Data: 01.09.

16
Instituţia: Gimnaziul Cuconestii Noi
Clasa : a VI-a „A”
Disciplina: Ora dirigenţiei
Tipul lecţiei: de consiliere
Timpul: 45 minute
Subiectul: „Republica Moldova-un sfert de veac”

Subcompetente: Conştientizarea responsabilităţii fiecărui cetăţean în perpetuarea patrimoniului cultural şi

material al ţării

Obiective operaţionale:
 să înţeleagă noţiunea de patrie;
• să sesizeze înţelesul despre formarea Ţării Moldova;
• să descrie simbolurile statului;
• să respecte valorile materiale şi spirituale ale poporului;

1
 Metode şi procedee
Problematizare
Experimentul meditativ
Proiect de grup: (al clasei)
Forme de organizare Mijloace instrucţionale
Activitatea frontală Fişa de lucru
Activitate în grup Textul”Casa
Activitate în perechi părintească”
Activitate individuală

Suport
bibliografic:
 Învăţ să fiu. Ghid pentru psihologi şcolari, diriginţi, profesori, Chişinău, 2006.
 Ora de dirigenţie în gimnaziu: îndrumări şi texte în sprijinul profesorului diriginte/Traian
Cosma. - Ed. a 2-a.- Bucureşti: Editura didactică şi Pedagogică, 2007.

2
 Demersul lecţiei
Evenimentele Activitatea profesorului - elevului Strategii didactice
instrucţionale
1 2 3
Evocare  Bună dimineaţa! Bine aţi revenit pe băncile şcolii. Mă bucur să vă văd plini Activitatea frontală
de energie,dornici de a face carte. Dacă să fiu sinceră sunt foarte curioasă să
va revad dupa o vacanta atit de lunga
Vreau să vă uitaţi şi să-mi spuneţi ce ţin eu în mână.
Ţin în mână o piatră. Am găsit-o în curtea şcolii şi am numit-o „Piatra
Recunoştinţei”. Ea va trece prin mâinile voastre şi fiecare din voi veţi mulţumi
Domnului pentru un lucru pe care-l aveţi.
Voi începe cu mine. Mă numesc Loghin Stela. Sunt foarte optimistă şi-i
mulţumesc Domnului pentru faptul că mi-a dat posibilitatea să fiu astăzi alături de
voi.
Deci, să fie prima piatră de temelie în activitatea noastră şi să ne fie de bun augur.

 Voi recita poezia

„ O ţară ,o casă, un grai”

Atât mi-e de ajuns pentru trai:
Realizarea
O ţară, o casă, un grai.
sensului Dar nu orice ţară, frumoasă,
Ci ţara în care-s acasă.

O casă-în care să-mi vină

3
 Din liniştea ţării lumină.
Un grai-din născare ales,
În ţară şi-n casă-nţeles.
O ţară, o casă, un grai-
Atât mi-e de-ajuns pentru trai.

V. Romanciuc

 Eu cred că deja v-aţi dat seama despre ce vom vorbi azi la prima temă de discuţii
şi nu numai azi, dar şi pe parcursul anului şcolar.

Citesc titlul lecţiei: Să păstrăm cu dragoste tot ce

alcătuieşte patria Fişa de lucru
Sandu este trist
Activitate în perechi
 Afişez o imagine cu o faţă îngândurată.
___Spuneţi-mi, vă rog, de ce este Sandu trist? Chiar mi se pare că-i este dor de
cineva. Cum credeţi de cine sau de ce îi este dor?

 Repartizez textul” Casa părintească”.

4
 Casa părintească

Asta a fost demul. Pe atunci Sandu era mic. Tata îl purta pe la doctori, dar
degeaba.
__Du copilul la mare, în ţările calde, i-a spus un doctor.
__Păi dacă ar fi rândunică, a oftat tata.
Dar Sandu era palid ca lămâia şi se topea văzând cu ochii. A vândut calul, a Activitate frontală
vândut vaca, viţelul şi a adunat bani pentru drum.
L-au urcat pe Sandu în tren. Şi s-a dus. Îl aştepta câinele la poartă, iar mama
lăcrima.
__Dacă ar fi o rândunică, ar găsi drumul acasă, plângea mama.
Au trecut mulţi ani… Şi iată că vine în sat un plic înflorit cu timbre şi
ştampile. « Am scăpat de o boală şi am dat peste alta, scria Sandu. Dorul de
casă părintească-asta e boala cea mai grea ».
Iar într-o zi mama vede la portiţă un om alb-alb la cap. Oare de ce nu latră
câinele?
Omul s-a lăsat în genunchi şi a intrat în ogradă, sărutând pământul.
__E Sandu ! a scăpat mama o farfurie. Sărmanul, e mai cărunt decât mine!
Omul a înconjurat casa în genunchi.
__Sandu! s-a apropiat mama.
Omul s-a uitat lung la dânsa. N-a zis nimic.
__E mut, săracul! a început mama să plângă.
Omul s-a ridicat în picioare. Dar tot atunci s-a lăsat iarăşi în genunchi şi a

sărutat pragul. Apoi a sărutat ferestrele...S-au adunat mulţi oameni.

__E mut ori a uitat limba?a întrebat o femeie. Abia spre seară i s-a întors

5
graiul.
__Bună seara, mamă! a zis Sandu şi a îmbrăţişat-o. Dar cum să îmbrăzişeze
casa?

După Spiridon Vangheli

Pun întrebări în baza textului:
1. Ce s-a întâmplat cu Sandu? Activitate frontală
2. Ce trebuiau să facă părinţii, ca să-l trateze ?
3. Ce a făcut tatăl?
4. Cât timp Sandu nu a fost acasă?
5. Ce le-a scris el? De ce îi era lui dor?
6. Ce a făcut feciorul, când s-a întors acasă?
7. De ce nu putea vorbi?
8. Cum credeţi ce înseamnă pentru Sandu Patria?Dar pentru voi?
- Să vedem ce înseamnă pentru alte personalităţi notorii Patria.(Afişez maxime
despre patrie.Vezi anexa).
–Ce înseamnă pentru fiecare din voi Patria?
Fiecare elev lipeşte câte o raza pe care este scris răspunsul la întrebare.

Ce este Activitate individuală

pentru tine
Patria?

- Ţin în mână o scrisoare . Dar nu o scrisoare obişnuită, ci o scrisoare-

6
 testament.

 Scrisoarea bunelului
Un bunel i-a lăsat drept moştenire nepotului său un testament în care scrie:

„Dragă nepoate,
Cine nu-şi cunoaşte trecutul ţării, nu poate să înţeleagă prezentul şi nu va Fişa de lucru
putea să vadă viitorul” Testamentul

- Cum înţelegeţi acest mesaj?

- Ce acţiuni veţi întreprinde dacă veţi primi un astfel de testament?

 Eu vă propun să trecem prin prisma cunoştinţelor ceea ce

constituie o ţară.

Formez 4 grupuri.
 Activitate pe grupuri

Discutaţi, apoi fixaţi ideile-cheie(principale) pe postere: Activitate în grup

I grup: Legenda despre formarea Ţării Moldova;
II grup: Simbolurile ţării;
III grup: Personalităţi ale neamului;
IV grup: Obiceiuri şi tradiţii ale neamului;

7
  Prezentarea rezultatelor activităţii grupurilor

 Formulează un argument:
a) Unde-i patria, acolo-i bine
b) Unde e bine, acolo e patria

 Voi recita poezia „Patria”, de Ion Brad

1.Patria e primul nostru leagăn;

Drumul până-n prag şi înapoi,
Plopii-n faţa casei şi-un mesteacăn
Reflecţia Ori un tei ce freamătă în noi.

2.Patria e cartea de citire,

Cântecele toate scrise-n ea,
Tot ce-nveţi cu dor şi cu uimire,
De la firul ierbii pân-la stea.

3.Patria e marea şi sunt munţii

Care ne îndeamnă spre-nălţimi
E lumina ochilor şi-a frunţii,
Tot ce înălţăm şi ce iubim.

8
Grupul I

Legenda despre formarea Ţării Moldova.

MOLDA, CĂŢELUŞA LUI DRAGOŞ VODĂ

Legenda lui Dragoş spune ca numele de Moldova, de Moldavia, vine de la căţeaua lui, care a murit la vânătoarea
zimbrului. Dragoş, îndurerat si cu lacrimi in ochi, ar fi numit ţara după cum işi botezase si căţeaua... Moldavia.
Termenul de Moldova apare din secolul al XIV-lea în forma de Moldo-Vlahia, deci Valahia Moldovenească, pentru că
exista o Unguro-Vlahie, deci ceea ce numim noi Ţara Romănească", explica istoricul. Legenda spune că Dragoş a
botezat un râu cu numele de Moldova, iar de aici şi-a luat ţara numele.

9
 Grupul II
Simbolurile statului

Din Constituţia Republicii Moldova

Art. 12 Simbolurile statului

1.Republica Moldova are drapel, stemă şi imn.

2. Drapelul de Stat al Republicii Moldova este tricolor: culorile sunt dispuse vertical, în ordinea următoare, începând
de la lance: albastru, galben, roşu. În centru, pe fâşia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a Republicii
Moldova.

3. Stema de Stat a Republicii Moldova reprezintă un scut tăiat pe orizontală având în partea superioară cromatică
roşie, în cea inferioară - albastră, încărcat cu capul de bour având între coarne o stea cu opt raze. Capul de bour este
flancat în dreapta de o roză cu cinci petale, iar în stânga de o semilună conturată. Toate elementele reprezentate în scut
sunt de aur (galbene). Scutul este plasat pe pieptul unei acvile naturale purtând în cioc o cruce de aur (acvila cruciată)
şi ţinând în gheara dreaptă o ramură verde de măslin, iar în cea stângă un sceptru de aur.

4. Imnul de Stat al Republicii Moldova se stabileşte prin lege organică.

5. Drapelul, stema şi imnul sunt simbolurile de stat ale Republicii Moldova şi sunt ocrotite de lege.

10
Grupul III

Personalităţi ale neamului

Ceea ce ne poate prezenta ca naţiune şi ca identitate sunt: graiul,muzica, dansul, cântul,

portul,obiceiul. Un rol important în evoluţia culturii a avut şi literatura. De la mic la mare, oamenii sunt
însufleţiţi de operele lui V. Alecsandri, M. Eminescu, I. Creangă, G. Vieru, S. Vangheli, i.Druţă ş.a.

Scriitorii şi poeţii au descris năzuinţele poporului spre libertate, au cinstit vitejia marilor personalităţi,
au descris frumuseţea plaiului natal şi dragostea de ţară.

Astfel oamenii învăţaţi, culţi şi inteligenţi sunt cei care transformă haosul şi dezordinea în Creaţie şi
Frumos, dau sens vieţii pe pământ.

Grupul IV

11
Obiceiuri şi tradiţii ale neamului

Moldova este o ţară europeană ,o ţara populata, preponderent, de moldoveni (români), cât si de multe minorităţi naţionale:
ucraineni, bulgari, găgăuzi, ruşi, evrei, ţigani, nemţi, cehi etc.
Oricât insa de pestriţa nu ar fi populaţia de aici, cea mai importanta calitate a ei este ospitalitatea. In Moldova fiecare oaspete este
primit cu o deosebita căldura. Gospodarul casei întotdeauna va găsi pentru el un pahar de vin bun moldovenesc, iar gospodina –
cele mai alese bucate. Oaspeţii sunt, de obicei, invitaţi in „Casa Mare”.

Sărbători in Moldova sunt multe si variate.

Sărbătorile de iarna, de exemplu, sunt însoţite de colinzi, haituri, scenete teatralizate ale copiilor si maturilor de la casa la casa,
vestind cu bucurie sosirea unui An Nou. De fapt, în această perioadă sărbătorile calendarului agricol tradiţional se suprapun cu
cele creştine, legate de Naşterea lui Hristos – Crăciunul.

O sărbătoare tradiţionala moldoveneasca este "Mărţişorul" – simbolul primăverii. La fel, primăvara este serbat Paştele – o
sărbătoare religioasă populară în Moldova.

Moldovenii în timpul sărbătorilor pot participa la un şir de evenimente culturale: concerte („Mărţişor”, „Cireşar”, „Va invita
Maria Bieşu” etc.), parade si manifestări de masă de Ziua Independentei, „Limba Noastră”, hramurile oraşelor si satelor etc.
Pe buna dreptate se zice ca orice oaspete în Moldova este şi prieten.

12
13
„Amemus Patriam!”
(l.latină)
„Să ne iubim Patria!”

14
„Patria sunt eu, eşti tu, e
tot ceea ce iubim, tot ceea
ce visăm, tot ceea ce va fi
când nu vom mai fi noi.”
Romain Rolland
15
 „Patria este
neliniştea
fericită a inimii
mele”
16
Gr. Vieru
„Patria este pământul plămădit cu
sângele şi întărit cu oasele
înaintaşilor. Pentru ca să fie o
patrie, trebuie mai întâi să fie religia
strămoşilor, sfânta cuminicătură a
sufletelor calde adoraţie a acelora,
17
care au fost şi nu mai sunt decât
ţărână şi oase.” Barbu Ştefănescu Delavrancea

18
 „Patria e locul
unde am iubitşi
am fost iubit.”
Alecu Russo
19