Sunteți pe pagina 1din 3

Albert Bandura

Dezvoltarea personalității

Învățarea observațională (modelarea)

Spre deosebire de Skinner, Bandura susține că, pentru ca învățarea să aibă loc, nu este
neapărat nevoie să se manifeste un comportament care să fie întărit. Modelarea (învățarea
observațională sau învățarea socială) implică învățarea prin observarea comportamentului altor
oameni și a consecințelor acestuia pentru ei și este responsabilă pentru marea majoritate a
învățării umane.

Bandura susține că dacă porumbeii sau șobolanii din experimentele de condiționare


operantă ale lui Skinner s-ar fi confruntat cu pericole precum înecul sau electrocutarea, ar fi ieșit
la iveală limitările acestei forme de învățare. "Învățarea observațională este vitală atât pentru
dezvoltare, cât și pentru supraviețuire. Întrucât greșelile pot produce consecințe costisitoare sau
chiar fatale, perspectivele supraviețuirii ar fi într-adevăr reduse dacă învățarea ar fi posibilă
numai prin suportarea consecințelor încercării și erorii"

Într-un renumit experiment timpuriu, niște copii preșcolari au urmărit timp de 10 minute
un adult care lovea cu mâinile și picioarele o păpușă Hopa-Mitică gonflabilă și o aruncă prin
cameră. Adultul striga chiar "Trage-i una în nas! Lovește-l! Dă-i cu piciorul!". De aceea, copiilor
le-au fost date câteva jucării ispititoare și au fost lăsați să se joace timp de câteva minute. Ei au
fost frustrați, apoi prin separarea jucăriilor atrăgătoare și duși în altă cameră, unde se aflau câteva
jucării obișnuite și o păpușă Hopa-Mitică. Copiii care l-au urmărit pe adultul agresiv au fost
înclinați să se comporte agresiv cu păpușa Hopa-Mitică decât copiii care au fost frustrați, dar nu
au urmărit comportamentul agresiv.

Procese ale învățării observaționale:

 Cogniția ne imaginăm în aceeași situație și atrăgând consecințe similare


 Imitația nu este vorba doar de a repeta niște gesturi. Noi formulăm reguli,
concepte și concluzii pornind de la ceea ce observăm și putem aplica aceste
deducții astfel încât să ajungem la un comportament înrudit, dar nu identic.
 Ȋntărirea/ Recompensa

Aplicații suplimentare ale teoriei lui Bandura

Copiii pot manifesta comportamente patologice pentru că aceste acțiuni sunt întărite, ca
atunci când un profesor bine intenționat dar nepriceput acordă atenție unei eleve timide numai
când ea se separă de colegii ei de clasă și stă îmbufnată. Astfel, eleva învață să se aștepte ca
izolarea de colegi și atitudinea îmbufnată să fie recompensate de preocuparea profesorului.
Fobiile sunt legate de autoeficacitatea percepută și de expectații. De exemplu, oamenii care au
fobie de înălțimi mai mari de două etaje. Ei vor simți o anxietate și o excitație fiziologică redusă
în fața amenințărilor pe care cred că le pot controla. Însă, când sunt confruntați cu amenințări
cărora nu cred că le pot face față (au o autoeficacitate percepută redusă), precum a se îndrepta
spre un loc aflat în ultimul rând al unui stadion de fotbal, anxietatea și nivelul lor de excitație
cresc în mod pronunțat.

Autoeficacitatea percepută redusă este asociată cu depresia. Depresia poate rezulta dintr-
o incapacitate de a controla gândurile negative asociate.

Psihoterapia

Indivizii cu tulburări psihice suferă de o problemă supărătoare: nu pot manifesta


comportamente prin intermediul cărora se așteaptă recompense sau să evite probleme. Scopul
psihoterapeutului este de a ajuta indivizii să învețe să creadă că pot atinge obiectivele dorite prin
propriile lor eforturi.

Bandura este critic atȃt față de tehnica freudiană a "terapiei cuvântului" cât și față de
teoria comportamentală:

Cel mai mare beneficiu pe care îl pot aduce tratamentele psihologice nu sunt
remediile specifice pentru probleme punctuale, ci instrumentele sociocognitive necesare
pentru a gestiona eficient orice situație care poate apărea.
Tehnici terapeutice

Unui client care este anxios sau inabil pentru a adopta comportamentele dorite i se pot
prezenta unul sau mai mulți oameni care să demonstreze aceste comportamente fie pe viu, fie
filmați, iar clentul să le imite.

Un copil care se teme de câini poate vedea cum un altul care întâi observă un câine de la
distanță, apoi se apropie din ce în ce mai mult ca în final acesta să îl mângâie. ( o formă de
"modelare treptată").