Sunteți pe pagina 1din 2

FUNDAMENTELE CONSILIERII DIN ABORDARILE

COGNITIV-COMPORTAMENTALE

1. Abordarea rational emotiva


A fost dezvoltata de Albert Elis prin decentrarea din palierul afectiv si centrarea pe cognitie,
judecata, decizie si analiza.
Individul gandeste, simte si actioneaza intr-o maniera simultana. Cele 3 paliere: gandirea,
simtirea si actiunea se conditioneaza reciproc. Pentru a schimba cele trei paliere este suficienta
modificarea unuia dintre ele.
Caracteristici ale individului in perspectiva rational-emotiva:
- individul este atat rational cat si irational iar atunci cand gandeste si se comporta rational el
este eficient, fericit si competent;
- tulburarile afective sunt determinate de gandirea irationala;
- gandirea irationala are originea in ilogismul invatarii timpurii, cand individul invata sa
diferentieze ceea ce este bine de ceea ce este rau. Cele doua categorii axiologice sunt invatat
prin asocierea de efecte pozitive si negative;
- cognitiile sunt posibile prin intermediul limbajului si al simbolului. Cognitiile disfunctionale
persista atata timp cat persista tulburarile afective. Comportamentul ilogic este mentinut prin
verbalizarea interna a ideilor irationale;
- tulburarile afective sunt rezultatul verbalizarii interne, care este produsul atitudinii fata de
evenimentele externe incorporate in propozitii internalizate. Nu evenimentele in sine produc
anxietatea, ci raspunsul individului fata de evenimente;
- individul nu este o victima pasiva a conditionarilor, el are resurse importante prin care isi
poate analiza potentialul, intelege limitarile, schimba atitudinile fundamentale acceptate
necritic in perioada timpurie.
Scopul consilierii consta in demonstrarea faptului ca auto-verbalizarile sunt sursa tulburarilor
afective, deoarece sunt ilogice si irationale. Tulbuirarile afective sunt rezultatul ideilor ilogice despre
anumite situatii.
Ellis propune un ABC al tulburarilor afective, urmat de modalitati coercitive:
- evenimentul extern- activator al problemei;
- credintele individului – interpretarea, evaluarea pe care o da evenimentului;
- consecintele comportamentale sau afective ale modalitatii de interpretare a evenimentului
activator. Interpretarea irationala are drept consecinta o stare subdepresiva, nemultumire de
sine. Intepretarea rationala mobilizeaza resursele de performanta;
- se disputa argumentele si contraargumentele care sa disloce interpretarile irationale;
- identificarea cognitiilor rationale in raport cu evenimentul;
Obiectivele consilierii din perspectiva rational-emotiva sunt:
- identificarea cognitiilor ilogice;
- identificarea relatiei pe care o au tulburarile comportamentale si afective;
- sustinerea clientului in a negocia si schimba cognitiile ilogice;
- discutarea, dincolo de ideile irationale ale clientului, a filozofiei lui de viata.
In vederea obtinerii schimbarii, consilierul trebuie sa:
- fie directiv, discutand si explicand;
- confrunte clientul, direct cu problemele sale;
- ajute clientul sa gandeasca;
- sa faca apel la capacitatea rationala a clientului si nu la afectele sale;
- sa foloseasca umorul si situatiile penibile pentru a confrunta clientul cu cognitiile irationale.
Una dintre tehnicile specifice este tema pentru acasa: clientului i se dau sarcini specifice prin care
sa incerce comportamente si situatii de care se teme, sa isi asume riscuri, sa esueze in mod vountar.
2. Consilierea comportamentala
In perspectiva comportamentala individul este inteles de urmatoarea maniera:
- este un organism capabil de a experimenta, dotat cu potential pentru orice tip de
comportament;
- este capabil sa isi reprezinte si controleze propriul comportament;
- este capabil sa dobandeasca noi comportamente;
- este capabil atat sa influenteze comportamentul celorlalti, cat si sa fie influentat.

1
Pentru consilier, clientul este un produs al experientei sale. Comportamentele nonadaptative sunt
comportamente invatate.
Consilierea de orientare comportaentala se centreaza pe un comportament specific si nu pe trairea
acestuia.
Consilierii comportamentalisti sunt mult mai putini preocupati de procesul consilierii, interesul
lor centrandu-se pe scopurile consilierii alese de client sub aasistenta consilierului. Schimbarea
comportamentului se face prin sustinerea clientului in stingerea comportamentelor neadecvate si
intarirea celor dezirabile. Aceasta se realizeaza prin:
- identificarea comportamentului care trebuie schimbat si operationalizarea acestuia;
- construirea fundamentului noului comportament;
- organizarea situatiei in care noul comportament sa fie testat;
- identificarea factorilor si evenimentelor carte pot intari comportamentul dezirabil;
- intarirea comportamentului dezirabil;
- evaluarea efectelor procedurii;
Consilierea comportamentala subliniaza importanta obiectivarii procesului consilierii.
Schimbarile survenite in comportamentul clientului pot fi observate atat de beneficiar, cat si de
anturaj, ceea ce reprezinta un alt factor de intarire.

3. Perspectiva tranzactionala
Analiza tranzactionala se centreaza pe interactiunea dintre indivizi ca generatoare de simptom si
dificultati. Eric Berne, cel care a dezvoltat analiza tranzactionala, propune o teorie a personalitatii
care are drept factori principali trei stari ale Eului:
- Eul Parentat - poate fi normativ sau grijuliu. Atunci cand este normativ – avem de a face cu
un Eu centrat pe reguli, de aceea poate fi asociat cu cuvantul trebuie. Atunci cand avem de a
face cu un Eu grijuliu sau protectiv, acesta se refera la ansamblul afectiv si comportamental
centrat pe relatia protectiva, asa cum este traita de un parinte in raport cu copilul;
- Eul Adult – este centrat pe a face si nu pe a trai, pe estimarea probabilitatii si pe procesul
decizional prin testarea realitatii. Prin intermediul Eului Adult individul invata, intelege,
comunica, evalueaza, analizeaza, compara, rezolva, decide;
- Eul Copil - se refera la partea copilaroasa, antrenata in joc si bucurie. Poate fi de tipul Eu
copil liber – care simte, este spontan, plin de creativitate sau de tipul Eul copil adaptat - care
se supune regulilor impuse de parinte. Supraadaptarea poate duce la starea de Eu copil rebel -
acea stare in care ne opunem regulilor parentale nu pentru ca nu sunt ok pentru noi ci
respingerea lor deviune un scop in sine.
Analiza relatiilor cu ceilalti poate fi structurala sau tranzactionala.
Analiza structurala presupune studiul descriptiv al starilor eului. Individul isi poate activa oricare
stare a Eului si prin identificarea starii activate a Eului, individul isi poate intelege comportamentul
sau in diferite contexte.
Analiza tranzactionala se centreaza pe identificarea starilor Eului prin care se realizeaza un
schimb social. Obiectivul consta in obtinerea controlului asupra tendintelor individului de a manipula
sau de a fi manipulat.
Tranzactiile pot fi:
- complementare – cand se realizeaza intre doua stari ale Eului;
- incrucisate – cand evctorii se incruciseaza (ex: adresarea este parinte - copil iar raspunsul vine
din adult catre adult –Ex: un elev care a intarziat la ora este intrebat de catre profesor,
adresarea fiind din starea de parinte, catre starea de copil a copilului: Cat este ceasul? iar
copilul raspunde din starea de adult catre starea de adult: este 1 si 5 (daca ar fi raspuns din
starea de copil, catre starea de parinte a profesorului ar fi spus: ma scuzati…. si ar fi fost o
tranzactie complementara)
- ulterioare – cand exista un raspuns atat la nicel social cat si unul la nevel psihologic (ex: sotul
suparart intreaba: unde imi sunt camasile? sotia speriata spune cu o voce scazuta: le-am pus la
locul lor. La prima vedere exista doar o tranzactie complementara (la nivel social) de tip
Adult-Adult, dar exista si una la nivel psihologic Parinte -Copil (intotdeauna imi ratacesti
lucrurile vs. mereu dai vina pe mine)).
Comportamentul clientului este determinat de raportul si dinamica celor 3 stari ale Eului.
Consilierul va reflecta comportamentul clientului si ii va permite acestuia asocierea teoretica
aferenta. Clientul este sustinut in a-si exercita cele 3 stari ale Eului.