1.

Memoriu tehnic

1.1.Consideratii teoretice generale:

Programarea mașinilor-unelte cu comandă numerică reprezintă secvențe de
instrucțiuni utilizate pentru a controla mașina-unealtă CNC. Această programare este în
prezent foarte automatizată datorită proiectării asistată de calculator (CAD).
Codul G (de asemenea denumit RS-274), care are mai multe variante, este
numele comun pentru cele mai utilizat limbaj de programare de control numeric (CNC).
Acesta este utilizat în principal la fabricația asistată de calculator pentru a controla
mașinile-unelte automate. Codul G este uneori denumit limbajul de programare G, care
nu trebuie confundat cu limbajul de programare G LabVIEW.
Codul G este un limbaj în care oamenii spun mașinilor - unelte informatice cum
să facă ceva. "Cum" este definit prin diferite instrucțiuni cu privire la unde să se miște,
cât de repede să se miște și pe ce direcție să se miște.

1.2.Prezentare generala:
Sistemul de setare a sculei este utilizat pentru setarea corecţiilor sculei prin
atingerea sculei de un palpator. Palpatorul este mai întâi setat pentru sculă în modul
manual, ocazie cu care se fac măsurătorile iniţiale ale sculei. După această setare, este
disponibil modul automat pentru resetarea corecţiilor atunci când se schimbă inserţiile.
Este disponibilă de asemenea sistemul de detectare a ruperii sculei pentru
monitorizarea uzurii sau ruperii sculei. Software-ul generează un cod G ce poate fi

1|Page
inserat în programele strungului pentru a se permite utilizarea palpatorului în cursul
funcţionării automate.

1.3.Descrierea Echipamentului de CN utilizat

Acest echipament a fost testat şi s-a constatat că se încadrează în limitele Clasei

A de aparate digitale, în conformitate cu Partea 15 a Normelor FCC. Aceste limite sunt
menite să asigure protecţia moderată împotriva interferenţelor perturbatoare atunci
când echipamentul este exploatat într-un mediu comercial. Acest echipament
generează, utilizează şi poate emite energie la frecvenţe radio şi, dacă nu este instalat
şi exploatat în conformitate cu instrucţiunile din manualul de faţă, poate determina
interferenţe perturbatoare cu aparatura de radio-comunicaţie. Exploatarea acestui
echipament într-o zonă rezidenţială este pasibilă să producă interferenţe perturbatoare,
caz în care utilizatorul va trebui să corecteze aceste interferenţe pe cheltuială proprie.

1.4. Vederea simplificata a MU si Partile Componenete

DS-30 este un strung cu doi arbori. Primul este arborele principal, ce este acţionat la fel
ca arborele principal al unui strung cu 2 axe. Cel de-al doilea arbore, „arborele
secundar”, înlocuieşte păpuşa mobilă clasică şi dispune de un set propriu de coduri M.
Poziţionarea este programată pe axa B.
Strungurile cu doi arbori au capacitatea de sincronizare a arborelui principal şi arborelui
secundar. Aceasta înseamnă că arborele principal este comandat la o turaţie, iar
arborele secundar îl va urma la exact aceeaşi turaţie. Acesta este aşa-numitul „control
sincron”. În cursul controlului sincron, ambii arbori vor accelera, vor menţine o turaţie
constantă şi vor decelera împreună. De aceea o singură piesă poate fi susţinută la
ambele capete pentru un sprijin maxim cu un minim de vibraţii. În plus, transferul piesei
între arborele principal şi arborele secundar poate fi realizat fără oprirea arborilor.

2|Page
 Ambii arbori se vor orienta înainte să atingă turaţia programată atunci când se
utilizează modul G199 Cuplarea controlului sincron al arborilor (SSC). Pentru a ieşi din
modul SSC, utilizaţi o comandă G198 în program. Când se apasă tasta Reset (resetare)
sau E-stop (oprire de urgenţă), unitatea de comandă va rămâne în modul sincron până
când orice mişcare a arborilor este oprită. Pentru a ieşi din modul sincron, introduceţi o
comandă G198 în MDI şi apăsaţi tasta Cycle start (pornire ciclu). Structura programului
pentru arborele secundar este aceeaşi cu a programului pentru arborele principal.
Codurile M ale arborelui principal şi ciclurile închise sunt suportate în modul G14
(arbore secundar). Consultaţi secţiunea Codurile G. În cele ce urmează se va face o
prezentare vizuală a centrului de strunjire Haas. Unele dintre componentele prezentate
vor fi abordate aprofundat în secţiuni separate.

3|Page
4|Page
1.5.Axe si Origini ale Masini-Unelte

Programul în comandă numerică a maşinii este realizat în raport cu triedrul

triortogonal drept de referinţă, ales de programator, denumit „originea programului
OP” cu originea într-un punct singular în raport cu care se definesc cotele punctelor
caracteristice ale traiectoriilor sculelor.
Acest sistem de referinţă indică în mod egal şi orientarea semifabricatului pa masa
maşinii.
Programul descrie tipul operaţiei ce urmează a se efectua, traiectoriile de asigurat
pentru scule sau localizarea operaţiilor de prelucrare, numărul sculei şi condiţiile de

5|Page
operare. Programul este deci o succesiune de instrucţiuni bine definite sau astfel supus
nimic nu este lăsat la întâmplare.

Exemplu de reglaj a originii programului pentru strunjire.

Pentru a realiza un program corect, operatorul pe maşina-unealtă cu comandă
numerică
(MUCN) trebuie:
- să poziţioneze corect semifabricatul în sistemul referenţial de axe al maşinii,
respectând orientarea stabilită de programator şi urmărind ca traiectoriile programate să
nu iasă în afara suprafeţelor de lucru ale maşinii;
- stabilirea în comandă maşinii a poziţiei originii OP în raport cu reperul legat de masa
maşinii, care este de obicei originea dispozitivului de măsură.
Este bine de reţinut diferenţa care există între ele:
- originea programului OP şi originea piesei Op - originea piesei este punctul unei
piese
brute, modelul sau începutul prelucrării. El va trebui să ţină cont eventual de decalajul
între
OP şi Op;
- originea maşinii Om şi originea sistemului de măsurare OM: primul fiind
materializat de
originile traiectoriilor pe fiecare axă. Ea este câteodată decalaă de originea
echipamentului
de măsură şi acest decalaj este luat în seamă în cadrul procedurii automate de
deplasare.
Pentru maşinile de strunjit, de exemplu, care reprezintă majoritate aplicaţiilor, deplasare
este definită indicând natura deplasării (rectilinie, circulară) şi coordonatele punctelor
dorite.

6|Page
 Sistemele de coordonate ale maşinii şi piesei.

1.6.Originile sistemelor de axe de coordonate de pe o maşină‐unealtă

Originea maşinii este, pentru fiecare axă un punct definit de constructor, acela
unde el a plasat reperul care serveşte la cunoaşterea poziţiei elementelor mobile. La
punerea sub tensiune este necesar să fie aduse toate organele mobile în această
origine (poartă denumirea de iniţializare a sistemului de măsură) în afară de cazurile
când avem rigle sau discuri codificate. Pentru uşurinţa
materializării acestei originii – maşina, ea poate fi diferită de aceea care este pusă la
dispoziţia utilizatorului pe de o parte pentru localizarea piesei în raport cu maşina, iar pe
de altă parte pentru situarea punctelor de referinţă a programului în raport cu piesa.
Punctul „origine-maşină” este introdus cu funcţie de restricţie tehnologică, în timp
ce punctul „origine-măsură” este definit în raport de restricţiile funcţionale (de exemplu
suprafaţa frontală a broşei).
„Originea-măsură” este definită de constructorul maşinii pe fiecare axă în raport
cu care se efectuează deplasările programate. Acest punct defineşte poziţia triedrului
de referinţă al maşinii. Originea-măsură este punctul de coordonate absolută (0, 0, 0) şi
corespunde adesea cu poziţia extremă a elementului mobil pe diferite axe.
Originea piesei Op – este un punct al piesei care permite poziţionarea ei în
sistemul referenţial al maşinii: fie direct, utilizând un montaj (dispozitiv) bine cunoscut.
Diferite piese, poziţionate succesiv pe maşina-unealtă vor avea aceeaşi poziţie spaţială;
sau manual cu ajutorul calelor şi comparatoarelor.
Originea piesei este stabilită de operator. Punctul origine-piesă Op („p” este utilizat
pentru piesă iar „P” pentru program) este definit de operator.
Origine program OP – este punctul piesei pe care programul l-a memorat pentru a defini
cotele introduse în program. Este o origine independentă de sistemul de măsură al
maşinii, ea este adesea aleasă în funcţie de uşurinţa pe care o oferă pentru definirea
cotelor. De remarcat că atunci când semifabricatul este fixat pe maşină axele reperului-

7|Page
program trebuie să fie paralele cu acela ale maşinii. Originea programului este
comunicată de programator operatorului.
Corecția de sculă la strunjire
Tipul sculei defineşte distanţele între punctul de referinţă (de exemplu axa turelei) şi
punctul de pe sculă măsurat în paralel cu axa maşinii, figura 44. Cunoaşterea razei
vârfului sculei
este necesară pentru a efectua corecţiile normale la profilul executat, figura 45.
În funcţie de tipul sculei, strungurile CN pot fi:
- fie cu o singură turelă în spate;
- fie cu o singură turelă în faţă;
- fie cu două turele;

Definirea tipului de sculă la strunjire.

1.7.Sistemul de Operare utilizat pentru prelucrarea pieselor

Interacţiunea cu datele poate fi realizată numai în cadrul panoului activ în
momentul respectiv. Doar un singur panou este activ la un moment dat, acesta fiind
indicat printr-un fundal alb. De exemplu, pentru a lucra cu tabelul Corecţii scule, mai
întâi activaţi tabelul prin apăsarea butonului Offset (corecţie) până când acesta este
afişat pe un fundal alb, apoi operaţi modificările dorite ale datelor. Schimbarea panoului
activ în cadrul unui mod de control este de regulă realizată cu ajutorul butoanelor de
afişare. Funcţiile de control sunt organizate în trei moduri: Setare, Editare şi Operare.
Fiecare mod oferă toate informaţiile necesare pentru executarea sarcinilor referitoare la
modul respectiv, organizate astfel încât să intre pe un ecran. De exemplu, modul Setare
afişează atât tabelele pentru corecţiile sculelor şi decalajele de origine, cât şi informaţiile
8|Page
de poziţie. Modul Editare oferă două panouri de editare programe şi asigură accesul la
sistemele VQCP şi IPS/WIPS (dacă sunt instalate).
Ecranul de comandă este organizat în panouri, ce variază în funcţie de modul de control
curent şi de butoanele de afişare utilizate. Figura următoare prezintă structura de bază
a ecranului:

1.8.Operarea şi programarea

Axa Y este o axă suplimentară la strunguri (dacă este prevăzută); aceasta poate
fi comandată şi se comport în acelaşi mod ca axele X şi Z standard. Nu este necesară o
comandă de activare a axei Y. Aceasta este disponibilă permanent atunci când maşina
este în funcţiune sau în modul de setare.
Strungul va poziţiona automat axa Y faţă de axa centrală a arborelui
principal după o schimbare a sculei.
Asiguraţi-vă că este poziţionat corect capul revolver înainte să comandaţi
rotaţia.
Codurile G şi M Haas standard sunt disponibile la programarea cu axa Y.
Consultaţi secţiunile Codurile G şi Codurile M ale acestui manual pentru informaţii
suplimentare în acest sens.
Compensarea frezei se poate aplica în ambele planuri G17 şi G19 atunci când
se execută operaţii cu scule antrenate. Se vor respecta regulile referitoare la
compensarea frezei pentru a se preveni mişcarea necontrolată atunci când se activează
sau dezactivează funcţia de compensare. Valoarea razei sculei utilizate trebuie

9|Page
introdusă în coloana Radius (rază) a paginii Tool Geometry (geometrie scule) valabilă
pentru scula respectivă. Vârful sculei va fi considerat a fi „0” dacă nu se introduce nicio
valoare.

Exemlu de Program de prelucrare a unei piese pe Strung CNC

G73 (DEGROSARE DUPA CONTUR)

1.9.Norme de protectia muncii :

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate
naţională care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea principalelor
activităţi din economia naţională în condiţii de securitate a muncii.
Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă agenţii economici de
răspundere pentru prevederea şi asigurarea oricăror alte măsuri de securitate a muncii,
adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii respective.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de
reglementări privind asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă, sistem compus din :
Norme generale de securitate a muncii care cuprind prevederile de securitate a
muncii general valabile pentru orice activitate.

10 | P a g e
 Norme de igiena muncii care cuprind prevederile de igiena muncii general
valabile pentru orice activitate.
Norme specifice de securitate a muncii care cuprind prevederile de securitate a
muncii, specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi detaliind prin acestea
prevederile Normelor generale de securitate a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme se aplică cumulativ şi au valabilitate naţională
indiferent de forma de organizare sau de proprietate în care se desfăşoară activitatea
pe care o reglementează.
Structura sistemului naţional de norme specifice de securitate a muncii
urmăreşte corelarea prevederilor cu pericolele specifice uneia sau mai multor activităţi
şi reglementarea unitară a măsurilor de securitate a muncii pentru activităţi
caracterizate prin riscuri comune.
Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la bază abordarea
sistemică a aspectelor de securitate a muncii, practicată în cadrul Normelor generale de
securitate a muncii. Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un
sistem complex structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează
reciproc :
EXECUTANTUL : omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă ;
SARCINA DE MUNCĂ : totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul
mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului
procesului de muncă.
MIJLOACE DE PRODUCŢIE : totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje,
maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale
etc.) care se utilizează în procesul de muncă.
MEDIUL DE MUNCĂ : ansamblul condiţiilor fizice, chimice biologice şi
psihologice în care unul mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul Normelor specifice de
securitate a muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii
de securitate a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a
securităţii muncii la nivelul fiecărui component al sistemului - executant, sarcină de
muncă, mijloace de producţie, mediu de muncă, - propriu proceselor de muncă din
cadrul activităţii sau activităţilor care fac obiect de reglementare.
Prevederile sistemului naţional de reglementări pentru asigurarea securităţii
muncii constituie, alături de celelalte reglementări juridice referitoare la sănătatea şi
securitatea în muncă , baza pentru :
- activitatea de concepţie a echipamentelor de muncă şi a tehnologiilor ;
- autorizarea funcţionării unităţilor ;
- instruirea salariaţilor cu privire la securitatea muncii;
- cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauzelor şi responsabilităţilor.

11 | P a g e
 În contextul general prezentat anterior, "Normele specifice de securitate a muncii
pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere", au fost elaborate ţinând cont de
reglementările existente în domeniul securităţii muncii pentru această activitate precum
şi pe baza studierii proceselor de muncă şi stabilirii pericolelor specifice, astfel încât,
pentru fiecare pericol, normele să cuprindă cel puţin o măsură de prevenire la nivelul
fiecărui element component procesului de muncă.
Structurarea acestor prevederi este făcută pe tipuri de prelucrări, pentru fiecare
tip de prelucrare prevederile urmărind o succesiune logică, corespunzătoare modului de
acţiune al executantului în procesul de lucru.
Pe lângă prevederile specifice de securitate a muncii, norma cuprinde şi un
capitol cu Prevederi de proiectare privind echipamentele de muncă utilizate la
prelucrarea metalelor prin aşchiere.
Capitolul cuprinde prevederi de securitate a muncii care trebuie respectate la
proiectarea mijloacelor de producţie (clădiri, maşini, utilaje, dispozitive, scule etc),
prevederi care rămân valabile până la acoperirea problematicii tratate prin standarde în
domeniu.

12 | P a g e
 2.Memoriu justificativ
de calcul

2.1. Schema transmisiei

13 | P a g e
2.2. Reţeaua structuralã

2.3. Diagrama de turaţii

Diagrama turatiilor oglindeste in mod exact unele dintre valorile cinematice care
iau parte la desfasurarea procesului de antrenare a masinii – unlte si indica valorile
efective ale rapoartelor de transmitere partiale si totale , turatiile arborilor intermediari si
turatiile finale pe arborele principal al masinii.
Trasarea diagramelor de turatii are la baza informatiile calitative oferite de
reteaua structurala.
Elementele initiale ale trasarii diagramei de turatii sunt:
- reteaua structurala optima;
- valoarea ratiei;
- valoarea turatiei finale.

14 | P a g e
 Diagramele de turatii se deduc din reteaua structurala introducandu-se scara
logaritmica la valoarea numerica a turatiilor.Spre desebire de reteaua structurala
reteaua de turatii da indicatii asupra pozitiei reciproce a turatiilor, valorile absolute ale
lor si alte caracteristici cinematice.

2.4. Calculul numãrului de dinţi ai roţilor dinţate

a). pentru prima serie de cuplaje

a1  2 ;

z1 1 a1
i11    ; a1  b1  2 ;
z 2 1 b1

z3 1 1 4 a
i12      2 ; a 2  b2  9 ;
z 4  1.25 5 b2

k = 18 ;

a1 1
z1  q  k   q  18   9  q
a1  b1 2 ;

b1 1
z2  q  k   q  18   9  q
a1  b1 2 ;

`
a2 4
z3  q  k   q  18   8  q
a 2  b2 9 ;

b2 5
z4  q  k   q  18  10  q
a 2  b2 9 ;

 z1 18 ;

z 2  45 ;

z 3  21 ;

z 4  42 ;

15 | P a g e
b). pentru a doua serie de cuplaje

a2  3 ;

z5 1 a1
i21    ; a1 b1  2 ;
z 6 1 b1

z7 1 1 1 5 a
i22   2    2 ; a2 b2 13 ;
z8  (1.25) 2
1.6 8 b2

z9 1 1 1 2 a3
i23   4    ; a3  b3  7 ;
z10  4
(1.25) 2.5 5 b3

k = 182;

a1 1
z5  q  k   q  182   91  q
a1  b1 2 ;

b1 1
z6  q  k   q  182   91  q
a1  b1 2 ;

a2 5
z7  q  k   q  182   70  q
a 2  b2 13 ;

b2 8
z8  q  k   q  182  112  q
a 2  b2 13 ;

b3 2
z9  q  k   q  182   52  q
a3  b3 7 ;

 z 5  25 ;

z 6  38 ;

z 7 18 ;

z 8  45 ;

z 9  28 ;

16 | P a g e
c). pentru a treia serie de cuplaje

a3  2 ;

z11  1.25 5 a1
i31      ; a1  b1  9 ;
z12 1 1 4 b1

z13 1 1 1 a
i32   5   2 ; a 2  b2  4 ;
z14  5
(1.25) 3 b2

k = 36 ;

a1 5
z11  q  k   q  36   20  q
a1  b1 9 ;

b1 4
z12  q  k   q  36  16  q
a1  b1 9 ;

 z11  38 ;

z12  25 ;

2.5 Calculul turaţiilor efective :

n1 = nmin =325 rot/min

n2 = n1 x φ = 325 x 1,25 = 406,25 rot/min
n3 = n2 x φ = 406,25 x 1,25 = 507,81 rot/min
n4 = n3 x φ = 507,81 x 1,25 = 634,76 rot/min
n5 = n4 x φ = 634,76 x 1,25 = 793,45 rot/min
n6 = n5 x φ = 793,45 x 1,25 = 991,82 rot/min
n7 = n6 x φ = 992,82 x 1,25 = 1239,77 rot/min
n8 = n7 x φ = 1239,77 x 1,25 = 1549,72 rot/min
n9 = n8 x φ = 1549,72 x 1,25 = 1937,15 rot/min

17 | P a g e
n1stas=315[rot/min]
n2stas=400[rot/min]
n3stas=500[rot/min]
n4stas=630[rot/min]
n5stas=800[rot/min]
n6stas=1000[rot/min]
n7stas=1250[rot/min]
n8stas=1600[rot/min]
n9stas=2000[rot/min]

2.6 Calculul abaterilor de la turaţiile efective :

Δncin=[100x(ncalc-nnor)/nnor i]%

325  315
n 1cin
 x100  3,17 %
315
406,25  400
n 2 cin
  100  1,56%
400
507,81  500
n 3cin
  100  1,561%
500
634,76  630
n 4 cin
  100  0,75%
630

18 | P a g e
 793,45  800
n 5 cin
  100  0,81%
800
991,82  1000
n 6 cin
  100  0,81%
1000
1239,77  1250
n 7 cin
  100  0,81%
1250
1549,71  1600
n 8 cin
  100  3,14%
1600
1937,15  2000
n 9 cin
  100  3,14%
2000

2.7. Calculul momentelor pe arbori

P  kW 
Mt  9550  ,
nmax  rot / min 

unde : P=3.2 [kW] (puterea motorului)

Randamentele sunt:  lagar  0,98

 angrenaj
 0,95

 curele
 0,99

 15,28N  m
3,2
M t1
 9550 
2000

P2 = P1x ηlagar x ηangrenaj= 3,2x 0,98 x 0,95 = 2,979 [kW]

19 | P a g e
  35,56N  m
2,979
M t2
 9550 
800

P3 = P2 x ηlagar x ηangrenaj= 2,979 x 0,98 x 0,95 = 2,77 [kW]

 81,39N  m
2,77
M t3
 9550 
325

2.8.Calculul de predimensionare a transmisiilor cu roţi dinţate. Alegerea

modulelor:

Mt1 = 15,28 [Nm] = 1,528 [daNm] se alege din STAS m1 = 2

Mt2 = 35,56 [Nm] = 3,556 [daNm] se alege din STAS m2 = 3,5
m2 = m3 = 3,5

2.9.Calculul geometric al angrenajului cilindric.

2.9.1.Angrenajul I

Distanta dintre axe

aw  m z  z   2(18  45)  63mm

1 1 2

2 2

Lăţimea danturii
15  m1 = 30

20 | P a g e
Diametrul de divizare
d1 =m1 x z1 =2 x 18 = 36 [mm]
d2 =m1 x z2 =2 x 45 = 90 [mm]
d3 =m1 x z3 =2 x 21 = 42 [mm]
d4 =m1 x z4 =2 x 42 = 84 [mm]
d5 =m1 x z5 =2 x 25 = 50 [mm]
d6 =m1 x z6 =2 x 38 = 76 [mm]
Diametrul cercului de picior

ha* =0,25; c* = 1
df1 =d1 – 2m(ha* +c*)= 36 – 6 = 30 [mm]
df2 =d2 – 2m(ha* +c*)= 90–6 = 84 [mm]
df3 =d3 – 2m(ha* +c*)= 42 – 6 = 36 [mm]
df4 =d4 – 2m(ha* +c*)= 84–6 = 78 [mm]
df5 =d5 – 2m(ha* +c*)= 50 – 6 = 44 [mm]
df6 =d6 – 2m(ha* +c) = 76 – 6 = 70 [mm]

Inaltimea dintilor

h=2,25x m1=2,25x 2=4,5[mm]

Diametrul de cap

da1 = df1 + 2h = 30 + 9 = 39 [mm]

21 | P a g e
da2 = df2 + 2h = 84 + 9 = 93 [mm]
da3 = df3 +2h = 36 + 9 = 45[mm]
da4 = df4 +2h = 78 +9 = 87 [mm]
da5 = df5 +2h = 44 + 9 = 53 [mm]
da6 = df6 +2h = 70 + 9 = 79 [mm]

2.9.2.Angrenajul II

Distanta dintre axe

aw  m z  z   2,518  45  78,75mm

2 5 6

2 2

Lăţimea danturii
15  m2 = 52,5

Diametrul de divizare

d7 = m2 x z7 =3,5 x 18 = 63 [mm]
d8 = m2x z8 =3,5 x 45 = 157,5 [mm]
d9 = m2 x z9 =3,5 x 28 = 98 [mm]
d10 =m2 x z10 =3,5 x 35 = 122,5[mm]
d11 =m2 x z11 =3,5 x 38 = 133 [mm]
d12 =m2 x z12 =3,5 x 25 = 87,5 [mm]

22 | P a g e
Diametrul cercului de picior

ha* -0,25; c* = 1
df7 =d7 – 2m(ha* +c*)= 63 – 8,75 = 54,25 [mm]
df8 =d8 – 2m(ha* +c*)= 157,5 – 8,75 = 148,75 [mm]
df9 =d9 – 2m(ha* +c*)= 98 – 8,75= 89,25 [mm]
df10 =d10 – 2m(ha* +c) = 122,5 – 8,75 = 113,75[mm]
df11 =d11 – 2m(ha* +c*)= 133– 8,75= 124,25 [mm]
df12 =d12 – 2m(ha* +c*)= 87,5 – 8,75 = 78,75 [mm]

Inaltimea dintilor

h =2,25x m =2,25x3,5=7,875 [mm]

Diametrul de cap

da7 = df7 +2h = d7 + 2m2 = 54,25 + 7,875 = 62,12 [mm]

da8 = df8 +2h = d8 + 2m2 = 148,75 + 7,875 = 156,625 [mm]
da9 = df9 +2h = d9 + 2m2 = 89,25 + 7,875 = 97,125 [mm]
da10 = df10 +2h = d10 + 2m2 = 113,75+ 7,875 = 121,625[mm]
da11 = df11 +2h = d11 + 2m2 = 124,25+ 7,875 =132,12 [mm]
da12 = df12 +2h = d12 + 2m2 = 78,75 + 7,875 =86,625 [mm]

23 | P a g e
2.9.3.Calculul arborilor

Arborii sunt solicitati la torsiune si incovoiere sub actiunea fortelor din

organele sustinute si organele de sustinere, care determina aparitia unor
deormatii elastice ce conduc la suprasolicitari in angrenare, modifica legile
angrenarii si reduce gradul de acoperire.
De aceea dupa dimensionarea arborilor din conditia de rezistenta la
solicitari compuse (torsiune si incovoiere) se face si verificarea rigiditatii (calculul
deformatiilor).

Mt1=1,52 [daN x m]

Mt2 =3,56 [daN x m]

Mt3 =8,13 [daN x m]

I 1,52x100= 152[daN/cm] => D1calculat=19 => D1STAS=20

II 3,56x100=356 [daN/cm] => D2calculat=24 => D2STAS=25

III 8,13x100=813 [daN/cm] => D3calculat=32 => D3STAS=35

2.10. Alegerea lagarelor cu rulmenţi.

2.10.1Calculul lagarelor cutiei de viteze.

24 | P a g e
 Calculul determinarii rulmentilor va tine cont de caracterul sarcinilor,conditiile de
montaj si durata de functionare. Capacitatea de incarcare dinamica a rulmentului
este data de:

C  Fe  D
p

In care:D=durabilitatea necesara a rulmentului, in milioane de rotatii;

Fe=forta echivalenta medie;

P=exponent functie de tipul rulmentului p=3
Pentru obtinerea durabilitatii in milioane de rotatii se utilizeaza relatiile:
D = 20.000 [ ore ]

Mt=Fe x bratul =>Fe=2Mt/d

2  260
I FeI=  14,44 [ daN ]
36
2  590
II FeII=  13,11 [ daN ]
90
2  1370
III FeIII=  24,35 [ daN ]
112,5

C1  F1 3 20000  14,44  27,14  391,90[daN ]

C II  FII 3 20000  13,11 27,14  355,80[daN ]

C III  FIII 3 20000  24,35  27,14  660,85[daN ]

25 | P a g e
2.10.2Alegrea rulmenţilor

Rulmenti STAS 3041/3 - 68

Pentru arborele 1
d = 20 [mm] , D = 42 [mm] , B =12 [mm] , seria 6004

Pentru arborele 2
d = 25 [mm] , D = 47 [mm] , B = 12 [mm] , seria 6005

Pentru arborele 3
d = 35 [mm] , D = 62 [mm] , B = 14 [mm] , seria 6007
2.11.Etanşări (simeringuri) STAS 7950/2 - 72

Pentru arborele 1
d = 20 [mm] , D = 42 [mm] , h = 7 [mm]
Pentru arborele 3
d = 35 [mm] , D = 57 [mm] , h = 7 [mm]

2.13. Calculul penelor STAS 1004 -81

Alegerea penelor pentru asamblări fixe.

4M t
lc  [mm] ;
d  h   ac

26 | P a g e
 4M t
 ac    as ;
  h  lc

 ac  50[ N ];
mm 2

Pentru arborele 1:
d=20[mm]; b  600,03 [mm]; h  600,03 [mm]; l=14…70[mm];

4  Mt1 4  1520
l   lc1   10mm
c1
d1  h1   ac 20  6  50

Pentru arborele 2:
d=25[mm]; b  800,036 [mm]; h  700,090 [mm]; l=18…90]mm];

4  Mt 2 4  3560
l   lc 2   16mm
c2
d 2  h2   ac 25  7  50

Pentru arborele 3:
d=35[mm]; b  1000,036 [mm]; h  800,090 [mm]; l=22…110]mm];

4  Mt3 4  8130
l   lc 3   27mm
c3
d3  h3   ac 30  8  50

27 | P a g e
 BIBILIOGRAFIE

1. Adalbert, A., ş.a.- Elemente Privind

Proiectarea Angrenajelor, Cluj-Napoca,
Editura ICPIAFSA, 1998 ;

2. Adalbert, A., ş.a. -Reductoare, Cluj-

Napoca, Atelierul de multiplicare al
Universităţii Tehnice din Cluj-N., 1994 ;

3. Albu, A., Morar, L., ş.a. -Exploatarea

Maşinilor-Unelte, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1983 ;

4. Albu, A., ş.a. -Proiectare Maşinilor-

Unelte, Cluj-Napoca, Lito I.P., 1986 ;

5. Andrei, A., Mircea, C., ş.a. - Proiectare

Maşinilor-Unelte, Cluj-Napoca, Litografia I.P., 1986 ;

6. Boangiu, Gh., ş.a. -Maşini-Unelte şi Angregate, Bucureşti, Editura Didactică

şi Pedagogică, 1978 ;

7. Botez, E., ş.a. -Maşini-Unelte, vol.I.,

Bucureşti, Editura Tehnică, 1977.

8. Botez, E., ş.a. -Maşini-Unelte, vol.II.,

Bucureşti, Editura Tehnică, 1977.

9. Chisiu, A., ş.a. -Organe de maşini, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogica, 1976.

28 | P a g e
10. Furnica, M., ş.a. -Îndrumator pentru Construcţia Lagărelor cu Rulmenţi, Bucureşti, M.I.C.M., 1980.

11. Vaida, A., ş.a. -Proiectarea Maşinilor-Unelte, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1980.

12. Sandu, I., ş.a. -Ghidajele Maşinilor-Unelte, Bucureşti, Editura Tehnică, 1967.

13. Creţu, A. – Rezistenţa Materialelor, Cluj-Napoca, Editura Mediamira, 2005;

14. * * * -Catalog de Rulmenţi, Bucureşti, M.I.C.M., 1976.

15.* * * - Organe de Maşini, Colecţia STAS, Editura Tehnică, 1983.

29 | P a g e