Sunteți pe pagina 1din 9

Contabilitatea creativă - rezultat al presiunii exercitate de

utilizatorii de informaţie contabilă

Masterand,
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

„Contabilitatea creativă este o reţetă a dezastrului”


David Schiff

Abstract
Contabilitatea creativă este una dintre practicile manipulative care, de-a lungul timpului,
şi-a infipt adânc rădăcina în domeniul financiar. Cu toate că această practică respectă legea, ea
induce intenţionat în eroare utilizatorii de informaţii financiare creând o imagine distorsionată
a companiei. Astăzi contabilitatea creativă a devenit un fenomen complex şi evolutiv cu
efecte îngrijorătoare pentru specialiştii din domeniu.
În acest articol încerc să explic motivele care stau la baza adoptării acestui tip de
comportament, presiunile ce le exercită utilizatorii externi dar şi consecinţele negative ce nu
vor întarzia să apară daca aceste practici de disimularea a informaţiei contabile vor continua şi
în viitor. Articolul continuă cu un studiu comparativ care pune faţa în faţa tratamentele
contabile corecte cu cele creative. În încheiere vin cu o serie de măsuri care ar putea limita
creativitatea în contabilitate.

Key words
Contabilitate creativă, cosmetizarea conturilor, utilizatorii de informaţie contabilă

1. Introducere
Orice afacere de succes are la bază cel puţin aceste trei ingrediente şi anume, spirit
antreprenorial, creativitate şi originalitate. Însă ce se întâmplă atunci când creativitatea se
strecoară în singurul departament în care nu are ce căuta. Teresa Amabile1 a întrebat directorii
de companii unde nu-şi doresc să aibă oameni creativi, ei răspundeau invariabil în

1
Director la Harvard Business School, şi-a dedicat întreaga sa viaţă cercetărilor în domeniul creativităţii.

1
departamentul de contabilitate, şi apoi râdeau datorită conotaţiei negative pe care o are
creativitatea în domeniul contabilitătii.
Contabilitatea creativă este folosită pentru a impresiona utilizatorii de informaţie
contabilă. Este o manoperă executată cu ingeniozitate prin practici subtile şi sofisticate, ceea
ce îi permite să fie depistată cu întârziere. Acest tip de contabilitate derivă din contabilitatea
standard şi apare pe fondul ineficienţei în domeniul de activitate. Distorsionarea informaţiilor
din contabilitate are ca rezultat punerea companiilor într-o lumină favorabilă. Deşi nu este o
acţiune de rea-credinţă, ea induce în eroare investitorii, partenerii de afaceri şi statul.

2. Contabilitatea creativă.Imagine de ansamblu

Ce este contabilitatea creativă?

Contabilitatea creativă este o practică comună la nivel global care produce pe bandă
rulantă situaţii financiare care se potrivesc unui anumit scop în spatele căruia se ascund
interese financiare. Este adesea numită şi contabilitate agresivă căci implică manipularea
cifrelor, nefurnizând informaţii contabile corecte, fiabile şi fără erori. Practic asistăm la o
“transformare a cifrelor contabilităţii financiare din ceea ce sunt în ceea ce preparatorii
situaţiilor financiare doresc să fie, profitând de regulile existente sau ignorând o parte sau
toate regulile”2.

Motivaţiile ce stau la baza contabilitătii creative.


Motivele ce stau la baza contabilităţii creative sunt din cele mai variate. Uneori motivele
pot să fie neconvenţionale cum ar fi “dorinţa” de a învinge sistemul, dar de cele mai multe ori
motivele se învârt în jurul intereselor financiare.
Scopurile managementului vizează îndeosebi:
 atragerea împrumuturilor,
 păstrarea reputaţiei,
 facilităţi la rambursarea creditelor,
 păstrarea relaţiilor cu furnizorii şi clienţii,
 plata unor taxe şi a unor dividende mai mici, etc

2
Kamal Naser “Creative financial accounting” 1993

2
În tabelul de mai jos sunt ilustrate motivele ce stau la baza contabilităţii creative dar şi
impactul acestora asupra conturilor:

Motivaţii pro contabilitate Explicaţia Impactul ce se crează asupra


creativă conturilor
Obţinerea bonusurilor Bonusul este bazat pe profit. Cu - supraevaluarea veniturilor
cât profitul este mai mare cu - subevaluarea costurilor şi a
atât bonusul va fi mai mare. cheltuielilor
- supraevaluarea activelor
- subevaluarea pasivelor
Plata unor taxe mai mici Cu cât profitul este mai mare cu - venitul este subevaluat
atât impozitul va fi mai mare. - costurile şi cheltuielile sunt
supraevaluate
- pasivele sunt supraevaluate
- activele pot fi subevaluate
Împrumuturi noi, obţinerea unor Cu cât riscul este mai mic cu - minimizarea datoriilor
rate avantajoase la atât rata dobânzii percepută de - supraevaluarea activelor
împrumuturile deja existente creditori va fi mai mică. - subevaluarea pasivelor
- supraevaluarea veniturilor
Reducerea la minim a preţului La cumpărarea unor acţiuni - subevaluarea veniturilor
acţiunilor. interesul este de a plăti preţul - supraevaluarea costurilor şi
cel mai mic. a cheltuielilor
- subevaluarea activelor
- supraevaluarea pasivelor
*sursa: www.creativeaccounting.net

3. Contabilitatea creativă şi presiunile utilizatorilor externi

Fiecare companie are propriile interese. Aceste interese însa sunt umbrite de presiunile
care se exercită în fiecare moment asupra activităţii lor. Presiunile cele mai mari vin din
partea utilizatorilor externi.

Fig 1. Utilizatorii externi

Presiunea venită
din partea
statului

Presiuni venite din Pro Presiuni venite din


partea partenerilor Contabilitate partea investitorilor
comerciali şi sociali creativa

Presiunea venita din


partea creditorilor
bancari

3
 Presiunea venită din partea statului
Statului prin organismele de control şi de reglementare pun cea mai mare
presiune.Acestea nu fac altceva decât să dezorienteze şi să demoralizeze. Problemele
existente: legislaţie impredictibilă şi fiscalitate excesivă. Pe lângă multitudinea de taxe,
impozite şi contribuţii, suntem adesea luaţi pe nepregătite de modificările care apar peste
noapte în legislaţie. Suntem sufocaţi de coduri, legi, hotărâri de guvern, ordonanţe de urgenţă,
norme de aplicare, modificări şi abrogări. Aceste probleme oferă scuza perfectă, pentru a
manipula cifrele contabile. Mai avem pe deasupra şi o altă verigă slabă: standardele contabile.
Acestea sunt vagi, inexacte şi interpretabile.
Concluzia: reglementările actuale permit, uneori la limită, acest fenomen. Companiile
profită de incoerenţa din reglementările legislative pentru a-ţi usura cum pot sarcina fiscală.

 Presiunea venită din partea investitorilor


Investitorii sunt interesaţi, cu predilecţie, de capacitatea companiilor de a realiza
câstiguri viitoare. Aceştia încurajează aceste practici prin importanţa excesivă pe care o dau
rezultatului contabil. Investitorii nu reprezintă un grup omogen. O parte din investitori deţin în
companie acţiuni ordinare iar o alta, acţiuni preferenţiale. E lesne de înţeles de ce prima
categorie e interesată de creşterea afacerii iar cea de-a doua, de siguranţa profitului. Şi cum
managementul doreşte să dea dividende cât mai mici atunci apelează la tehnicile de
contabilitate creativă.

 Presiunea venită din partea partenerilor comerciali şi sociali


Performanţele nesatisfăcătoare ale companiilor, datorate incompetenţei
managementului, afectează relaţiile comerciale şi sociale. Pe de-o parte avem partenerii
comerciali. Pe furnizori îi interesează în ce măsură societatea va fi capabilă să-şi
îndeplinească obligaţiile financiare iar pe clienţi îi interesează continuitatea activităţii
societăţii. Managementul are numai de câstigat de pe urma acestor relaţii. De la furnizori -
credite comerciale, de la clienţi - fidelitate. Pe de altă parte avem salariaţii care sunt interesaţi
de performanţele şi perspectivele companiei. Interesul lor este majorarea salariilor şi
securitatea locurilor de muncă. Cum managementul preferă investiţiile în detrimentul
majorării salariilor atunci tehnicile de contabilitate creativă vor acţiona asupra profitului.

4
 Presiunile venite din partea creditorilor bancari
Pe creditorii bancari îi interesează capacitatea companiei de a rambursa împrumuturile.
Creditorii pot să-i micşoreze oricând termenele de rambursare a creditelor dacă performanţele
societătii nu sunt nici măcar satisfăcătoare. Şi în acest caz, soluţia managementului este tot
contabilitatea creativă.

Concluzia : managementul fiind încolţit din toate părţile, alege calea mai usoară pentru
a-şi atinge scopurile, aceea de a umbla la cifrele din contabilitate.

4. Cele mai folosite practici de contabilitate creativă


Practicile de contabilitate creativă au ca scop “optimizarea” rezultatelor conţinute în
situaţiile financiare. Ingineriile contabile care se fac pentru a pune într-o lumină favorabilă
poziţia financiară şi performanţele sunt legale făcând din utilizatorii informaţiei contabile
adevărate marionete în mâinile companiilor. Practicile creative vizează în special evaluarea
stocurilor, crearea şi/sau reducerea provizioanelor, capitalizarea costurilor, metodele de
amortizare şi reevaluările imobilizărilor corporale.
Consecinţele acestor practici
Contabilitatea creativă este de fapt un impediment în calea realizării unei activităţi
eficiente. Consecinţele nu pot fi altele decât negative atât pentru cei care urmează această cale
cât şi pentru utilizatorii externi. Practicile de contabilitate creativă aduc pagube financiare şi
pierderi semnificative în toate taberele. Practica aceasta agresivă aduce mai înainte de toate
prejudicii firmei iniţiatoare. Companiile ce recurg la aceste practici ar trebui să fie conştiente
de faptul că manevrele pe care le fac în conturi tind să treacă graniţa în spaţiul fraudei. Este
doar un mic pas către activităţile de falsificare, obţinerea frauduloasă de fonduri, ilegalităţi
fiscale, vamale şi bancare. Acest “joc” scapă la un moment dat de sub control şi poate avea
acelaşi final dezastruos ca al corporaţiilor americane gen WorldCom, Enron şi Andersen.

5. Studiu de caz

Compania de telecomunicaţii “PhoneService” desfăşoară activităţi de telecomunicaţii


prin reţele de cablu şi comerţ cu amănuntul al echipamentelor. Tabelul de mai jos conţine
câteva operaţiuni ale companiei şi tratamentele contabile adoptate de aceasta. Coloana din
dreapta conţine tratamentele contabile corecte.

5
Operaţiuni Tratamentul contabil Tratamentul contabil corect
ales de companie
- 18 februarie 2005, compania a - Compania a înregistrat - amortizarea licenţei trebuie să
achiziţionat o licentă pentru amortizarea începând cu înceapă atunci când reţeaua de
telecomunicaţii în valoare de luna martie a anului 2005 comunicaţii şi licenţa sunt
120.000 lei cu o durată utilă de cu suma de 1.000 lei/lună disponibile pentru utilizare, de la 1
viaţa de 10 ani. Pe 25 aprilie martie 2008. La sfârşitul anilor
compania a început construcţia 2005, 2006 şi 2007 licenţa va fi
reţelei de comunicaţii care va fi testată pentru depreciere.
utilizată începând cu 1 martie
2008
- la data de 25 august 2006, - trendul descendent a - compania trebuia să amortizeze
compania achiziţionează o nouă determinat compania să licenţa utilizând metoda liniară.
licenţă la costul de 80.000 lei amortizeze costul
pentru un nou sistem de aferentei licenţe utilizând
telecomunicaţii. Durata de viată metoda degresivă.
este de 10 ani. Numărul clienţilor
abonaţi la noul serviciu se
estimează că va creşte până la 2
milioane în primul an urmând
apoi să scadă în următorii patru
ani cu câte 200.000 de clienţi/an.
- în anul 2007, compania achită - entitatea a înregistrat la - compania trebuia să înregistreze cei
furnizorului Alpha Pro suma de cheltuielile aferente 30.000 de lei în bilanţul contabil în
30.000 de lei, într-o singură anului 2007 suma de categoria cheltuieli în avans, suma ce
transă, urmând ca în următorii 20 34.000 lei. urma a fi transferată, pe o bază
de ani să-i achite acestuia suma liniară, de-a lungul perioadei de 20 de
de 4.000 lei/lunar pentru a avea ani la cheltuieli în contul de profit şi
acces pe terenul pe care e pierdere.
amplasată reţeaua de
telecomunicaţii.
- la începutul lunii ianuarie 2008, - compania a recunoscut - cheltuielile cu dobânda pot fi
compania a obţinut un credit o imobilizare corporală în capitalizate din momentul în care
bancar pe termen lung de curs la nivelul sumei de lucrarea la reţea a început.
600.000 de lei cu o rată a 560.000 de lei. - În perioada ianuarie-martie 2008
dobânzii de 10% pentru trebuia recunoscută o cheltuială cu
extinderea reţelei de acoperire, dobânda de 15.000 de lei. Începând
operaţiune care se estimează că cu luna aprilie dobânda aferentă putea
se va întinde pe o perioadă de 3 fi capitalizată în costul activului.
ani. La 1 aprilie 2008 au început -La sfârşitul anului 2008 trebuia
efectiv lucrările la reţea, recunoscută o imobilizare în curs de
cheltuielile directe înregistrate execuţie în sumă de 545.000 de lei.
până la sfârşitul anului fiind de
500.000 de lei.
- la începutul lunii ianuarie a - compania decide că va - capitalizarea costurilor îndatorării
anului 2009 s-a decis stoparea capitaliza dobânda lunar, trebuie întreruptă în perioada în care
lucrărilor la reţea până în luna începând cu luna nu se lucrează la realizarea activului.
septembrie a aceluiaşi an. ianuarie. Dobânda este de Începând cu luna septembrie, dacă
- Soldul creditului bancar, la 3.500 lei/luna. lucrările erau reluate, dobânda se
începutul anului, este de 420.000 putea capitaliza.În perioada ianuarie-
de lei. august compania trebuia să
recunoască dobânda liniară de 3.500
de lei în contul de profit şi pierdere.

6
6. Măsuri pentru limitarea contabilităţii creative

Ne punem întrebarea, este oare contabilitatea creativă o bătălie pierdută din start?
Răspunsul este Da. Este greu să lupţi împotriva acestui curent. Creativitatea nu poate fi
reglementată şi nici controlată. Schemele de evitare a taxelor, ocolirea reglementările
contabile şi transformarea lor în oportunităţi pentru a obţine câştiguri nemeritate sunt doar
vârful iceberg-ului în materie de contabilitate creativă.
Daca printr-o minune am scăpa de această formă a contabilităţii cu tot cu variantele ei
inovative, cu timpul se vor genera altele.
Putem observa cu ochiul liber că măsurile luate până în prezent au dat greş.Autorităţile
competente nu au instrumente legislative eficiente pentru a pătrunde şi a dezamorsa aceste
tipuri de practici, lovindu-se frecvent de obstacolele gen: secretul profesional, loialitatea faţă
de companie, judecata profesională, etc. Pe deasupra autorii acestor practici sunt persoane
foarte abile, inteligente, pasionate de tehnica de calcul, persoane cu experienţă care ştiu să
exploateze orice slăbiciune din sistemul financiar-contabil şi din sistemul fiscal.
Măsuri de limitare:
 Ce poate face statul
 Renunţarea la discriminarea care se face între companiile mici şi medii şi
companiile mari şi foarte mari în materie de fiscalitate. Aplicarea principiului
proporţionalităţii şi al tratamentului similar.
 Reducerea presiunii asupra companiilor prin penalizarea organelor de control
care fac controale inopinate si nejustificate.
 Taxe şi impozite mai mici pentru companiile corecte.

 Ce pot face organismele de control şi de reglementare


 organismele de control trebuie să îşi sporească atât rolul cât şi autoritatea.
Treaba organismelor de control trebuie să fie aceea de a combate cauza nu de a
se lupta cu efectele.
 mai presus de toate soluţiile, indicate sunt comunicarea şi colaborarea
 personalul organismelor de control trebuie să ajute la informarea,
prevenţia şi dezvoltarea de soluţii contructive la diversele nereguli
găsite în cursul controalelor, nu doar să descopere erorile şi să le
sancţioneze.

7
 pentru a depista practicile de contabilitate creativă e nevoie de personal foarte
bine pregătit şi la curent cu toate noutăţile legislative. În prezent, o mare parte
din personalul organismelor de control au o pregătire teoretică şi o experienţă
practică îndoielnică.
 crearea unei baze de date care să cuprindă, pe de-o parte companiile suspectate
ca ar apela la tertipuri în contabilitate, iar pe de altă parte, toate acele companii
care s-au abătut în mod repetat de la legislaţie;
 reglementările financiar-fiscale şi contabile, trebuie să fie stabile în timp, să fie
mai simplificate şi mai clare. Ca problema creativităţii din contabilitate să fie
ţinută sub control nu trebuie de fiecare dată să se impună noi reglementări,
standarde, proceduri şi metodologii.

 Ce pot face companiile


 evaluarea vulnerabilităţilor existente şi viitoare la aceste practici.
 existenţa unor politici clare de protejarea persoanelor care intuiesc posibilitatea
recurgerii la creativitate în conturi şi sunt dispuse să le faca publice
 comunicarea în interiorul companiei a poziţiei ferme contra acestei practici
vizându-se mai ales persoanele din posturile de conducere
Companiile sunt conştiente la ce riscuri se supun atunci când aleg să ia calea cea mai
simplă şi de aceea foarte puţine dintre ele iau cu fermitate măsurile de prevenire.

7.Concluzii
Contabilitatea creativă este fără doar şi poate o provocare formidabilă pentru noi
profesioniştii. Aceasta e înarmată cu procedee ce modifică cifrele din contabilitate cu scopul
de a distrage atenţia de la performanţele slabe ale companiei. Procedeele sunt în aşa fel
gândite încât pot păcăli cu uşurinţa utilizatorii externi. Nu este o surpriză că acestea se
diversifică, mai ales când au „consimţământul tacit” al organismelor de reglementare. Cum
normele contabile prezintă slabiciuni, cum statul penalizează în loc să fie un sprijin şi cum
utilizatorii acordă o importanţă mult prea mare rezultatului contabil, managementul alege să
schimbe direcţia. E adevărat că aceasta implică multe riscuri însă îi oferă temporar acesteia
iluzia unui avantaj competitiv şi o întârziere a inevitabilului.
Drumul de la contabilitatea corectă la cea creativă se face foarte uşor, aşa cum se poate
vedea în situaţiile expuse în studiul de caz. Cei ce întâmpină probleme în interpretarea
reglementărilor contabile şi nu ţin pasul cu schimbările legislative nu vor sesiza tehnicile de
contabilitate creativă.

8
8.Bibliografie
1.Balaciu,Diana, Is creative accounting a form of manipulation?
2.Bogdan,Victoria, Practici de contabilitate sub amprenta creativităţii,
The Journal of the Faculty of Economics, Oradea, 2006
3.Collier,Paul, Accounting for managers.Interpreting accounting information for
decision-making, John Wiley&Sons Ltd, Londra, 2003
4. Feleagă, Niculae, Bazele contabilităţii, o abordare europeană şi internaţională,
Editura Economică, Bucureşti, 2002
5.Ionescu,Cicilia, Contabilitatea în faţa provocărilor ingineriilor financiare,
Economie teoretică şi aplicată nr. 5, Bucureşti, 2006
6.Răileanu,Vasile, Contabilitate creativă, Bucureşti, 2008
http://www.creativeaccounting.net/