Chimia si Tehnologia Cosmeticelor

Cosmetologia
-stiinta care se ocupa de studiul preparatelor si mijloacelor
destinate mentinerii si asigurarii igienii, frumusetii corpului omenesc si in special
a pielii sanatoase;

“Kosmein”- a ordona, a impodobi, a lauda, a cinsti;

- are drept fundament notiuni din domeniul chimiei, fizicii, anatomo-fiziologiei,

biochimiei, dermatologiei, biofarmaciei, farmacologiei;

Cosmetodinamia- stiinta care se ocupa cu testarea produselor cosmetice

 Istoria cosmeticelor
-utilizarea cremelor si uleiurilor in diferite ritualuri
-10000 i.e.n. –uleiuri parfumate si alifii, pentru ingrijirea pielii si mascarea mirosurile neplacute ale pielii

Egiptul antic

-primele consemnari- 4000 ani i.e.n

- scop estetic si terapeutic;
-foloseau produse cosmetice pe baza de mercur, plumb, cupru
- se utilizau machiaje de culoare alba, neagra, verde, rujuri, Kohl (creion de ochi,), henna;
-se foloseau remedii antirid -creme, extracte;
-vopsirea parului;
-remedii impotriva caderii parului;
-curatenia personala era foarte importanta - preoti;
-Parfumurile egipetene erau foarte raspandite in zone mediteraniana;

Kohl(creion de ochi) Machiaj

 Vase cu unguente gasite in mormantul O doamna stregandu-si
lui Tutankamon din Teba fata.Relicva de provenienta
(Muzeul Egiptian din Cairo) necunoscuta.
11th Dynasty
(British Museum, 1658)

- Mormintele antice conţineau vase cu produse cosmetice (vase kohl) şi aplicatoare (linguri cosmetice).
 Romani

-Ingrijirea pielii si a corpului- obsesie

-Se obtineau rujuri, diferite farduri pentru ochii, parfumuri, fonduri de ten , pudre pe baza de stibiu, funingina,
farduri pe baza de malachit si azurit, rujuri cu coloranti din dude si alge si alte substante(unele foarte toxice), pasta de dinti,
sapun,
-Unt pe obraji; isi faceau unghiile cu sange de oaie;
-Bai de namol suplimentat cu excremente de crocodil;
-Se foloseau sclave numite "Cosmetae."
-Impotriva imbatranirii- masti cu ingrediente vegetale( linte, miere)-corn de caprioara, excremente de peste, soarece sau crocodil,
placenta, maduva, organe genitale, bila, urina de vaca, taur sau catar- superstitii
- parfumuri- baza de parfum-substante uleioase obtinute din macerarea maslinelor sau din suc de grepruit;
Grecia - sec 7 i.e.n – centru de comert;
- grecii dominau piata de parfumuri
-vopsirea fetei in alb; purtarea perucilor;machiaj;

Evul Mediu: - cruciaţii aduc din Orient uleiuri şi parfumuri.

- cosmetice pe baza de plumb

Secolul XIV: - cosmeticele erau văzute ca un adevărat pericol pentru sănătate

- foloseau cotlete de vitel si albus de ou pentru intinerire
- În Anglia părul roşu era la modă;

Secolele XV-XVI: -în Europa, cosmeticele erau folosite numai de către aristocraţi.
- Italia şi Franţa au devenit centrele industriei cosmetice.
- masca de fata pe baza de plumb
- cosmeticele- arma mortala-arsenic

Secolele XVII-XVIII: -cosmeticele sunt folosite pe scară largă,

- apar cosmeticienii profesionişti
- se dezvolta tehniciile de obtinere a uleiurilor esentiale

Secolul XIX: - in Franţa se dezvoltă procesele chimice de înlocuire a aromelor

obţinute prin metode naturale cu produse de frumuseţe bazate pe
cercetarea ştiinţifică.
- Oxidul de zinc începe a fi folosit în pudra facială înlocuind în mare parte
mortalele mixturi de plumb şi cupru, utilizate anterior.
- se folosesc inca substante otravitoare in machiaj
- machiajul era considerat indecent
Secolul XX - produsele cosmetice erau deja folosite în mod curent în
ţările occidentale
- s-au cautat noi produse chimice si plante care ar putea
avea o actiune
benefica asupra corpului uman
- cosmeticele şi restul machiajelor să ajute împreună la
formarea unei
uriaşe industrii cu vînzări de peste 20 de miliarde de dolari
anual
- O miscare importanta in industria cosmetica este de a
folosi componentii
din produsele cosmetice exclusiv naturale
- dupa 1950 incepe era moderna a cosmeticelor

-1966 - introducerea etichetelor pe produsele cosmetice(SUA)

-1976- primul amendanent- “Cosmetic Directive”(Europa)
- 1991 – imbunatatirea legislatiei- se interzice testare ingredientelor pe animale
Legislatie:
-Produsele cosmetice puse pe piaţă nu trebuie să pericliteze sănătatea umană
atunci când sunt folosite în condiţii normale sau raţional previzibile de folosire,
ţinându-se seama în special de prezentarea produselor, etichetarea, instrucţiunile
privind conservarea, depozitarea, utilizarea şi îndepărtarea acestora, precum şi de
orice altă indicaţie prevăzută de producător, de reprezentantul său autorizat sau de
orice altă persoană responsabilă pentru punerea pe piaţă a produsului.

-Producătorul sau persoana responsabilă pentru punerea pe piaţă a unui produs

este responsabil cu urmatoarele date si după caz, este obligat să asigure accesul
reprezentatiilor imputerniciti la date:

a)compoziţia calitativă şi cantitativă a produsului; informaţiile privind compoziţia parfumantă şi parfumurile

sunt limitate la numele şi la numărul de cod ale compoziţiei, precum şi la identitatea furnizorului;

b)detaliile fizico-chimice şi microbiologice pentru materiile prime şi produsul finit şi criteriile de control de
puritate şi microbiologic pentru produsul cosmetic;

c)metoda de fabricare conform normelor de bună practică de fabricaţie a produselor cosmetice

în vigoare;
d)numele persoanei responsabile cu fabricarea sau importul unui produs cosmetic; aceasta trebuie
să aibă o pregătire adecvată sau experienţă în domeniu;

e)evaluarea riscului pentru sănătatea umană al produsului cosmetic, care se face pe baza
profilului toxicologic general al ingredientelor folosite şi/sau prin evaluarea într-un laborator, cu
respectarea principiilor de bună practică de laborator, şi se prezintă sub forma documentului de
evaluare a riscului pentru sănătatea umană, semnat de persoana răspunzătoare care a evaluat
produsul cosmetic din acest punct de vedere;

f)denumirea şi adresa laboratorului şi/sau ale persoanelor responsabile de evaluarea produsului

cosmetic din punct de vedere al securităţii pentru sănătatea umană; persoanele responsabile de
evaluare trebuie să aibă diplomă de studii superioare de specialitate în farmacie, toxicologie,
medicină, chimie, biologie sau o disciplină similară;

g)datele existente cu privire la efectele nedorite pentru sănătatea umană, provocate de

produsele cosmetice ca urmare a utilizării;

h)dovada privind efectul declarat al produsului cosmetic, în cazul în care natura acestuia o
justifică.
-diversificarea produselor cosmetice – produse cu o multitudine de actiuni
biologice
-materii prime- obtinute dfin natura si purificate, sintetizate specific,
produse prin manipularea genetica a microorganismelor
-rolul agentului purtator este foarte important
-rolul chimistului cosmetician
-Dezvoltarea de noi stiinte
- tehnicile biometrice- investigarea proprietatilor pielii
- se poate masura elasticiatea pielii, topografia, hidratarea pielii;
- pentru orice efect promis al unui produs cosmetic trebuie sa
gaseasca o noua tehnica pentru a demonstra efectul respectiv
Clasificarea preparatelor cosmetice:

Dupa unii autori (W.A Poucher) ele se clasifica in trei grupe :

-Preparate de machiaj( asigura aspectul exterior, decoratia)

- Preparate de ingrijire a pielii

-Preparate pentru scopuri multiple( au rol de a imbunatatii conditia si

starea de sanatatea pielii, pentru a prelungi cat mai mult aspectul tanar)

Dupa H. Janistyn preparatele cosmetice se clasifica in :

-Preparate cu rol de intretinere, curatire si protectie a pielii

-Preparate utilizate in retusarea aspectului exterior

-Preparate farmaco-cosmetice, care contin in compozitia lor o serie de

substante din grupa hormonilor, vitaminelor, enzimelor, antbioticelor,
antisepticelor, fotoprotectoarelor, etc.
 Cosmetica
• Etimologie: gr kosmetos, impodobit, aranjat sau kosmos:
ordine armonie
• Definiţie:
produs cosmetic - orice substanţă sau preparat care
urmează să fie pus în contact cu diverse părţi externe ale
corpului uman, precum piele, păr, unghii, buze, organe
genitale externe sau cu dinţii şi mucoasa bucală, cu
scopul exclusiv sau principal de a le curăţa, a le parfuma,
a le modifica aspectul şi/sau a le corecta mirosurile
corporale şi/sau a le proteja ori a le menţine în bună
stare
– LEGEA Nr. 178 din 18 octombrie 2000 privind produsele
cosmetice
- produs cosmetic - orice substanta sau preparat care vine i contact cu
diverse parti externe ale corpului uman (piele, ochi, unghii, buze, organe
genitale externe, par de pe cap si de pe corp etc.) sau cu dintii si
mucoasa bucala, pentru a le curata, a le parfuma, a le modifica aspectul
si/sau a le corecta mirosurile corporale si/sau a le proteja ori a le
mentine i buna stare;

- ingredient cosmetic - orice substanta chimica sau preparat de origine

sintetica ori naturala, cu exceptia compozitiilor aromatice sau
parfumante, care intra i compozitia unui produs cosmetic;

- coloranti cosmetici - substante care se adauga i produse cosmetice i

scopul colorarii produsului si/sau a unor parti ale corpului uman

- conservanti - substante care se adauga in produsele cosmetice in

scopul principal de a inhiba dezvoltarea microorganismelor i aceste
produse;
- filtre ultraviolete - substante care se adauga i produsele cosmetice
pentru a filtra anumite radiatii ultraviolete, in scopul protejarii pielii de
efectele nedorite ale acestor radiatii;
- lot de fabricatie - o cantitate definita in materie prima, material de
ambalare sau produs finit, fabricata in conditii identice printr-un proces
sau o serie de procese, astfel incat sa poata fi considerata omogena;
- numar de lot de fabricatie - o combinatie distinctiva de numere si/sau
de litere, care in mod specific identifica un lot;
- termen de valabilitate - data stabilita de producator pana la care
produsul conservat in conditiile impuse isi mentine caracteristicile
prescrise si poate fi utilizat;
- eticheta - orice material scris care contine elemente de identificare a
produsului si, dupa caz, instructiuni de utilizare pentru consumator;
- ambalaj primar - material care vine in contact direct cu produsul
cosmetic, folosit la mentinerea caracteristicilor prescrise ale produsului
pe toata perioada de valabilitate;
- ambalaj secundar - material folosit la protejarea ambalajului primar.
Cosmetologia
-stiinta care se ocupa de studiul preparatelor si mijloacelor
destinate mentinerii si asigurarii igienii, frumusetii corpului omenesc si in special
a pielii sanatoase;

“Kosmein”- a ordona, a impodobi, a lauda, a cinsti;

- are drept fundament notiuni din domeniul chimiei, fizicii, anatomo-

fiziologiei,
biochimiei, dermatologiei, biofarmaciei, farmacologiei;

Cosmetodinamia- stiinta care se ocupa cu testarea produselor cosmetice

Funcţii ale produselor cosmetice
–curățire
–parfumare
–schimbarea aparenţei
–protejare
–menţinere în bune condiţii
–Corectarea mirosurilor corpului
 Locuri de aplicare
–epidermă
–păr
–unghii
–buze
–organe genitale externe
–dinţi
–membranele mucoasei cavităţii orale
 Produse cosmetice
• - Creme, emulsii, loţiuni,
geluri şi uleiuri pentru piele
(mâini, faţă, picioare etc.)
• - Măşti pentru faţă (cu
excepţia produselor care
acţionează ca abrazive
superficiale ale pielii pe cale
chimică)
• - Baze nuanţatoare
(lichide, paste, pudre etc.)
• - Pudre de machiaj, pudre
după baie, pudre igienice
etc.
•
• - Săpunuri de toaletă,
săpunuri deodorante etc.
• - Parfumuri, ape de
toaletă, ape de colonie etc.
• - Preparate pentru baie şi
duş (săruri, spume, uleiuri,
geluri etc.)
• - Depilatoare
• - Deodorante şi
antiperspirante
 Produse cosmetice (cont.)
• - Produse pentru îngrijirea
părului:
• - nuanţatoare şi
decolorante;
• - produse pentru ondulare,
îndreptare şi fixare;
• - produse pentru aranjare
(decorare);
• - produse pentru curăţare
(loţiuni, pudre, şampoane etc.);
• - produse de condiţionare
(loţiuni, creme, uleiuri etc.);
• - produse de coafare
(loţiuni, lacuri, briantine etc.)
• - Produse pentru ras (creme,
spume, loţiuni etc.)
• - Produse pentru machiaj şi
îndepărtarea acestuia de pe faţă şi
ochi
• - Produse destinate aplicării pe buze
• - Produse pentru îngrijirea dinţilor şi
a gurii
• - Produse pentru îngrijirea unghiilor
şi decorarea lor
• - Produse pentru igiena intimă
externă
• - Produse pentru băi de soare (plajă)
• - Produse pentru bronzare fără soare
• - Produse de albire a pielii
• - Produse antirid.
Luciu de buze Contur de buze Ruj de buze
Lip gloss Lip liner Lipstick

Modelator de buze
Lip plumper
Tus ploape Fard ploape
Eye liner Eye shadow
Mari companii producătoare de cosmetice

• Almay • American Beauty • Artistry • Aveda • Avon •

Bath & Body Works • Biotherm • Bobbi Brown • The
Body Shop • Bonne Bell • Burt's Bees • Cargo • Carol's
Daughter • Clarins • Clinique • CoverGirl • Elizabeth
Arden • Estée Lauder • Fabergé • Hard Candy • Helena
Rubinstein • Kevyn Aucoin • Kiehl's • Lancôme • Laneige
• Laura Mercier • Lise Watier • L'Oréal • Love Cosmetics
• MAC Cosmetics • Mary Kay • Max Factor • Maybelline
• Nars • Natural Wonder • Neutrogena • Nivea •
Oriflame • Origins • Revlon • Rimmel • Sephora •
Shiseido • Shu Uemura • SK-II • Stila • Ulta • Urban
Decay • Vichy • Victoria's Secret • Wella
Biotechnology in Personal Care- Raj Lad, 2006 by Taylor & Francis
Group, LLC;

Poucher's Perfumes,Cosmetics and Soaps- Hilda Butler, 2000

Kluwer Academic Publishers;

Cosmeceuticals, Drugs vs. Cosmetics- Peter Elsner, Howard I.

Maibach, 2000 by Marcel Dekker, Inc.;

Handbook of Cosmetic Science and Technology- André O. Barel,

Marc Paye, Howard I. Maibach, 2009 by Informa Healthcare USA, Inc.;

Dermofarmacie si Cosmetologie - Gheorghe Suciu, 1997, UMF. Cluj-

Napoca;
PIELEA
-1,5- 2 m2
neteda, catifelata, usor umeda

Caracteristici:
•Grosimea- 1-4 mm
•Greutatea- 6% din greutatea totala
•Elasticitatea
•Culoarea

Rol
•Protejeaza mediul intern al organismului

Structura pielii:
•Epidermul
•Dermul
•Hipodermul
 Pielea

Epiderma:
-stratul cornos (stratum corneum aflat la exterior)
-stratul lucid (stratum lucidum)
-stratul granulos (stratum granulosum)
-stratul filamentos (spinos, stratum spinosum)
-stratul bazal sau germinativ (stratum basale, germinativum)
Celulele din epiderma: Melanocitele
Keratinocitele
Celulele Langerhans-imunitatea
Celule Merkel-receptia atingerii
Dermul (corium, corion, cutis) –tesut conjunctiv
•Fibre proteice- colagen, elastina, reticulina
•Elemente celulare –fibroblasti, mastocite, celule pigmentare, plasmocite
•Substanta fundamentala- mucopolizaharide(proteoglicani)

-este format din doua straturi

- Stratul papilar-papile
- Stratul (dermul) reticular- fibre conjunctive, fibre reticulare, fibre elastice;

Hipodermul(tella subcutanea)- tesut conjunctiv lax

•Adipocite
•Glomerulii glandelor sudoripare
•Foliculii pilosi
 Fiziologia pielii
•Functii elementare( keratinogeneza, melanogeneza)
•Functii de ansamblu( secretorie, de termoreglare, termoreceptoare,
rolul pielii in procesele imunologice)

Keratinogeneza- procesul de formare al keratinei

- keratinocite

Melanogeneza- procesul de formare al melaninei

- melanocite
- melanogeneza

Factori care influenteaza melanogeneza:

- sistemul nervos
- glandele endocrine- hormonul melanostimulator (HMS)
- radiatiile solare, razele X;
- lipsa unor vitamine: A, C, PP provoaca o hiperpigmentare;
- unele metale As, Cu, Ca, Mg- stimuleaza pigmentogeneza
Mo, Hg, Au- inhiba pigmentogeneza
Sinteza melaninei( melanogeneza)
 Functia secretorie a pielii:
•Secretia sudorala
•Secretia a sebumului

Glandele pielii:
-glande de tip sudoripar -glande ecrine si apocrine
-glande de tip sebaceu – glande holocrine

Glanda ecrina Glanda apocrina

-Secretie inodora si incolora
-Transpiratia ecrina este continuua si imperceptibila
-Compozitia sudorala ecrina: pH 3.9-5.6
-Secretia sudorala este corelata cu temperatura corpului,
mediul ambiant, stresul emotional, lumina ultravioleta, febra;
-Sunt mai mari si mai putin numeroase
-Secretia se varsa printr-un canal excretor care se deschide intr-un
folicul pilos sebaceu;
-Se gasesc la axilele si pliurile inghinale, zona genitala, anus
-Secretia apocrina: pH 6.9
 Glandele sebacee- functie de secretie a sebumului
- glande cu secretie externa, holocrine

Sebum- formeaza majoritatea stratului gras ce acopera pielea si parul

-amestec de lipide(fosfolipide, trigliceride, ceruri, colesterol, acizi grasi liberi,
squalen)
- in comedoane si filamente seboreice- Corynebacterium acnes
- protejeaza pielea si parul(deshidratare, inhiba cresterea microorganismelor)
Factorii care influenteaza secretia sebacee:
-factori interni
-factori externi

Factorii interni:
•Sistemul endocrin
- testosteronul
- estrogenii
- tiroida
-hormonii corticoizi
•Sistemul nervos- stresul
- anxietatea
- boli(parkinson, encefalite, epilepsie,
afectiuni paralitice, nevrite)
•Aparatul digestiv
 Factorii externi:
• Temperatura- influenteaza vascozitatea sebumului
• Alimentatia
Functiile sebumului:
- contribuie la formarea stratul hidrolipidic si a mantalei acide
- are actiune fungistatica

Filmul hidrolipidic cutanat - zona de protectie a pielii

-stratul hidrolipidic(secretia sebacee,

sudorala, epiderm, apa)

Mantaua acida- actiune antimicrobiana

-stratul hidrolipidic
-stratul cornos
- pH 5-6 creeaza mediu nefavorabil devoltarii microbilor
-
- descumarea stratului cornos duce la eliminarea florei microbiene
 Biochimia pielii

In compozitia chimica a pielii intra:

•Apa
•Substante anorganice
•Proteine
•Glucide
•Lipide
•Vitamine
•Enzime
Organul, tesutul % din apa totala a
organismului
Pancreasul 0.6

Apa - 58-66% in organismul uman Intestinul 3

- variaza in functie de sex, varsta Muschii 50

- lichidele din organism- 96-99% apa Pielea 7-11

- tesuturile 70-83% Ficatul 3-5

- scheletul 22% Grasimile 12

Scheletul 10
Dentina 0.5
Smaltul 0.1
Substante anorganice:

-sodiul(tesutul conjunctiv), potasiu(epiderm), calciu(tesutul conjunctiv),

magneziu, cupru, zinc, fier, sulf(aminoacizi), fosfor, clor(32%), flor;

Substante organice: proteine, glucide, lipide

Proteine - subst. macromoleculare formate din aa

- clasificare- dupa omogenitate
- dupa solubilitate
-dupa numarul de aminoacizi
 - keratina, colagenul, elastina

Structura sec. a keratinei Structura colagen elastina

Keratina- epiderm
-aa cu S(cistina, cisteina, histidina,
triptofan, leucina, tirozina)
- punti disulfurice
- keratohialina
- α-helix, β- foi pliate
Colagen- se gaseste in derm, ligamente, tendoane, cartilaje
- glicocoli(30%), prolina, hidroxiprolina;
- colagen – solubil (tropocolagen)
- insolubil(colastromin)
- 3 lanturi polipeptidice inmanunchiate( helix)
Elastina - intra in componenta fibrelor elastice
-alanina, valina, prolina, hidroxiprolina, desmozina, izodesmozina( cross linking)

desmozina si izodesmozina
Glucide( hidratii de carbon)

•Monozaharide: glucoza, fructoza;

fructoza
β D-glucoza
•Polizaharide:
•Glicogenul( stratul lucid, foliculi pilosi)
•acidul hialuronic, condroitin sulfatii( A, B, C)( substanta fundamentala, tesutul
conjunctiv, derm);
•Hialuronidaza-scade gradul de polimerizare - gel-----solutie
•Condroitinaza

dermatansulfat
acid hialuronic
Lipide: trigliceride ( 15-37%), fosfolipide( 1.8-7.1%), acizi grasi liberi ( 30%),
ceride( 30%), squalen(18%), steroli( 1.5-3.5%)
-sintetizate in epiderm si in glandele sebacee;
-mentin functia de bariera;
Vitamine: - epiderm- vitaminele A, D(provitamine)
- derm – B1, B2, B6, C, B5, PP, biotina;

Enzime: -Oxidoreductaze: - dehidrogenaze, peroxidaze, citrocomoxidaze,

catalaze;
-Transferaze: -transaminaze, acetilcolinesteraze;
- Hidrolaze: - proteaze, amilaze, glucozidaze, lipaze, esteraze;
- Liaze: - aldolaze, decarboxilaze;
- Izomeraze
Vitamina B5 Vitamina C
Hidratarea dermului
-procesul de hidratare al dermului este strans legat de substanta fundamentala din
derm( suspensie coloidala, gel, contine: apa, ioni, substante proteice, polizaharide)
-Capacitatea de hidratare a dermului creste odata cu scaderea gradului de polimerizare
al acidului hialuronic
-Continutul in apa al pielii se exprima prin factorul natural de hidratare (NMF)
- caracterizeaza starea normala de hidratare a pielii
-apa-80% -schimburi hidrice
-20%-apa fixata

Imbatranirea tesutului conjuctiv al pielii

•Un complex de reactii chimice de oxido-reducere, de aminari si dezaminari,
modificare turnoverului metabolic al compusilor biochimici
•Imbatranirea macromoleculei de colagen- scade colagenul solubil
•Scade cantitate de acid hialuronic
•Razele solare

Ridurile- modificarea suprafetei pielii, datorate schimbarilor ce au loc in fiziologia si

biochimismul pielii, traduse prin pierderea elasticitatii, tonicitatii muschilor,
cresterea sensibilitatii la diferiti agenti externi, aparitia aspectului pliat al pielii;
 Riduri:
•Riduri de plisare( incretire)
•Riduri de lasare

Factori care contribuie la aparitia ridurilor:

•Contractura repetata a muschilor fetei- riduri de expresie
•Slabirea accentuata
•Tulburari generale ale organismului
•Expunerea nerationala la soare
•Lumina puternica
•Factorii de mediu: vantul caldura excesiva, uscaciunea, poluarea
atmosferica
•Lipsa ingrijirii tenului, ingrijirea neadecvata
•Modul defectuos de viata
•Starea sufleteasca
Principalele tipuri de ten
Criterii de clasificare:
-dupa continutul in lipide: ten normal, uscat, gras, mixt
-dupa continutul in apa: ten normal hidratat, hiperhidratat si deshidratat
-dupa unele tulburari fiziologice sau afectiuni: ten casectio , cuperozic, pletoric, acneic,
ridat, imbatranit;

Ten normal( eudermic): piele neteda, supla, catifelata, pori foarte mici, circulatie buna
Ten uscat( piele sebostatica): pori mici, epiderma subtire, fragil, iritabil, sensibil
•Ten alipic- ten uscat din lipsa de lipide
•Ten deshidratat- factori interni- predispozitia congenitala, tulburari ale glandei tiroide,
tulburari de circulatie, tulburari nervoase;
- factori externi;

Ten gras: secretie crescuta a glandelor sebacee, pori dilatati, aspect lucios, unsuros
•Ten gras uleios
•Ten gras asfixic: piele ingrosata, porii opturati de surplusul de grasime, de celulele
cornoase si excesul de secretie sudoripara- duce la aparitia
comedoanelor si cosurilor
Ten mixt( combinat)
 Tipurile de ten dupa continutul de apa:
Ten normal hidratat: pielea supla, elastica, fina
Ten hiperhidratat: usor deformat, cu pungi sun ochi
Ten deshidratat: lipsa vitaminel A, F, factori externi, tulburari nervoase

Tipurile de ten dupa unele tulburari fiziologice:

Ten casectic: hranirea insuficienta a pielii, lipsita de elasticitate, uscata, subtire,
se descumeaza usor, se datoreaza unor tulburari nervoase si cardiace;
Ten cuperozic: roseata a pometilor si a nasului, apar vinisoare rosiatice, apare datorita
dilatarii vaselor capilare ale fetei;
Ten pletoric: piele groasa, aspect carnos, pilozitate crescuta, pori dilatati, apare in boli
metabolice;
Ten senil: uscaciune exagerata, aparitia ridurilor, apare datorita ereditatii, tulburari ale
glandelor cu secretie interna, abuzul de factori, tratamente cosmetice
neadecvate;
Operatiuni principale pentru intretinerea igieno-cosmetica
•Demachierea
•Ten normal: emulsie A/U sau U/A, sau lotiune cu maxim 10-20% alcool
•Ten uscat: emulsie nutritiva, lapte demachiant cu lanolina
•Ten gras: emulsii spumoase, apa si sapun, lotiuni cu stearati
•Gomajul
•Peeling: creme cu rezorcinol, acid salicilic, acid glicolic, acid tricloroacetic, fenol;
•Dezincrustarea electrica: -galvanodermului
- diminiueaza edemele, mareste capacitatea de regenerare
a pielii si a tesuturilor
•Tonifierea: lotiuni tonice;
•Hranirea pielii: creme nutritive, emulsii nutritive;
•Protejarea
•Masajul facial:- efect de curatire
- stimuleaza activitatea glandelor sebacee si sudoripare
-mentine tonusul pielii si elasticitatea
- favorizeaza respiratia cutanata
 Emulsii

Emulsii: distributii intime a doua lichide nemiscibile, care

formeaza un sistem coerent;
- faza externa( continua),
- faza interna (dispersa)
Emulsii cosmetice: -faza uleioasa( uleiuri grase, minerale,
ceruri, alcooli grasi, acizi grasi, esteri ai acizilor grasi)
- faza apoasa( apa, glicerina, glicoli)
- emulgatori: sapunuri( sodiu, potasiu,
trietanolamine) sulfati de alcooli grasi, esteri,
polietilenglicoli

Tipuri de emulsii:
- emulsii ulei/apa( U/A): creme de zi, lapte demachiant
- emulsii apa/ulei( A/U):actioneaza lubrefiant, creme
de noapte, creme grase, creme pentru copii, “cold crems”
- emulsii polifaze
A. Two immiscible liquids, not yet emulsified.
B. An emulsion of Phase II dispersed in Phase
I.
C. The unstable emulsion progressively
separates.
D. The surfactant (purple outline around
particles) positions itself on the interfaces
between Phase II and Phase I, stabilizing the
emulsion
 Tipul de emulsie (apă/ulei sau ulei/apă) depinde de un număr de factori,
incluzând surfactantul, raportul de ulei-apă, temperatura, concentrația de sare și
prezența unor cosurfactanți și alți cosoluți

O emulsie poate fi obținută utilizând diferite procese,

precum:
-auto-emulsifierea,
-omogenizarea,
-dispersia mecanică (metodă în una sau două etape)

-În general, o dată preparate, emulsiile ar trebui să fie stabile pentru cel puțin 2 ani de
stocare la temperatura camerei, fără o creștere considerabilă a mărimii particulelor
sau formarea de particule mari
Instabilitatea unei emulsii:- coalescenta( a fuziona)
- floculatie ( coagulare)
- creaming( migrarea substantelor la suprafata)
- dezintegrare( separare)
Cerinte practice pentru fabricarea unor emulsii stabile
-faza premergatoare - 60-75 grade C
-faza de adaugat – cu 2 grade mai mult
- adugare inceata
- amestecare statornica, nu prea puternica
- racire treptata
- omogenizare optima
- alegerea emulgatorilor adecvati( combinarea emulgatorilor)
- dozarea emulgatorului- cantitatea reglata cu restul componentilor
- rapoarte intre faza interna si faza externa – minim 1% faza interna
- minim 26% faza externa
 Preparate cosmetice pentru ingrijirea fetei

-Emulsii cosmetice (demachiante si de intretinere)

-Lotiuni cosmetice
-Creme cosmetice
-Unguente
Emulsii cosmetice
Emulsii demachiante sau de curatire
-Aspect laptos obtinut prin emulsionarea in apa a unor grasimi
-U/A si A/U
-Emulgatori naturali si sintetici( trietanolamina, sapunuri, laurilsulfat de sodiu, tween,
span, etc)
-Substante medicamentoase: acid salicilic, rezorcinol;
-Substante cu rol de catifelare: glicerol, sorbitol, alcool cetilic, cetaceu;

Dupa natura substantelor si a emulgatorilor:

- emulsii cu ulei de migdale, emulsii pe baza de trietanolamine, sapunuri, etc.;

Emulsii cu trietanolamine- usor alcaline, stabile

Ulei de parafina 10.0 g Ulei de parafina 10.0 g
Alcool cetilic 0.50g Stearina 4.0g
Acid stearic 3.0 g Trietanolamina 1.8 g
Trietanolamina 1.8 g Cetaceu 12.0g
Propilenglicol 2.0g Unt de cacao 6.0g
Apa la 100g Apa la 100g
-emulsii pentru tenuri uscate si normale:- emulsii cu lanolina

Ulei de parafina 40.0g Ulei de parafina 80.0g

Lanolina Vaselina 15.0 g
Unt de cacao 1.0 g Lanolina
Vaselina 8.0 g Unt de cacao 5.0 g
Colesterol 0.7g Colesterol 1.5 g
Apa la 100g Borax 0.3g
Apa la 100g
-Emulgatori: -laurilsulfatul de sodiu se aduga la faza apoasa
- tween, span se aduga la faza grasa

Ulei de parafina 30g Stearina 7g

Alcool cetilic 1.5g Lanolina
Laurilsulfatul de sodiu 1.0 g Span 80 0.5 g
Monostearat de glicerina 0.5g Tween 2.5g
Apa la 100g Apa la 100g
Emulsii pentru intretinerea tenului
-Preparate lichide U/A si A/U care exercita asupra pielii un efect emolient
hidratant, revitalizant
-Pot contine extracte din plante, sucuri de fructe, suc de castraveti, etc.
-Se pot asocia cu vitamine, hormoni, enzime, etc.

-Emulsii hidratante
Ulei de parafina
Cetaceu 3.0 g
Laurilsulfat de sodiu 1.0 g
Apa la 100g

-Emulsii emoliente
Unt de cacao 2.0 g
Cetaceu 3.0 g
Acid stearic 4.0 g
Hidroxid de sodiu 0.40g
Glicerina 7.0 g
Apa la 100g
Parfum
 Lotiuni cosmetice
-preparate lichide cu rol de a activa circulatia sanguina si de a stimula functiile
biologice ale pielii
-Solventii de baza a lotiunilor: -solutii hidroalcoolice
-solutii slab acide ( citric, lactic, acetic)
-sucuri de fructe
- substante medicamentoase
Clasificare: - lotiuni astringente
- lotiuni calmante pentru tenuri uscate, iritate, congestionate
- lotiuni modificatoare de pH
- lotiuni tonice

Lotiuni astringente - ten gras

- inchiderea porilor
Materii prime: saruri de aluminiu, zinc, tincturi, extracte din produse vegetale
cu efecte astringente, substante antiseptice( acis salicilic, camfor, spirt camforat),
apa distilata, ape aromatice, infuzii de plante;

Sulfat de aluminiu si potasiu ( alaun) Sulfat de aluminiu si potasiu ( alaun) 1.0g

Acid salicilic Suc de lamaie 35g
Camfor 1.0 g Alcool 15.0 g
Alcool 45.0 g Apa la 100 g
Apa la 100 g
Lotiuni calmante pentru tenuri uscate, iritate, congestionate
- produse vegetale, flori de portocal, flori de trandafir, flori de soc, etc.
- sucul de castraveti, miere;
Apa de roze
Apa de flori de portocal
Apa de soc 50g
Camfor 0.5g
Acid boric 2.0g
Tinctura de benzoe

Lotiuni modificatoare de pH
- regleaza pH-ul pielii
Materii prime: acid boric, salicilic, citric, acetic, sucuri naturale de citrice
borax, bicarbonat de sodiu

Acid acetic glacial sau Acid salicilic 1g

Acid lactic Mentol 10.3g
Acid citric 0.5g Alcool 20g
Alcool 10g Apa la 100g
Apa la 100g
-Pentru tenurile seboreice
Borax 2.0g
Alcool 30 g
Apa la 100g

Lotiuni tonice
`- preparate lichide, hidroalcoolice, slab astringente, racoritoare;
- contin substante astringente( saruri de aluminiu sau de zinc),
- contin substante cu efect racoritor( mentol, camfor 1:1000)
- pentru tenurile normal gresate

Sulfat de zinc 0.10g

Glicerina 10,0 g
Camfor 0.05g
Apa de roze 40.0g
Apa la 100g
Unguente si creme cosmetice

Unguentele- sunt preparate farmaceutice de consistenta moale, destinate

aplicarii pe piele sau mucoase, in scop terapeutic sau de protectie
creme- unguente in care faza apoasa emulsionata depaseste 10 %

Creme- emulsii semisolide

Prin utilizarea cremelor se urmareste:

-mentinerea in limite normale a unor parametri fiziologici( secretia naturala a pielii,
umiditatea, elasticitatea)
-suplinirea lipsei secretiei naturale de grasime a pielii
-refacerea elasticitatii pielii
-hidratarea
-intarzierea formarii ridurilor prin actiunea de revitalizare si emolienta
-efecte de curatire a pielii
Conditii:
-Utilizarea materiilor prime de calitate corespunzatoare, care sa fie aduse
intr-o stare fina de diviziune
-Materii prime inofensive, neiritante
-Substantele incorporate sa aiba capacitatea de penetrare in straturile superficiale
ale epidermuui sau in tesuturile mai profunde in vederea hranirii si vitalizarii lor
-Sa fie utilizate in concordanta cu tipul de ten
-Sa fie conservabile in timp

Materii prime folosite la prepararea cremelor cosmetice

-substante grase de:- origine animala( ceara, lanolina, cetaceu, alcooli de lana)
- origine vegetala( unt de cacao, uleiuri de floarea soarelui,
masline, arahide, germeni de cereale( vit A, B1
B2,B6, E, F, provit D, ulei de ricin)
- origine minerala( ulei de parafina, vaselina, parafina solida)
- stearina, alcool cetilic, etc.
-emulgatori: lanolina, span, tween, saruri ale acizilor grasi cu amine( trietanolamine)
-substante biologic active: vitamine, hormoni, aminoacizi, extracte de plante,
hidrolizate de proteine, lectine, fermenti, enzime care influenteaza favorabil
procesele vitale ale pielii;
-parfumuri: parfumul de roze, lavanda, etc
Clasificare:
-dupa scopul utilizarii: -creme de curatire( demachiante), emoliente, de
masaj, creme nutritive, de zi de noapte, foroprotectoare,
contra ridurilor,creme de ochii, antirid, hidratante,
astringente, terapeutice,creme de corp, creme de maini,
creme de picioare, creme de calcaie;
-dupa compozitie: creme pe baza de ceara( coldcreme), creme pe baza
de lanolina, vaselina, creme pe baza de stearati, creme
cu substante bioactive;
-dupa modul de preparare: creme obtinute prin simpla amestecare si
omogenizare, creme emulsii A/U si U/A;
-dupa continutul de faza grasa:- creme cu continut ridicat de grasime
(peste 90%)
- continut mediu( 25-50%)
- scazut( sub 25%)
Coldcreme
-sunt unguente emulsii, pe baza de
ceara de albina, cu un continut
ridicat de apa;
-ten normal si uscat
-Componente principale: - ceara de albina( 18-20%)
- uleiuri vegetale ( 56-60%) sau minerale
- borax (0.5- 1%)
- apa ( 20-30%)
-Componente asociate: -cetaceu ( pana la 5%)- creste emolienta si stralucirea
- alcool cetilic( 1%)-creste emolienta
- parafina- mareste consistenta
- ceruri amorfe- mareste consistenta
- lanolina- mareste emolienta, fluidifica crema
Compozitie ceara:
- esteri ai acizilor din ceara 71%
- esteri colesterolici ai acizilor grasi 1%
- materii colorate 0.3%
- alcooli liberi 1.0-1.25%
- alcooli cerotici liberi 13.5-14.5%
- alcoli cerotici saturati 12-13%
-alcooli cerotici nesaturati 1.5%
-hidrocarburi 10.5-13.5%
 Ceara alba 16g
Ceara alba 18g
Ulei mineral 45.0g
Ulei de migdale 61.0g
Borax 1.0g
Borax 1.0g
Apa la 100.0g
Apa de roze 20.0g
Parfum 0.3-0.5 g
Ulei de roze 0.1g

Ceara alba 10g

Ulei mineral 50.0g
Lanolina 3.0g
Span80 1.0g
Borax 0.7 g
Apa la 100.0g
Parfum 0.3-0.5 g

-Coldcreme- modificare texturii: stearina, vaselina(15%), monostearat de gliceril;

-Pentru cresterea vascozitatii: bentonita purificata, alginat de sodiu
-Utilizarea de stearat de trietanolamina ca inlocuitor pentru ceara
Creme de curatire sau demachiante:
-indeparteaza de pe suprafat pielii a produselor de secretie, a impuritatilor mecanice,
fardurilor, etc.
- ten uscat si ten normal
- In general sunt emulsii de tip A/U dar pot fi si U/A

Conditii:
-sa se aplice cu usurinta, majoritatea sunt fluide
-sa indeparteze impuritatile hidrofile si lipofile
-sa produca o destindere, sa invioreze piele
-sa fie discret parfumata
- pelicula lasata pe piele sa fie nici prea grasa, dar suficient de emolienta

-coldcreme- ceara de albina-borax

-creme lichefiabile-ceara- borax, trietanolamina, stearina, uleiuri minerale;
Creme de curatire sau demachiante:
-indeparteaza de pe suprafata pielii a produsilor de secretie, a impuritatilor
mecanice, fardurilor, etc.
- ten uscat si ten normal
- In general sunt emulsii de tip A/U dar pot fi si U/A

Conditii:
-sa se aplice cu usurinta, majoritatea sunt fluide;
-sa indeparteze impuritatile hidrofile si lipofile;
-sa produca o destindere, sa invioreze piele, sa ramana moale si supla;
-sa fie discret parfumata;
- pelicula lasata pe piele sa nu fie prea grasa, dar suficient de emolienta pentru a
preveni uscarea
-coldcreme- ceara de albina-borax
-creme lichefiabile-ceara- borax, trietanolamina, stearina, uleiuri minerale( pana la
60%);
-se asociaza cu substante emoliente ca alcool cetilic, unt de cacao, ulei vegetal(1:2),
cetaceu, lanolina
-actioneaza diferit-unele includ in mod mecanic impuritatile, reziduurile de machiaj
- altele care contin sapunuri formeaza micele in prezenta apei
care emulsioneaza grasimile
 -Ulei mineral 40 g -Ulei mineral 49 g
-Ceara de albine 16g -Ceara de albine 8g
-Miristat de izopropil 5 g -Parafina 7g
-Borax 1g -Alcool cetilic 1g
-Apa la 100g -Borax 0,4g
-Apa la 100g
-Parfum
-Creme demachiante lichefiabile- stearatul de trietanolamina- emulgator
-Ulei mineral 50g
-Acid stearic 10g
-Lanolina 5g
-Trietanolamina 1,5g
-Apa la 100g
-Creme demachiante care nu contin apa- se lichefiaza usor in contact cu pielea
-Ulei de vaselina 42g
-Vaselina 18g
-Alcool cetilic 5g
-Cetaceu 1,5g
-Ozocherita 14g
-Parfum 0,2-0,3g
Unguente cu stearati( Creme cu stearati)
-vanishing creams
-creme de zi
-1892 –prima crema comerciala cu stearat
-Burroughs and Wellcome
-Hazeline Snow
-Ozozo
-Witch-hazel (Hamamelis)
 -preparate obtinute prin saponificarea acidului stearic cu substante alcaline
-trebuie sa se aplice usor, sa patrunda usor in piele, sa lase pielii un aspect mat,
acoperit de o pelicula luminoasa, aproape invizibila;
-emulsii U/A- emulgatorul- stearatii

-Materii prime: -stearina(amestec de acid palmitic, stearic si acid oleic)

-substante alcaline,
-glicerina
-emulsii U/A- emulgatorul- stearatii

stearina
-se mai pot utiliza: trietanolamina, bicarbonatul de potasiu( spumeaza)

C17H35-COOH + NaOH C17H35-COONa + NaOH

CH2OH
CH2OCOC17H35
+ 3 NaOH C17H35-CHOONa + HOHC
C17H35OCOHC
CH2OH
CH2OCOC17H35
 Pot fi unguente: - neutre( saponificare totala),
-acide( saponificare partiala)

Acizi si bazele utilizate la prepararea cremelor cu stearina:

-Hidroxid de potasiu
-Hidroxid de sodiu
-Hidroxid de amoniu
-Borax
-Trietanolamina
-Izo-propanolamina
-Acidul stearic
-Stearina

Calitatea cremelor cu stearina este influentata de:

-Natura alcalilor
-Emulgator
-Tehnologia de preparare
Natura substantei alcaline:-folosirea hidroxizilor alcalini in defavoarea carbonatilor
- hidroxidul de sodiu-creme mai tari
- hidroxidul de potasiu- creme mai moi si mai stralucitoare
-hidroxidul de amoniu are tendinta de a decolora produsul finit
- boraxul da creme albe dar preparatul are tendinta de granulare
- trietanolamina formeaza creme foarte bune cu luciu excelent,
dar sunt moi- se asociaza cu folosirea hidroxidului de sodiu

Agentii umectanti: glicerina( pana la 10%), propilenglicolul, sorbitolul

- previn uscarea cremelor
Substante grase: - alcool cetilic(1-2%), lanolina

Tehnologia de preparare
- se utilizeaza numai vase emailate
- se evita contactul cu fierul
- se evita expunerea prelungita la lumina
- exista doua variante de preparare a cremelor cu stearina

In functie de continutul de substante grase:

- creme usor grase ( 5-10% grasime)
- creme semigrase( 16-20% grasime)
-creme grase (peste 20% grasime)- contin multa apa
-creme mixte
Schema de operatii
Exemple creme cu stearati

Creme cu hidroxizi

Acid stearic 15g Lanolina 2g

Hidroxid de potasiu 0.7g Alcool cetilic 0.6g
Glicerina 8g Stearina 12g
Apa la 100g Hidroxid de potasiu 0.6g
Parfum Propilenglicol 10g
Apa la 100g
Parfum

Stearina 10g
Glicerina 15g
Borax 0.5g
Hidroxid de amoniu(sol) 4g
Apa la 100g
Parfum
 Crema cu trietanolamina Crema usor grasa cu 5-16% grasime
Stearina 20g Stearina 15g
Trietanolamina 12g Ceara alba 1g
Alcool cetilic 0.5g Ulei de vaselina 2g
Glicerina 8g Unt de cacao 0.5g
Apa la 100g Alcool cetilic 0.5g
Parfum Vaselina alba 1.5g
Carbonat de potasiu 5g
Borax 1g
Crema semigrasa 20-33% grasime Apa la 100g
Stearina Parfum
Ceara Creme mixte
Ulei de parafina Acid stearic 20g
Vaselina 12.5g Alcool cetilic 0.5g
Unt de cacao 5g Hidroxid de sodiu 0.36g
Alcool cetilic 5.5g Trietanolamina 1.2g
Lanolina 2.5g Glicerina 8g
Borax 1g Apa la 100g
Apa la 100g Parfum
Parfum
Creme de fond-au capacitate de intindere buna
- sa nu fie grase si nici prea uscate
-creme cu stearina
-se adauga lanolina(diminuaza stralucirea, creste capacitatea de retentie)
Lanolina 2g
Alcool cetilic 0.5g
Acid stearic 10g
Hidroxid de potasiu 0.4g
Glicerina(propilenglicol) 8g
Apa la 100g
Conservant, parfum

Creme de fond colorate:-creme de fond asociate cu coloranti

- se folosesc agenti de suspensie(derivati de celuloza,
bentonita, silicat de magneziu hidratat)
-contin dioxid de titan(2-5%), caolin, talc, monostearat de
gliceril, propilenglicol, alcool cetilic, coloranti( amestecuri de
substante);
Lanolina hidratata 35g
Vaselina 20g Crema de stearina 100g
Ulei de masline 15g Lanolina 1.5g
Oxid de zinc 10g Ulei de parafina 3g
Dioxid de titan 10g Colorant 2g
Caolin 5g Conservant 0.15g
Colorant 1g
Parfum
 Creme emoliente
- au rol de a corecta diminuarea flexibilitatii pielii determinata de
diferiti factori

-deshidratarea stratului cornos al pielii- pielea devine uscata, aspra si mai putin flexibila

Emolientii -sunt substante care produc inmuierea pielii prin cresterea continutului in
apa a stratului cornos si mentinerea elasticitatii;
- au efect maxim cand sunt asociate cu un agent oclusiv, de exemplu
o substanta hidrofoba care actioneaza ca o bariera a evaporarii apei;

-Substante emoliente solubile in apa: glicerina, sorbitolul, poliolii (propilenglicolul,

polietilenglicolul)
- datorita proprietatilor umectante, alimenteaza epiderma cu apa
- intarzie evaporarea apei din faza externa a emulsiilor U/A
- se folosesc in concentratii de 1-5%

-Substante emoliente solubile in ulei: lanolina si derivatii, colesterolul, alcooli

grasi superiori(lauric, stearilic, cetilic), uleiuri vegetale si minerale, lecitine etc.
Lanolina - produsul natural purificat al grasimilor
de pe lana oilor
-in limba latina lano inseamna lana si oleum
ulei
- este o substanta semisolida de culoare
galbena, gras-ceroasa, secretata de glandele sebacee
din pielea oilor si prezenta pe firele de lana fiind
cunoscuta si sub numele de "grasimea lanei".
- “woolwax”
- este extrasa dupa prelucrarea lanii lanolina
- anumite rase de oi produc foarte multa
lanolina care se obtine storcand lana obtinuta dupa
tunderea lor in compresor.
- are capacitatea de a incorpora apa
- emulgator emulsii W/O
- compozitie: esteri, acizi, alcooli (cu rest
hidrocarbonat mare)
-prin saponificare si extractie se obtin alcoolii
de lana
-lanolina anhidra-cosmetice
- lanolina nepurificata poate contine pesticide
- poate provoca alergii
 Derivati de lanolina

eucerina alcooli de lana

-preparate industriale obtinute din saponificarea si extractia lanolieni( Cerolan, Hartolan,
Dusolan, Fluilan, Lantrol, Wiscolan, Lanocerina, Hidrolan, Waxolan, Albala, Lanolin wax)

-5% alcoolii de lana in asociere cu vaselina- baze alb-galbuie -eucerina( cu 200% mai
multa apa incorporata)

-amestecuri de steroli cu lanolina( Cerolan, Alcolan 40)

-derivati ai acizilor grasi din lanolina(Amerchol)si esterii acestuia cu propilenglicol,

glicerol, sorbitol( Solulan, Etholan, Atlas G-1790)

-amestecuri de colesterol cu vaselina, tip eucerina( Abracol, ProteginX, Eucerina,

Almecerin)

-derivati etoxilati solubili de lanolina( polioxoetilan sorbitol lanolina cunoscuti sub

deumirea de substante Atlas G-1425, G-1415 etc.)
Uleiuri vegetale- ulei de masline, ulei de floarea soarelui, ricin, susan,
ulei de avocado( Persea gratissima) bogat in vitaminele A, D, E,
(tocoferol)( hidratant si contine antioxidanti)
Lecitina, Colesterolul - componente normale ale pielii
- stimuleaza secretia glandelor si joaca un rol important
in metabolismul celular

lecitina
 Unguente emoliente cu lanolina
-pentru tenurile uscate si normale
-se aplica seara- creme de noapte
-au efect hidratant

Lanolina
Lanolina anhidra 25g Vaselina 5g
Unt de cacao 50g Ceara 2g
Cetaceu 5g Ulei de parafina 3g
Ulei de parafina 10g Alcool cetilic 5g
Borax 0.3g Eucerina 40g
Apa la 100g Glicerina 3g
Parfum Apa la 100g
Parfum
Creme nutritive si revitalizante

-pentru prevenirea pierderii elasticitatii, atrofierii tesutului subcutanat

-se utilizeaza pentru tratamentul pielii uscate
-conservarea pielii
-contin cantitati mari de uleiuri, substante grase, emoliente
-trebuie sa aiba o buna capacitate de intindere, iar filmul oclusiv pe care il formeaza
sa nu fie nici prea gras nici prea uscat
-creme de noapte de tip U/A, A/U, sau mixte
-pot fi creme cu lanolina sau coldcreme la care se asociaza substante biologic active
cum sunt vitamine, hormoni, fitohormoni, proteine, aminoacizi, fosfatide, lecitine,
fermenti, gerovital, colagen solubil, produse apicole, extracte de placenta etc.

Vitamine A, B, C, D, F, E, H
-deficienta locala de vitamine poate fi ameliorata prin aplicare de crème care sa
asigure o concentratie locala ridicata
 Vitamina A- mentinerea capacitatii de aparare a pielii
- piele neteda, catifelata
- ingredient antirid
-Surse de vit A- uleiuri de peste, de arahide
-concentrate de vit A si D care se adauga in faza uleioasa
a emulsiei( 1g concentrat la 100g crema)

Vitaminele din grupul B- asigura integritatea pielii, regenerarea si revitalizarea ei

- lipsa lor duce la tulburari ale functiilor pielii( caderea
parului, incaruntire, dermatite)
Vitamina F- amestec de acizi grasi nesaturati(linoleic acid (LA) (omega-6)
alpha- linoleic acid (LNA) , (omega-3))
- contribuie la regenerarea pielii, avand o actiune trofica asupra pielii
- se utilizeaza in creme de noapte si de maini
- se gaseste in uleiuri vegetale de floarea-soarelui, arahide, soia,
grasimi animale
Vitaminele D si E- sunt active impotriva ridurilor din jurul ochilor
- activeaza circulatia in tesuturile periferice
-favorizeaza regenerarea tesuturilor
- se gaseste in germenii de grau, ulei
-vit E se foloseste in tratamentul pielii cuperozice, e recomnadat in
psoriazis, caderea parului, acneea vulgara
Vitamina H(Biotina)- absenta acestei vitamine duce la
formarea matretii, albirea parului, dermatite

Vitamina C- participa la formarea substantei numita colagen, protejeaza

tenul de cuperoza, acnee, infectii, imbatranire;
- se oxideaza usor;
-ascorbyl palmitate
Hormonii- joaca un rol important in proliferarea celulelor epiteliale, maresc
elasticitatea pielii, imbunatatesc circulatia
- trebuie dozati corect pentru un efect favorabil
- prezinta interes pentru cosmetica-hormonii sexuali
- estrogenii- micsoreaza cantitatea de lipide sintetizata de
glangele sebacee
- testosterona- exercita efect antagonist
-amelioreaza structura morfohistologica a pielii, prin
cresterea mitozei in epiderm
- tratamente indelungate cu un unguent hidrofil de 1%
propionat de testosterona, semnaleaza efecte
favorabile asupra cresterii firului de par si pigmentarea lui,
ameliorandu-se sau intarzaind formarea cheliei;
Fitohormonii- accelereaza formarea celulelor, imbunatatesc tonicitatea tesuturilor
- se utilizeaza extracte de plante care contin fitohormoni
- ulei de germeni de grau sau porumb ( 5-10%), extract de
morcovi, ulei de avocado;
-Auxina, Cytokinina, Ethylen, Acid Abszisin, AcidGibberellin,
Brassinosteroid, Acid Jasmon, Acid Salicilic

Produse apicole- laptisor de matca –produsul glandular salivar secretat de

alibine
–are efecte bune in tratamentul tenurilor deshidratate
-bogat in complexul de vitamine B - respectiv B1, B2,
B3, B5, B6, B8, B12 , lizina, valina, leucina, izoleucina, metionina, fenilalanina,
treonina, saruri minerale, oligoelemente, glucide, lipide
- polen- revitalizarea celulelor tesutului conjunctiv
- aminoacizi, acizi grasi, vitamin A( de 20 de ori mai multa
decat morcovii), vitamina E;
Colesterolul, lecitina- factori principali in prepararea cremelor nutritive
- regenerarea celulelor si glandelor sebacee, regenerator al
stratului de grasime
-0.5-1%
- lecitina este un bun emulgator, si are proprietati emoliente(1-5%)
Colagenul - reprezinta 30-35% din cantitatea totala de proteine din organism

Extracte de namoluri terapeutice- complexe biologice care furnizeaza substante

organice , biostimulente, hormoni, vitamine, elemente cu clor,
potasiu, sulf
- favorizeaza metabolismul celular si regenerarea
celulelor
-reda supletea, tonicitatea pielii, regleaza fluxul
sebaceu, regenereaza foliculul pilos, reduce comedoanele,
cicatrizeaza microabscesele

Extractele de placenta – contin un complex de substante cu activitate biologica

(hormoni, vitamine, aminoacizi, oligoelemente, enzime)
- se incorporeaza in preparatele cosmetice in conc de 3-5%
Creme cu vitamine- creme grase, de noapte
- contin lanolina, ceara, uleiuri vegetale sau minerale,
colesterol, unt de cacao, vaselina, alcooli superiori, in care se
asociaza vitamine in special liposolubile( A, D, E, F)

Creme pentru ten gras Creme pentru ten uscat si normal

Stearina 10g Ceara alba 12g
Ceara alba 10g Lanolina 2g
Cetaceu 6g Ulei de parafina 23g
Ulei de masline 30g Colesterol 1g
Ulei de germeni de cereale 10g Cetaceu 5g
Lecitina 1g Vitamina A 5ml
Trietanolamina 1g Borax 0.3g
Borax 0.5g Apa 20g
Apa 25g Parfum
Ulei odorant

Crema cu hormoni
Ceara alba 9g
Stearina 14g
Miristat de izopropil 46g
Hormoni estrogeni 1.5g
Borax 1g
Trietanolamina 1.20g
Apa 27.30g
Creme hidratante
-au scop de a mentine continutul de apa al pielii si de a preveni uscarea ei prin
prin absorbtia ei
- agenti umectantii: glicerina, etilenglicolul, propilenglicolul, sorbitolul
-Starea de hidratare a pielii se exprima prin Factorul Normal de Hidratare(NMF),
care este din punct de vedere chimicun complex mucoproteic si
lipomucopolizaharidic

Compozitia chimica a FNH

Acid 2-pirolidon carboxilic 12 %
Aminoacizi liberi 40%
Uree 4%
Amoniac 1.5%
Acid uric 1.5%
Glucozamina 1.5%
Creatinina 1.5%
Sodiu 5%
Calciu 4%
Potasiu 4%
Magneziu 1.5%
Fosfati 0.5%
Cloruri 6%
Lactati 12%
Citrati si formiati 0.5%
 La retinerea apei in piele participa:
-proteine -prin constituientii hidrosolubili
-hidratii de carbon din stratul cornos
-lipidele cutanate din stratul cornos

Preparatele hidratante:
-apa (60-80%) incorporata sub forma de emulsii U/A si A/U
-emulgatori ionogeni si neionogeni
-ceruri autoemulgatoare
- agenti umectanti
Creme cu emulgator neionogen Creme cu emulgator ionogen
Alcool cetilic 17g Alcool cetilic 8g
Tween 80 7g Unt de cacao 6.5g
Vaselina 25g Vaselina 20g
Glicerol 15g Laurilsulfatul de sodiu 0.5g
Apa la 100g Apa la 65g
Lotiuni hidratante pentru fata, maini si corp
- sunt emoliente fara sa fie uleioase sau grase

Palmitat de izopropil 7.5g

Monostearat de propilenglicol 6g
Polietilenglicol monostearat 5g
Trietanolamina 0.5g
Glicerina 2.5g
Propilenglicol 2.5g
Apa 76g
Parfum 0.3-0.5g
Gerovital (procaine hydrochloride)

procaina
Seboreea
-Este o stare patalogica datorata unor tulburari functionale a glandelor sebacee, caracterizata
printr-un flux de grasime la suprafata parului si a pielii
- seboreea grasa-acumularea in canalul osteofolicular a unei materii alcatuite din
sebum si celule ale stratului cornos
-seboreea fluenta-aspectul lucios al pielii
- Nu este o afectiune microbiana , dar pe fondul seboreic se po dezvolta frecvent germeni
microbieni (stafilococi, streptococi), care pot produce infectii cutanate
Cauze
-Ereditatea
-Tulburari generale ale organismului
-Tulburari endocrine- glandele sexuale( hormonii androgeni, estrogeni)
- hipofiza
- tiroida(hipotiroidism-creste lipemia)
-Sistemul nervos central- sindromul Parkinson, maniaco-depresiv, nevroza astenica,
emotiile, efortul si surmenajul intelectual

-Se localizeaza pe fata(nas, frunte, pometi si barbie), pielea capului(alopecia seboreica),

trunchi(torace, umeri, abdomen, regiunea cervicala)
Tratamentul seboreei
-tratament profilactic- pentru tinerii ai caror parinti au seboree simpla sau
complicata –regim alimentar corespunzator, igiena adecvata,
utilizarea rationala a sapunurilor de toaleta;
-tratament local- are ca scop micsorarea cantitatii de sebum de pe suprafata pielii,
pentru a da tenului un aspect cat mai aproape de normal, pentru a evita aparitia acneei-produse
cosmetice antiseboreice, tratament individualizat;

Preparate farmaceutice si cosmetice utilizate in tratamentul antiseboreic

-Tratamentul formelor usoare-folosirea sapunurilor acide, sau sapun de sulf, gudron sau
Ichtiol, a lotiunilor astringente care contin acid salicilic, borax, ectracte de plante, creme uscate,
comprese cu infuzii de plante, masti faciale astringente(albus de ou, drojdie de bere, miere),
bai cu aburi; Stearina 6g
Alcool cetostearilic 12g
Lotiune astringenta: Carbonat de potasiu 0.8g
Acid salicilic 1g Glicerina 6g
Alaun 0.5g Borax 1g
Alcool 70o Nipagin 0.025g
Apa la 100g Apa la 100g
 Acneea- afectiune larg raspandita, datorata unei inflamatii cronice a folicului pilosebaceu,
asociata cu o retentie sebaceee care insoteste seboreea.
- apare de obicei pe fondul seboreic, prin producerea exagerata de sebum, asociata cu
obstruarea conductului sebaceu;
- termenul de acnee este utilizat in general pentru a defini eruptii cutanate,
caracterizate printr-o inflamatie a folicului pilosebaceu;
- exista o relatie intre compozitia sebumului si acnee
- componentele sebumului- squalenii, acizi grasi, gliceride- potential acneigen

Leziuni caracteristice acneei:

Comedoanele- leziuni incipiente ale acneei
Comedonul - filament seboreic imbatranit, inchistat intr-un invelis cornos care contine
Corynebacterium acnes si stafilococi
- comedoane deschise:-puncte negre- dop de sebum si celule cornoase
- comedoane inchise:-puncte albe- nu produc o leziune inflamatorie
Papule- mici proeminente, tari, putin dureroase, inconjurate sau nu de o zona eritematoasa
- provin din comedonul inchis, care isi mareste progresiv diametrul determinand o rupere
a foliculului, celulele keratinizate patrund in grosimea pielii unde se comporta ca un
corp strain;
Pustule- mici cavitati purulente situate in centru papulelor- papulopustule
- apar in urma unei infectii cand celulele din jurul comedonului mor si se transforma in
puroi;
- pot aparea cicatricii hipocrome
Noduli - nodozitati situate profund in derm si hipoderm, de culoare roz-violacee
- provin din doua sau mai multe comedoane care deseori se rup si fuzioneaza
- persista mai multe saptamani, dupa care se resorb spontan sau pot evolua spre
supuratie, lasand prin vindecare o cicatrice

Forme de manifestare ale acneei:

- Acneea polimorfa juvenila( vulgara)- complicatie majora a seboreei
- comedoane, papule foliculare, papulo-pustule,
pustule-foliculare, noduli;
-Acneea comedoniana( acneea punctata)- comedoane
- Acneea papuloasa si pustuloasa- pot forma cicatrice
-Acneea rozacee- forma particulara, se intalneste la adulti;
- eritroza, seboree, elemente papulopustuloase
- cauze: afectiuni gastrointestinale, tulburari tiroidiene;
-Acnee cheloidiana( foliculita cheloidiana)- inflamatie cronica a foliculului pilosebaceu din
regiunea cefei
-Acneea infantila- apare in primii doi ani de viata
-Acneea profesionala si medicamentoasa: iodurile, bromurile, cortizonul;
Factorii care determina aparitia acneei:
-Predispozitia genetica
-Factori endocrini- glandele sexuale- modificarea raportului androgeni/estrogeni
-hipofiza- prolactina favorizeaza actiune androgenilor
-corticosuprarenala- corticoizii pot determina o acnee vulgara
-Factori digestivi si alimentari- consumul mare de grasimi, dulciuri, alimentatie saraca in
proteine, vitamine
-Factori nervosi- socurile emotionale, stari de tensiune psihica- maresc secretia glandelor
sebacee
-Factori microbieni- germeni ca Staphylococcus albus, Staphylococcus aureus,
Bacterium acnes
- Corynebacterium acnes- nu este patogen- sintetizeaza esteraze-
hidroliza trigliceridelor

Preparate farmaceutice si cosmetice utilizate in tratamentul local al acneei

-tratament local :-respectarea igienei riguroase, lotiuni astringente si antiseptice, baia
de aburi
-tratament general: substante cu actiune topica, antiseptica, antiinflamatoare: sulful,
acidul salicilic, acidul retinoic, benzoil peroxidul, antibiotice;
Sulful – cel mai comun ingredient, are proprietati keratolitice si keratoplastice
-precipitat, sublimat sau coloidal
- conc 3-12%
- compusi cu sulf- cisteina, cistamina
Rezorcinolul- conc 2-4%
- are efect keratoplastic si keratolitic
- solutie de rezorcinol 0.50%
Acid salicilic - are efect keratoplastic si keratolitic
- este mai putin iritant decat rezorcinolul si are actiune keratolitica mai
pronuntata
Peroxid de benzoil- se conditioneaza in lotiuni, unguente, emulsii U/A
- conc de 5-10%
- se recomanda utilizarea concomitenta cu acidul retinoic
- actioneaza ca un bactericid fata de stafilococi
Vitamina A acida( acid retinoic, tretinoina)- puternic exfoliant
- tratament individualizat
- impiedica formarea comedoanelor
Estrogeni- folositi in tratament local in acnee
-1% estrogeni
Antibiotice- tratamente locale
- tetraciclina, eritromicina, cloramfenicolul, neomicina sulfat, clindamicina
- actioneaza prin diminuarea continutului de acizi grasi liberi din sebum
- conc 2-4%
- se asociaza cu alte substante antiacneice
 Săpunuri
Definiţie: substante tensioactive destinate curatirii
General: Săruri ale acizilor graşi
Cosmetică: Săruri solubile ale acizilor graşi Na+, K+,
NH4+

Istoric:
 Vechiul testament (extract apos al cenuşii – lesie)
Pliniu cel Bătrân menţiona săpunul ca produs de fenicieni din grăsime de capră şi
cenuşă de fag
Romanii foloseau o argilă de la muntele Sapo, impregnată cu amestec de grăsime topită
şi cenuşă. La muntele Sapo exista un loc destinat sacrificiilor rituale de animale
Celţii produceau un “săpun” din grăsime şi cenuşă “Saipo”
Galen (130 -200 AD) menţionează utilizarea săpunului la spălarea corpului
Priscianus (385 AD) menţionează meseria de săpunar “saponarius”
Tehnologia nu s-a schimbat semnificativ până in sec XX
Epoca sapunului s-a deschis cu descoperirea fabricarii sodei la nivel industrial: Leblanc,
şi apoi Solvay: Fabricarea sodei
-pentru spalare, curatare
-lubrefianti- agenti de ingrosare
-Saruri de aluminiu, litiu, calciu

-rol spalare- surfactanti

Materii prime:
C12-C18
Grăsimi
-Grăsimea animală
-Grasimi vegetale: Uleiul de palmier, Uleiul de cocos,
Uleiul de miez de Palmier C12 - C14
-NaOH, KOH
Amestecuri comerciale de grăsimi
80% C16–C18 : 20% C12–C14,
75% C12–C18 : 25% C12–C14,
70% C16–C18 : 30 %C12–C14.

Grăsimile cu C12–C14 dau o consistenţă moale săpunului

Grăsimile cu C16–C18 contribuie la puterea de spălare şi
calitatea spumei (stabilă, consistentă).
 Caracteristici ale grasimilor

Grăsimi şi Proprietăţi
uleiuri Indice Indice de Ps Pt. Glicerină
saponificare iod oC oC %
Ulei de cocos 250-264 7-12 20-24 23,0 13
Grăsime animală 192-202 48-52 40-47 40,0-47,0 10
Ulei miez palmier 245-255 14-19 20-28 24,0-26,0 12
Oleina miez
231-244 25-31 - 21,8-26,0 -
palmier
Ulei palmier 196-202 50-55 40-47 27,0-50,0 10
Stearina palmier 193-206 48 (max) 20-26 24,0-26,0 -
Distribuţia acizilor graşi şi caracteristicile maselor de bază de săpun
Acizi graşi distilaţi
Aditivi folositi in fabricarea sapunului :
•Compoziţia de parfumare:
-amestecuri de substante volatile din diferite clase chimicei într-un
solvent(dipropilenglicol, dietilftalat). Alti solvenţi pot interactiona cu masa
sapunului si ii modifica modifica proprietăţile

•Acizi graşi liberi (superfatting)

-folositi pentru neutralizarea alcalinităţii(acizi graşi din ulei cocos,
miez de palmier, acid stearic sau acid citric ori fosforic)

•Glicerina
-folosita pentru abilităţile hidratante
-scade puterea de spalare a unui sapun

•Coloranţi, pigmenţi
- se înglobeaza in masa de bază alături de agenţi de opacifiere ZnO,
TiO2
Aditivi (continuare):
Conservanţi
-agenti chelatanti (EDTA, DTPA
dietilentriaminopentaacetat)
-agenti antioxidanti (BHT(butilhidroxitoluen E321)
Agenți de condiţionare pentru piele
-Vitamina E
-ulei de jojoba
-lanolină- puternic hidrofoba
-glicerilstearat- aspect sidefat
-esteri izopropilici,
-siliconi
-ceară de albine

Agenţi antimicrobieni (antiseptici);

triclorocarbanilida, triclorsan(irgasan)

Surfactanţi sintetici- se folosesc cei anionici

Alți aditivi
aditivi tehnologici, agenti de umplere, exfolianţi
Procedee de fabricare:
1. Discontinuu
1. Fierbere grăsime cu NaOH
2. Adăugare de sare. Se separă săpunul (masă cu cca 65% apă cu
conţinut de glicerină şi sare).
3. Se poate continua fierberea după adaos de NaOH pentru
consumarea tuturor resturilor de grăsime
4. Separarea fazelor, îndepărtarea apelor glicerinoase
5. Spălare săpun.
6. Condiţionare sub formă de masă de bază sau săpun finit

2. Continuu- mai ieftin, se poate automatiza, sarjele sunt mai mici

1. Saponificare
-Grăsimi şi leșie
2. Neutralizare
- Acizi graşi şi leșie
1. 20mL of a 20% weight per volume NaOH solution
is mixed with 5mL of any oil.
2. 10mL ethanol is added to aid in the mixing of the
reactants.
3. the mixture is boiled using a hot plate on water
bath for 30 minutes.
4. water is added periodicaaly to maintain a
constant volume.
5. a curd of soap forms on top of the mixture.
6. 5g of solid salt NaCl is added and boiled for a few
more minutes.
7. the salt precipitates the soap which floats on top
oh the solution as a solid.
8. filter,wash and test the soap.
Diagrama flux generală pentru fabricarea săpunului
Procedeul Lever Rexona Procedeul Colgate
Sistem de dublu extruder pentru săpun
Differences between soaps and detergents:
-formation
formation of soap is by animal fats and vegetable oils which come from renewable resources
detergent is make by hydrocarbons which come from the petrochemical industry,it is non renewable resources.
-structure
soaps are ionic on polar head with a long,non-polar hydrocarbon tail. soap are anionic.
detergents have same structure to soap ionic head and non polar tail,but detergent can be anionic,cationic or
non-ionic.
-manufacture
soaps are manufacture by saponification,heating fats or oils which are esters with NaOH or KOH, then
precipitate with NaCl
one example of detergent is propene from petrochemical industry polymerises into polyprope,it also adding of
a benzene ring.detergent also reacting with H2SO4 and also reacting with NaOH to form sodium sulfate.
-reaction with hard water
soap do not lather well in hard water,soaps will form scum with calcium and magnesium this will cause the
clothes dull and grey
detergent will lather in hard water,detergents do not precipitate mineral salt in hard water.
-biodegradability
soaps are biodegradeble
detergents are biodegradable if hydrocarbon chain is straignt, while non-biodegradable if is branched chain.
-phosphates
soaps do not contain phosphates
detergents may be mixed with phosphates which pollute the enviroment
Sapunuri si creme de ras
-un amestec de sapunuri de sodiu si de potasiu

Produse care fac rasul mai agreabil sau mai suportabil si care se prezintă
sub mai multe forme:
• batoane de săpun
• paste de ras în tuburi
• creme de ras nespumante
• spume de ras in aerosoli

Cerinţe:
• Neiritant pentru faţă
• Menţinerea in formă umedă tot timpul rasului
• Înmuierea bărbii şi menţinerea acestei stări tot timpul rasului
• Sa aibă efect de lubrifiere pentru ca aparatul de ras sa lunece uşor
• Sa aibă vâscozitate suficientă pentru a menţine părul drept
• Stabil termic
• Noncoroziv
• Uşor de îndepărtat după ras
Agenţi de înmuiere, sunt esenţiali pentru săpunuri de ras şi creme de ras spumante
-glicerol
-alchilolamine(monoetanolamine, dietanolamine, trietanolamine)
-laurilsulfati
Cremele de ras nespumante, necesită înmuiere prealabilă- apa cu săpun
ţin firul umed
furnizează un lubrifiant

Diferențe de formulare:
Creme de ras spumante nespumante
Conținut umectați redus ridicat
pH: ≈ 10 ≈8

pH-alcalin –grad de inmuiere al pielii mare

 Săpunuri solide
-tind sa fie inlocuite cu geluri, sapunuri lichide;
-materii prime:- grasimi
- KOH, NaOH;
-antioxidanti (BHA, BHT)(se evita rancezirea)
Spre deosebire de săpunurile de toaletă în săpunurile solide de ras: KOH
 Spumă mai consistentă și mai rapid formată
 KOH pur (liber de sulfați, Fex+ și Cl-1)

R1 R2
Componenți % Componenți %
Săpun de toaletă 50,00 Acid stearic 50
Ulei de cocos 5,00 Ulei cocos 12
Acid stearic 10,00 KOH 20
Untură 20,00 NaOH 4
NaOH 2,30 Apă 14
KOH 10,00
Antioxidant 0,05
Apa 2,65

Grăsimile și hidroxizii se vor adăuga peste săpunul inițial;

o parte din glicerina formată rămâne în masă, contribuind la creșterea calității spumei și la
puterea emolientă a săpunului
 Creme de ras spumante
 Inițial în borcane (anii 1880 SUA), ulterior in tuburi
 In concurență cu cremele nespumante, loțiunile pentru rasul
electric, spumele de ras, gelurile aerosol
 Cel mai eficient produs pentru ras;
 Unul dintre produsele cel mai dificil de obținut datorită
problemelor de stabilitate termică
 Similar cu săpunurile solide. Diferența apare în consistență(
controlata de aditivi)
 Stabilitatea cremelor spumante este dată de electroliți care
trebuie să mențină în echilibru în limite largi de temperatură
sistemul coloidal.
 Electroliții trebuie testați pentru activitate corozivă asupra
tuburilor de Al (Cl- este cunoscut – activitatea sa este
contracarată de Na2SiO3 inhibitor de coroziune)
Materii prime:
 KOH este important atât ca puritate (lipsă de Fe, sulfati) cât și
ca raport cu NaOH
 Acidul stearic comercial folosit in fapt amestec acid
stearic/palmitic. Important: culoarea și mirosul, care pot fi
parametri de reject pentru materii prime. Pentru stabilitatea culorii
sau mirosului neplacut importanți sunt antioxidanții.
 Trietanolamina este obligatorie la cremele nespumante și la
spumele de ras (aerosol)
- reduce calitatea spumei
Uleiul de cocos influențează calitatea spumei si caracterul iritant al acesteia.
In plus, uleiul de cocos poate produce problemele de miros si de culoare similare cu ale acidului
stearic. Acizii grași mai nesaturați decât acidul oleic trebuie evitați deoarece tind să se oxideze.

Caracteristicile spumei în funcție de acizii grași care formează săpunurile

Acid Spumă săpun Na+ Spumă săpun K+

Aproape inexistentă; Lunecoasă, densă nu
Stearic
săpun foarte solubil abundentă
Palmitic Modestă Densă dar nu abundentă

Miristic Destul de abundentă Foarte bună, abundentă

Lauric Abundentă Ușoară, instabilă

Se formează ușor, Se formează ușor,
Oleic
consistentă instabilă
 Creme de ras spumante (continuare)
Ingredienți
• îmbunătățesc calitatea spumei
• creează senzație de confort
• înmuiere barbă
• reținere umiditate
Superfatting (adaos de acizi grași liberi)
evită alcalinitatea
stabilizează spuma, reținând umiditatea
Agenți hidratanți
glicerol
lanolină (și ca emolient)
Carbowax (PEG)
Conservanți
(parabeni, imidazolidiniluree, sorbati, fenoxietanol)
Antiseptic (acid boric, borax)
Antioxidanti
(BHT, BHA)
Mentol
(agent răcorire)
Parfum
 Creme de ras spumante (continuare)
Formulări de principiu:

A B C D
Acid stearic 35,0 21,0 20,0 38,8 Protocol:
•După saponificarea acidului stearic si a
Ulei de cocos 10,0 10,5 6,0 9,7 uleiului de cocos se adăugă surplusul de
KOH 6,1 6,6 7,5 8,0 acid stearic
•Se adaugă ingredientele speciale
NaOH 2,0 0,4 0,5 1,6 (lanolina si antioxidantul)
Glicerol 8,0 7,0 12,0 11,6 •Se încălzește glicerolul, acidul boric si
jumătate din cantitatea de apă la 65°C,
Apă 37,4 53,2 37,5 30,3 se amestecă cu masa principală
Aditiv 1,5 1,3 1,0 - •Omogenizare lentă
•Apa rămasă, se încălzește la 44°C și se
Acid boric - - 0,5 - adaugă încet
Stearină - - 15,0 -

Antioxidant q.s. q.s. q.s. q.s.

Conservant q.s. q.s. q.s. q.s.

Parfum q.s q.s. q.s. q.s

 Creme de ras nespumante
• Sunt destinate aplicării pe față fără pensulă
• Necesita inmuierea prealabila cu apă caldă și săpun
• Emulsii de tip O/W care conțin stearați de amoniu,
trietanolamină, acid stearic liber, ingredienți higroscopici
• Ingredienți
• TEA(emolient)
• Lanolina
• Materiale polimerice (metil celuloza, polivinilpirolidona,
CMC (agenti de ingrosare pentru fixarea firului de păr)
• Conservanți
• Stearat de glicerina(agent de sidefare)
• Emulgatori( Span 20, Tween 20)
 Creme de ras nespumante
Formulări de principiu:

Se topesc uleiurile si se introduc in malaxor încălzit. TEA se amestecă cu 1/3 din apă la 65°C si se introduce
in malaxor la 10 rot/min. Se adaugă restul de apă la 44°C și se agită la turație ridicată până la emulsionare.
După răcire se adaugă compoziția de parfumare.
 Produse de preras si
Produse dupa ras
Rasul provoaca o stare de disconfort locala datorita:
-iritatiilor
-leziunilor fizice

Micsorarea discomfortului prin:

-alegerea aparatului de ras
-produselor de ras
-produselor de preras
-produselor dupa ras
Produse de preras
-sunt folosite pentru pregatirea barbii si a fetei pentru ras

1. Produse pentru inmuierea barbii

-au rol de protectie a pielii
Componenti:
-Substante tensioactive
-Emolientii
-Lubrifianti- pentru a reduce frecarea dintre lame si
piele(uleiuri siliconice)
 Produse de preras

Produse pentru inmuierea barbii(continut) O-Na+

O O
O S

Laurilsulftat de TEA (Dupanol WAT) 20g (3) O

O

Aerosil OT( sulfosuccinat de bis 2 etilhexil) 0.1g (2) O

Etilcarbitol(dietilenglicoeter) 3 g (1)
Alcool denaturat 1 g (1) H3C O OH
O
Apa demineralizata pana la 100g (1)
Se pot adauga:
-coloranti
Acizi grasi din cocos 4.2g(1) -pigmenti
Acid oleic( cu acid linoleic) 5.6g(1) -mentol
-conservanti
Propilenglicol 5.0g(1) -agenti antiseptici
TEA 2.85g(2)
MEA 1.26g(2) O
O
OH

Tergitol NPX(nonilfenoxietanol) 2 g(3)

Apa demineralalizata pana la 100g(3)
2. Produse pentru pregatirea pielii inainte de ras

-Sunt produse profesionale

-Se folosesc inanintea aplicarii cremei de ras
-Functioneaza ca interfata intre piele si cremele de ras
•Maresc capacitatea de lubrefiere a pastei de ras
•Reduc sensibilitatea pielii la actiunea mecanica, respectiv la actiunea chimica

Compozitie de principiu
I
Acid stearic 20.6g
Stearat de dietilenglicol 2.5g
Ulei mineral 4g
Ulei de ricin sulfonat 1.0g I se incalzeste la 70oC sub agitare pana la
II omogenizare.
TEA 1.3g In solutia coloidala de alginat se introduc ceilalti
Borax 0.9g Ingredienti din II si se incalzeste la 70oC.
Apa 14g Se adauga I in II sub agitare si se raceste
pana la 45oC, cand se adauga componentii III.
Propilenglicol 4.0g
Alginat de sodiu 2% 50g
III
Mentol 0.1g
Camfor 0.1g
Parfum 0.5g
3. Produse pentru pregatirea pielii inainte de rasul electric

Asigura :
-Indepartarea umiditatii pielii- solutii alcoolice( efect deshidratant)
-Mentinerea firelor de par in stare dreapta si ferma- agenti astringenti(acidul
lactic, fenolsulfonatul de Zn, clorhidrat de aluminiu)

Compozitie de principiu:

Fenolsulfonatul de Zn 1.8g (1)

Alcool denaturat 40g (1)
Mentol 0.1g (1)
Camfor 0.1g (1)
Extract de hamamelis 58g (2)
 Produse de dupa ras(after shave)

-Indeparteaza senzatia de tensiune, disconfort de dupa ras

-Calmeaza iritatiile minore
-Efect cicatrizant
-Confera senzatia de racoare
-Protejeaza pielea de agenti bacterieni

Forme:
-Lotiuni dupa ras
-Gel dupa ras
-Spuma dupa ras
-Balsam dupa ras
-Pudra dupa ras
Lotiuni dupa ras
-cele mai uzuale

Materii prime:
-contin 40-50% alcool- agent antiseptic
-agent umectanti-propilen glicol
-agenti astringenti
-agenti emolienti
-agenti cicatrizanti

Continut de principiu

Etanol denaturat 55g (2)

Dipropilenglicol 2g(1)
Ulei de ricin polietoxilat 1g(2)
Alantoina 0.1g(1)
Extract de aloe (2)
Agent germicid (Irgasan) (2)
Apa pana la 100g(1)
Absorbant UV (2)
Parfum (2)
 Gel dupa ras
- Se obtine combinand polimer de carboxivinil si o baza
Continut de principiu
Se dizolva Carbomerul in o treime
din cantitatea de apa, cu agitare
Carbomer 934 1g
puternica. (A)
Mentol 0.1g Se dizolva TEA, mentolul si parfumul in
Etanol denaturat 48g etanol. (B)
Trietanolamina 1g Se adauga solutia B la solutia A, in
Apa pana la 100g cantitati mici si sub agitare.
Parfum Se dizolva colorantul in restul de apa si
Colorant se aduga amestecului.
Spuma dupa ras
-este dispersata de aerosol sub forma de spuma si cand ajunge in
contact cu piele “se distruge”
Nonionic emulgator(Polawax) 3.34g
Etanol (denaturat) 95.34g Se amesteca ingerdientele A si se incalzesc
Mentol 0.06g A la 60-65oC. Se raceste amestecul la 40oC
cand se aduga parfumul. Dupa racire se umple
Triclosan1 0.06
tubul cu amestecul si se aduga butanul sub
Allantoin 0.10g presiune.
Di-isopropyl Adipate(Crodamol) 1.10g
Parfum q.s B
92%
Butan 8%
Balsam dupa ras
-produse destinate pentru barbatii cu piele sensibila
-sunt emulsii de tip U/A, similare cu cremele de zi sau cremele hidratante

Carbomer 934 (3%) (Carbopol 934) 6.6g

Apa demineralizata 20.0g A
Metil Gluceth-20-Distearat (Glucam E 20) 2.0g
Cetearyl Alcool (and) Cetearat 20 2.5g B
Isopropyl Palmitat 1.5g
Trietanolamina (10% sol) 2.0g
Apa 50.4g C
Etanol denaturat 15.0g D
Conservant
Parfum
Se disperseaza Carbomerul 435 in apa de la faza A, cu agitare continua. Apoi se lasa in repaus pana
ce bulele de aer ies din amestec.
Se incalzeste amestecul B pana la 80oC.
Se incalzeste C pana la 80oC.
Se adauga amestecul A la C sub agitare si se mentine temperatura la 75oC. La
amestecul format se adauga B si dupa agitare se raceste la 45oC. Se dizolva conservantul
Si parfumul in alcoolul din D, si se aduga amestecului cand temperatura ajunge la 30oC.

Pudra dupa ras: - nu se foloseste prea des

- este destinata celor acre au o piele cu probleme( acnee)
Materii prime: - pudra de talc,
- aditivi cum ar fi: mentol, colorant. bactericid
 Preparate cosmetice pentru ingrijirea parului

Parul
-Este o formatie epiteliala cornoasa, filiforma care ia nastere in corionul profund- papila
-Este o anexa a pielii
-Are rol de protectie si decorativ

Aspecte morfohistologice ale parului

-diametrul parului capului 30-100 µm

-culoarea parului- melanina
- caracteristica ereditara
-forma parului- drept, ondulat
-firul de par-firul de par propriu-zis
- foliculul pilos( 5 milioane de foliculi)
-radacina firului de par
-regiunea bulbara
-tija firului de par
 - foliculul pilos
-radacina firului de par
-regiunea bulbara
-tija firului de par
-cuticula(epiderma)
-zona corticala
-zona medulara

Anexe ale firului de par

-muschiul erector
-glande sebacee

Cresterea parului
-120000 fire de par
- viteza de crestere 0.1-0.4mm/zi
Influenta hormonilor:
-hormonii androgeni-stimuleaza cresterea parului
-hormonii estrogeni- diminueaza cresterea parului
 Culoarea parului:
-melanina-sintetizata in melanocite
- eumelanina(brunet)
-feomelanina(blond, roscat)
-ticosiderin-pigmentul rosu al parului(complecsi de fier)

Modificarea culorii parului(canitia)

-incaruntire-diluarea pigmentului
- incapacitatea melanocitelor din bulbul pilos de-a sintetiza
pigment melanic
-acid pantotenic- impiedica incaruntirea
Canitia - fiziologica- incepe progresiv pe la 35 de ani
- precoce –este rara- incepe pe la 20-30 de ani
-poate fi ereditara
- precoce patologica- epilepsie, boli endocrine, hipertensiune arteriala
Gresarea parului- parul este lubrefiat de sebum-glandele sebacee de tip holocrin
-componenti ai sebumului-determina aparitia alopeciei
Compozitia parului:- keratina(85%), apa(7%), lipide(3%), pigment(2%)
-substante hidrosolubile: pentoze, fenoli, acid uric, glicogen;
-cisteina, cistina, acid glutamic, serina, lizina, histidina, arginina,
acid aspartic, metionina, prolina, alanina, glicina;
-constiutuienti minerali: Ca, Mg, Sr, B, Al, Sn, Na, K, Zn, Mn, Fe, Pb;
Sinteza melaninei( melanogeneza)
 Afectiuni ale parului:
-sindromul seboreic- cresterea fluxului seboreic
-seboreea simpla(uscata)- matreata- Pityriasis capitis
-descumarea pielii capului
-provocata de Pityrosporum ovale

Alopecia(caderea parului)- specifica barbatilor

Cauze:- boli ale pielii, boli infectioase, tulburari ale sistemului nervos, tulburari
endocrine, tulburari de nutritie, de digestie, predispozitie genetica,
microorganisme, imbatranire timpurie, intoxicatii(medicamente), actiunea
razelor X, abuzul de tutun, alcool;
-Alopecia difuza- caderea parului pe tot cuprinsul capului
-acuta- 1-2 luni
-cronica-afecteaza in special femeile
-difuza progresiva- se regenereaza in parte

Tipuri de par:
-par normal- mladios, stralucitor
-par uscat- fragil, se rupe usor, nu are luciu
-par gras- excees de sebum, fir lucios, lipicios
Preparate cosmetice pentru ingrijirea parului

•Sampoane
•Produse de conditionare
•Lotiuni de par
•Masti de par

Preparate cosmetice pentru aranjarea parului

•Geluri de par
•Spume de coafat
•Fixativ de par
•Coloranti de par
•Solutii pentru permanent
 Sampoane

• Definiţie: produse destinate spălării părului şi scalpului

• Producția lor a început în anii ’30 iar evoluţia lor a urmat
evoluția detergenţilor sintetici
• Caracteristici:
– Sensibilitate redusă la duritatea apei; de aceea clătirea
este extrem de eficientă, neexistând mâzga săpunurilor de
Ca-Mg
– parul spălat este lucios şi neîncâlcit
 Cerinţe pentru un bun şampon

• Să asigure îndepărtarea eficientă a sebumului

• Să asigure îndepărtarea poluanţilor atmosferici din păr şi de
pe scalp
• Îndepărtarea resturilor substanţelor utilizate la tratamente
anterioare
• Eliberarea unei cantităţi de spumă în acord cu dorinţa
consumatorului
• Părul spălat să fie în bună condiţie astfel încât să poată fi
pieptănat uşor atât în stare uscată cât şi umedă, să aibă
volum.
• Să poată fi utilizat ca vector pentru diferite substanţe
• Să fie netoxic şi neiritant pentru păr şi scalp
• Să nu fie agresiv pentru ochi
• Clasificarea şampoanelor(după criteriul
funcţiei)
– Antimătreaţă
– Medicinale
– Şampoane 2 în 1
– Şampoane blânde pentru copii
– Şampoane de înfrumuţesare
Componentii murdariei parului
-Sebum, secretia grasa a glandelor sebacee
-Materie proteica, formata din resturile straturilor cornoase ale scalpului si
continutul proteic al transpiratiei
- Poluanti atmosferici si reziduuri din alte produse de ingrijire a parului
Componentii sebumului
Componenti % masa
Colesterol 8.5
Acizi grasi liberi 22.0
Triacilgliceroli 35.0
Ceruri 18.6
Squalene 11.3
Hidrocarburi 4.6

Dupa caracteristici functionale

-murdarie grasa(sebum)
-murdarie solubila
-particule de murdarie insolubile
Mecanismul Chan de eliminare a murdariei

Caracterizarea sampoanelor

-pH-ul
-spuma samponului
-capacitatea de spumare
-stabilitatea spumei
-densitatea spumei
-procentul de substante solide
-vascozitatea
-capacitatea de a indeparta impuritatile
Ingrediente pentru sampoane

-Detergenti principali
-Formatori si stabilizatori de spuma
-Agenti opacifianti, sidefanti
-Agenti hidrotropi
-Modificatori de vascozitatea inclusiv hidrocoloizi si electroliti
-Aditivi speciali pentru conditionarea parului
-Aditivi speciali pentru sanatatea scalpului, inclusiv aditivi antimatreata
-Agenti de chelatizare

Detergenti principali:
-detergenti anionici
-detergenti neionici
-detergenti amfoteri
-detergenti cationici- nu se folosesc in sampoane
 Detergenti anionici:
- +
-Sulfati de alchil ROSO 3X X= Na, NH4, TEA, MEA
R= C6-C18
- +
-Alchil eter sulfati R(OCH2CH2)nOSO 3X R= C12-C18
X= Na, NH4, TEA, MEA
-Sulfosuccinati
- +
-Izotionati R-COOCH2-CH2SO 3X

Detergenti neionici:
-folositi ca co-surfactanti, la solubilizarea componentilor insolubili, modificatori reologici;

Alcanolamide ale acizilor grasi RCONHC2H4OH R= C12-C18

Amine grase N-oxidate R(CH3)2N-O R= C12-C18
Alchilpoliglucozide

Detergenti amfoteri- efecte benefice asupra spumei, vascozitatii

- compatibili cu toate clasele de surfactanti
-Imidazolin derivati- folositi in sampoane pentru copii
-Alchilamidobetaine-co-surfactant
 Aditivi folositi in sampoane
Agenti de ingrosare:
•NaCl
•Polietilenglicol(PEG) – detergenti sulfosuccinati
•Alcool polivinilic
•Derivati de celuloza
•Glucozoesteri
OCO(CH2)16CH3
Agenti de sidefare si opacizare
- confera un aspect cremos, perlat
•Distearat de etilenglicol
H3C(H2C)16OCO
•Concentrat preparat de perle
•Latex COOR

Conservanti: CH3
N
-izotiazoline
-parabeni S O OH
OH
2-metil-isotiazol-3(2H)-ona parabeni
HO

Modificatori de pH HO OH

-pH optim al firului de par 5.6-6.2 O

-acid citric O
citric acid
 Aditivi functionali

-sunt aceei aditivi care confera o stare(conditie) buna parului

• Polimeri policationici (Polyquaterniums)

• Aditivi siliconici
• Proteine si aminoacizi
• Ceramide
• Pantenol
• Derivati de acid glutamic

Polimeri policationici (Polyquaterniums)

-Ingredienti cosmetici ce contin un centru de N cuaternar
-Se cunosc 47 de polimeri diferiti
-Ajuta parul sa stea drept
-Unii au proprietati anti bacteriene

Aditivi siliconici H3Si SiH

O
-dimeticon copolioli- proprietati antistatice dimethyl siloxane
-amodimeticone
-polimeri de dimethyl siloxane O
-polimeri de etilenoxid ethylene oxide
 Proteine si aminoacizi
-Proveniti din surse vegetale: grau , soia, porumb, migdale
-Imbunatatesc rezistenta mecanica a firului de par

Ceramide
-Ajuta la refacerea parului degradat mecanic
-Ofera protectie UV si pierderea de apa

Pantenol
HO HN
-Este esential pentru cresterea parului
-Imbunatateste aspectul si textura parului HO O OH
Panthenol
-Contribuie la hidratarea firului de par

Derivati de acid glutamic

- Sunt sursa de energie necesara cresterii parului- pot stimula cresterea parului
 Agenti anti-matreata

-zinc piritiona (ZPT)

-piroctoneolamina(PO)
-triclosan-agent antibacterian

N S Cl O Cl
O Zn S N O
O O Cl HO
N
H3N triclosan
OH
piroctoneolamina
piritiona de Zn

Metode de obtinere a samponului

I. 1. Se amesteca detergentul principal cu spumantul auxiliar, cu ceilalti aditivi

functionali si cu apa, la turatie mica pentru a se evita spumarea.
2. Se adauga acidul citric pentru a ajusta pH-ul in jurul valorii 5.6-6.2
3. Se adauga agentul de ingrosare, cum ar fii N-alchil-betaina, si se amesteca
mai puternic pana se ajunge ca consistenta dorita.
II. 1. Se amesteca detergentul principal cu apa
2. Se adauga sub agitare spumantul auxiliar si ceilalti aditivi cum ar fi
agentul de opacizare si alti agenti functionali cu probleme de dispersie
3. Se adauga acidul citric pentru a ajusta pH-ul in jurul valorii 5.6-6.2
4. Se ajusteaza vascozitatea folosind un agent de ingrosare(ex. NaCl)

III. 1. Se amesteca cu agitare agentul spumant si ceilalti agenti functionali

2. Folosind aceelasi regim de agitare se adauga detergentul principal la
jumatate din cantitatea de apa
3. Se adauga solutia (2) la solutia (1)
4. Se adauga ingredientii greu solubili la restul de apa si se agita cu incalzire
pana se dizolva complet.
5. Se adauga solutia (4) la solutia obtinuta la (3)
6. Se ajusteaza pH-ul solutiei la 5.6-6.2 prin adaugare de acidul citric
 Formulari de sampoane

Sampon de uz frecvent
-contine o concentratie mai mica de detergent, deoarece trebuie mentinut nivelul
sebumului pe par la un nivel de echilibru
Sampon 2 in 1 cu balsam
-pe langa spalare, se si conditioneaza parul, parul fiin moale, starlucitor,
usor de pieptanat
-retetele sunt complexe folosind aditivi siliconici si polimeri policationici
(Polyquaterniums)
-necesita atentie in preparare pentru a nu incarca parul prea tare, si pentru a
se elibera aditivi siliconici doar in momentul clatirii parului
Sampoane de infrumusetare
-sunt cele care pretind ca ingroasa firul de par, creeaza volum parului, dau
stralucire;
-la obtinerea lor se utilizeaza o cantitate mai mare de detregenti si contin
ingredienti de conditionare, de hidratare( ex. aditivi siliconici modificati,
proteine, pantenol, extracte naturale de plante)
Sampoane anti-matreata
-destinate pentru a imbunatatii scalpul cu matreata
- zinc piritiona (ZPT)
- piroctoneolamina(PO)(Octopirox)- mai eficient
-Ketokonazol
-Triclosan- sampoane medicinale
Sampoane de copii( baby shampoo)
-necesita o reteta speciala, care sa nu contina ingrediente iritante
-se recomanda folosirea unui detergent neionic-polisorbat 20
 Preparate cosmetice pentru ingrijirea parului

Produse de conditionare a parului

Obiective:
-Sa elimine tendinta de incalcire (prin lubrifiere)
-Sa lase parul moale si usor de pieptanat, coafat
-Sa reduca sarcinile statice
-Sa imbunatateasca textura parului si sa-I confere volum
-Sa repare textura parului degradat chimic sau termic
-Sa imbunantateasca luciu si stalucirea

Balsam de par
-Cu clatire(crema, limpede, spuma)
-Fara clatire(leave-on type)
 Ingredienti

Agenti umectanti
-Asigura cresterea elasticitatii parului, prin cresterea gradului de hidratare
-Glicerina, propilenglicol, sorbitol, xilitol, manitol
Agenti de reconstructie
-Patrund in interiorul parului si il intaresc
-hidrolizate proteice, ceramide;

Acidifianti
-Asigura parului un pH acid, necesar intariri legaturilor de hidrogen din keratina
-Acid citric

Alti ingredienti:
-clorura de cetil trimetil amonium (CTAC)- agent tensioactiv, emulsificator
-pantenol- agent de volum
-Dimeticone copoliol- agent de netezire, de inmuiere
-Alcool cetilic- agenti de ingrosare
Tehnologie de fabricatie:
Se adauga 90% din apa la CTAC si se incalzeste la 70-75o C. Se topeste alcoolul cetearilic separat si se
incalzeste la 70-75o C. Cand ambele solutii ajung la aceeasi temperatura, se adauga faza grasa peste faza
apoasa si se amesteca pana la formarea unei emulsii. Dupa formarea emulsiei se agita in continuare si se lasa
sa se raceasca pana la 40o C, cand se aduaga conservantul dizolvat in restul de apa. In continuare se adauga
sub agitare continua, colorantul, parfumul si acidul citric si se continua racirea.

Tehnologie de fabricatie:
Se adauga 90% din apa la CTAC, clorura de benzalchilamonium,
dimeticon copoliolul si glicerina, in vasul principal si se incalzesc la
70-75o C. Se topeste alcoolul cetearilic si cocamide MEA separat si
se incalzeste la 70-75o C. Cand ambele solutii ajung la aceeasi
temperatura, se adauga faza grasa peste faza apoasa si se
amesteca pana la formarea unei emulsii. Dupa formarea emulsiei
se agita in continuare si se lasa sa se raceasca pana la 40o C, cand
se aduaga conservantul dizolvat in restul de apa. In continuare se
adauga sub agitare continua, colorantul, parfumul si acidul citric si
se continua racirea.
 Lotiuni de par
-Preparate cosmetice care servesc pentru ingrijirea parului, hranirea si stimularea
circulatiei la nivelul scalpului
-Au efecte tonice, dezinfectante, terapeutice fiind folosite impotriva matretii,
seboreei, alopeciei

Substante utilizate:
-rezorcinol- efect antiseptic
-beta-naftolul- antiseptic, germicid
-alcoolul izopropilic- antiseboreic
-chinina-stimulator
-capsicum- stimulator
-pilocarpina- stimulator
-derivati de sulf- aminoacizi cu S
-derivati ai acidului nicotinic
-vitamine(F, E, A)
-acizi nesaturati
-alcool-degresant
Lotiuni tonice
-au rol de activare a circulatiei sanguine si de a stimula cresterea parului

Compozitie Cantitate

Clorhidrat de 0.10g
chinina
Tanin 0.05g
Tinctura de 10g
arnica
Alcool 60g
Apa la 100g
Parfum q.s.

Lotiuni contra caderii parului Lotiuni contra matretii

Compozitie Cantitate Compozitie Cantitate

Rezorcinol 5.0g Beta naftol 0.5-2g

Tinctura capsici 3.0g Alcool 50.0g

Ulei de ricin 5.0g Apa 38.g

Alcool 85.0g Glicerina 10g

Parfum q.s Parfum q.s

 Preparate cosmetice pentru aranjarea parului

•Spume de coafat
•Geluri de par
•Fixativ de par
•Coloranti de par
•Solutii pentru permanent

Produse de coafat
-lotiunile traditonale contin amestec etanol/apa in care se dizolva materiale polimerice
-materiale polimerice -asigura flexibiliatatea parului(in conditii umede sa nu devina
imbacsit)
-prin uscarea parului se formeaza o pelicula
-sa confere o anumita ridigitate
-sa asigure maleabilitate la coafare si stabilitatea aranjamentului
-sa aiba o anumita rezistenta la apa( putin solubili)
-copolimeri de vinil acetat
-ftalati( esteri ai acidului o-ftalic)
-polivinil pirolidone
- aditivi: lanolina, polimeri siliconici
Spume de coafat
-sunt folosite pentru a imbunatatii textura firului de par, pentru a ingrosa firul de par
-se poate controla coafarea parului

Indredienti Masa% Functie

Polyquaternium-11 1.4 Agent de styling
Polyquaternium-4 0.6 Formator de film
Lauramide DEA 0.2 Stabilizator de spuma
Isostearat-10 0.2 Stabilizator de spuma
Dimethicone copolyol 0.15 Agent de styling
Fragrance 0.2 Parfum
DMDH hydantoin 0.2 Conservant
Methyl paraben 0.1 Conservant
Isobutan/propane blend 7.0 Agent propulsant
Water to 100 Solvent
Geluri de par
-sunt derivate din lotiuni de coafat la care se adauga aditivi de structura
-pot fi obtinuti sub o varietate de forme de tarie
-se pot obtine cu diferite calitati: aspect umed, stralucitor, hidratant

Materii prime:
-carbomer( dispersia carbomerului e foarte importanta)
-materiale polimerice
-hidroxid de sodiu -neutralizeaza carbomerul
- obtinerea vascozitatii dorite
-polipropilen glicol( aspect umed)
-silicon( aspect stralucitor si conditionare)
-pantenol( hidratare)
Fixativ de par
-preparate cosmetice utilizate pentru fixarea si mentinerea aranjamentului parului
- pot fi sub forma de aerosol si non-aerosol
-pot fi obtinute sub diferite forme de tarie- de la normal la maxim
- performanta poate fi influentata de marimea tubului si de marimea orificiului( de ex. O
sprayere mai fina se obtine cu un tub mare si un orificiu mic)

Materii prime:
-substanta formatoare de film: polivinilpirolidona, carbopoli, derivati de celuloza, gelatina
-solvent
-parfum

Conditii:
-sa contina materii prime de calitate corespunzatoare
-sa nu lipeasca parul
-sa nu dauneze parului
-dupa aplicare parul sa ramana suplu
-sa nu fie higroscopic
-sa se elimine usor de pe par
Obtinere:
1.Alcoolul se adauga in vasul de mixare.
2. Se adauga rasina la alcool si se amesteca pana se dizolva tot solidul.
3. Neutralizatorul aminometil propanolul se aduga in vasul de amestecare si se
amesteca timp de 10 minute.
4. Dimeticone copoliol, parfumul si alti aditivi sunt adugati si produsul este amestecat
pana devine omogen si limpede.
 - dezavantaj: granulatia particulelor

Ingredient Cantitate(%) Functie

Ethylester of PVM/MA copolimer 2.5 Formator de film

Dimethicone copolyol 0.3 Agent de styling

Isopropyl alcohol 5.0 Solvent

Fragrance 0.3 Parfum

Ethanol 45.0 Solvent

Water to 100 Solvent

 Coloranti de par
-colorarea parului se practica din antichitate

Un bun colorant trebuie sa indeplineasca urmatoarele calitati:

-sa coloreze parul, fara sa afecteze structura si luciul parului, sa nu distruga tija parului
-sa nu aiba efecte toxice asupra parului si pielii
-sa nu posede o actiune irtanta primara si sa nu manifeste o actiune de sensibilizare
-sa fie stabil la aer, lumina solara si la apa sarata
-sa nu-si schimbe culoarea la aplicarea preparatelor de toaleta
-sa nu se decolorezecand parul este tratat cu substante alcaline, reducatoare, oxidante,
sau in decursul procesului de ondulare permananta

Coloranti pentru par:

-coloranti vegetali
-coloranti metalici
-coloranti sintetici organici
 Coloranti de provenienta vegetala

-Henna - pulbere uscata obtinuta din frunzele arbustului Lawsonia, recoltate

inainte de inflorire
- colorantul: 2 hidroxi-1,4 naftochinona
- pasta obtinuta din pulbere si apa calda, acidificata cu acid citric pH 5.5
- nu este iritanta
- nu produce sensibilizari
- domeniul de colorare este limitat la nuanta roscata
-Henna compusa – pentru a obtine un spectru mai larg de colorare se asociaza
cu pirogalol si sulfat de cupru
Maron deschis Maron inchis Negru
Henna pulvere 90 83 86
Pirogalol 5 10 8
Sulfat de cupru 5 7 6

-Musetelul – se utilizeaza flori proaspete de Matricaria chamomillae

- se utilizeaza sub forma de extract apos(infuzie) sau pasta preparata
din flori
-Indigoul – obtinut din frunze de Indigofera
- se pot realiza culori variind fe la negru-albastrui pana la rosu aprins
 Coloranti metalici
-Compusi de argint, cupru, fier, nichel, cobalt
-Formeaza sulfuri cu S din keratina

Coloranti de plumb:-acetatul de plumb

- se asociaza cu S pulbere, glicerina si apa
- utilizarea frecventa duce la intoxicatii
Coloranti de argint:- azotatul de argint( diferite concentrati)
- se folosesc in solutie apoasa amoniacala
Saruri de Cu, Ni si Co –se utilizeaza singure sau in asociere cu saruri de argint

Coloranti organici sintetici- se utilizeaza in preparatele moderne

- domeniul de colorare cuprinde o paleta mai larga
- peste 1900 de compusi organici care acopera toate
nuantele de la blond la maron inchis
- coloranti de anilina, para-toluendiamine

-coloranti temporari
-coloranti permanenti
-decoloranti
Coloranti temporari- asocieri de coloranti cu un acid organic
-coloranti pulbere- amestecul unui colorant cu acid tartric sau acid citric
- se dizolva in apa calda
- coloranti lichizi- se asociaza colorantul cu un acid si un solvent( alcool, apa)
- se utilizeaza si in sampoane( colorantul este solubil in apa)
- se utilizeaza in spray-uri colorante
Coloranti permanenti- coloranti de provenienta organica

Ingrediente Cantitate

4,4-diaminodifenilamina 0.7g

2,6-diaminopiridina 0.7g

Amoniac 25% 4.0g

Apa la 100 g

Decoloranti- peroxidul de hidrogen, in mediu alcalin de amoniac

- se intalnesc sub mai multe forme: paste, creme, pudre, emulsii
Coafarea permanenta
-o prelucrare la nivel de forma si o prelucrare chimica a parului
-Este un proces in doua etape:
-are loc o desfacere a puntilor disulfurice sau reducerea puntilor disulfurice
-neutralizarea sau oxidarea cu formarea puntilor disulfurice intr-o alta
forma(configuratie)

-Desfacerea puntilor disulfurice implica utilizarea structurilor tiolice:

- acid tioglicolic
- acid tiolactic
- acid β-tiopropionic

Oxidarea gruparilor tiolice libere se face cu: - apa oxigenata

- perborati
- peroxizi
-emulsia de desfacere(reducere) a puntilor disulfurice

- solutia de neutralizare(oxidare)
 Indreptarea parului
-Intinderea parului prin mecanisme chimice
-Are loc in special in saloanele de coafura

-Este un proces in doua etape:

-are loc o desfacere legaturilor din interiorul proteinelor parului(mediu alcalin)
-reformarea legaturilor sub o alta forma(folosirea unui sampon acid)
-folosirea tioglicolatului e un tratament mai putin agresiv
 Preparate deodorante si antiperspirante
-preparate destinate igienei personale
-utilizarea acestor preparate are ca scop:-reducerea numarului total de microrganisme
de pe suprafata cutanata
- reducerea cantitativa a secretiei sudorale
- inlaturarea substantelor mirositoare
- intretinerea igienei corpului
-1888 a aparut primul preparat sub forma de crema cu oxid de zinc ca compus antimicrobian
-la inceputul sec XX au aparut primele preparatele antiperspirante cu clorhidrat de aluminiu
solutie;

Varietate de formulari: creme, pudre, deodorante solide, roll-ons, batoane solide,

aerosoli, spray cu pompa, roll-ons suspensii solide, roll-ons geluri, etc.

-deodorante:-preparate care nu influenteaza secretia sudorala, dar reduc descompunerea

bactereologica a secretiei sudorale prin prezenta unui agent antimicrobian si
mascheaza mirosul neplacut prin folosirea unui parfum;
-antiperspirante:- preparate care reduc secretia glandelor secretorii, datorita efectelor lor
astringente si obturarii porilor canalelor secretorii de pe suprafata pielii;
 Functia secretorie a pielii:
•Secretia sudorala

Glandele pielii:
-glande ecrine
-glande apocrine- sudoripare

Glanda ecrina Glanda apocrina

-Secretie inodora si incolora -Sunt mai mari si mai putin numeroase

-Transpiratia ecrina este continuua si imperceptibila
-Compozitia sudorala ecrina: pH 3.9-5.6
-Secretia sudorala este corelata cu temperatura corpului,
mediul ambiant, stresul emotional, lumina ultravioleta,
febra
-Secretia se varsa printr-un canal excretor care se deschide
intr-un folicul pilos sebaceu;
-Se gasesc la axilele si pliurile inghinale, zona genitala, anus
-Secretia apocrina: pH 6.9
Secretia sudorala ecrina:
-lichid limpede, incolor, inodor
-contine 99% apa, NaCl(protectie antimicrobiana), uree, aminoacizi, acid lactic, citric,
ascorbic, uric
- pH acid

Secretia sudorala apocrina:

-lichid alb-galbui, initial inodora, vascos
- apa, uree, amoniac, acizi aminati, compusi organici
-pH bazic-permite dezvoltarea microorganismelor

-stres, emotii, teama, furie, stare de excitatie

-temperatura mediului ambiant, febra
 Preparate deodorante
-pudre, solutii apoase sau hidro-alcoolice, creme, aerosoli;
-preparate cu rol de a controla cursul perspiratiei
-contin substante bactericide sau antiseptice, care distrug flora bacteriana sau previn
descompunerea bacteriologica a secretiei sudorale apocrine
-contin substante parfumante care indeparteaza( mascheaza) mirosul neplacut
Substante active antiseptice:
-hexaclorfenul-are actiune asupra florei bacteriene
-triclosan
- fenolsulfonat de zinc
-clorhexidina
-cloranilida
-dimetilhidantoina
-acid salicilic
-acid boric
-urotropina
Substante active antibacteriene:
-hexaclorfenul
-tetrametil thiuran disulfura(TMTD)
-antibiotice:-neomicina
-rasini schimbatoare de ioni
-compusi de amoniu cuaternar( clorura de cetilpiridiu, clorura de trimetilacetil amoniu)
Antiseptice utilizate in cosmetice
Pudra
Ingrediente Masa(g)
Acid salicilic 3.0
Acid boric 5.0
Amidon 50.0
Talc 42.0
Parfum q.s.

Spray
Ingrediente Masa(g)
Hexaclorfen 1.0
Miristat de izopropil 3.0
Izopropanol 47.5
Etanol 47.5
Parfum 1.0

-compozitia 30% in asociere cu gaz propulsor 70%

 Preparate antiperspirante

-au rol de a controla, de a limita, de a reduce fluxul secretiei sudoripare si nu de a suprima

-mecanismul de actiune se bazeaza pe difuzia substantelor active in ductul sudoripar si
formarea unor geluri(polimeri) insolubile care obtureaza partial orificiul glandei sudoripare;

Substante antisudorifice:
-saruri de aluminiu ( Al2(OH)aClb a+b= 6)- efect astringent, bacteriostatic
- Clorohidrat de aluminiu- cel mai utilizat
- Aluminiu diclorohidrat
- Aluminiu Sesquiclorohidrat
- Aluminum Chlorohydrex PG
- Aluminum Zirconium Trichlorohydrate
- Aluminum Zirconium Tetrachlorohydrate
- Aluminum Zirconium Pentachlorohydrate
 Tipuri de formulare a deodorantilor si a antiperspirantilor:
-Creme
-Aerosol
-Stick(baton- deodorant solid)
-Roll-on
-Pulverizator cu pompa
-Pulverizator prin presare
-Pudre
Crema antiperspiranta
-emulsie O/W

Se incalzesc fazele A si B separat la 70oC. Se adauga incet Se amesteca A cu E si se incalzesc la 70oC. Se adauga B, C, D.
sub agitare faza B la faza A. Se raceste amestecul la 40oC Se raceste amestecul la 40oC se aduga parfumul(F) si se
se aduga parfumul si se omogenizeaza. omogenizeaza.
 Deodorante stick
-stearatul de sodiu (gelifiant)
-substante antiseptice
-etanol sau propilenglicol

Se amesteca A cu C si se incalzesc la 70oC. Se adauga D si se amesteca Se amesteca A cu C si se incalzesc la 70oC. Se adauga B si D si se

timp de 5 minute. Se adauga B si E si se amesteca pana devine amesteca pana devine limpede. Se raceste amestecul la 65oC
limpede. Se raceste amestecul la 65oC se aduga parfumul(F), se se aduga parfumul(E), se omogenizeaza si se aduga in
omogenizeaza si se aduga in recipiente la temperatura de 60oC. recipiente la temperatura de 60oC.

-deodorant-antiperspirant
 Stickuri antiperspirante moderne
antiperspiranti solizi
1. Siliconi volatili – agenţi de transport
2. Alcool stearilic – agent de gelificare
3. Emolienţi
4. Talc / silice - agenţi de suspendare
5. TiO2 – agent de opacifiere
6. Alantoină – agent antiiritant
Exemplu de formulare
-stick transparent -gel
 Produse de tip Roll-on
-cele mai versatile si populare antiperspirante
-exista mai multe formulari de baza:- apa, alcool, sisteme hidroalcoolice, esteri si
siliconi
I. Emulsii O/W
Ingredienţii activi se găsesc în faza uleioasă alături de:
• emulgatori
• agenți de transport Exemplu de formulare
• parfum
Produse de tip Roll-on
 II. Produse Roll-on alcoolice sau hidroalcoolice
Avantajul acestor produse este evaporarea rapidă a solventului
Ingredienţii activi se găsesc în fază omogenă alături de:
• agenţi de control ai viscozităţii
• agenți de transport
• parfum
Dezavantaj: alcoolul iritant

Soluţii alcoolice Soluţii hidroalcoolice

 III. Produse Roll-on suspensii
-Formulările sunt suspensii ale antiperspiranţilor in siliconi volatili
-Marimea particulelor ingredientilor trebuie sa fie superfina

Exemplu de formulare:
 IV. Produse Roll-on apoase

•Sunt produse relativ noi pe piata

•Aceste produse au un aspect estetic superior si plăcut
•Nu lasă reziduuri
•Claritatea soluţiei se obţine prin adăugarea ingredientelor la temperatura camerei
in ordinea specificată
Exemplu de formulare:
 AEROSOLI
-1965- primul aerosol fara apa- suspensie 2% ACH in ulei
-prima generatie de aerosoli– agenti antiperspiranti, polimer sintetic, agent de baza,
agent propulsor
-1970 - a doua generatie de aerosoli
-1980- a treia generatie de aerosoli

-aerosol concentrat
-antiperspirante solide moi- soft solids
-au fost introduse in 1993- de Procter & Gamble
-sunt creme anhidre
-sunt produse care nu lasa reziduuri, nu sunt lipicioase si agentul antiperspirant este
raspandit in cantitate mare pe piele
Geluri transparente
-1993 –Gillette
-emulsii W/O
-surfactant siliconic- asigura stabilitatea
 Parfumuri in antiperspiranti si deodoranti
- Ofera produsului un caracter unic

-Uleiuri esentiale, extracte de plante;

-Trebuie sa fie stabile in mediu acid si cationic :- fenolii, uleiuri naturale, alcoolii si aldehidele
nesaturate- sunt instabile
- cetone, nitrili, esteri, aldehide saturate,
alcooli primari si secundari- sunt stabile
www.bartleby.com/images/A4imags/A4a
erosl.jpg
 Produse pentru igiena dentara

Anatomia dintelui
-20 dinti de lapte
-32 dinti permanent

-smalt- contine hidroxiapatita

-dentina- tesut mineralizat
-cimentul-invelisul extern al radacinii dintelui
-pulpa dintelui-tesut conjunctiv unde se gaseste
radacina si vase de sange
-radacina dintelui
-gingia
Probleme de sanatate ale dintilor
-carii dentare- distrugerea tesutului dur al dintelui prin demineralizare
-bacterii, mancare si bauturi cu potential de producere a cariilor,
sensibilitatea dintilor
-boli ale gingiilor- distrugerea tesutului suport al dintilor
-gingivita- inflamarea gingiilor
-parodontoza- distrugerea paradontiului dentar- pierderea dintilor

Cauze:- pelicula- depozit de proteine salivare

- placa microbiana
- tartru- reprezintă un complex organomineral aderent de
suprafaţa dentară
 Pasta de dinti

Cerinte:
-cand se foloseste cu o perie de dinti eficienta trebuie sa curate, sa mentina estetica si
sanatatea dintilor si a gingiilor
-trebuie sa indeparteze placa dentara microbiana si resturile de alimente
- sa elimine/mascheze mirosul gurii si sa lase gura cu o senzatie curata si proaspata
-sa asigure albirea si lustruirea dintilor
-sa aiba actiune impotriva cariilor si impotriva gingivitelor
-nu trebuie sa fie toxica, sa fie placuta la gust si usor de folosit
Materii prime:
1. Agenti de curatare si agenti abrazivi
2. Surfactanti (pentru curatare si spumare)
3. Umectanti
4. Agenti de ingrosare( de gelificare)
5. Indulcitori
6. Agenti de aroma
7. Ingredienti minori (coloranti, agenti de albire, conservanti)
1. Agenti de curatare si agenti abrazivi
-silicati de calitate dentara (SiO2)n
- 1970-silicati abrazivi amorfi si precipitati
- au devenit foarte folositi datorita flexibilitatii si compatibilitatii lor cu
aditivii terapeutici
- se pot folosi sub diferite forme de granulatii
- au si proprietati de ingrosare( agenti de ingrosare)
-10-30%
-fosfati de dicalciu dihidratati (DCPD) CaHPO4 x2H2O
- unul dintre cei mai folositi agenti abrazivi, datorita stabilitatii aromei
- este si agent de albire
- dezavantajul major al folosirii lui este faptul ca este compatibil doar cu
monofluorofosfatul de sodiu ca si sursa de fluor
-40-50%
-carbonat de calciu CaCO3
- este un agent folosit des in obtinerea pastei de dinti
- poate fi obtinut sub diferite forme de granulatii
- este incompatibil cu fluorura de sodiu, dar compatibil cu
monofluorofosfatul de sodiu
- 30-50%
-bicarbonat de sodiu (NaHCO3)
-a reinceput sa fie folosit la inceputul anilor 1990
-folosirea lui lasa un gust sarat gurii
-se foloseste si ca agent de curatare si deodorizant
-este un abraziv mai bland
-se foloseste impreuna cu alti agenti abrazivi
-5-30%
-alumina hidratata Al2O3 • 3H2O sau Al(OH)3
-folosirea acesteia a scazut semnificativ in anii 80
-este compatibil cu monofluorofosfatul de sodiu si cu alti aditivi terapeutici
-40-50%

-alti agenti abrazivi:

-sodiu metafosfat (IMP) (NaPO3)x,
-calcium pirofosfat (CPP), Ca2P2O7,
2. Surfactanti (agenti pentru curatare si spumare)
-sunt folositi in pasta de dinti pentru a ajuta la penetrarea filmului superficial al dintilor
prin micsorarea tensiunii superficiale
-formeaza spuma folosita la indepartarea reziduurilor de pe dinti
-desi au actiune agresiva surfactantii trebuie sa nu fie toxici si neiritanti pentru
mucoasa bucala
-in general sunt folositi intr-o concentratie de 1-2% intr-o pasta de dinti
-Sodium lauril sulfat (SLS) ROSO3Na (R=C12- C14)
- este surfactantul principal folosit in pasta de dinti

3. Umectanti
-sunt folositi pentru a preveni uscarea si intarirea pastei de dinti
-ofera produsului si un aspect stralucitor si plastifiant
-In general sunt folositi doi agenti de umectare principali, adesea in combinatie cu agenti
de umectare aditionali, folositi in cantitate mai mica
-Glicerina CH2OHCHOHCH2OH
- este agentul umectant folosit in cantitatea cea mai mare
- este unul dintre cei mai buni agenti de umectare
- este stabil, non-toxic si se gaseste atat de sinteza cat si din surse naturale
- ofera produsului un gust dulce
-Sorbitol CH2OH(CHOH)4CH2OH
- se foloseste adesea, uneori mai mult decat glicerina( in functie de formularea pastei)
- este si agent de indulcire
- este stabil, non-toxic

-Propilene Glicol CH3CHOHCH2OH si Polietilen Glicol CH2OH(CHOH)nCH2OH

-nu sunt folositi ca agenti de umectare singuri, in general se folosesc in cantitate mica
in combinatie cu umectantii principali ca si glicerina si sorbitolul
- sunt mai scumpi

-Xilitol (CH2OH(CHOH) 3CH2OH)

- echivalentul sorbitolului
- folosirea lui amplifica efectul anti-carie al fluorurilor
- provine din surse naturale
4. Agenti de ingrosare( de gelificare)
-sunt coloizi hidrofilici
-sunt necesari pentru a mentine stabilitatea produsului( pentru a preveni separarea
pe faze
a componentilor)
-alegerea agentului de gelificare poate influenta dispersibilitatea pastei de dinti in
gura,
formarea spumei si eliberarea aromelor
-0.5-2%
- Sodiu Carboximetil Celuloza CMC
- este cel mai utilizat agent de gelificare
- se poate obtine intr-o stare inalta de purificare
- prin variatia gradului de polimerizare al celulozei se poate
varia vascozitatea,
solubilitatea, elasticitatea, stabilitatea in prezenta electrolitilor
-Caragenan
-polizaharid natural obtinut din alge (Chrondrus crispus)
-obtinerea gelurilor se face prin folosirea caragenanului la diferite dilutii
-folosirea lui a scazut in favoarea derivatilor de celuloza

-Alti agenti de gelificare:

-Xantan- polizaharid obtinut prin fermentatie
- se obtine un gel foarte bine structurat insensibil la electroliti si incalzire
- este incompatibil cu derivatii de celuloza datorita impurificarii cu enzime
care pot hidroliza derivatii de celuloza
-Hidroxietil celuloza HEC- este ocazional folosit in locul CMC
-Polimeri sintetici- polimeri ai acidului acrilic- se folosesc datorita stabilitatii la
caldura si imbatranirii
-Cleiuri- cleiuri coloidale- bentonite naturale sau cleiuri sintetice
-se folosesc datorita proprietatilor lor tixotropice
5. Indulcitori – produsul final trebuie sa fie nici prea dulce dar nici prea
amar
- sunt folositi in combinatie cu compusii de aroma
- zaharina de sodiu- 0.05-05%

6. Compusi de aroma
-sunt importanti pentru ca consumatori apreciaza o pasta de dinti dupa aroma
-este unul dintre cei mai scumpi ingredienti( pana la 25% din totalul costurilor
pentru materiile prime
-Pepermint, spermint- componenti majoritari
-anethole, menthol (to give a pleasant cooling effect),eugenol (clove oil),
cinnamon,
eucalyptol, anisol
-0.5-1.5%
7. Ingredienti minori (ingredienti aditionali)
-Ingredienti adaugati pentru obtinerea unui aspect comercial
-Dioxid de titan TiO2- pentru stralucirea si albirea aditionala a produsului
-Coloranti- influenteaza aspectul produsului si aprecierea consumatorului
-Regulatori de pH
-Agenti de stralucire
-Fluoruri si alti ingredienti activi
Sodiu Monofluorofosfati (Na2PO3F)
Floruri de sodiu (NaF)
Organo (amine) fluoruri
Fluoruri de staniu (SnF2)
- se gasesc intr-o concentratie intre 1000-1500ppm
 Obtinerea pastei de dinti
-doua metode de obtinere- fiecare cu 3 etape
-diferite variante continue sau semi-continue ale acestor procese sunt folosite de
diferiti fabricanti
Metoda generala A de obtinere a pastei de dinti:

Etapa I- Se amesteca agentii solizi

Agenti abrazivi
Agenti de gelificare
Agenti terapeutici solizi
Indulcitori
Agenti de albire/de colorare

Etapa II- Mixtura obtinuta se amesteca cu agenti lichizi

Agenti umectanti
Apa

Etapa III- Pasta omogena obtinuta se amesteca cu surfactantul si cu

aromele sub vid
Agenti de curatare si agenti abrazivi
Agenti de aroma
Metoda generala B de obtinere a pastei de dinti

Etapa I-Se amesteca agentul de gelificare cu suficienta apa si se

incalzeste daca este cazul
Agenti umectanti
Agenti de gelificare
Agenti terapeutici
Apa

Etapa II-Se amesteca gelul obtinut cu ceilalti ingredienti solizi

Agenti abrazivi
Indulcitori
Agenti de albire/de colorare

III- Pasta omogena obtinuta se amesteca cu surfactantul si cu aromele

sub vid
Agenti de curatare si agenti abrazivi
Agenti de aroma
 Formulari de paste de dinti
Pasta de dinti anti-carie
-contine fluoruri
Pasta de dinti anti-tartru
-se adauga inhibitori de crestere a cristalelor(de mineralizare)
Tetrasodium pirofosfat (TSPP)
Tetrapotasiu pirofosfat (TKPP)
Disodium dihdrogen pirofosfat
Pasta de dinti impotriva placi dentare microbiene si a gingivitei
-au fost testati compusi cu activitate antimicrobiana- clorhexidina, triclosan,
2,4,4'-tricloro-2'-hidroxidifenil eter, citrat de zinc
 Pasta de dinti pentru albirea dintilor
-bicarbonatul de sodiu

-2 componenti intr-un ambalaj cu doua camere (dual-chamber packiging)

-bicarbonat de sodiu + peroxid de hidrogen(0.1-0.5%)
-a doua generatie de pasta de dinti cu bicarbonat de sodiu + peroxid de hidrogen
intr-un singur tub
-pasta de dinti anti-tartru+albire
Pasta de dinti pentru dinti sensibili
-Strontium Cloride
-Strontium Acetate
- Formaldehyde
- Hydroxyapatite
-saruri de potasiu
- Azotat de potasiu
- Clorura de potasiu
- Citrat de potasiu
Metode de determinare a calitatii si stabilitatii produselor cosmetice

Metode analitice
-Metode de analiza clasice
-gravimetria- analitul este determinat prin schimbarea( determinarea umiditatii
prin incalzirea in cuptor)
-tehnici electrochimice- se bazeaza pe proprietatile eletrice ale solutiilor, masurarea
curentului electric, al rezistentei sau conductantei solutiilor(ex. masurarea pH-ului)
-analize volumetrice- metode de determinare a calitatii grasimilor si uleiurilor, a
acizilor si bazelor
-Metode instrumentale de analiza- ofera informatii calitative si cantitative
Metode cromatografice
Metode spectrofotometrice
-ne ofera informatii calitative si cantitative
-pot fii combinate cu metodele cromatografice
- spectrofotometrie UV/vis
- spectrofotometrie IR

- RMN(rezonanta magnetica nuclera)

Screening test
-se aplica atat materiilor prime cat si produsului finit
- Examinarea vizuala- examinarea cu un microscop
- se poate identifica uniformitatea particulelor, prezenta
contaminantilor fizici in produs, distributia relativa a fazelor in produs;
- Spot test – consta in adaugarea de compusi chimici specifici la probe mici de
material, pe lama microscopului, care formeaza complecsi colorati, pentru a detecta prezenta
sau absenta aditivilor sau a contaminantilor
- Punctul de topire
- Absorbtiometrie- este o tehnica instrumentala pentru testarea materiilor prime
- spectrul de absorbtie poate indica prezenta contaminantilor
Metode generale

Determinarea umiditatii, a volatilelor totale si materialelor non-volatile prin uscare

-se aplica pentru pasta de dinti, creme, lotiuni si materii prime

Principiu:- o masa cantarita de proba se mentine la temperatura de 105o C, pana ajunge la o

masa constanta. Pierderea in masa reprezinta cantitatea de substante volatile, iar reziduu uscat
ramas reprezinta masa de nevolatile
-pentru materialele cu continut mare de volatile, se efectueaza o distilare a apei cu
un solvent nemiscibil si cu punct de fierbere mare(distilare azeotropa), astfel se detrmina si
cantitatea de apa din proba
- probele trebuie analizate in duplicat

Determinarea pH-ului
-se aplica atat pentru materii prime cat si pentru produse( geluri, creme, paste, sampoane)
-se masoara cu pH-metru

Determinarea ionilor metalici prin absorbtie atomica

-pudre, paste, geluri si materii prime
-nu se aplica pentru produse cu continut in lipide mai mare de 50%
-probele se usuca si apoi se carbonizeaza la 550o C, si apoi se analizeaza prin spectroscopie
de absorbtie atomica
Determinarea materialelor lipidice prin extractie cu solvent
-prin materiale lipidice se intelege, grasimi animale, vegetale, acizi grasi, glicerol,
lanolina, terpene, steride si alte materii prime solubile in solventi organici
Principiu:- materialele lipidice sunt extrase din proba uscata in prealabil, prin reflux continuu cu
un solvent potrivit.(depinde de natura probei). La sfarsitul extractiei solventul este evaporat
si masa uscata se cantareste.

Evaluarea produselor destinate pielii

Metode de evaluarea a efectelor de hidratare a pielii

- Studierea morfologiei pielii- evaluarea modificarilor mari si mici in aparentei fizice
a pielii( vizula si tactil)( fotografierea pielii si analiza imaginilor)
- Studierea proprietatilor mecanice ale pielii- evaluarea texturi si a finetei pielii, prin
masurarea unor parametri ca frecare si elasticitate
- Studierea proprietatilor electrice ale pielii
- Studierea vitezei de evaporare a apei din piele, inainte si dupa diferite tratamente
(TEWL)
Testarea conditiei pielii pe maini si fata
 Masurarea proprietatilor mecanice ale pielii

Metode de masurare:
-masurarea gradului de frecare, pentru a evalua netezire, finetea si grasimea pielii
-masurarea gradului de elasticitate, pentru a evalua supletea si fermitatea pielii
-masurarea adanciturii intr-un punct pentru a evalua moliciunea pielii

Masurarea proprietatilor electrice ale pielii

-atunci cand pilelea e hidratata, conductivitatea pileii creste

-masurarea impedantei, conductantei si a capacitatii electrice a pielii, ne ofera informatii
despre gradul de hidratare al pielii
-exista cateva aparate de masurare a proprietatilor electrice ale pielii (Courage & Khazaka's
Corneometer, Skicon-200 Hygrometer, Nova DPM9003, sistemul Dermalab de la Cortex
Technology. Primele masoara capacitatea electrica si ultimele doua masoara impedanta)
-cresterea hidratarii pielii este indicata de cresterea conductantei si a capacitatii electrice sau
de scaderea impedantei
Transepidermal water loss(TEWL)
- presupune masurarea vitezei de pierdere a apei din piele