5.

8 Transformata Fourier discretă (recapitulare)

Definirea ftransformatei Fourier discrete implică parcurgerea următorilor paşi:

1. Fie x ( t ) un semnal de durată finită t (fig. 5.24, a)), al cărui model spectral X(ω)
este dat în fig. 5.24,c. S-a admis că x ( t ) are caracteristica spectrală limitată la frecvenţa
maximă wM (vezi fig. 5.24, c)
2. Este posibilă construcţia unui semnal periodic, xt ( t ) , repetând pe x ( t ) la fiecare
interval de timp t (fig. 5.24, b)). Deci:
�
(5.65) xt ( t ) = � x ( t - mt )
m =-�

Semnalul periodic xt ( t ) se modelează cu seria Fourier complexă (v. fig. 5.24,d), astfel:
�
(5.66) xt ( t ) = � Ai e jiw0t ,
i =-�

2p
unde: (5.67) w0 = şi
t
1t - jiw0t 1t - jiw0 t 1 � - jiw0t
(5.68) Ai = �t ( )
x t �
e d t = �( )
x t e d t = �x ( t ) e dt ,
t0 t0 t -�

căci x ( t ) = 0 pentru t < 0 şi t > t . Din (5.68) rezultă:

1
(5.69) Ai = X ( iw0 )
t
iar expresia (5.66) devine:
1 �
(5.70) xt ( t ) = e jiw0t
� X ( iw0 ) �
t i =-�
 xt() X,w()j
1
Transformata
Fourier Xw()

t w
0 t -wM wM

jw()
a) c)

1t

xtt()
w
Seria Fourier complexă
-wM wM=-N1()0
0w
… x( k)
xk() jia()wrgX=0
t
0iw w
0 t 2t …
e) … -Mw
w0
b) d) wM=-N1()0
k

Te kTe t=NTe t
X*w()

… 1/Te
f)

w
-wM wM

X * ( i)
xt ( k )
x( k) X * ( i ) = N Ai
h)
g) … … … …

k i
N w0 =
Te kTe t = NTFig.
e 2t w0 iw0
5.24 Caracterica spectrală a semnalului esantionat = we = 2p Te
Se observă că spectrul SFC al semnalului xt ( t ) este obţinut prin eşantionarea
caracteristicii spectrale X ( w ) a semnalului x ( t ) , cu perioada de eşantionare w0 = 2p t ,
efectuând o modificare de scară cu 1 t (fig. 5.24, c şi d)). Expresia analitică a semnalului
neperiodic x ( t ) este:

�1 � jiw t
� �‫�ף‬ � X ( iw0 ) e 0 , 0 t t
(5.71) x( t) = �t i =-�
� 0, în rest
�

3. Fie x* ( t ) = x (kTe ) �x(k ) semnalul eşantionat, cu perioada de eşantionare Te = 1 2f M ,

unde f M = wM 2p (v. fig. 24.e). Alegerea perioadei de eşantionare la valoarea
Te = 1 2f M (adică, la limita impusă de teorema lui Shannon: ω e = 2ω M ) implică
2π 2π
valabilitatea relaţiei 2ωM = Nω0 (într-adevăr, 2ω M = Nω0 = N =N = ωe ).
τ NTe

Caracteristica spectrală a semnalului eşantionat este dată în fig. 5.24,f (pentru

simplificarea desenului, s-a renunţat la reprezentarea caracteristicii de fază). In banda de
bază, această caracteristică este:
1 � 1
(5.72) X* ( w) = �� X ( w - iwe ) = � X ( w) ,
Te i =-� i = 0 Te

� t
unde: (5.73) X ( w ) = F { x ( t ) } = �x ( t ) �
e - jwt dt = �x ( t ) �
e- jwt dt
-� 0
În această integrală se discretizează timpul t cu pasul de eşantionare Te , rezultând:
(5.74) N = t Te
intervale de discretizare. Se obţine:
N -1
(5.75) e- jw kTe
X ( w ) = Te �� x ( k ) �
k =0
şi relaţia (5.72) devine:
N -1
(5.76) e - jw kTe
X* ( w) = � x( k) �
k =0

4. Fie acum xt ( k ) un semnal periodic, construit repetând pe x ( k ) la fiecare interval de

timp t = NTe (v fig. 5.24,g). Vom discretiza axa frecvenţelor w din caracteristica
spectrală X ( w ) , utilizând pasul w0 (vezi fig. 5.24, h). Folosind (5.67), (5.74) şi
*

(5.77) 2w M = N �
w0
relaţia (5.76) devine:
 2p
N -1 N -1 - ji kT
- jiw0 kTe
X *
( iw0 ) �X ( i ) =
*
� x( k) �
e = � x( k) �
e t e =
k =0 k =0
2p 2p
N -1 - ji kT N -1 - jik
NTe e
= � x( k) �
e = � x( k) �
e N , i = 0, N - 1
k =0 k =0
Deci:
2p
N -1 - jik
(5.78) X *
( i) = � x( k) �
e N , i = 0,1, 2,... N - 1
k =0

jiw t �1 �
1 � �‫�ף‬ � X ( iw0 ) e 0 , 0 t t
Să înlocuim X ( w ) din X ( )
w = �
X ( ) , în x ( t ) = �t i =-�
*
w .
Te �
� 0, în rest
Cum X ( w ) este limitată la frecvenţa wM , se obţine:

�1 � Te N -1 *
� �‫ף‬ X ( iw0 ) e jiw0t
�=�
jiw t
� X ( iw0 ) e 0 , 0 t t
(5.79) x ( t ) = �t i =-� t i =0
� 0, în rest
�
În relaţia (5.79) se discretizează timpul t cu pasul Te , punând t = k �
Te , unde valorile
lui k corespund intervalului [ 0,t ] : k=0,1,2,...,N-1. Rezultă:
2p
N -1 2p N -1 ji kTe
(5.80) x ( kT ) �x ( k ) = Te �� X * ( iw ) ji t kTe = 1 �� X * ( i ) �
e NTe
, k = 0,1,K N - 1
e 0
NTe i =0 N i =0
sau
2p
1 N -1 jki
(5.80) x ( k ) = �� X * ( i ) �
e N, k = 0,1,K N - 1
N i =0
Făcând corespondenţa cu seria Fourier complexă, rezultă
Im
(5.81) Ai = X i* / N ui
Fie acum:
2p
2p i u2
(5.82) j N
u =e N -1 u1 Re
2p u N -1
numărul complex de modul unitar şi de argument ,
N
reprezentat ca vector, şi u i , k = 0,1,K N -1 , steaua simetrică a
vectorilor de modul unitar (fig. 5.25). Relaţiile (5.78) şi (5.80)
devin respectiv: Fig. 5.25 Steaua vectorilor unitari
u i , i = 0, N - 1
 N -1
*
u -ik ,
(5.83) X ( i ) = Fd { x (i )} = � x ( k ) � i = 0, N - 1
k =0

-1
{
(5.84) x ( k ) = Fd X (k ) =
*
} 1 N -1 *
�� X ( i ) u ik ,
N i =0
k = 0, N - 1

Transformata Fourier discretă directă este definită de relaţia (5.78) sau prin relaţia
(5.83). Transformata Fourier discretă inversă este definită prin relaţia (5.80) sau prin
relaţia (5.84).

C a lc ulul tr a ns for ma te i Four ie r dis cr e te

Dacă se dezvoltă relaţia (5.83), pentru i = 0,1,2,K ,N - 1 , se obţin N relaţii algebrice,
care pot fi scrise sub forma matricială (5.85).

X * ( 0)
� � 1 1 1 ... 1 x ( 0)
� � � �� �
� �� �
X * ( 1)
� � 1
� u -1 u -2
... u -( N -1)
��x ( 1) �
� �
X * ( 2)
� �= � u -2 u -4 -2( N -1) ��x ( 2) �
(5.85)
� � �
1 ... u ��
� �
K
� � �... ... ... ... ... ��....... �
�* � � �� �
X ( N - 1) � �
� 1 u -( N -1)
� u -2( N -1) ... u -( N -1) ��
2

��
x ( N - 1) �
�
� �
Pornind de la particularităţile matricei din relaţia (5.85) (identitatea liniilor şi
coloanelor având acelaşi indice; u N = 1 , etc.) a fost dezvoltat un algoritm de calcul rapid
al valorilor X * ( k ) , k = 0,N - 1 . Transformata Fourier discretă astfel calculată se
numeşte transformata Fourier rapidă (TFR), sau FFT (Fast Fourier Transform – în
limba engleză).

Le gă tur a într e tra ns for m a ta Four ie r dis c re tă ş i tr a ns for m a ta Z

Transformata Z a semnalului eşantionat x(k) este:
N -1
(5.86) X ( z ) = Z{ x ( k ) } = � x ( k ) �
z -k
k =0

Se plasează variabila z pe cercul unitar şi se impune eşantionarea variabilei z pe acest

cerc, cu pasul egal cu 2p N . Se obţin eşantioanele variabilei z corespunzătoare seriei
{ u0 = 1; u1 = u; u 2 ; ... u N -1} (vezi fig. 5.25). În acest caz, transformata Z devine
transformata Fourier discretă:
N -1
(5.87) X * ( i) = X ( z) i u -ik ,
= � x( k) � i = 0,1,K N -1
z =u
k =0
 Produsul de convoluţie ciclic
Legătura dintre transformata Z şi transformata Fourier discretă permite transferarea
înspre transformata Fourier discretă a celor mai multe dintre proprietăţile transformatei
Z. Astfel, definind produsul de convoluţie ciclic al semnalelor discrete x1(k) şi x2(k),
k = 0, N - 1 :
N -1
(5.88) x(k ) = x1 ( k ) �x2 ( k ) = � x1 (i ) �
x2 (k - 1), k = 0, N - 1 ,
i =0

se obţine:

(5.89) Fd { x(k )} = Fd { x1 (k ) �x2 (k )} = X1* (k ) �

X 2* (k )

De asemenea, definind convoluţia ciclică a imaginilor X1* (k ) şi X 2* ( k ) :

1 N -1 *
(5.90) X * (k ) = X 2* ( k - i) ,
�� X1 (i) �
N i =0
rezultă:

(5.91) { }
Fd-1 X * ( k ) = x1( k ) �
x2 ( k )
 Tematica examenului de Semnale si sisteme

1. Seria Fourier generalizată: cerinţe privind sistemul de funcţii; modalităţi de

determinare a parametrilor.
2. *Seria Fourier generalizată: analiza şi sinteza semnalelor
3. Seria Fourier trigonometrica; seria Fourier armonică; spectrele SFT şi SFA
4. Seria Fourier complexă. Spectrul SFC
5. Analiza spectrală a semnalelor oarecare utilizând transformata Fourier;
6. Semnificaţia fizică a funcţiei spectrale. Distribuţia spectrală a energiei semnalului
7. Proprietăţile funcţiilor spectrale: teoremele derivării, integrării, schimbării de
scară
8. Proprietăţile funcţiilor spectrale: teoremele întârzierii şi deplasării spectrelor
9. *Distribuţia delta: definiţie, proprietăţi
10. Distribuţia delta: caracteristica spectrală a unei constante; caracteristicile spectrale
ale funcţiilor trigonometrice şi ale semnalelor periodice
11. Distribuţia delta periodică
12. Calculul numeric al caracteristicilor spectrale ale semnalelor utilizând distribuţia

13. Convoluţia semnalelor; proprietăţile produsului de convoluţie
14. Utilizarea transformalei Laplace în modelarea semnalelor
15. Transformata Hilbert: definiţie, funcţie spectrală, transformata Hilbert a
semnalelor trigonometrice. Noţiunea de filtru Hilbert
16. Semnale modulate în amplitudine pe purtător armonic, cu purtătoare şi 2 benzi
laterale: cazul semnalului modulator cosinusoidal; randamentul modulaţiei
reprezentarea fazorială a semnalului modulat
17. Semnale modulate în amplitudine pe purtător armonic, cu purtătoare şi 2 benzi
laterale: cazul semnalului modulator periodic şi al semnalului modulator oarecare
18. Modulaţia în amplitudine cu purtătoare suprimată: forma semnalului şi
reprezentarea spectrală
19. Demodularea de tip produs
20. Modulaţia cu bandă laterală unică
21. Principiul multiplexării în frecvenţă
22. *Modulaţia unghiulară:noţiuni generale, relaţia dintre modulaţiile MF şi MP;
semnale FSK şi PSK
23. Analiza spectrală a semnalului MF: spectrul semnalului MF.
24. Largimea de banda a semnalului MF; cazul indicelui de modulaţie redus –
reprezentarea fazorială a semnalului MF cu β redus
25. Semnale MF cu indice mare de modulaţie. Analiza spectrală a semnalului MP
26. Semnale MP şi MF cu indice redus de modulaţie
27. Modulaţia în amplitudine naturală: forma semnalului şi forma funcţiei spectrale
28. Modulaţia în amplitudine uniformă: forma semnalului şi forma funcţiei spectrale
29. Principiul multiplexarii în timp a semnalelor
30. Modulaţia impulsurilor în durată
31. Eşantionarea semnalelor. Modelul temporal al semnalului eşantionat
32. Modelul frecvenţial al semnalului eşantionat. Teorema lui Shannon
33. Reconstrucţia ideală a semnalului de bază pornind de la semnalul eşantionat.
Extrapoatoare de ordinul zero şi de ordinul 1
34. Transformata z directă. Legătura dintre planul s şi planul z. Transformata z inversă
35. Proprietăţile transformatei z (teoremele: întârzierii, anticipării, valorii iniţiale şi
finale)
36. Convoluţia semnalelor eşantionate
37. *Calculul direct, utilizând relaţia de definiţie, a transformatelor z pentru semnalele
traptă, rampă şi exponenţială
38. Calculul transformatei z bazat pe transformata Laplace
39. *Calculul transformatei z inverse
40. Transformata Fourier discretă: relaţii de definiţie; semnificaţii
41. *T ransformata Fourier discretă; legatura cu transformata z. Produsul de
convoluţie ciclic.
42. *Noţiunea de sistem. Clasificarea reprezentărilor sistemelor
43. Modelul de stare cu timp continuu şi cu timp discret
44. Liniarizarea modelului matematic
45. Modelul intrare-ieşire de tip ecuaţie diferenţială (cu diferenţe), cu timp continuu
şi cu timp discret
46. *Funcţii de transfer(timp continuu şi timp discret) ;distribuţia poli-zerouri (timp
continuu şi timp discret)
47. Răspunsul la impuls şi la treaptă pentru timp continuu;
48. Răspunsul la impuls pentru timp discret
49. Relaţia intrare-ieşire de tip convoluţie, pentru timp continuu şi pentru timp
discret. Sisteme cu răspuns la impuls finit
50. Matricea de transfer
51. Principiul reprezentării frecvenţiale
52. Răspunsul la frecvenţă şi reprezentările acestuia pentru sisteme cu timp continuu
53. Răspunsul la frecvenţă şi reprezentările acestuia pentru sisteme cu timp discret
54. *Modele neparametrice. Centrul de greutate al unui impuls care se transferă printr-
un sistem.