- Lucrarea 3 –

Descrierea debitelor lichide

Debitul lichid al unui râu este volumul de apă care trece în unitatea de timp printr-un profil
transversal perpendicular pe direcția curentului și se exprimă în m3/s sau l/s.
Debitele medii zilnice, medii lunare și anuale, debitele maxime, minime lunare și anuale obținute
prin măsurători efectuate la posturile hidrometrice ale cursurilor de apă sunt publicate sub forma unor
tabele în Anuarele Hidrologice editate de Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie București
(I.N.M.H).
Pentru caracterizarea regimului hidrologic al cursurilor de apă și pentru multiple determinări din
domeniul gospodăririi apelor, este necesar ca datele hidrometrice, privind aceste debite lichide să fie
reprezentate deseori sub forma unor curbe care vor trebui elaborate în funcție de problemele care urmează
a fi rezolvate.

1. Hidrograful debitelor
Prin hidrograful debitelor (Q=f(t)) se înțelege o reprezentare grafică corespondentă hidrografului
de nivel, care reprezintă variația debitului în ordine cronologică, la un post hidrometric al unui curs de
apă.
Intervalele cronologice folosite la întocmirea hidrografelor de debite, depind de gradul de precizie
urmărit. Pentru hidrografe din perioada apelor mari, intervalele pot fi de la o oră până la o zi, pentru
hidrografe anuale de la o săptămână până la o lună etc.
Valoarea debitului pentru fiecare interval este media debitelor înregistrate în intervalul considerat.
În tabelul 3.1 sunt prezentate debitele extrase din Anuarul Hidrologic ale râului Bahlui, postul Iași,
pentru un an oarecare. În figura 3.1 este prezentat hidrograful anual al debitelor lichide medii lunare
pentru același post hidrometric și anul respectiv.

Tabelul 3.1 Valorile debitelor medii zilnice înregistrate pe râul Bahlui, postul Iași, pentru un an oarecare
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ziua
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 0,182 0,070 0,150 1,250 0,475 0,935 0,160 0,145 0,455 0,160 0,175 0,700
2 0,109 0,082 0,325 0,935 0,475 0,475 0,160 0,145 0,280 0,160 0,175 0,700
3 0,098 0,085 0,475 0,715 0,475 0,475 0,152 0,175 0,175 0,160 0,175 0,810
4 0,088 0,085 0,550 0,660 0,400 0,550 0,152 0,400 0,175 0,160 0,175 0,810
5 0,082 0,088 5,480 0,600 0,250 0,550 0,250 0,288 0,152 0,160 0,192 0,700
6 0,077 0,076 4,590 0,550 0,160 0,438 0,168 0,325 0,100 0,160 0,210 0,630
7 0,075 0,088 4,260 0,438 0,152 0,400 0,175 0,115 0,130 0,152 0,175 0,630
8 0,072 0,078 2,840 0,325 0,145 0,438 0,168 0,122 0,100 0,152 0,175 0,630
9 0,071 0,078 2,490 0,212 0,175 0,438 0,168 0,130 0,095 0,152 0,175 0,755
10 0,067 0,081 1,930 0,212 0,880 0,168 0,325 0,130 0,100 0,192 0,192 0,920
11 0,067 0,068 1,480 0,175 0,715 0,160 0,250 0,122 0,100 0,152 0,210 0,920
12 0,066 0,068 1,550 0,175 6,600 0,145 1,100 0,115 0,100 0,175 0,210 0,920
13 0,066 0,068 1,550 0,175 2,250 0,145 0,550 0,115 0,130 0,175 0,262 0,920
14 0,057 0,068 1,320 0,175 1,480 0,122 0,325 0,115 0,298 0,210 0,262 0,920
15 0,061 0,068 1,250 0,175 1,400 0,108 0,325 0,108 0,298 0,210 0,245 0,920
16 0,061 0,070 1,550 0,175 1,100 0,138 0,288 0,115 0,298 0,210 0,280 0,920
17 0,062 0,070 1,400 0,168 0,475 0,770 0,250 0,130 0,152 0,210 0,315 0,920
18 0,062 0,070 2,090 0,175 0,288 2,330 0,175 0,130 0,262 0,210 0,350 0,865
19 0,060 0,072 2,330 0,175 2,010 0,168 0,168 0,160 0,280 0,210 0,420 0,630
20 0,056 0,074 3,410 0,325 0,175 1,620 0,400 0,160 0,245 0,210 0,665 0,560
21 0,056 0,075 3,820 0,362 0,400 1,550 0,250 0,550 0,160 0,192 0,560 0,455
22 0,056 0,069 2,940 0,362 1,320 1,400 1,750 0,250 0,138 0,192 0,560 0,385
23 0,057 0,077 1,780 0,362 2,650 0,880 0,160 0,175 0,138 0,192 0,560 0,350
24 0,057 0,076 2,090 0,475 2,010 0,160 2,170 0,152 0,175 0,175 0,420 0,350
25 0,056 0,077 2,050 0,475 2,480 2,090 0,152 1,900 0,160 0,175 0,350 0,332
26 0,056 0,087 2,010 0,400 1,250 2,940 0,152 1,030 0,168 0,175 0,315 0,315
27 0,053 0,105 2,010 0,362 1,100 2,140 0,138 2,300 0,160 0,175 0,262 0,315
28 0,053 0,122 1,930 0,475 0,880 0,935 0,160 1,030 0,145 0,175 0,280 0,298
29 0,056 - 1,700 0,475 0,825 0,325 0,138 0,700 0,138 0,175 0,385 0,298
30 0,054 - 1.700 0,475 0,770 0,175 0,138 0,665 0,160 0,175 0,525 0,315
31 0,056 - 1,400 - 0,770 - 0,160 0,630 - 0,175 - 0,315
Medii 0,067 0,078 2,050 0,402 1,080 0,772 0,357 0,407 0,185 0,178 0,309 0,630
Maxime 0,122 0,122 5,480 1,250 6,600 2,940 2,170 2,300 0,455 0,210 0,665 0,920
Minime 0,053 0,068 0,150 0,168 0,145 0,108 0,138 0,108 0,095 0,145 0,175 0,298
1
 Debitul mediu anual 0,543 m3/s
Debitul maxim anual 6,600 m3/s
Debitul minim anual 0,053 m3/s

Figura 3.1 Hidrograful anual al debitelor medii lunare pentru râul Bahlui, postul Iași

2. Curba integrală a debitelor afluente

Această curbă reprezintă creșterea în raport cu timpul a volumelor de apă afluente care trec printr-
un profil al unui curs de apă, volume obținute prin însumarea în timp a debitelor hidrografului.
Curba integrală a debitelor se poate exprima analitic prin relația:
t
Vt   Q dt
0
unde Vt este volumul afluent care a trecut prin profilul studiat din momentul considerat până la timpul t.

Volumul total scurs până la sfârșitul duratei T (durata hidrografului debitelor) se obține în mod
analog și anume:
T
VT   Q dt  Qmed T
0
unde Qmed este debitul afluent mediu pe durata T.

Calculul volumului afluent se poate efectua și prin metoda aproximativă de totalizare, împărțind
perioada de timp T în intervale egale t, pentru fiecare interval stabilindu-se debitul mediu afluent
i
(Q med) și înlocuind integrala prin suma volumelor parțiale (ecuația integrală transcrisă în diferențe finite
cu pasul t).
Putem scrie deci:
n n
VT   Qmed
i
t   Vi
i 1 i 1
unde:
i
Q med sunt debitele afluente medii corespunzătoare intervalelor "i";
t, durata unui interval;
n, numărul total de intervale în care a fost împărțită durata T;
Vi, volumele parțiale corespunzătoare intervalelor "i".

2
 Intervalul t are o durată aleasă în funcție de gradul de exactitate dorit, precum și de perioada de
timp în care se modifică debitul cursului de apă. În cazul debitelor aproximativ constante, pentru perioade
lungi t poate fi mai mare. Intervalul t se poate admite de 1 - 10 zile.

Pentru exemplificare se prezintă în continuare modul de întocmire a curbei integrale a debitelor

afluente pe o perioada de un an, pentru râul Bahlui, postul Iași (tabelul 3.2).

Tabelul 3.2 Calculul volumelor afluente pentru întocmirea curbei integrale, pentru râul Bahlui, postul Iași
Vi=Qi med t
n
t t Qi med VT   Vi
Luna i 1
[zile] [secunde] [m3/s] [m3] [m3]
10 864000 0,078 67 392 67 392
I 10 864000 0,0618 53 395 120 787
11 950400 0,055 52 272 173 059
10 864000 0,081 69 984 243 043
II 10 864000 0,070 60 480 303 523
8 691200 0,086 59 443 362 966
10 864000 2,309 1 994 976 2 357 942
III 10 864000 1,793 1 549 152 3 907 014
11 950400 2,048 1 946 192 5 853 513
10 864000 0,596 514 944 6 368 457
IV 10 864000 0,189 163 296 6 531 753
10 864000 0,422 364 608 6 896 361
10 864000 0,359 310 176 7 206 537
V 10 864000 1,649 1 424 736 8 531 753
11 950400 1,223 1 162 339 9 793 612
10 864000 0,487 420 768 10 214 380
VI 10 864000 0,571 493 344 10 707 724
10 864000 1,259 1 087 776 11 795 500
10 864000 0,188 162 432 11 957 932
VII 10 864000 0,383 330 912 12 288 844
11 950400 0,488 463 795 12 752 639
10 864000 0,197 170 208 12 922 847
VIII 10 864000 0,127 109 728 13 032 575
11 950400 0,853 810 691 13 843 266
10 864000 0,184 158 976 14 002 242
IX 10 864000 0,216 186 624 14 188 866
10 864000 0,154 133 056 14 321 922
10 864000 0,154 133 056 14 454 978
X 10 864000 0,156 134 784 14 589 762
11 950400 0,180 171 022 14 760 834
10 864000 0,182 157 248 14 918 082
XI 10 864000 0,322 278 208 15 196 290
10 864000 0,422 364 608 15 560 896
10 864000 0,728 688 992 16 189 890
XII 10 864000 0,849 733 536 16 968 183
11 950400 0,339 322 185 17 290 368

Rezultatele obținute sunt reprezentate sub forma curbei OBFEA, care este curba integrală a
debitelor afluente pe timp de un an (figura 3.2).
3
Ordonata punctului final A al curbei integrale reprezintă volumul total anual, VT (m ).
Prin împărțirea acestui volum la numărul de secunde dintr-un an, rezultă debitul mediu anual:
V
Qmed  T
T
Dacă unim originea coordonatelor cu punctul A, rezultă dreapta OA care face un unghi 0 cu
abscisa.
Se observă că:
V
m tg 0  T  Qmed
T
unde:
m este un coeficient de transformare al dimensiunilor care ține seama de scara aleasă pentru VT și T.

Pentru un moment oarecare t1, mărimea debitului se poate exprima prin:

3
 dV
 m tg 1
dt
unde:
1 este unghiul de înclinare față de orizontală al tangentei geometrice duse în punctul G de pe curba
integrală, corespunzător duratei t1.

Figura 3.2 Curba integrală a debitelor afluente în sistem de coordonate rectangular, pentru râul Bahlui, postul Iași

Pentru stabilirea debitelor afluente în orice moment cu ajutorul curbei integrale se folosește scara
radială a debitelor care se întocmește astfel:
 se trasează o verticală printr-un punct oarecare C situat pe abscisă ( este indicat să
fie cât mai departe de origine pentru claritatea reprezentării);
 această verticală intersectează dreapta OA în punctul D și rezultă segmentul CD;
3
 se observă că DC/OC = Qmed = 0,5483 m /s;
 în funcție de mărimea lui Qmed se împarte verticala în intervale egale prin intermediul unor puncte
3
care unite cu originea dau curbele integrale ale debitelor medii de valori rotunjite (0,1÷0,8 m /s).
Astfel rezultă scara radială a debitelor.

Pentru stabilirea debitului afluent Q1 într-un moment oarecare t1, se trasează tangenta geometrică
în punctul G al curbei integrale corespunzător abscisei t1 și se duce o dreaptă paralelă la această tangentă
prin originea sistemului de coordonate, obținând la intersecția ei pe scara radială mărimea debitului
3
afluent căutat (0,75 m /s).
Curba integrală a debitelor afluente poate fi folosită și în calculul regularizării debitului prin
acumulări.
Pentru a avea un debit defluent Qmed constant în tot timpul anului, curba integrală a debitului
defluent va fi chiar dreapta OA, pentru că în orice moment vom avea:

Qmed=m tg 0

Diferența ordonatelor dintre curba integrală a debitului afluent și curba integrală a debitului
defluent va reprezenta într-un moment dat volumul apei reținute în lacul de acumulare dacă diferența este
pozitivă. Dacă diferența este zero, deci afluența este egală cu defluența, înseamnă că în lac nu vor avea
loc variații de nivel. Când diferența este negativă, deci afluența este mai mică decât defluența, atunci

4
pentru satisfacerea defluenței trebuie să se golească lacul sub nivelul inițial, din rezerva acumulată până la
începutul anului.
Diferențele ordonatelor din cele două curbe integrale, permit stabilirea în orice moment a
volumului apei din lacul de acumulare și în cazul existenței în acesta a unui volum inițial, făcând apel la
curba caracteristică a acumulării W=f(H) (variația volumului acumulării în funcție de înălțime), se poate
întocmi și graficul de variație al nivelului apei din lac, în decursul perioadei de calcul.
Daca trasăm o tangentă în partea superioară (prin punctul E) și alta în partea inferioară (prin
punctul F) la curba integrală a afluenței, tangentele paralele cu dreapta OA (curba integrală a defluenței),
diferența de ordonate între aceste paralele reprezintă tocmai volumul de apă din lac (W) necesar pentru a
avea un debit defluent constant, egal cu Qmed.
Folosirea curbei integrale a debitelor afluente în sistemul obișnuit de coordonate rectangulare este
indicată numai pentru studiul acumulărilor cu regularizare anuală.
În cazul regularizărilor multianuale, sistemul de axe rectangular nu mai este comod și ca urmare
se face apel la sistemul de coordonate cu axe oblice, care permite trasarea curbei integrale la scara mare
pentru volume și pentru un număr mare de ani.

3. Concluzii
a) Hidrograful debitelor lichide măsurate într-o secțiune a unui curs de apă are o importanță fundamentală
fiindcă constituie reperul comparației dintre realitate și modelarea hidrologică.
b) Hidrograful debitelor pune în evidență anumite mărimi caracteristice de-a lungul perioadei de timp
pentru care a fost întocmit. De exemplu, un hidrograf anual permite determinarea următoarelor debite
caracteristice: debitul maxim anual, debitul mediu anual și debitul minim anual cu care se pot forma șiruri
statistice care stau la baza calcului debitelor cu diferite probabilități.
c) Curbele integrale ale debitelor afluente, trasate în sistemul de axe rectangular sau oblic, prezintă o
importanță practică deosebită, servind la stabilirea debitelor afluente în orice moment, precum și la
studiul regularizării debitelor prin acumulări.
d) Studiul regularizării anuale a debitelor se poate efectua cu ajutorul curbei integrale atât în sisteme de
coordonate rectangular cât și oblic, pe când studiul regularizării multianuale a debitelor numai cu ajutorul
curbei integrale în sistem de coordonate oblic.
e) Pentru ușurința folosirii curbelor integrale ale debitelor afluente din ambele sisteme de coordonate, se
stabilesc scările radiale.