Realizare pereti

Peretii sunt elemente verticale cu rol de delimitare a spatiului interior de cel exterior sau de
compartimentare a interiorului constructiei.

Dupa pozitia lor in ansamblul constructiei, acestia pot fi:

 pereti exteriori
 pereti interiori

Dupa rolul pe care îl au în constructie, peretii pot fi:

 structurali (de rezistenta)

 nestructurali (pereti de compartimentare)

In functie de materialele utilizate si tehnologia de executie, peretii pot fi :

 executati monolit (turnarea betonului in cofraje, la fata locului)

 executati prin zidire, realizati la fata locului, prin asamblarea unor corpuri de zidarie (cu forme,
dimensiuni si din materiale diverse), prin intermediul mortarului
 pereti prefabricati rezultati in urma asamblarii pe santier a unor elemente prefabricate,
confectionate în fabrici specializate
Se amplaseaza in zonele zonele prevazute de proiectant, dupa trasarea
pozitiei pe fundatie sau planseu. 1
Pereti de zidarie

Pentru realizarea zidariilor se pot utiliza corpuri de zidarie:

 ceramice (caramizi pline sau cu goluri)

 din beton (cu agregate obisnuite sau usoare)
 din BCA (beton celular autoclavizat)

In functie de caracteristicile blocurilor de zidarie, inaltimea constructiei, tipul

constructiei, acestea pot fi utilizate la realizarea peretilor structurali sau
nestructurali.

Clasa mortarului de zidarie utilizat (rezistenta la compresiune la 28 de zile) se alege in

functie de rezistenta blocurilor de zidarie. Normativele in vigoare prevad corespondenta
intre clasa mortarului si tipul de caramida utilizat:
Clasa mortarului
Tipul de caramida utilizat
de zidarie
M10 (M10Z) caramida, beton
M5 (M5Z) caramida, beton, BCA
M2,5 (M2,5Z) BCA
Etapele de realizare a peretilor de zidarie:

 curatarea stratului de baza

 prepararea mortarului (Tenco + nisip + apa)
 asezarea mortarului de poza. Se niveleaza si se incepe zidirea (cu teserea
rosturilor). Blocurile de zidarie se uda bine cu apa inainte de punerea in opera
(in special pe perioada de timp calduros).
 pozitionarea elementelor de zidarie, cu interspatii pentru rosturile verticale
 aplicarea mortarului in rosturile verticale
 asezarea mortarului in rostul orizontal
 plasarea fiecarui bloc de zidarie, prin presare, peste mortar. Surplusul de mortar
se curata cu mistria.
 reluarea ultimelor 4 etape

Dupa realizarea primelor randuri pentru verificarea

orizontalitatii si verticalitatii zidariei, se amplaseaza la capetele peretelui cateva blocuri ca
repere de colt, intre care se intind apoi sfori pentru marcarea traseului fiecarui rand de
caramizi. Se verifica orizontalitatea fiecarui rand.
Atentie! Nu este admisa intreruperea executarii zidariei dupa amplasarea
stratului de mortar orizontal (care se intareste si nu mai asigura aderenta cu
urmatorul rand de caramizi).

Rosturile trebuie umplute pe toata lungimea lor, iar in cazul in care zidaria urmeaza sa
fie tencuita rosturile se lasa neumplute pe o adincime de 1-1,5 cm de la fata
exterioara, pentru ca tencuiala sa adere mai bine pe suprafata.
2

Dispunerea stalpisorilor si centurilor de beton armat la

zidaria confinata
In cazul zidariei confinate (zidarie incadrata de elemente din beton armat),
stalpisorii de beton armat se amplaseaza pe toata inaltimea constructiei:

 la capetele libere ale fiecarui perete si pe lungimea peretelui la intervale de cel

mult 4 m
 de ambele parti ale oricarui gol cu suprafata egala sau mai mare de 2.5 m2
 la toate colturile exterioare de pe conturul constructiei
 la intersectiile peretilor, daca cel mai apropiat stâlpisor amplasat conform
regulilor anterioare se afla la o distanta mai mare de 1.5 m

Turnarea si compactarea betonului in stalpii dintre strepii de zidarie se face cu mare

atentia pentru realizarea corecta a legaturii cu zidaria. Centurile de beton armat vor fi
prevazute la nivelul fiecarui planseu al constructiei, indiferent de materialul din care
este executat planseul si de tehnologia de realizare a acestuia.
Stalpisorii si centurile din peretii de pe conturul cladirilor trebuie prevazuti la
exterior cu protectie termica pentru evitarea formarii puntilor termice.
1 ZIDARIA - MATERIAL DE CONSTRUCTIE
Zidaria este un material de constructie neomogen, alcatuit din elemente rigide numite
blocuri si materiale sau elemente de legatura, care alcatuiesc un ansamblu bine
solidarizat, capabil sa reziste la solicitari si sa asigure cerinte de izolare.
Blocurile pot fi din piatra naturala, piatra artificiala arsa (caramida, blocuri ceramice)
sau piatra artificiala nearsa (beton, argila etc.), iar materialele de legatura sunt
mortarele de diferite tipuri, agrafe metalice, adezivi sintetici etc.

Tipuri de alcatuire a peretilor structurali din zidarie :

1. zidarie simpla/nearmata (ZNA)

zidarie confinata (ZC) – zidarie prevazuta cu elemente pentru confinare de beton armat pe directie verticala
2.
(stalpisori) si orizontala (centuri)
3.zidarie confinata si armata in rosturile orizontale (ZC+AR) – zidarie confinata la care in rosturile orizontale
sunt prevazute armaturi din otel sau din alte materiale in scopul cresterii rezistentei la forta taietoare si a
ductilitatii peretelui

4.zidarie cu inima armata (ZIA)- perete alcatuit din doua ziduri paralele avand spatiul dintre ele umplut cu
beton armat sau cu mortar-beton (grout) armat cu sau fara legaturi intre straturi
5. panouri de zidarie de umplutura asociate cu cadre (ZUC)
6. pereti nestructurali din zidarie

Tipuri de mortare :

Conform conceptiei pot fi :

1.mortar performant pentru zidarie – mortar a carui compozitie si metoda de obtinere este aleasa de producator in
vederea obtinerii caracteristicilor specificate (concept de performanta)

2.mortar de reteta pentru zidarie – mortar produs conform proportiilor predeterminate, ale carui caracteristici rezultate
sunt in functie de proportiile stabilite ale constituentilor (concept de reteta)

Conform caracteristicilor si utilizarii :

1. mortar pentru zidarie pentru utilizare generala (G) – mortar pentru zidarie fara caracteristici speciale

2.mortar pentru zidarie pentru straturi subtiri (T) – mortar performant pentru zidarie cu dimensiunea maxima a
agregatelor mai mica sau egala cu o valoare indicata

3. mortar usor pentru zidarie (L) – mortar performant pentru zidarie cu densitatea in stare uscata mai mica sau egala cu
o valoare indicata

4. mortar-beton (grout) – amestec de ciment, nisip, pietris monogranular (de dimensiunea unui bob de mazare) si apa.

Peretii din zidarie pot fi :

2. pereti de rigidizare (de contravantuire) – dispusi perpendicular pe alti pereti, cu care
conlucreaza la preluarea fortelor verticale si orizontale si contribuie la asigurarea stabilitatii
3. pereti nestructurali – care nu fac parte din structura de rezistenta a constructiei
4. pereti de umplutura – care nu fac parte din structura de rezistenta a constructiei dar care,
in anumite conditii contribuie la rigidizarea laterala a constructiei si la disiparea energiei seismice
2 ELEMENTE PENTRU ZIDARIE
Tipuri de elemente (blocuri) pentru zidarie :
1. elemente ceramice pentru zidarie
1.1 caramizi ceramice pline
- elemente HD – din argila arsa cu densitate aparenta, in stare uscata, mare > 1000 kg/m3,
utilizate pentru zidarii neprotejate si protejate ;
1.2 caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale
- elemente HD - din argila arsa cu densitate aparenta, in stare uscata, mare > 1000 kg/m3,
utilizate pentru zidarii neprotejate si protejate ;
- elemente LD - din argila arsa cu densitate aparenta, in stare uscata, mica 1000 kg/m3,
utilizate pentru zidarii protejate ;
2. elemente pentru zidarie din silico-calcar
3. elemente pentru zidarie din beton (cu agregate obisnuite sau usoare)
4. elemente pentru zidarie din beton celular autoclavizat
5. elemente pentru zidarie din piatra artificiala
6. elemente pentru zidarie din piatra cioplita
2. Gruparea in functie de caracteristicile geometrice
Grupa 1
- Caramizi ceramice pline
- Caramizi ceramice cu goluri rotunde de uscare
- Blocuri cu goluri din beton usor cu volumul golurilor 25%
- Blocuri pline din beton celular autoclavizat
Grupa 2
- Caramizi ceramice pline cu goluri dreptunghiulare de uscare
- Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale
- Blocuri cu goluri din beton usor cu volumul golurilor cuprins intre 25%-50%
- Blocuri cu goluri din beton obisnuit cu volumul golurilor cuprins intre 25%-50%

3 Gruparea in functie de profilatia exterioara a elementului

- element cu toate fetele plane
- elemente cu locas de mortar
- elemente cu locas de mortar si amprente suplimentare pentru mortar
- elemente cu profilatie nut si feder
Tab.1 Tipuri uzuale de blocuri ceramice
Nr.
Tip Caracteristici
crt.
1.
BLOCURI CERAMICE
GV
Dimensiuni: 290x240x138mm

Masa informativa 8,6 kg/buc.

2.
BLOCURI CERAMICE
GV
Dimensiuni: 365x180x138 mm

Masa informativa 8,8 kg/buc.

3.
CARAMIZI
EFICIENTE
Dimensiuni: 240x115x88 mm; 290x140x88 mm

Masa informativa: 2,7 kg/buc; 4,2 kg/buc

4.
CARAMIZI PLINE
Dimensiuni: 240x115x63 mm

Masa informativa 2,3-2,7 kg/buc.

5.
BLOCURI CERAMICE
GO
Dimensiuni: 290x240x138 mm

Masa informativa 7,8 kg/buc.

6.
FASII CERAMICE
Dimensiuni: 400x350x75 mm

Masa informativa 9,3 kg/buc.

7.
CARAMIZI SUBTIRI
Dimensiuni: 240x115x30 mm

Masa informativa 1,4 kg/buc.

8. BLOCURI CERAMICE POROTHERM 38

Dimensiuni: 250x380x238 mm

Masa: cca 19 kg

Rezistenta la compresiune: min. 10 N/mm2

Conductivitate termica: 0,23W/mK

Rezistenta la transfer termic: 1,65m2K/W

Densitate aparenta: 0,78 kg/dm3

9. BLOCURI CERAMICE POROTHERM 30

Dimensiuni: 250x300x238 mm

Masa: cca 15 kg

Rezistenta la compresiune: min. 10N/mm2

Conductivitatea termica: 0,25 W/mK

Rezistenta la transfer termic: 1,2m2K/WW

 Densitate aparenta: 0,80kg/dm3
10. BLOCURI CERAMICE POROTHERM 25

Dimensiuni: 375x250x238mm

Masa: cca 19kg

Rezistenta la compresiune: min. 10 N/mm2

Conductivitatea termica: 0,33 W/mK

Densitate aparenta: 0,85kg/dm3

11. BLOCURI CERAMICE POROTHERM 38S

Dimensiuni: 250x380x238 mm
Rezistenta la compresiune: min. 7,5 N/mm2
Rezistenta la transfer termic: 1,773 m2 K/W
BLOCURI CERAMICE POROTHERM 30
Dimensiuni: 250x300x238 mm
Masa: cca 12 kg
Rezistenta la compresiune: min. 7,5 N/mm2

Rezistenta la transfer termic: 1,326 m2 K/W

13. BLOCURI CERAMICE POROTHERM 25S

Dimensiuni: 375x250x238 mm

Masa: cca 16 kg

Rezistenta la compresiune: min. 10 N/mm2

Conductivitate termica: 0,300W/mK

14. BLOCURI CERAMICE POROTHERM 20N+F

Dimensiuni: 500x200x238 mm

Masa: cca 23 kg

Rezistenta la compresiune: min. 10 N/mm2

Conductivitatea termica: 0,33W/mK

15. FASII CERAMICE 11,4N+F

Dimensiuni: 500x115x238mm

Masa: cca 13 kg
 Rezistenta la compresiune: min. 5 N/mm2

Conductivitatea termica: 0,33W/mK

16. FASII CERAMICE 10N+F

Dimensiuni: 500x100x238mm

Masa: cca 11kg

Rezistenta la compresiune: min. 5N/mm2

Conductivitate termica: 0,33 W/mK

17.
CARAMIZI
EFICIENTE CT240
Dimensiuni: 240 x 115 x 88 mm

Masa: cca 2,6 kg

Rezistenta la compresiune: min. 10N/mm2

Densitatea aparenta: 1,05 kg/dm3

5 PRINCIPII GENERALE DE ALCATUIRE
A ZIDARIILOR
In cadrul zidariei, blocurile se aseaza dupa

anumite reguli, astfel incat sa se asigure o

buna legatura si impanare intre ele, prin tesere si cu ajutorul mortarului. Blocurile se
-
aseaza unul langa altul formand randuri suprapuse. Dispunerea blocurilor pe randuri
se poate face pe cant - longitudinal sau transversal pe lat - longitudinal (lunguri) sau
transversal (curmezisuri) si mixt (dupa ambele directii).

Spatiile dintre blocuri se numesc rosturi si se umplu cu mortar pentru legatura.

Rosturile pot fi: orizontale si verticale. Un sir orizontal de blocuri impreuna cu rostul
aferent se numeste asiza.
Principiile de baza pentru alcatuirea unei zidarii sunt :
- Rosturile orizontale trebuie sa fie plane si orizontale pentru a se asigura
transmiterea uniforma a incarcarilor verticale la blocuri;
- Rosturile verticale sa fie alternante (decalate) de la o asiza la alta, astfel incat unui
rost vertical dintr-un rand sa-i corespunda un plin din randul urmator. In acest fel se
evita formarea unor sectiuni slabite in zidarie.
La executia zidariei se cer respectate, de asemenea, urmatoarele reguli:
- blocurile sa aiba fetele perpendiculare pe directia fortei, precum si o suprafata de
rezemare maxima;
- forma blocurilor trebuie astfel aleasa incat sa nu conduca la eforturi suplimentare in
zidarie;
- rosturile verticale transversale sa fie cat mai umplute cu mortar, pentru a nu se
diminua capacitatea de izolare termica a zidariei;
- grosimea optima a rosturilor verticale este de 10 mm iar a celor orizontale de cca.12
mm;
- la colturi, ramificatii si incrucisari trebuie asigurata o buna legatura a zidariei prin
tesere.
9 ALCATUIREA PERETILOR DIN ZIDARIE
Modalitatile de alcatuire a peretilor din zidarie sunt conditionate de urmatorii factori:
- pozitia in cadrul constructiei;
- rolul in cadrul constructiei;
- materialul de baza;
- structura zidariei.
În functie de acesti factori principiile, de alcatuire a peretilor din zidarie pot fi urmatoarele:
9.1 Peretii portanti exteriori pot fi realizati din:
- caramida plina presata;
- caramida cu goluri verticale (GVP);
- blocuri din beton cu agregate usoare;
- blocuri din BCA.
Peretii exteriori portanti vor avea, de regula, grosimea constanta pe toata inaltimea constructiei. In
cazul in care, din conditiile de rezistenta, este necesara ingrosarea lor, aceasta se face, de regula, spre
interior. Peretii exteriori trebuie sa aiba grosimea minima de o caramida sau un bloc, in cazul in care
conditiile de rezistenta si de stabilitate precum si cele de izolare termica, nu impun o grosime mai
mare. Golurile din peretii portanti trebuie sa fie, pe cat posibil, uniform distribuite de-a lungul
peretelui astfel ca plinul dintre doua goluri (spaletul) sa fie capabil sa satisfaca conditiile de rezistenta
si stabilitate. In zonele seismice peste gradul 7 se vor evita spaletii din zidarie simpla, introducandu-se
stalpisori.
9.2 Peretii despartitori neportanti au rol de compartimentare si sunt realizati, de obicei,
independent de structura de rezis¬tenta sau in conlucrare cu aceasta, in cadrul unor
structuri din zidarii portante. In acest caz, rol de pereti de contravantuire ai structurii de
rezistenta. Ei se rigidizeaza de peretii portanti prin tesere sau prin ancoraje, realizate din
bare de otel beton Φ6, asezate in rosturile orizontale ale zidariei, la 60 cm inaltime. Peretii
despartitori cu grosimea de 7,5 cm se executa cu mortar marca M 50 minimum, iar cei de
12,5 cm, cu mortar marca cel putin M 25.
9.3 Peretii despartitori cu supralumina sau cei care nu ating tavanul se rigidizeaza
cu contraforti de zidarie sau cu montanti rigizi, stalpisori din beton armat
ancorati, jos si sus, in plansee.
Fig. 10 Pereti interiori neportanti
9.4 Peretii interiori de umplutura sunt acei pereti care se realizeaza dependent
de o structura de rezistenta din beton armat avand rolul de compartimentare si,
eventual, de realizare a unor zonari antifoc sau cu rol de izolare fonica. Ei se
realizeaza din urmatoarele materiale:
- caramizi sau blocuri ceramice
- blocuri din beton cu agregate usoare
- blocuri si placi din BCA
- blocuri si placi din ipsos
- caramizi si piese presate din sticla.
De obicei acesti pereti se ancoreaza de elementele de beton armat (stalpi, stalpisori) prin ancore
metalice, rigle din profile indoite la rece etc. in scopul rigidizarii lor de structura de rezistenta.

Fig. 11 Pereti de umplutura

9.5 Peretii portanti interiori se realizeaza din urmatoarele materiale:
- caramida plina presata
- caramida cu goluri verticale (GVP)
- blocuri din beton cu agregate usoare
- blocuri din BCA
Peretii portanti interiori trebuie sa aiba grosimea minima de o
caramida sau un bloc (25 cm), in cazul in care necesitatile de
rezistenta si stabilitate precum si cerintele de izolare fonica nu
impun prevederea unei grosimi mai mari. Grosimea acestor pereti
mai este determinata din conditiile impuse de prevenirea incendiilor
sau de efectele exploziilor, in functie de sarcina termica, de
categoria de pericol de incendiu si de rolul de compartimentare
(perete antifoc sau pereti pentru intarzierea propagarii incendiului).
Marirea grosimii peretilor portanti interiori la nivelurile inferioare se
va face pe cat posibil simetric cu exceptia celor de la rosturile de
dilatatie sau la case de scari.
Fig. 12 Perete interior portant
10 ALCATUIREA ZIDARIILOR
Principalele modalitati de alcatuire a zidariei sunt conditionate de
urmatoarele criterii principale:
10.1 Structura zidariei:
- ZIDARIE SIMPLA, alcatuita din caramizi sau blocuri asezate in randuri
orizontale, cu rosturi orizontale si verticale (alternate).
- ZIDARIE ARMATA, in masa caruia este inglobata o armatura de otel care
trebuie sa reziste impreuna cu zidaria la diferite solicitari.
Fig. 16 Zidarie armata

- ZIDARIE COMPLEXA, alcatuita din zidarie intarita cu elemente din beton

armat monolit (stalpisori) - executate concomitent, astfel incat aceste doua
elemente sa conlucreze sub actiunea eforturilor ce apar in zidarie.
Fig. 17 Zidarie complexa
- ZIDARIE MIXTA, alcatuita din zidarie si beton simplu, folosita la realizarea
peretilor exteriori ai subsolului atunci cand conditiile functionale nu permit
executarea acestor pereti din beton.
- ZIDARIE in TREI STRATURI, alcatuita din doi pereti de zidarie din acelasi material, sau
din materiale diferite, cu strat de aer sau izolatie termica la mijloc, in scopul Izolarii
termice sau fonice.
10.2 Modul de asezare a caramizilor
- pe muchie (cant) in care caz latul caramizii este asezat pe inaltime;
- pe lat, in care caz latul caramizii este asezat orizontal, fie in lungul fie in curmezisul
zidariei;
10.3 Modul de executie a rosturilor
- rosturi pline, care sunt umplu¬te cu mortar cel putin pana la fata zidariei. Ele se pot
prelucra netede si se numesc rosturi drepte sau rosturi la fata sau proeminente caz in
care se numesc rosturi iesite;
- rosturi goale, care sunt umplute cu mortar pana la fata zidului. Exista rosturi concave,
tesite, dublu tesite, intrate sau dublu tesite iesite.
10.4 Grosimea zidariei
-

1/4 caramida - zidarie pe cant (pe muchie);

1/2 caramida - un singur rand de caramizi asezate in

lung;
1 caramida - doua randuri de caramizi in lung si unul in
lat ;
1 1/2 caramizi - un rand de caramizi asezate in lung si
un rand de caramizi in lat;
- 2 caramizi - doua randuri de caramizi asezate in lat
sau doua randuri de caramizi asezate in lung si un rand
de caramizi asezate in lat.
10.5 Zidaria din caramizi sau blocuri ceramice, simpla,
se alcatuieste din caramizi intregi, sau fractiuni de
caramizi necesare realizarii tesirii la legaturi , ramificatii,
colturi, etc. Rosturile verticale se tes pentru ca
suprapunerea sa se faca la colturi pe minimum 1/4
caramida in lungul zidului si de 1/2 caramida pe
grosimea acestuia. Teserea se face in mod obligatoriu la
fiecare rand. Grosimea rosturilor orizontale va fi de 12
mm, iar cea a rosturilor verticale de 10 mm.
in camp
colturi

intersectii

ramificatii
Legaturile intre ziduri la colturi, intersectii, ramificatii, se executa alternativ, in
functie de tipul de caramizi si blocuri ceramice utilizate, astfel, intrerupandu-se
primul rand de caramizi la un zid, la celalalt rand continuu, procedandu-se invers
si asa mai departe pe toata inaltimea zidului. De asemenea trebuie avuta in
vedere, la alcatuirea acestui tip de zidarie, ancorarea peretilor despartitori de
elementele structurii cu bare de ancoraj prinse cu bolturi de stalpi si introduse in
rosturile zidariei.

10.6 Zidarie armata

Zidaria armata are inglobata, in masa ei, armatura, sub

forma de bare de otel beton sau plase sudate.
Armaturile se prevad la colturi, ramificatii, intersectii de
ziduri, sub ferestre, la plinurile dintre ferestre care nu
sunt legate cu peretii de rigidizare, la o distanta de 0,60
m pe verticala, lungimea pe orizontala este de 1 m.
10.7 Zidarie complexa
Zidaria complexa este prevazuta la diverse intervale cu stalpisori si centuri din beton armat.
Pozitiile principale ale elementelor din beton armat sunt la colturi, la goluri de usi, intersectii,
ramificatii, in plinurile inguste. Dimensiunea minima va fi de 25 cm, iar stalpisorii vor fi legati
de zidarie cu bare de otel beton sau plase sudate (eventual strepi).
Bibliografie

Zidariecasaconstruieste.ro
Wikipedia.rp
Constructiiceramice.ro
Casadinzidariecublocuriceramice