DIVERSITATEA LUMII VII

Marea diversitate a organismelor vii care populeaza toate mediile de viata de pe Terra, a determinat
pe oamenii de stiinta sa le clasifice in unitati sistematice numite taxoni. Sistematica (taxonomia) este stiinta
clasificarii vietuitoarelor. Acestea sint orinduite ierarhic, dupa gradul lor de organizare si de inrudire. Astfel,
se deosebesc: regnul, increngatura (filum), clasa, ordinul, familia, genul, specia.
Specia este unitatea de baza in clasificarea organismelor.
Genul cuprinde mai multe specii comune.
Familia cuprinde mai multe genuri cu caractere comune.
Ordinul cuprinde mai multe familii inrudite.
Clasa cuprinde mai multe ordine inrudite.
Increngatura cuprinde mai multe clase (terminatia –phyta).
Regnul cuprinde toate increngaturile.
Aceste unitati sistematice au fost stabilite de Karl Linne; el a folosit pentru prima oara
nomenclatura binara prin care organismele sint denumite stiintific prin 2 cuvinte in lb.latina: primul termen
reprezinta genul, iar al II-lea specia. De ex., mazarea este Pisum sativum, musculita de otet este Drosophila
melanogaster, etc.
VIRUSURILE
Virusurile sint particule infectioase lipsite de organizare celulara, capabile sa se reproduca numai in
interiorul unei celule vii. Nu au metabolism propriu si de aceea sint considerate fara viata de catre unii
cercetatori.
Virusurile se prezinta sub 3 stari:
1.Virionul=virusul infectios matur este unitatea morfo-functionala a virusurilor
2.Virusul vegetativ este virionul fara capsida, multiplicat in celula-gazda.
3.Provirusul este virusul fara capsida, integrat in cromozomul celulei-gazda. Virusurile(virionii) sint
alcatuite din: 1. capsida=un invelis protector, format din proteine umite capsomere
2. genomul=miezul constituit dintr-un acid nucleic – ADN sau ARN, care contine informatia
genetica necesara functionarii virusului. Dupa tipul de acid nucleic continut, virusurile sint:
- Adenovirusuri – contin ADN : virusul hepatitei B, bacteriofagul T4
- Ribovirusuri –contin ARN: VMT(virusul mozaicului tutunului), HIV, virusul gripal.
Bolile produse de virusuri se numesc viroze. Virozele intilnite la om sint: gripa, variola, varicela, rujeola,
oreionul, hepatita virala, etc.

Organismele vii sint grupate in 5 regnuri:

I. Procariota(Monera)
II. Protista
III. Fungi
IV. Plante
V. Animale

I.Regnul Procariota
- cuprinde – eubacterii(bacteriile propriu-zise), arhebacteriile, algele albastre-verzi.
Caractere generale: - organisme cu organizare simpla, unicelulara, cu nucleu nediferentiat(vezi Procariote
la “Celula”); celula are un singur cromozom circular
- au perete celular rigid, uneori acoperit de o capsula sau un mucus
- sint imobile sau se deplaseaza cu ajutorul cililor, flagelilor, sau prin plutire
- inmultirea se face asexuat prin diviziune directa. In conditii nefavorabile formeaza
spori de rezistenta. La bacterii se intilneste si fenomenul de conjugare(schimb de material nuclear intre 2
indivizi)
- sint raspindite pe toata suprafata Pamintului, fiind solitare sau coloniale
1
 Bacteriile propriu-zise, numite si Eubacterii, pot avea diferite forme:
- cocii au forma sferica
- bacilii au forma de bastonase
- spirilii & spirochetii au forma de spirala
Sint imobile sau flagelate.
Majoritatea sint heterotrofe (saprofite sau parazite), rar autotrofe (chemosintetizante sau
fotosintetizante).
Unele bacterii sint aerobe, altele anaerobe.
Importanta:
 au rol in circuitul materiei in natura (bacterii nitrificatoare).
 multe sint parazite la om, plante si animale, provocind boli numite bacterioze: tuberculoza
(produsa de bacilul Koch), tetanosul, pneumonia, furunculoza, holera, etc
 bacteriile saprofite produc alterarea alimentelor sau sint descompunatori, realizind
reintoarcerea substantelor minerale in sol si epurarea apelor
 bacteriile saprofite care produc fermentatii lactice, acetice, alcoolice, sint utilizate la
fabricarea unor produse alimentare si a conservelor
Reprezentanti: bacilul finului, bacilul tetanosului, vibrionul holerei, colibacilul, bacilul Koch

II.Regnul Protista

Caractere generale: - intilnite mai ales in mediul acvatic; dar si in mediul umed, in lichidele din corpul
organismelor
- au organizare simpla – unicelulara sau pluricelulara- cu nucleu distinct (sint
eucariote)
- solitare sau coloniale
- nutritie autotrofa sau heterotrofa (parazita sau saprofita)
- locomotia se realizeaza cu ajutorul flagelilor, cililor sau pseudopodelor
- inmultirea este asexuata si sexuata, la unele apare alternanta de generatii

Sporozoarele:
 sint endoparazite (parazite in interiorul corpului) la vertebrate – bovine, pasari, om),
provocind boli grave ca: babesioze la bovine, malaria la om, etc.
 din cauza vietii parazite, structura corpului este simplificata, nu au organite de miscare si
vacuole contractile
 in ciclul lor de existenta formeaza spori de rezistenta la mediul extern, de unde denumirea de
sporozoare
 se inmultesc asexuat prin diviziune si sexuat prin gameti, care prin fecundatie formeaza un
zigot mobil, din care iau nastere sporozoizi.
Reprezentanti: Plasmodiul malariei, care produce malaria – “frigurile” la om.

Algele unicelulare:
 Majoritatea acvatice, libere sau fixate. Unele formeaza colonii.
 Au talul (corpul) unicelular, protejat de un perete celular. Membrana celulara este
celulozica; in celula se afla citoplasma, un nucleu, numeroase vacuole, cromatofori cu clorofila.
Unele au flageli. Sint autotrofe, deoarece contin pigmentul verde. Inmultirea este asexuata, prin
diviziune sau sexuat prin conjugare sau prin zoospori
Reprezentanti: Verzeala zidurilor

Euglenele:
2
  Sint acvatice, solitare sau coloniale
 Prezinta 1-2 flageli, cu rol in locomotie si hranire
 Sint unicelulare, avind un nucleu mare situat central si plastide care contin pigmenti verzi, galbeni si
bruni cu rol in fotosinteza
 Prezinta un organit fotosensibil numit stigma
 La lumina se hranesc autotrof, iar la intuneric heterotrof
 Substantele hranitoare patrund pe toata suprafata corpului in celula, iar cele nefolositoare sint
eliminate printr-o vacuola pulsatila
 Inmultirea este asexuata, prin diviziune longitudinala
Reprezentanti: Euglena verde

Importanta protistelor:
- protistele din mediul acvatic sint producatori de substanta organica si principala sursa de oxigen; ele
formeaza o parte importanta a fitoplanctonului (totalitatea plantelor mici care plutesc la suprafata apelor)
- algele sint utilizate in industria chimica, alimentara si farmaceutica – contin iod si brom; de asemenea sint
folosite la fabricarea hirtiei – contin celuloza
- multe protiste sint parazite, provocind boli grave la animale si om(babesioza, coccidioza, malaria)

III. Regnul Fungi

Caractere generale:
- sint organisme eucariote uni- sau pluricelulare
- unele sint microscopice, altele macroscopice
- corpul ciupercii, numit tal este alcatuit din filamente numite hife care formeaza un miceliu. Acesta
poate fi redus la citeva celule (la drojdii), sau poate fi pluricelular si foarte ramificat
- peretele celular este de natura chitinoasa, si uneori celulozica.
- in citoplasma exista glicogen si picaturi de ulei
- nu au clorofilaÞ au nutritie heterotrofa, saprofita sau parazita;este de fapt o digestie extracelulara urmata
de absorbtia substantelor nutritive
- sint raspindite pe toata suprafata globului, fiind prezente in sol, sau in organismele vii sau moarte
- unele traiesc in simbioza cu algele, alcatuind lichenii, sau cu radacinile plantelor superioare, alcatuind
micorizele.
- inmultirea se face prin spori sau prin inmugurire(la drojdii)

I.Ascomicetele(drojdii, mucegaiuri):
 Ciuperci cu miceliul septat, format din hife pluricelulare ramificate (mucegaiuri)
 Formele primitive sint unicelulare, dar celulele pot ramine legate intre ele (drojdia de vin)
 Inmultirea este asexuata prin spori si sexuata prin oogamie.
 Sint saprofite – mucegaiul verde-albastrui si drojdiile
 Se reproduc sexuat prin ascospori produsi in interiorul ascelor

II. Bazidiomicetele:
 Au miceliul septat, ramificat, pluricelular
 Corpul lor este alcatuit din palarie si picior
 Sint saprofite –ciupercile cu palarie: ciuperca de balegar, ciuperca de cimp

Importanta fungilor:
- ciupercile saprofite constituie principalii descompunatori ai ecosistemelor din natura, dezvoltindu-se
pe frunzele moarte din natura, in final produc mineralizarea substantelor organice si contribuind
la circuitul materiei in natura
3
 - unele ciupeci produc antibiotice – penicilina
- multe din ciupercile cu palarie sint comestibile: buretii galbeni, creasta cocosului, burete serpesc, hrib,
zbirciog; altele sint otravitoare: palaria sarpelui, hrib tiganesc.
- bolile produse de ciuperci la om, plante sau animale se numesc micoze (ex Candida este parazita la om)
- ciupercile pot degrada bunurile de natura vegetala sau animala, operele de arta (mucegaiurile).

IV.Regnul Plante

Plantele sunt organisme care s-au adaptat la viata de uscat, avind in majoritatea lor o hranire autotrofa prin
fotosinteza.
Plantele se impart in talofite-corpul lor, numit tal, nu este diferentiat in organe vegetative si cormofite-
corpul lor, numit corm este diferentiat in radacina, tulpina, frunze.
Clasificare:
a. alge pluricelulare
b. muschi=Briofite
c. ferigi=Pteridofite
d. Gimnosperme(conifere)
e. Angiosperme

TALOFITELE(alge & muschi):

a. Algele pluricelulare
- talul este alcatuit din tesuturi caracteristice
- inmultirea se face sexuat sau asexuat
- traiesc in apa sau pe substraturi umede
1.Increngatura Clorofita= alge verzi
Reprezentanti: matasea broastei, lina broastei, salata de mare
2. Increngatura Feofita= alge brune. Contin in afara de pigmentii clorofilieni si pigmenti de culoare
bruna.
3. Increngatura Rodofita= alge rosii contin in afara de clorofila, un pigment rosu, care le da culoarea
specifica.
Importanta algelor:
 Imbogatesc apele in oxigen eliberat in urma fotosintezei
 Produc mari cantitati de substante organice,care reprezinta hrana multor vietati acvatice
 Algele brune pot fi folosite ca ingrasamint in agricultura, in industrie, in alimentatie, sau in medicina

b. Increngatura Muschi=Briofite
- sunt talofite superioare deoarece talul lor este alcatuit din tesuturi caracteristice
- sunt primele plante verzi de uscat, fiind raspinditi in locuri umede si umbroase
- corpul lor s-a diferentiat in radacinita, tulpinita, frunzisoare
- se numesc avasculare deoarece nu au vase conducatoare
- se inmultesc asexuat prin structuri specializate numite spori
Reprezentanti: muschiul de pamint, muschiul de fintina, muschiul de turba
Importanta:
 Muschii micsoreaza actiunea de eroziune a solului prin retinerea apei, si impreuna cu lichenii participa la
formarea solului
 Muschii de turba formeaza prin carbonificare turba, folosita drept combustibil, ingrasamint in agricultura

4
 CORMOFITE(ferigi, gimnosperme, angiosperme)
c. Increngatura ferigi=Pteridofite
- sunt cormofite fara flori
- ferigile au cunoscut o mare dezvoltare in perioada carbonifera, cind erau paduri de ferigi uriase
- la ferigi apar cele mai simple vase conducatoare lemnoase (numite traheide) si liberiene, de aceea
ferigile se mai numesc vasculare. Traheidele au peretii lignificati, avind si rol de sustinere a plantei si
reprezinta un caracter de adaptare la viata de uscat
- tulpina este adesea subterana si se numeste rizom
- sint iubitoare de umezeala
- se inmultesc asexuat prin structuri specializate numite spori
Ferigile superioare din clasa Filicate au frunze mari, petiolate, cu numerosi lobi divizati, cele tinere sunt rasucite
in spirala; sporangii sunt dispusi pe dosul frunzelor.
Reprezentanti: feriga comuna, feriguta
Importanta:
 Importanta stiintifica: aparitia ferigilor a marcat o etapa in evolutia spre plantele superioare, datorita
aparitiei vaselor de conducere
 Importanta practica: - ferigile fosile au dat zacamintele de carbuni superiori (huila, antracitul)
- multe ferigi se cultiva ca plante decorative

SPERMATOFITE=PLANTE CU SAMINTA (gimnospermele & angiospermele).

Aparitia semintei este urmarea adaptarii la viata terestra: pe linga protectia embrionului, saminta asigura si
hranirea lui.
d. Increngatura Gimnosperme (gimnos=neacoperit,sperma=saminta)
-sunt planta cu saminta neinchisa in fruct
-sunt plante lemnoase (arbori&arbusti). Lemnul este format din traheide mai perfectionate structural decit la
ferigi, si grupate in fascicule libero-lemnoase dispuse concentric
-frunzele, aciculare sau solzoase, prezinta nervuri
-sunt primele plante cu flori, dar care nu au ovar, stil si stigmat si nici invelis floral. Polenizarea se face prin
vint, polenul ajungind direct pe ovul
-reproducerea este numai sexuata. Fecundatia este simpla, rezultind saminta cu mai multe cotiledoane
Cele mai comune gimnosperme sint coniferele:
- majoritatea sint lemnoase
- plante raspindite mai ales in regiunile de munte ale zonei temperate
- prezinta canale rezinifere bogate in rasini, de unde si numele de rasinoase
- florile sunt grupate in conuri barbatesti care reprezinta fiecare o floare si conuri femeiesti,
alcatuite din mai multe flori, reprezentind o inflorescenta. O floare barbateasca este alcatuita
dintr-un ax longitudinal, pe care sunt asezati in spirala numerosi solzi, care poarta pe fata
inferioara 2 saci cu polen. O floare femeiasca este alcatuita dintr-un solz extern pe care se
afla la baza 2 ovule.
- polenul adus de vint germineaza pe ovule, formind tubul polinic, prin care gametul barbatesc
ajunge la oosfera, o fecundeaza, formind zigotul; acesta se divide, formind embrionul, iar
ovulul devine saminta neinvelita(neacoperita de fruct)
Reprezentanti: arbori: bradul alb, pinul, zada, molid, tuia(arborele vietii); arbusti: tisa, ienuparul, jneapan
Importanta:
 formeaza paduri pe suprafete intinse, avind o mare importanta ecologica(influenteaza clima, umiditatea,
calitatea aerului)
 lemnul are importanta industriala, fiind folosit in constructii, la fabricarea mobilei, instrumentelor
muzicale, etc.; constituie materie prima pentru fabricarea celulozei

5
  din rasina se obtin terebentina, sacizul, negru de fum, tusul
 unele sunt plante decorative
 gimnospermele fosile au stat la baza formarii rezervelor de carbuni superiori

e. Increngatura Angiosperme: (angio=inchis, invelit; sperma=saminta)

-au saminta inchisa in fruct, fiind cele mai evoluate plante
-sunt erbacee sau lemnoase
-in structura lemnului apar traheele, care usureaza circulatia sevei brute
-in organizarea florii apare pistilul, care inchide ovulele in ovar
-majoritatea florilor sunt hemafrodite(au atit elemnte masculine cit si feminine)
-graunciorul de polen (partea ♂), ajuns pe stigmatul florii germineaza si da nastere tubului polinic in care patrund
2 gameti barbatesti. Prin gelificarea virfului tubului polinic, cei 2 gameti sunt pusi in libertate. Unul dintre ei
fuzioneaza cu oosfera (gametul ♀) celalalt cu nucleul secundar al sacului embrionar. Deci fecundatia este dubla;
din oosfera fecundata ia nastere zigotul diploid, din care se va diferentia embrionul, iar din fecundarea nucleului
secundar al sacului embrionar ia nastere zigotul accesoriu(triploid), din care se va diferentia albumenul sau
endospermul(tesut nutritiv).
-aparitia fructului provenit din transformarea ovarului care inchide semintele si le protejeaza reprezinta cel
mai important caracter de superioritate al angiospermelor.
Angiospermele sunt grupate in 2 clase:
1. Clasa Monocotiledonate:
▫ Embrionul are un singur cotiledon
▫ Frunzele sunt intregi, cu nervatiune paralela, fara petiol
▫ Radacini adventive, fasciculate
▫ Flori in general hermafrodite, trimere, invelis floral nediferentiat in caliciu si corola
▫ Plantele sint erbacee, anuale sau perene
▫ Gramineele prezinta meristeme intercalare deasupra nodurilor tulpinii
Reprezentanti:
Graminee (griul, porumbul, orzul, ovazul, secara, trestia de zahar, bambusul), ceapa, usturoi, crin, zambila,
ghiocel, stinjenel(iris).
2. Clasa Dicotiledonate:
◦ Embrionul cu 2 cotiledoane cu rol de hranire
◦ Frunze compuse, cu nervatiune palmata sau penata
◦ Radacini pivotante sau ramuroase
◦ Florile alcatuite din 4-5 sau mai multe elemente, invelis floral dublu (caliciu si corola)
Reprezentanti:
Maces, frag, capsun, mar, piersic, mazare, fasole, floarea-soarelui, papadia, varza, stejar, fag
Importanta:
 formeaza, impreuna cu gimnospermele vegetatia cu rol important in circuitul CO 2 si al O2 in natura(O2
necesar respiratiei vietuitoarelor)
 constituie perincipalii producatori din majioritatea ecosistemelor terestre
 numeroase specii sunt cultivate de om, fiind utilizate datorita valorii lor nutritive(tomate, castraveti,
masline, salata, etc), medicinale, decorative (trandafirii, margaretele, etc)
 multe specii arboricole sunt utilizate in industria lemnului

V.Regnul Animalia
- cuprinde organisme pluricelulare, cu celule diferentiate, asociate in tesuturi si organe
6
- reproducerea de obicei sexuata, avind loc formarea celulei-ou (zigot), rezultata din unirea gametilor de sex opus

NEVERTEBRATE- animale fara schelet(coloana vertebrala)

1. Increngatura Celenterate:
a. Clasa Hidrozoare: hidra de apa dulce
b. Clasa Scifozoare: meduza fara val
2. Increngatura Platelminti (viermi lati):
- au forma turtita, ca de frunza (viermele de galbeaza), sau de panglica (tenia).
- prezinta orificiu buco-anal
- speciile parazite au, din cauza vietii parazitare, alcatuire simpla: nu prezinta organe de simt, sistem circulator, nici
respirator, in schimb sistemul genital este bine dezvoltat, cu un ciclu evolutiv cu mai multe forme larvare
- sunt hermafroditi
a. Clasa Trematode cuprinde specii endoparazite in corpul omului, ovinelor sau bovinelor: viermele de
galbeaza(parazit la oi).
b. Clasa Cestode cuprinde teniile endoparazite la om, porc, ciine. Corpul lor este format din unitati numite
proglote. Nu au sistem digestiv.
3. Increngatura Nematelminti (viermi cilindrici):
- forma de cilindru cu capetele ascutite
- pentru prima data in seria animala, orificiul bucal este separat de cel anal
- sexele sunt separate
Clasa Nematode cuprinde specii endoparazite la plante si animale: limbricul, oxiurul, trichina.
Femela este mai mare decit masculul.
4. Increngatura Anelide (viermi inelati):
- corpul este alcatuit din mai multe inele succesive
- majoritatea hermafroditi
a. Clasa Oligochete: rima – specie libera, care traieste in ape dulci sau soluri umede; corpul este acoperit
de o cuticula umeda; prezinta peri chitinosi, numiti cheti, cu rol in deplasarea prin tirire.
b. Clasa Hirudinee: lipitoarea –specie ectoparazita
Importanta viermilor:
 speciile parazite produc boli periculoase la om si unele vertebrate: teniaza, galbeaza, trichineloza
 rimele contribuie la imbunatatirea calitatii solului, prin afinare si formarea humusului

5.Increngatura Moluste:
- majoritatea sint acvatice (sepia, caracatita, scoica), dar si terestre (melcul de livada, limaxul)
- corpul este alcatuit din cap, masa viscerala si picior
- au o manta provenita din rasfringerea tegumentului; intre manta si corp se afla cavitatea paleala in care se gaseste
aparatul respirator, care este branhial sau pulmonar
- au sexe separate, rar hermfrodite
a. Clasa Lamelibranhiate (scoici): scoica de riu,scoica de lac, midia
- sunt animale acvatice
- corpul acoperit cu 2 valve, unite prin muschi puternici
- locomotia se realizeaza datorita piciorului musculos, in forma de lama de topor
- respiratia este branhiala
b. Clasa Gasteropode (melci): melcul de livada, limaxul, ghiocul
- majoritatea speciilor sunt terestre
- au cochilie spiralata
-respiratia este pulmonara (mantaua are rol de plamin) la speciile terestre-melcul de livada, sau branhiala la
speciile acvatice – ghiocul
c. Clasa Cefalopode: sepia, caracatita, nautilul
- animale acvatice (marine)
- corpul prezinta cap si brate (tentacule) prevazute cu ventuze
- animale de prada bine adaptate(sunt carnivore), cu mobilitate rapida;
7
- respiratie branhiala
- reproducerea este sexuata; au sexe separate; fecundatia interna
Importanta:
 numeroase specii sunt comestibile
 utilizarea unor specii de scoici – numite perlifere – pentru cultura perlelor
 melcii produc pagube in livezi
 unii melci sunt gazde intermediare pentru paraziti umani sau animali

6. Increngatura Artropode:
Artros=articulat; podos=picior
- au corpul segmentat; picioarele sunt articulate
- prezinta un exoschelet format din chitina
a. Clasa Arahnide: paianjenul cu cruce, capusa, scorpionul
- sunt animale terestre
- corpul este format din cefalotorace si abdomen
- pe cefalotorace s-au dezvoltat 4 perechi de picioare
- respiratia se face prin plamini sau trahei. Acestea sunt un sistem de tuburi permanent deschise, prin care circula
aerul, si care se deschid la exterior prin orificii numite stigme
b. Clasa Crustacee: rac, homar, crab, ciclop, dafnia, crevete
- in general, sunt animale acvatice
- corpul este format din cefalotorace si abdomen, invelit cu o crusta impregnata cu calcar
- prezinta 5 perechi de picioare articulate, prima pereche fiind transformata in clesti
- respiratia este branhiala
- sexele sunt separate; majoritatea au dimorfism sexual
c. Clasa Insecte: carabusul de mai, tintarul, albilita, albina, musca, lacusta
- corpul este format din cap, torace si abdomen
- capul poarta o pereche de antene, ochi compusi si oceli=ochi simpli, precum si armatura bucala formata din piese
bucale, care difera dupa modul de hranire
- toracele este alcatuit din 3 segmente, si poarta 3 perechi de picioare articulate
- pe partea dorsala a toracelui se afla 2 perechi de aripi
- respiratia este traheala
- se deplaseaza prin mers(gindacul de bucatarie), sau prin zbor(albina)
- inmultirea se face prin:
a) metamorfoza completa ca la fluture, cu 4 stadii: ou, larva, nimfa sau pupa, adult
b) metamorfoza incompleta, ca la lacusta, cu 3stadii: ou, larva, adult
Importanta:
 constituie o veriga importanta in lanturile trofice
 multe insecte sunt polenizatoare, contribuind la inmultirea plantelor
 sursa de hrana pentru om: homarii, crabii
 materie prima in industrie: matasea fluturelui de matase, ceara albinelor
 produc pagube in agricultura: gindacul de Colorado, lacustele
 transmit agenti patogeni: tintar, musca, gindacul de bucatarie

7. Increngatura Cordate- VERTEBRATE (animale care au coloana vertebrala)

a. Clasa Pesti Ososi: crap, stiuca, salau, guvid, somn, ton, scrumbie
-sint adaptati la mediul acvatic:
◦ tegumentul este acoperit cu solzi (crap) sau placi osoase (morun)
◦ prezinta inotatoare
◦ corp hidrodinamic
◦ tegumentul este alunecos, datorita secretiei de mucus
8
◦ prezinta o vezica gazoasa care favorizeaza deplasarea pe verticala
◦ respiratia este branhiala
- reproducerea este sexuata; fecundatia este externa: femela elimina gametii feminini (icrele) in apa, unde sunt
fecundate de gametii barbatesti (laptii). Mediul acvatic impiedica deshidratarea oualelor.
TETRAPODE = ANIMALE CU 4 PICIOARE
b.Clasa Amfibieni:
- animale adaptate la mediul terstru si acvatic; amphi=dublu, bios=viata; realizeaza
trecerea de la mediul acvatic la cel terestru
- corpul este impartit in cap, trunchi si membre (unele au si coada)
- pielea este subtire, bogat vascularizata si umeda, cu rol in respiratia cutanee
(tegumentara)
- larvele, numite mormoloci au respiratie branhiala, iar adultii respira prin plamini si piele
- in mediul acvatic se deplaseaza prin inot, iar in mediul terestru prin salt
- reproducerea sexuata, este dependenta de mediul acvatic
- sunt ovipare (se inmultesc prin oua care nu au coaja) si majoritatea prezinta metamorfoza
I. Urodele=amfibieni cu coada: tritonul, salamandra
II. Anure=amfibieni fara coada: brotacelul, broasca de lac, broasca riioasa
c. Clasa Reptile:
- majoritatea terestre
- au tegumentul uscat, ingrosat si acoperit de solzi cornosi
- majoritatea se deplaseaza prin tirire, de unde si denumirea de tiritoare
- respiratie pulmonara
- sunt poikiloterme=temperatura corpului variaza in functie de cea a mediului
- majoritatea ovipare, putine specii vivipare; fecundatia este interna; ouale au coaja; dezvoltarea este directa, fara
metamorfoza
I. Lacertilieni (sopirle): sopirla cenusie, gusterul, iguana
II. Ofidieni (serpi): sarpele de casa, pitonul, vipera
- nu au membre, de aceea se mai numesc apode
III Chelonieni (testoase): testoasa de uscat, testoasa de apa, caretul
- corpul este adapostit in test format din placi osoase acoperite de placi cornoase
IV. Crocodilieni: crocodilul de Nil, gavialul, aligatorul, caimanul
- cuprinde reptile acvatice
d. Clasa Pasari:
- vertebrate superioare, adaptate la zbor, de aceea prezinta:
◦ corpul aerodinamic
◦ membrele anterioare trasformate in aripi
◦ tegument acoperit de pene, puf, fulgi
◦ nu au dinti
◦ oase subtiri si pline cu aer (pneumatice)
◦ sternul este foarte dezvoltat, avind o creasta numita carena pe care se prind muschii pectorali
- falcile sunt imbracate intr-o teaca cornoasa ce formeaza ciocul
- respiratie pulmonara
- sexele sunt separate; prezinta dimorfism sexual accentuat; fecundatia este interna; sint ovipare; ouale au coaja
tare, si sunt clocite de parinti; puii sunt in general ingrijiti si instruiti de parinti
- sunt animale homeoterme – temperatura corpului constanta; de aceea pot popula medii de viata cu temperaturi
scazute
Pasarile sint clasificate in urmatoarele ordine:
I.Paseriforme: rindunica, vrabia, ciocirlia

9
II.Galiforme: gaina, cocsul de munte
III.Columbiforme: porumbelul, turtureaua
IV.Falconiforme: uliul-gainilor, sorecarul, acvila
e. Clasa Mamifere=animale care nasc pui vii pe care-i hranesc cu laptele produs de glandele mamare
- respiratia este pulmonara
- sunt homeoterme
- sint vivipare=nasc pui vii
Mamiferele placentare:
- embrionul se dezvolta in uterul mamei; schimburile de gaze si substante nutritive se fac prin placenta, care este
bine dezvoltata
- populeaza diferite medii de viata: acvatic (delfinul), terestru (ursul), aerian (liliacul)
I. Insectivorele: cirtita, ariciul
II. Chiroptere: liliacul, care prezinta ca adaptari la mediul aerian:
◦ oase subtiri, usoare
◦ prezenta unui pliu tegumentar care uneste membrele anterioare cu laturile corpului, membrele posterioare si
coada
◦ prezinta carena
III. Edentate(fara dinti): lenesul, furnicarul
IV. Rozatoarele: veverita, soarece
V. Carnivore: leul, lupul, ursul
VI. Pinipede: foca, morsa
VII. Cetacee: balena, delfinul, casalotul, care au ca adaptari la mediul acvatic:
◦ membrele anterioare transformate in lopeti
◦ absenta membrelor posterioare
◦ prezenta inotatoarei codale
VIII. Paricopitate: mistret, cerb, vaca, camila
IX. Imparicopitate: cal, zebra, rinocer
X. Primate: maimute (cercopitecul, gorila, urangutanul, cimpanzeul), omul
XI. Proboscidieni: elefantul

10