care poarta denumirea de corpi Russel in care se depoziteaza imunoglobuline adica anticorpi.
Nucleul este rotund, situat exccentric in celula cu aspectul unei rosti cu spite datorita dispunerii ariilor de heterocromatina
dense, intunecate printre filamente clare de eucromatina. Principala functie este sinteza si productia de anticorpi din toate
cele 5 clase (imunoglobuline A,M,G,D si E). este o celula impl in raspunsul imun, in fct de aparare, imunitate umorala. Durata
de viata este insa relativ scurta (10-30 zile in tesut).

Adipocitul este o celula specializata in stocarea lipidelor. Ea apare fie prin diferentierea din ?? sau prin
ddiferentierea din fibroblast pe masura ce acesta se incarca cu picaturi lichidice. Adipocitul se prez in corpul uman sub 2
forme – adipocitul alb si brut. Cel alb este celula caracteristica pt individul adult uman, este o cel de forma rutunda cand
apare izolat sau de forma ?? in tesut, are dimensiuni apreciabile (50-100 microni diametru), are aspect de inel cu pecete.
Odata cu acumularea de lichide, nucleul este impins in periferie, devine aplatizat si ramane inconjurat de o cantitate relativ
redusa in citoplasma, care contine complex golgi, RER si REN, mitocondrii si microfilamente si ribosomi. Restul cel este
ocupat de o picatura unica de grasime. Lipidele care sunt stocate intracelular sun represzentate 90% de gliceride si utilizate
ca resursa energetica. Memmbrana adipocitului apare frecvent dublata la ext de o retea de fibre de reticulina . in coloratia
HE lipidele se dizolva, celula apare necolorata, pare goala de continut. Coloratii speciale pt evidentierea lipidelor sunt:
cooloratia Sudan 3 – in portocaliu, sudan 4- in negru. Adipocitul brut este prezent?? Deoarece este inlocuit progresiv de
adipocitul alb..are dimensiuni mai mici iar nucleul este rotund si situat excentric in celula .citolpasma contine numeroase
organite de acelasi tip cu precizarea ca mitocondriile din adipocitul brut sunt lipsite de ??? localizate pe membrana. Sunt
particule necesare sintezei de ATP. Din aceasta cauza, adipocitul brut foloseste energia si o disipeaza sub forma de caldura si
nu o poate stoca sub forma de molecula macroergica de ATP. Morfologic in celula ?? prezenta ?? , vacuole in care se
depoziteaza lipide.???

2. Fibrele tesutului conjunctiv


Sunt reprez de 3 tipuri de fibre: colagen, elastina si reticulina.
Fibrele de colagen sunt tipul de celula cel mai des intalnit in tes conjunctiv, iar colagenul este proteina care
reprezinta peste 30% din greutatea uscata a organismului. Are proprietati fizice de tipul rezistenta mare la
tractiune si flexibilitate, chiar daca sunt lipsite de elasticitate, pe preparatele proaspete fibrele de colagen
apar alb sidefii sunt niste fibre irefringente, ele se transforma ireversibil prin fierbere in gelatina, cu
coloranti acizi ?? apar colorate in roz, dar se pot colora cu o mare varietate de coloranti, de ex cu albastru
de anilina apar colorate in albastru asa cum se intampla in coloratia?? Sau pot aparea colorate in verde in
coloratia tricromica Masson, sau rosu in coloratia Sirius. La MO se observa ca fiecare fibra de colagen este
alc din subunitati numite fibrile de colagen. In fiecare fibrila este prezenta o alternantadebenzi clare si
intunecate, acest aspect se datoreaza modalitatii de aranjare a moleculelor de colagen numit tropocolagen
in interiorul fibrilelor si cum sunt ele asezate, moleculele de tropocolagen sunt asezate in siruri in
modalitate cap-coada si in siruri suprapuse fiind atasate intre ele prin legaturi covalente. Aceasta
moleculade tropocolagen este o proteina alcatuita dintr-un lant de aminoacizi. In structura colagenului, aa-
ul cel mai des intalnit este glicina, iar in structura acestor molecule de colagen pot fi prezenti oricare din
ceilalti aa. In fct de componenta in aa, au fost descrise peste 20 de tipuri de colagen, dar cele mai intalnite
si mai bine studiate sunt primele 5 tipuri notate cu cifre romane (I,II,III,IV,V). Colagenul de tip I- aa sunt
dispusi in lanturi numite lanturi alfa, rasucite unul in jurul celuilalt sub forma unui tripluhelix; in colagenul
de tip I exista 2 lanturi identice (alfa1) si un lant diferit numit alfa 2. Fiecare al 3lea aminoacid este in aceste
lanturi glicina. Alti aa bine reprezentati sunt prolina (12%) si hidroxiprolina(10%). Localizari ale colag de tip
I: dentina, oase, tendoane , ligamente, capsule de organ, are cea mai larga rasp din organism. Colagenul de
tip 2 difera prin faptul ca e alc din 3 lanturi alfa identice si prin localizare: in cart hialin, elastic, unde asigura
rezistena la presiune a acestor structuri. Colagenul de tip 3 alcatuit tot din 3 lanturi alfa identice este un
colagen ce formeaza fibrile mai subtiri decat cel de tip I, un colagen ce asigura elasticitate si suport
structural organelor in care este localizat : in stroma hepatica, stroma rinichiului, la nivelul plamanului,
uterului, in jurul vaselor de sange si in jurul miocitelor. Colagenul de tip IV este un tip special pt ca nu
alcatuieste fibrine si il gasim localizat in structura membranelor bazale, atat la niv tesuturilor epiteliale, dar
si la niv rinichiului si cristalinului. Colagenul de tip Veste un colagen care intra in alcatuirea stromei
diferitelor organe, este asociat cu functia de suport structural.