Tematich nentrn examennl de Fitotehnie Sem.

1.Ce caracteristica importantä a condus la obtinerea zahrului din sfecla pentru zahar?

2.Pe glob principala materie prim nentrui nhtinerea zahrnlni o reprezint.

3.In urma extragerii zaharozei produsul care prezinta importanta in continuare pentru
prelucrareindustriald este:

4.La recoltarea sfeclei pentru z

har productia secundar este reprezentata de:

5.Ce plantã de culturs asigurs,in climatul temperat,cel mai mare numar de calorii pe unitatea
desuprafata?

6.Sfecla pentru zahär care este livrata de cultivator si intra ín procesul de prelucrare industrial

este formats din:

7.Din punct de vedere agricol cultura sfeclei pentru zahär prezinta avantaje(mentionati 3),dar
sidezavantaje(mentionati 3):

8.Substanta uscatä din sfecla pentru zahär este alcatuiti în principal din:

9.Obtinerea melasei în urma procesului de prelucrare industrial a radäcinilor de sfecla se

datoreaza:

10.Cea mai mare cantitate de zaharoza este blocata de la cristalizare de:

11.Precizati factorii care influenteaza calitatea tehnologica la sfecla pentru zahr:

12.Calitatea tehnologicä a rädacinilor de sfecla pentru zahar se apreciaza,in principal,dupa:

13.Soiurile de sfeclä pentru zahar admise in prezent in cultura sunt:

14.Biologic sfecla pentru zahar este o planta:

15.Durata intervalului de la semänat la rasarirea plantelor depinde de:

16.Dupa räsarirea plantelor cel mai intens ritm de crestere se inregistreaza la:

17.In conditiile in care plantele de sfecla pentru zahär înregistreaz o crestere epigee,acestea se

caracterizeaza prin:

18.Cel mai ridicat continut de zaharoza in rädacinile de sfecla pentru zahär se gaseste:
19.Ritmul cel mai intens de acumulare a zaharozei in corpul sfeclei pentru zahar se inregistreazain
perioada:

20.Fata de temperatura sfecla pentru zahar are cerinte:

21.La sfecla pentru zahär cerintele fata de temperaturä sunt diferite în functie de fenofaza pe

care o parcurge planta:

22.In primul an de vegetatie suma temperaturilor medij zilnice se cuprinde la sfecla pentru zaharintre:

23.In etapa de acumulare intens a zaharozei temperaturile medii zilnice este bine si rezulte din:

24.La temperaturile ridicate din punct de vedere biologic se poate aprecia ca sfecla pentru zahareste o
plant:

25.Fata de umiditate sfecla pentru zahr este o plantä cu cerinte:

26.Prin irigare continutul de zaharozi din radacinile de sfeclä pentru zahär este:

27.Cerintele sfeclei pentru zahär fata de apä sunt cele mai ridicate in perioada de:

28.Insuficienta apei in perioada de acumulare a zaharozei conduce la:

29. In conditiile de la noi din tara,in cursul perioadei de vegetatie la sfecla pentru zahar,durata

de strälucire a soarelui este bine sa fie de:

30.Sfecla pentru zahar reuseste cel mai bine pe solurile:

31.Pentru sfecla de zahär cele mai bune plante premergatoare sunt:

32.Fata de principalele elemente nutritive sfecla pentru zahar are un consum:

33.La sfecla pentru zahar azotul se consumä in cea mai mare parte in perioada de:

34.Cele mai mari cantitäti de fosfor si potasiu sunt consumate de sfecla pentru zahar in lunile:

35.Pentru a realiza o tonã de sfeclã pentru zahär(radäcini si frunze) consumul specific al

principalelor elemente nutritive este de:

36.Excesul de azot este mai daunator atunci cand survine:

37.La o culturä de sfecla pentru zah r la care azotul a fost în exces se obtine:

38.Plantele de sfecla pentru zahgr sunt mai sensibile la insuficienta fosforului:

39.Plantele de sfecl pentru zahar consuma cantitri mari de potasiu deoarece acesta are un rol
important in:

40.Pentru culturile de sfecls pentru zahar importata prezintä si microelementele:

41.Dozele de azot,fosfor si potasiu la cultura sfeclei pentru zahär se stabilesc,in principal,in

functie de:

42,La fertilizarea organo-minerali dozele calculate pentru azot,fosfor si potasiu:

43.La culturile de sfecla pentru zahär aratura care se efectueazä trebuie sa raspunda la

urmätoarele cerinte:

44.Pregatlrea patului germinativ la sfecla pentru zahar in cea mai mare parte trebuie realizat:

45.Ultima lucrare a solului,înainte de semanatul sfeclei pentru zahär,este bine sa se efectueze

cu:

46.Momentul optim pentru semanatul sfeclei de zahar este atunci cand temperatura in sol este de:

47.Densitatea semintelor la semänatul sfeclei pentru zahär trebuie sa asigure la recoltare o

densitate a plantelor pe hectar de:

48.Sa se calculeze cantitatea de samântä necesar pentru semänatul unui hectar cu sfecla pentru

zahar,cand se cunoaste:densitatea la semanat- 220.000 boabe germinabile/ha;

MMB-20g;puritatea-98%;germinatia-90%.

49.Când sfecla pentru zahar se seam

änä echidistant la 45 cm intre rânduri pentru a realiza o

densitate de 220.000 glomerule la hectar,teoretic distanta medie intre acestea pe rand este
de(calculapi):

50.Adâncimea de semãnat la glomerulele monogerme de sfecla pentru zahar trebuie sa fie in

limitele de:

51.In situatia in care se întârzie cu rasarirea plantelor de sfecla,iar terenul se imburuieneaza,se

poate efectua:

52.La culturile de sfecla pentru zahar irigate productia de zahar la unitatea de suprafata este mai:

53.In perioada de rasärire a plantelor de sfecla pentru zahär cei mai periculsi däunätori sunt;
54.In perioada de germinare si rasärire a plantelor de sfecla pentru zahär cei mai periculosi
agentipatogeni sunt:

55.Stabilirea momentului optim de recoltare a radacinilor de sfecla pentru zahär este pus in

evidenta de:

56. Care sunt componentele de productie si relatia de calcul a acesteia la cultura sfeclei pentru

zahar?

57.In situatiile in care sfecla pentru zahar este recoltata la maturitatea biologic cea mai mare

pierdere se inregistreaz la productia de:

58.Pentru obtinerea butasilor de sfecla pentru zahãr se practica:

59.Care sunt lucrärile de ingrijire efectuate in culturile pentru obtinerea butasilor la sfecla pentru

zahar?

60.Intr-o cultura semincera de sfecla pentru zahär densitatea plantelor este bine sä fie de:

61. In culturile semincere de sfeclä pentru zahar se efectueazä carnitul lastarilor principali atunci

cand acestia au:

CARTOF

1.Din punct de vedere fitotehnic cartoful prezint o serie de avantaje(mentionati 3)si

dezavantaje(mentionati 3):

2.Tuberculul de cartof contine în medie:

3.Substanta uscata din tuberculul de cartof contine în principal:

4. Din punct de vedere biologic cartoful poate fi considerat o planta:

5.Cunoasterea duratei de la plantat la rasarit prezinta important pentru:

6.Pentru a realiza un sistem radicular dezvoltat terenul trebuie sa fie:

7.O buna functionare a sistemului radicular la cartof depinde si de:

8. Dupa rasarirea plantelor de cartof excesul de azot poate conduce la:

9.Care este stadiul fiziologic tavorabil pentru tuberculii tolositi la piantare'!

10.Pentru o bung tuberizare in planta de cartof se elaboreaz:

i i. Dupa iniyierea tuberculilor cresterea in greutale a acestora se reaiizeaza atunci cand:

12.Initierea tuberculilor începe:

13.Perioada de maturare a tuberculilor se caracterizeaza in principai prin:

14.In functie de raportul dintre frunze si tulpini,tufa la cartof poate fi:

15.Durata perioadei de la rasarit pana la inceputui tuberizarii depinde de:

16. Calitatea tuberculilor de cartof este apreciats,în principal,dup:

17.Conunutui de substanta uscata al tuberculilor de cartor depinde in principai de:

18.Princtpala cauzä a fenomenului de degenerare a cartofului o reprezint:

iy.Degenerarea ia cartof conduce ia:

20. Precizati care sunt componentele randamentului Ja cartof si relatia de calcul a acestuia.

2i.in zona tavorabila cuiturilor extratimpurii si timpurii,materiaiui folosit ia piantat se

reinoieste:

22.Prezentati cinci eiemente tehnologice specifice pe ioturiie de producerea materiaiuiui de

plantat:

23.Cartofui este considerat o pianta a ciimatulul:

24.Suma temperaturilor medii zilnice,la care cartoful realizeaza productii normale,are valori

cuprinse intre:

25. Plecarea coltilor in vegetatie are loc la temperatura de:

26.Pentru formarea si cresterea tuberculiior de cartof ceie mai ravorabiie temperaturi sunt:

27.Formarea tuberculilor de cartof este influentatä de:

28.Recoitarea cartofului este necesar sa se faca la temperaturl:

29.Perioada criticã pentru apä la cartof este:

3U.Lipsa apei din soi arecteaza cei mai muit productia,ia cartorui de toamna,cand se

inregistreaza in luna:

3i.in caz de inundare pianteie de cartof pot rezista mai muit timp atunci cand:
32.In ce conditii fotoperjodice se realizeazä tuberizarea,cresterea tulpinilor si cresterea

tubercuiiior:

33.Cele mai favorabile soluri pentru cartof sunt acelea cu textur:

34.Gradui de ravorabilitate ai unui soi pentru cartof se stabiieste in primui rand dupa:

35.La stabilirea bazinelor specializate de culturä a cartofului ponderea cea mai mare a revenit:

36.Extinderea cartorului in zonele de campie s-a datorat:

37.In zonele de câmpie cultura cartofului pentru consum toamna-iarna este posibila numai pe

terenuri:

38.Consumul de elemente nutritive pentru o productie de 1000 kg tuberculi si partile aferente

debiomasa este de:

39.La 1 kg azot administrat pentru cartof se obtin in tara noastra între:

40.Azotui intiuengeaza si caiitatea tuberculiior,iar in cantitati mari conduce ia:

41. Aplicarea azotului la cartof este cel mai bine sa se fac :

42.Pentru culturile extratimpurii si timpurii la cartof,consumul specific de elemente nutritive

este:

43.Sub intiuenta fosforuiui ia cartof se realizeaza:

44.Fatã de planta premergatoare cartoful este:

45.Dupa leguminoaseie anuaie si perene dozele de ingrasaminte m inerale pentru cartor se

corecteaza prin:

46. Gunoiul de grajd se utilizeaza cu precadere pentru:

47.La efectuarea lucrarilor solului pentru cartof,in vederea recoltärii mecanizate,cea mai
mareimportanta o prezinta:

48.In perioada de pastrare a tuberculilor destinati plantrii,trebuie s se evite:

49.La plantat este obligatoriu folosirea tuberculilor incoltiti pentru culturile:

50.Atunci cand tuberculii sunt pusi la incoltit,fortarea cresterii coltilor se face:

51.Pentru plantarea tuberculilor neincoltiti momentul plantgrii este determinat de:

52.Sa se stabileascs cantitatea de tuberculi necesara,pentru plantarea unei suprafete de 10 ha,

când se cunoaste:densitatea la plantare-40,000 cuiburi/ha;masa medie a unui tubercul-45g.

53.Sa se stabileasca cantitatea de tuberculi necesara pentru plantarea unui hectar,cand se

cunoaste:numärul de tulpini pe hectar-200.000;numarul de tulpini pe tubercul-3,5;numrul de

tuberculi la 1 kg-25.

54.In situatia în care vrem sa realizam aceasi densitate la plantare,norma de plantare va fi mai

mare cand:

55.Fats de un sol cu textura foarte favorabila culturii cartofului,pentru consum toamna-iarna,

plantarea pe un sol cu texturä mai putin favorabila,distanta intre randuri va fi:

56.In ce zona de cultura,pentru cultura cartofului de toamnä,nu se recomanda distante intre

randuri mai mari de 70 cm?

57.In zonele foarte favorabile culturii cartofului,plantarea se recomanda sa se facä:

58.Pentru culturile extratimpurii si timpurii prin numärul de tuberculi plantati se urmareste:

59.Plantarea cartofului prin formarea biloanelor,are ca scop principal obtinerea:

60.Sä se stabileascä distanta medie intre tuberculi pe rând,cand se cunoaste:densitatea la

plantare-60.000 tuberculi/ha;distanta intre randuri-70 cm.

61.Pentru recoltarea cu bune rezultate a cartofului cu combina,este bine ca:

62.Stabilirea momentului optim pentru recoltarea cartofilor se apreciaza,in primal rand,dupa:

63.Productia cea mai mare de tuberculi la hectar,pentru o culturä destinat consumului toamnã-

iarna,se realizeaza in momentul:

64.In culturile pentru producerea materialului de plantat momentul optim de recoltare se

stabileste in functie de:

65.Tuberculii de cartof se pästreazä cu dificultate datorita:

66.In timpul pastrarii,sub influenta conditiilor exterioare,tuberculii de cartof pot sa:

67.In timpul pastrarii tuberculilor destinati plantärii ajungerea in stadiul de incubatie se datoreaza
in principal:

TUTUN

1.Fiecare tigarä scurteazã viata fumãtorului cu:

2.Un pachet de tigari,fumat zilnic vreme de un an,scurteazã viata unui fumator cu:

3.Soiurile de tutun existente in prezent in culturä la noi in tara sunt grupate in tipurile:

4.Pentru obtinerea tigaretelor superioare,cele mai favorabile sunt tutunurile:

5.Frunza de tutun contine,in general:

6.Substanta uscatä din foaia de tutun contine:

7.Continutul de glucide solubile este cel mai ridicat in foile de tutun de culoare:

8.Continutul cel mai ridicat de albumine se gaseste in foile de tutun de culoare:

9.In timpul arderii,la fumat,substantele organice care au o actiune favorabila asupra calitatii

sunt:

10.Continutul cel mai ridicat de nicotinä se gaseste in foile de tutun de culoare:

11.Continutul cel mai ridicat de räsini si uleiuri eterice se gaseste in foile de tutun de culoare:12.In
tigaretele de calitate superioara cum este de dorit sa fie continutul de nicotina?

13.Nicotina este sintetizata in:

14.Cantitatea cea mai mare de nicotin se regaseste îin:

15.La doze mari de azot continutul de nicotinä este cel mai ridicat îin:

16. Calitatea fumativã a foilor de tutun este data de urmätoarele caracteristici:

17.In timpul fumatului temperatura de ardere in momentul aspiratiilor este:

18.Fumul produs in timpul aspiratiei,care strabate tigareta si ajunge in gura, constitue:

19.Cantitatea cea mai mare din nicotina prezenta intr-o tigareta,in timpul fumatului,ajunge in:

20.Fata de temperatura tutunul are cerinte:

21.In conditii de clim calda dar secetoas se obtin:

22.Stabilirea gradului de maturitate al frunzelor de tutun la recoltare se face dupä:

23.Temperatura minima pentru germinarea semintelor de tutun este de:

24.Pentru tutunurile din tipul oriental cele mai favorabile sunt solurile:

25.Suma gradelor de temperatury(Zt>50C)pentru perioada de vegetatie a turtunului in camp estede:

26.Care din tipurile de tutun se pot cultiva în monocultur mai multi ani?

27,Care plante sunt cele mai bune premergatoare pentru tutunul din tipul oriental si Virginia:

28,Consumul specific de azot,fosfor si potasiu,pentru 100 kg firunze uscate si partea epigeeaferenta,este

de:

29,La stabilirea dozelor de îngräsäminte pentru tutun trebuie sj se ting cont,în principal,de:

30.Cele mai mari cantitati de îngräsäminte cu azot sunt administrate la tutunurile:

31.Precizati de ce tutunul nu se seamänã direct în câmp ci în räsadnit:

32.Fazele de vegetatie ale tutunului în rasadnitä sunt:

33.In räsadnitele calde numärul firelor de räsad bune de plantat este de:

34.Fazele de vegetatie pe care le parcurge tutunul in câmp sunt:

35.Cantitatea de sämântä de tutun necesarã pentru 1m de räsadnitä este de:

36.Care sunt lucrärile de ingrijire,pe timpul vegetatiei tutunului in räsadnita?

37. Care sunt lucrärile de îngrijire aplicate dupä plantarea tutunului?

38.Cele mai mari densitäti de plantare se relizeaza la tutunul de tip:

39.Prin dospire se realizeaz:

40.UJscarea frunzelor de tutun la soare se practicä pentru tutunurile:

Prof.univ,dr. Victor Stefan