Faza imediat postoperatorie (zilele 1-7)

A. Scopuri:
 Restaurarea extensiei pasive complete
 Reducerea edemului şi a durerii
 Îmbunătăţirea progresivă a flexiei genunchiului
 Restabilirea controlului cvadricepsului
 Redobândirea independenţei mersului
B. Perioade:

Săptămâna 1:

1. Mers cu cârje fără sprijin

2. Pompări din gleznă
3. Forţarea cu blândeţe a genunchiului în extensie maximă pasivă
4. Flexii active şi pasive ale genunchiului
5. Ridicări de membru inferior cu genunchiul întins (flexie, extensie, abducţie,
adducţie)
6. Contracţii izometrice ale muşchiului anterior al coapsei
7. Îndinderi ale musculaturii posterioare a coapsei
8. Cu un cordon petrecut după călcâi se efectuează flexii între 0-450
9. Se aplică pungă cu gheaţă 20 minute şi se ţine piciorul ridicat cu genunchiul în
extensie completă

Faza II de reabilitare (săptămânile 2-4)

A. Scopuri:
 Menţinerea extensiei pasive totale a genunchiului
 Creşterea graduală a flexiei genunchiului
 Diminuarea durerii
 Antrenarea musculaturii
 Mobilitatea rotuliană
 B. Perioade:

Săptămâna 2:

1. Mers cu cârje cu încărcare în funcţie de toleranţă

2. Din decubit dorsal, pacientul execută flexia și abducția membrului lezat din
articulația coxofemurală
3. Din decubit dorsal, pacientul execută flexia genunchiului târând călcâiul pe sol cu
ajutorul kinetoterapeutului . Se execută alternative
4. Din decubit dorsal, cu membrul inferior afectat sprijinit pe un rulou, se menține
genunchiul în extensie prin propia greutate .
5. Din decubit ventral, se execută cu ajutorul kinetoterapeutului flexia și extensia
pasivă a genunchiului
6. Din șezând pe sol cu genunchi extinși, pacientul execută izometrie pe mușchii
ischiogambieri apăsând cu călcâiele pe sol, se menține izometria 6-9 secunde,
apoi musculatura care a realizat contracția se relaxează .
7. Din șezând, pacientul scrie alfabetul cu degetul mare de la membrul inferior lezat
8. Mini genoflexiuni (0-400).
9. Cu un cordon petrecut după călcâi se efectuează flexii între 0-900
10. Se aplică pungă cu gheaţă 20 minute şi se ţine piciorul ridicat cu genunchiul în
extensie completă

Săptămâna 3:

1. Mers cu cârje cu încărcare în funcţie de toleranţă

2. Forţarea cu blândeţe a genunchiului în extensie maximă pasivă
3. Flexii active şi pasive ale genunchiului (până la 900)

4. Din decubit dorsal, pacientul execută pedalarea membrelor inferioare

5. Din decubit dorsal, pacientul ridică membrul inferior cu articulația coxofemurală și
genunchiul în flexie , și coboară membrul inferior în extensie
6. Din decubit dorsal, pacientul ține membrele inferioare pe o mingie medicinală, și
execută flexia și extensia genunchilor
 7. Din șezând, cu o mingie medicinală menținută între coapse, pacientul execută
flexia și extensia genunchilor
8. Din ortostatism, pacientul se află pe un picior cu fața la șpalier, celălalt picior
sprijinit pe o șipcă, astfel încât genunchiul se află în flexie de 90°, mâinile prind
șipca din dreptul umerilor; pacientul execută extensia genunchiului flectat cu
ridicare în atârnat
9. Bicicletă (curse complete progresive)
10. Se încep extensii progressive cu greutăţi de câte 0,5 kg
11. Fandări laterale cu precauţie
12. Se aplică pungă cu gheaţă 20 minute şi se ţine piciorul ridicat cu genunchiul în
extensie completă

Faza III de reabilitare (săptămânile 4-8)

A. Scopuri:
 Menţinerea extensiei totale pasive a genunchiului
 Restaurarea flexiei genunchiului (0-1200)
 Restabilirea propriocepţiei, a echilibrului şi controlului neuromuscular
 Îmbunătăţirea rezistenţei musculare
 Mobilitatea rotuliană

B. Perioade:

Săptămâna 4-6:

1. Mers cu cârje cu încărcare în funcţie de toleranţă

2. Flexii active şi pasive ale genunchiului (până la 1200)
3. Genoflexiuni (se cresc progresiv gradele)
4. Bicicletă (curse complete la început fără rezistenţă, apoi cu rezistenţă progresiv)
5. Din ortostatism, stând pe un obiect, pacientul execută ridicării pe vârfuri simultan
pe un picior
 6. Din ortostatism, în sprijin pe membrul inferior sănătos, membrul inferior afectat
cu genunchiul în extensie, pacientul execută o ușoară flexie din articulația
coxofemurală concomitent cu extensia gleznei
7. Din așezat, pe un scaun cu genunchi extinși în afară, pacientul menține această
poziție 6-9 secunde contra rezistenței opuse de către celălalt picior
8. Din ortostatism, cu membrele inferioare sprijinite de prima șipcă a șpalierului, iar
membrele superioare se prind de șipca din dreptul umerilor; pacientul execută
flexia și extensia membrelor inferioare
9. Cu un cordon petrecut după călcâi se efectuează flexii între 0-1200
10. Se aplică pungă cu gheaţă 20 minute şi se ţine piciorul ridicat cu genunchiul în
extensie completă

Săptămâna 6-8:

1. Din decubit dorsal, kinetoterapeutul asează o mână pe fața anterioară a gleznei,

iar cu cealaltă sub genunchi, pe spațiul popliteu, încearcă să-l flecteze, pacientul
menținându-l însă întinse
2. Din sezând, se fixează un săculeț de nisip pe glezna membrului inferior lezat al
pacientului , astfel executând flexia și extensia genunchilor alternative
3. Din ortostatism, stând pe un picior, pacientul execută o ușoară flexie a
genunchiului membrului inferior de sprijin, menținând această poziție 6-9
secunde
4. Din ortostatism, se fixează săculeți de nisip pe gleznele membrelor inferioare,
astfel pacientul prinde șipca din dreptul umerilor și execută ridicări pe vârfuri
simultan
5. Din ortostatism, capătul unei benzi elastice este prins de glezna, pacientul
execută flexia și extensia genunchiului
6. subiectul în şezând pe o masă, cu gambele atârnând (spaţiul popliteu depăşind
marginea mesei) – kinetoterapeutul, aşezat în spatele pacientului, trage îndărăt
trunchiul (priză la nivelul umerilor, eventual şi pe frunte). Tracţiunea să nu fie
bruscă, să crească treptat în intensitate pentru a forţa creşterea contractării din
 partea pacientului, iar pentru echilibrare subiectul întinde gambele (mâinile sunt
fixate pe şolduri).

7. pe un plan înclinat, cu gleznele fixate la masă, subiectul ridică capul şi trunchiul.

Se pune în acţiune lanţul anterior al flexorilor (cap – trunchi – şold), care necesită
însă stabilizarea femurului (doar cotilul trebuie să se mişte pe capul femural, nu
şi acesta). Pentru fixarea femurului se contractă ischiogambierii. Cu cât
înclinarea planului este mai mare, cu atât efortul ischiogambierilor va creşte.
8. bolnavul în sprijin unipodal, cu genunchiul flectat, membrul inferior opus, ridicat
de la sol este ţinut de pacient cu mâna la nivelul gleznei. Cu o mână pe bazin,
posterior, pe partea membrului inferior suspendat, kinetoterapeutul trage înainte,
iar cu cealaltă mână pe faţa externă a genunchiului de sprijin, împinge înăuntru,
pacientul opunând aceste forţe.
9. Din ortostatism, se poziționează o mingie între pacient și perete, în partea
superioară a acestuia, pacientul susținând mingia execută flexia și extensia
membrelor inferioare
10. Din ortostatism, cu o greutate de 2 kg în mână, pacientul execută flexia și
extensia genunchilor

11. Pacientul execută mers pe bicicleta ergometrică cu șaua fixată la nivelul cel mai
jos și picioarele fixate de pedale timp de 20min . ( cu rezistență la împingere )