Cuprins

Curriculum vitae…………………………………………………………………3

Capitolul 1 Psihopedagogia adolescentilor, tinerilor şi adultilor ……………..5

Abandonul şcolar…………………………………………………………..5

1. Fundamente teteoretice……………………………………….....5
1.1.Forme de manifestare a fenomenului.........................................................5
1.2.Cauzele abandonului şcolar..........................................................6
1.3.Implicatii sociale...........................................................................6
1.4.Copii repetenti..............................................................................................8
2. Parte de cercetare……………………………………………………….....8
Concluzii……………………………………………………………….......10
Bibliografie……………………………………………………………….11

Capitolul 2 Metodologia cercetării educationale………………………………..12

Inteligenta emotională şi rolul ei în formarea viitorilor leaderi…………….....12

2.1.Introducere……………………………………………………………..…12
2.2.Definirea conceptului………………………………………………..……13
2.3.Analiza studiilor în domeniul inteligentei emotionale……………..……..16

Capitolul 3 Proiectarea şi managementul programelor educationale……..……...37

Proiect educational – Educatia antirasială……………………………..37

3.1.Fundamente teoretice....................................................................................38

3.2.Parte de cercetare..........................................................................................39

1
 Capitolul 4 Managementul organizatiei şcolare……………………………………55

Fundamente teoretico-metodologice ale managementului organizatiei

şcolare…………………………………………………………………….55
Capitolul 5 Didactica domeniului şi dezvoltării în didactica specializării……………..67.

Proiectarea unitătii de învătare…………………………………..........67.

Capitolul 6 Practică pedagogică - în învătământul liceal, postliceal și universitar…….91

Proiect de lectie.....................................................................................91

Protocol de densitate.............................................................................97

Fişă de observatie..................................................................................98

Fişă de evaluare a lectiei.......................................................................100

Fişă psihopedagogică a unui elev.........................................................101

Bibliografie........................................................................................................................104

Declaratie de autenticitate…………………………………………………......................105

Raport de originalitate – Plagiarism detector………………………………....................106

2
Dieac Alexandru
(M, 31, Bacau, casatorit)
Mobil: 0743986135
Email: alexandrudieac@yahoo.com
Obiectiv
O colaborare cat mai eficienta cu angajatorul care sa imi permita sa imi expun calitatile si
cunostiintele dobandite pe parcursul facultatii si a cursurilor urmate de mine.

EXPERIENTA:
Instructor innot
Perioada: 02.2014 – prezent
Firma: TNT Club Sport,
Bacau Ocupatie: Instructor
innot

Profesor educatie fizica si sport (Full

time) Perioada: 2013-09 <> prezent
Firma, localitate: Scoala Generala Sanduleni Nr.1, Bacau
Ocupatia / Domeniul jobului: Educatie/ Profesor de educatie fizica si sport

Arbitru fotbal (Part time)

Perioada: 2009 <> prezent
Firma, localitate: Federatia Romana de Fotbal, BUCURESTI
Ocupatia / Domeniul jobului: Intretinere / Infrumusetare / Sport/Arbitru de fotbal

Antrenor (Full time)

Perioada: 2011-04 <> 2013-08
Firma, localitate: FCM BACAU, Bacau
Ocupatia / Domeniul jobului: Intretinere / Infrumusetare /
Sport Antrenor categoria copii si junior
Antrenor fotbal - categoria copii si juniori (Full time)
Perioada: 2010-07 <> 2011-02
Firma, localitate: Scoala de Fotbal ,,Gheorghe Burleanu", Bacau
Ocupatia / Domeniul jobului: Intretinere / Infrumusetare / Sport/antrenor secund fotbal categoria copii si
juniori

Supraveghetor copii cu dizabilitati (Practica/Voluntariat)

Perioada: 2009-07 <> 2009-08
Firma, localitate: Special Olimpics Romania, BUCURESTI
Ocupatia / Domeniul jobului: Educatie/ Am supravegheat copii cu sindromul down, autism, handicap psihic,
handicap psiho-locomotor. Am arbitrat si am creat exercitii specifice deficientelor respective. Am oferit
premii/diplome la finalul competiilor sportive.

Observator
Perioada: 2007 <> 2008
Firma, localitate: Diferite partide politice
Ocupatia / Domeniul jobului: observator la diferite alegeri: parlamentare,prezidentiale.

Promoter vodafone (Full time)

Perioada: 2007-05 <> 2007-09
Firma, localitate: Twist media, BUCURESTI
Ocupatia / Domeniul jobului: Vanzari /Am promovat serviciile oferite de compania de telefonie mobila
STUDII:
Master / Studii postuniversitare
Universitatea ,,Vasile Alecsandri” (2012 - 2014), Bacau
Profilul: Educatie Fizica si Sport

Facultate
Universitatea de Educatie Fizica si Sport (2007 - 2010), BUCURESTI
Profilul: Educatie Fizica si Sport

Colegiu / Studii postliceale

Colegiul National Spiru Haret (2004 - 2007), BUCURESTI
Profilul: Educatie Fizica si Sport
Curs Preparator Fizic – Specializare Fotbal
Universitatea de Educatie Fizica si Sport (2013 - 2014), BUCURESTI
Profilul: Educatie Fizica si Sport

ABILITATI:
Permis de conducere: Da
Am obinut diferite diplome si calificari in: fotbal-licenta "C" UEFA, arbitraj-fotbal categoria I
monitorizat de Federatia Romana de Fotbal, DPPD(Departamentul Pregatirii Personalului Didactic),
natatie, altele.
Limbi straine vorbite:
Engleza - Incepator
Italiana – Mediu
Certificari (activitati):
Premii
La varsta de 20 de ani am participat la cupa Antidrog Bucuresti -fotbal- 2007. Competitie la care am
luat locul II.
Voluntariat
Supravegherea copiilor cu dizabilitati in timpul desfasurarii activitatilor sportive - Special
Olympics Romania.
Lucrari publicate
Lucrare de licenta: Pregatirea fizica a jucatorilor de fotbal in perioada precompetitionala la
Juniori.
Lucrare de disertatie: Studiu privind nivelul de pregatire fizica al arbitrilor de fotbal in judetul Bacau.
Lucrare preparator fizic: Elaborarea unui plan cadru de pregatire fizica in perioada pregatitoare la grupele
de juniori ,,A”

Cursuri/Training-uri
Fost jucator de fotbal : juniorat - Aerostar Bacau, Letea Bacau, LPS Bacau, Centrul de copii si juniori
Dinamo Bucuresti, Seniori - Vointa Temerarii Bucuresti, A.S. Romprim Bucuresti, Sportul Studentesc
Bucuresti, Rocar Bucuresti liga a III- a.
5
 Capitolul 1

Psihopedagogia adolescenfilor, tinerilor şi adulfilor

Sarcina la adolescente

I. Fundamente teoretice

1.1 Forme de manifestare a fenomenului

1.2. Cauzele sarcinii la adolescente

1.3 Implicatii sociale

1.4. Sarcina la adolescente

II. Parte de cercetare

Concluzii

Bibliografie

I. Fundamente teoretice

Abandonul școlar reprezintă o problemă destul de gravă pentru sistemul românesc de

învătământ care are nevoie de actiuni urgente. Este un fenomen serios și larg răspândit care ar
trebuie să fie o prioritate pentru cei care sunt implicati în procesul de educatie: părinti, cei
care conduc tara, profesori și elevi.

1.1 Forme de manifestare a fenomenului:

1. Părăsirea temporară, pentru o perioadă mai lungă de timp, de ordinul lunilor, de către elevii
înscrişi la şcoală, ceea ce duce la nefinalizarea studiilor corespunzătoare unui semestru sau an
şcolar, fără ca anul şcolar următor aceştia să mai revină;

2. Plecarea în străinătate cu părintii, care îşi caută acolo un loc de muncă, fără forme legale de
transfer, după care nu mai sunt înscrişi la şcoală în tara de destinatie;

3. Părăsirea definitivă a şcolii, ca urmare a retragerii acestora de către părinti, pe motive

medicale;

6
4. Părăsirea definitivă a şcolii, din cauza refuzului părintilor de a-i mai trimite la şcoală, din
diferite motive;

5. Abandonarea şcolii, ca urmare a exmatriculării acestora, fără drept de reînscriere, din

cauza săvârşirii, în mediul şcolar, a unor abateri disciplinare extrem de grave;

6. Retragerea de la şcoală, ca urmare a depăşirii vârstei corespunzătoare clasei în care se află

cu mai mult de trei ani, din cauza repetentiei;

1.2. Cauzele abandonului școlar:

• Cauze psihologice care tin de personalitatea și starea elevului (oboseala, lipsa de

interes a elevului, sentimente de inferioritate etc.)
• Cauze sociale care tin de familie și de mediul din care face parte elevul: sărăcia,
familii monoparentale, părinti plecati în alte tări, etc.
• Cauze psihopedagogice care fac referire la contextul școlar specific: relatia profesor-
elev ironizarea, umilirea elevului, frica de evaluare, etc.
• Neachizitionarea nivelului minim de cunoştinte necesare promovării clasei, în cel
mult trei ani şcolari, în cadr,ul unui ciclu de învătământ, ceea ce duce la depăşirea
vârstei maxime de şcolarizare, corespunzătoare clasei în care se află;
• Îmbolnăvirea gravă sau căpătarea unui handicap de orice natură, care face imposibilă
deplasarea la şcoală sau integrarea în colectivul de elevi;

1.3 Implicatii sociale:

Implicarea cadrelor didactice în prevenirea și combaterea abandonului școlar:

C. Kupisiewicz consideră că există trei cauze didactice principale de care sunt

responsabile cadrele didactice şi care determină abandonul şcolar:

1. Greșelile comiste de cadrele didactice în timpul predării

2. Cunoașterea insuficientă a elevilor de către profesorii care predau la clasă

3. Absentele în cadrul școlii și dezinteresul profesorilor pentru elevii mai putini pregătiti

Marea majoritate a celor care abandonează școala provin din familii dezorganizate cu
domiciliu instabil, cu o situatie financiară precară care nu au posibilitatea de a acoperii

7
cheltuielile studiilor, cei care au de facut zilnic o navetă destul de grea, dar și cei care provin
din familii divortat e. acest sens trebuie luate măsuri necesare pentru elaborarea unor
In
strategii de tratare diferentiată și individualizată în situatia de a abandona școala.

Pentru punerea în practică a acestor strategii este nevoie însa de o bună cunoaștere a
particularitătii psihologice ale elevilor, pentru a putea fi evidentiate acele dimensiuni
psihologice care permit realizarea cu ușurintă a dificultătilor acestuia.

Creşterea numărului de tineri care nu îşi pot găsi un loc de muncă, datorită faptului că nu au
minimul necesar de calificare profesională, fapt pentru care nu sunt admişi nici în sistemul de
asigurări sociale. Neputând avea un loc de muncă, îşi îndreaptă atentia spre alte surse de
câştig, cel mai adesea necinstite: furturi, tâlhării, trafic de droguri, proxenetism, prostitutie,
etc.;

Implicarea în fapte anti-sociale a tinerilor care au abandonat şcoala duce la creşterea

numărului de infractiuni şi, implicit, la crearea unui climat de insecuritate în mediul social.

Uneori, tinerii exmatriculati se întorc la şcoală nu pentru a-şi relua cursurile ci pentru
a se răzbuna pe cei care le-au făcut rău, în opinia lor, de cele mai multe ori căzând victime
chiar elevi nevinovati ai şcolii. Integrarea în societate a acestor tineri se face cu dificultate şi
cu multe costuri din partea statului, care trebuie să cheltuie sume importante pe programe de
reabilitare socială a lor, în detrimentul stimulării celor cu performante deosebite în diferite
domenii.
1.4. Copiii repetenti

Cei mai multi copii rămân repetenti încă din învătământul gimnazial. Cel mai mare
procent de repetenta se înregistrează în clasa a V-a când pe aproximativ 4,8% nu-i mai
interesează școala. În Italia un studiu arată că 10% dintre fete și 12% dintre băieti au pierdut
unul sau mai multi ani școlari iar vârsta cu cel mai mare grad de repetenti este între 11 și 13
ani.

II. Parte de cercetare

Între anii 2005-2007, nivelul abandonului şcolar stabilit în urma metodei „intrare-
ieşire” a însemnat o ascendentă, atât pe ansamblul învătământului obligatoriu, cât şi la nivelul
fiecărui ciclu de şcolaritate. S-a notat o scădere a abandonului școlar începând cu anul școlar
2007/2008 de la 2% până la valoarea de 1,5% în anul școlar 2009/2010. Aceste scăderi din
ultimii ani au fost notate atât la nivelul ciclului primar. cât și la nivelul ciclului gimnazial.
Însă, se remarcă nivelul mai ridicat în cazul învătământului gimnazial, spre deosebire de
învătământul primar.

Rata abandinului școlar la nivelul ciclului primar a avut o creștere semnificativă

imediat după anul trecerii la zece ani de școlaritate , fiind redusă spre deosebire de nivelul
învătământului gimnazial. Cazul a fost înclinat spre rezolvare în ultimii ani, observându-se o
scădere cu 0,4 puncite procentuale(de la1,8% în 2007/2008 la 1,4% în 2009/2010). Se
observă o neconcordantă între fete și băieti, în avantajul fetelor: mai multi băieti din ciclul
primar abandonează şcoala, comparativ cu fetele.

9
 Paralela nivelurilor ratei abandonului şcolar pe clase sugerează faptul că ratele cele
mai ridicate ale abandonului se remarcă la clasele de început de cicluri de şcolaritate: clasa I,
respectiv clasa a V-a – peste 2%, la celelalte clase nivelurile ratei fiind de +/-1,5%. Categoric,
această ipostază reliefează drept motiv greutătile de aclimatizare şi de învătare cu care se
întâlnesc elevii la începutul şcolaritătii, respectiv la începutul în ciclul gimnazial. Aceste
treceri de nivel de la învătământul preşcolar la cel primar, respectiv de la învătământul primar
la cel gimnazial presupun eforturi sporite de adaptare la contexte educationale noi pentru
copil: alte stiluri de predare, strategii didactice diferite, solicitări mai complexe în plan
curricular – atât din punct de vedere al continuturilor de învătare, precum şi din perspectiva
resurselor de timp. Relevante din acest punct de vedere sunt diferentele de număr de ore din
planurile de învătământ dintre ciclurile de şcolaritate: de la învătământul preşcolar la clasa I,
respectiv de la clasa a IV-a la clasa a V-a.

1
Concluzie

Abandonul şcolar nu va putea fi eradicat în anii următori, fiind legat strâns de

dezvoltarea economică a tării şi de normalizarea relatiilor din învătământ, dar ar putea fi
diminuat, dacă toti factorii responsabili de acest fenomen şi-ar îndeplini corect şi la timp
sarcinile încredintate. Cu toate că elevii din învătământul preuniversitar beneficiază de mai
multe programe sociale, care ar trebui să îi determine să rămână la şcoală, rata abandonului
creşte cu câte putin în fiecare an, ceea ce demonstrează că nu numai nivelul de sărăcie
contribuie la acest fenomen.

Pentru a face mai atractivă şcoala, învătământul va trebui simplificat la maxim şi legat
de viata socială, în care intră tinerii, după terminarea studiilor, eliminând tot ce este inutil
pentru dezvoltarea lor viitoare. La rândul lui, statul trebuie să facă mai mult pentru integrarea
în muncă a absolventilor, prin stimularea reală, prin mijloace economice, a angajatorilor care
încadrează tineri absolventi de liceu sau universitate.

1
http://www.unicef.ro/wp-content/uploads/copiii-care-nu-merg-la-scoala-pt-web.pdf.pdf

11
Bibliografie:

Cristea, C.G.,(2003) Psihologia educafiei, Ed. Bucureşti

Stoica, M., (2001), Pedagogie şi psihologie, Craiova, Ed. G. Alexandru

https://www.google.ro/#q=abandonul+scolar+poze

http://www.unicef.ro/wp-content/uploads/copiii-care-nu-merg-la-scoala-pt-web.pdf.pdf

12
 Capitolul 2
Metodologia cercetării educafionale

Inteligenfa emofională şi rolul ei în formarea viitorilor leaderi

2.1.1Introducere

Inteligenta Emotională actionează nu doar pe plan personal, ci este şi cheia pentru

succesul relatiilor profesionale – cu angajatii, managerii, clientii şi colegii. Beneficiile aduse
de inteligenta emotională sunt :mai mult curaj de a încerca lucruri noi si de a-ti asuma
anumite riscuri pentru ca te ajută sa-ti stăpâneşti mai bine frica de eşec;. dezvoltă
capacitatea de a depăşi emotiile negative şi de a înainta în ciuda existentei lor; ajută la
îndepartarea anxietatii - ajută la dezvoltarea unor relatii pozitive cu persoanele din jur ,
dezvoltă capacitatea de negociere şi de rezolvare a conflictelor; dezvoltă entuziasmul;
imbunătăteşte capacitatea de automotivare; creşte gradul de empatie; te ajută să perseverezi
pentru a obtine rezultatele dorite ,te ajută să pui în valoare talentele pe care le ai şi
inteligenta cognitivă cu care ai fost înzestrat; îti oferă libertate emotională.

Formarea şcolară ,initială dezvoltării profesionale ,are o importantă deosebită în

alegerea şi dezvoltarea carierei fiecărui absolvent .Alegerea profesiei ce corespunde cel
mai bine nevoilor, dorintelor şi aptitudinilor proprii şi prin urmare integrarea
absolventului pe piata muncii,( după pregătirea profesională ,necesitatea
organizatiilor,cerintelor postului ,intereselor şi perspectivei de promovare ) face apel la
inteligenta emotională deoarece succesul personal şi profesional depinde de modul cum
actionează,cum relationează cu ceilalti, deşi în teorie de exemplu un manager bun este
caracterizat prin strategii şi idei inovatoare,în practică însă apelează la emotii .

Organizatiile au şi ele viată emotională şi socială, care dictează succesele şi

insuccesele afacerilor derulate de angajati. Emotiile organizatiei pot fi pozitive şi
dinamice, ca: perseverenta, provocarea, pasiunea, determinarea sau negative : teama,
apatia, stresul, anxietatea sau invidia.

Importanta abordării acestei teme la nivelul învătământului liceal este justificată de

necesitatea cultivării inteligentei emotionale în şcoli, profesorii sunt sfătuiti să-şi învete
elevii să fie flexibili, creativi, empatici şi să-şi exprime sentimentele, precum şi să-i

13
responsabilizeze şi să le insufle valori esentiale. Un număr tot mai mare de educatori
recunoaşte faptul că elevii care beneficiază exclusiv de pregătire şcolară pot fi
„neechipati“ pentru provocările viitoare, atât ca indivizi, cât şi ca membrii ai societătii. Nu
este suficient doar ca mintea să fie hrănită. Astfel putem constata că majoritatea dintre noi
neglijăm aspectul emotional al inteligentei noastre, considerând că, inteligenta academică
este cea care primează în dobândirea performantei, nerealizând faptul că există şi o
inteligentă emotională. Studiile arată că inteligenta emotională este cel mai bun predictor
pentru achizitiile viitoare ale copiilor, pentru succes, fată de inteligenta traditională,
cognitivă şi abilitătile tehnice.

2.1.2.Definirea conceptului

În 1920, Thordicke E.L. a identificat prima dată notiune de inteligentă socială, pe

care o definea ca fiind ” abilitatea de a întelege şi de a lucra cu oamenii, de a te comporta
cu întelepciune în relatiile umane”

Orice discutie despre inteligenta emotională ( IE) porneşte de la psihologul de la

Hravard Daniel Goleman., dar ea a fost şi este studiată şi de alti specialişti

După Jhon Mayer şi Peter Salovey, IE, este abilitatea de a percepe şi exprima, de a
asimila emotii în gândire, de a întelege prisma emotiilor şi de a regla emotiile proprii şi pe
ale altora”.

Inteligenta emotională nu este o trăsătură de personalitate, ea nu este înăscută, ci

constă într-o sumă de abilităti care se dezvoltă permanent pe parcursul întregii vieti.

Ce înseamnă totuşi inteligenta emotională ? Redusă la esentă presupune îndeplinirea a

trei conditii:

- să-ti cunoşti emotiile;

- să ştii să le gestionezi;
- să întelegi emotiile celorlalti.
Important de retinut este faptul că conform specialistului Paul Ekman de la
Universitatea California de San Francisco, patru dintre expresiile faciale – frica, mânia,
tristetea, bucuria – sunt recunoscute de toate culturile din întreaga lume, inclusiv din
indivizi total analfabeti, care nu au fost în contact cu televiziunea sau cinematograful.

14
 Căutând principiile de bază, autorul a urmărit cu Ekman şi altii gândeau emotiile în
termeni de familie sau dimensiuni şi considerau familiile principale – mânia, tristetea,
frica, bucuria, iubirea, ruşinea, ş.a..m.d. – ca fiind cele de la care pornesc nesfârşite
mutatii. De aici se nasc dispozifiile, care, teoretic vorbind, sunt mai putin evidente şi
durează mai mult decât emotiile. Dincolo de dispozitii sunt temperamentele, înclinatia de
a-ti aminti anumite emotii sau dispozitii prin care ai mai trecut, fapt care-i face pe oameni
să fie melancolici, timizi sau voioşi. Iar dincolo de aceste dispozitii emotionale, apar
problemele de natură emotională, cum ar fi depresiile clinice sau anxietătile cronice, de
care unii nu mai scapă, simtindu-se prinşi ca într-o capcană cu un efect toxic.

Modelul conducerii bazate pe inteligenta emotională (IE) este construit pornind de la

conexiunile cu neurologia. Descoperirile revolutionare din domeniul cercetărilor asupra
creierului arată că stările de spirit şi actiunile liderilor au un impact enorm asupra celor pe
care îi îndrumă..

„Liderii adevărati fac apel la emotii”

Responsabilitătile principale ale unui lider ar fi acelea de a induce entuziasm,

optimism şi pasiune pentru proiectele viitoare, precum şi de a cultiva o atmosferă de
cooperare şi încredere.

Conform specialistului Fabrice Lacombe, în carte sa Rezolvarea dificultătilor de

comunicare ( Editura Polirom 2005), emotiile fundamentale sunt: furia, tristefea, bucuria
şi teama. Ceilalti termeni întâlniti şi care definesc emotii nu sunt, decât variante ale
acestor patru emotii de bază.

Principalele arii ale IE:

- Conştientizarea punctelor tari şi a punctelor slabe şi un puternic simt al identitătii

şi al valorii personale;
- Autocontrolul, adică stăpânirea emotiilor pentru a le face să lucreze în favoare ,
nu împotriva ta;
- Automotivarea – să dai din tine tot ceea ce este mai bun şi să perseverezi în
atingerea obiectivelor personale;
- Conştientizarea socială, adică conştientizarea sentimentelor şi a nevoilor
celorlalti;

15
 - Abilităti sociale, care creează relatii interpersonale şi te ajută să fii un bun
membru al echipei;
Fiecare din cele patru domenii ale inteligentei emotionale - autocunoaşterea,
stăpânirea de sine, conştiinfa socială şi gestionarea relafiilor – contribuie la conducere
rezonantă cu un set esential de abilităti.

Cele patru domenii ale inteligenfei emofionale şi competenfele adiacente

conform specialistului Daniel Goleman:

1. Competenfe personale: aceste abilităti se referă la maniera în care ne ocupăm de noi

înşine.

Autocunoaşterea

• Autocunoaşterea emofională: întelegerea propriilor emotii şi recunoaşterea impactului

acestora; folosirea „intuitiei” pentru luarea deciziilor;

• Autoevaluarea corectă: cunoaşterea propriilor atuuri şi limite;

• Încrederea în sine: aprecierea judicioasă a valorii şi capacitătilor proprii.

Stăpânirea de sine

• Autocontrolul emofional: tinerea sub control, a emotiilor şi impulsurilor rebele;

• Transparenfa: adoptarea unui comportament onest şi integru; a te arăta demn de

încredere;

• Adaptabilitatea: flexibilitatea de adaptare la situatiile de schimbare sau posibilitatea

de a depăşi obstacolele;

• Ambifia: dorinta de îmbunătătire a performantelor pentru a satisface standardele

proprii de excelentă;

• Inifiativa: disponibilitatea de a actiona şi de a profita de oportunităti;

• Optimismul:faptul de a vedea partea bună a lucrurilor.

2. Competenfe sociale: aceste abilităti se referă la maniera în care ne gestionăm

relatiile

16
 Conştiinfa socială

• Empatia: perceperea emotiilor celorlalti, întelegerea perspectivei acestora şi

preocuparea activă manifestată fată de interesele lor;

• Conştiinfa organizafională: interpretarea tendintelor, a deciziilor executive şi a

politicilor de la nivel organizational;

• Solicitudinea: observarea şi întâmpinarea dorintelor subalternilor, clientilor sau

cumpărătorilor.

Gestionarea relafiilor

• Conducerea inspirată: îndrumarea şi motivarea prin intermediul unei viziuni

convingătoare;

• Influenfa: folosirea unor tactici de persuasiune,

• Formarea altora: stimularea abilitătilor celorlalti prin feedback şi îndrumare;

• Catalizarea schimbărilor: initierea managementului relational şi mobilizarea

celorlalti într-o directie nouă;

• Gestionarea conflictelor: solutionarea dezacordurilor;

• Spiritul de echipă şi colaborarea: cooperarea şi consolidarea echipei.

a) Autocunoaşterea – este fundatia, căci dacă nu putem depista propriile emotii, nu

vom şti să le stăpânim, şi cu atât mai putin să le întelegem pe ale celorlalti.

Oamenii care se cunosc bine sunt realişti .- nu sunt nici exagerati de autocritici, nici de
un optimism naiv. A ştii ce este cel mai important

Intuifia – aceea abilitate esentială a liderului , care constă în a aplica nu numai

cunoştintele tehnice, ci şi întelepciunea experientei, atunci când ia decizii profesionale.
Este instrumentul la care liderul apelează în mod firesc.

2.1.3 Analiza studiilor în domeniul inteligenfei emofionale

Universitatea Harvard a efectuat un studiu în 500 de companii care îşi propuseseră să

identifice abilitătile care asigură maximul de competentă şi eficientă profesională. Au fost

17
urmărite abilitătile tehnice (derivând din formarea şi experienta profesională), cele
cognitive (tinând de IQ) şi cele emotionale (definite prin EQ). Singurul parametru care
s-a dovedit a fi definitoriu pentru succesul profesional a fost EQ, persoanele cu
rezultate exceptionale având în medie un coeficient EQ cu 85% mai ridicat decât media.

Studiile efectuate de Hay Group şi psihologul Richard Boyatzis au indicat că:

 partenerii cu EQ ridicat din cadrul unei firme multinationale de consultantă au

adus profituri cu 139% mai mari decât cei cu EQ mediu;
 programatorii cu nivel ridicat de inteligentă emotională îşi termină proiectele de 3
ori mai repede decât ceilalti;
 agentii de vânzări cu nivel ridicat al EQ generează venituri de 2 ori mai mari decât
colegii lor;
 introducerea EQ drept criteriu de selectie a personalului în cadrul unui lant de
distributie a mobilei a redus cu 50% fluctuafia de personal după un an.
Mayer şi Salovey au coordonat cercetările despre inteligenta emotională din
anii 1980 şi au fost cei care au stabilit directia în acest domeniu. Acestora li s-a alăturat un
TM
psiholog, Dr David R. Caruso, care a contribuit la dezvoltarea SMIE .

Jack Mayer, profesor la Universitatea din New Hampshire şi Peter Salovey de

la Yale, cei care au creat initial modelul Mayer-Salovey al Inteligentei Emotionale, au
făcut echipă cu David Caruso pentru a da naştere la testul SMIE.

David şi Charles Wolfe au folosit SMIE în practică, iar acum s-au asociat
pentru a-l transforma într-o formă comercială. Cumpărători avizati, precum profeşionişti
de servicii externe sau specialişti interni vor dori să utilizeze SMIE pentru activităti
precum programe de pregătire pe leadership, lucrul în echipă, dezvoltarea carierei,
management şi dezvoltarea personalului, managementul schimbării sau planificarea
succesiunii.

Una dintre valorile companiei fiind educarea leadership-ului, conducerea JJCC

decide realizarea unor cercetări care aveau ca obiectiv importanta inteligentei emotionale
în diferitele nivele de conducere ale organizatiei. Cercetările sunt extinse pe filiale ale
companiei din 37 de tări, cuprinzând un număr de 1400 de angajati.

Studiul a fost compus din 183 de întrebări care îmbinau modelul competentelor de
leadership ale JJCC (Standards for Leadership - SOL) şi inventarul competentelor

18
emotionale (Emotional Competence Inventory - ECI) ale lui Daniel Goleman şi Richard
Boyatzis (descrise în Tabelul 2.). SOL continea un set de competente manageriale şi de
leadership, bazate pe viziunea companiei JJCC şi care îmbinau filozofia organizatiei cu
privire la responsabilitate, integritate şi etică: orientarea spre rezultate, promovarea ideilor
noi, grija fată de clienti, dezvoltarea celor din jurul tău, construirea unor parteneriate
stabile, sustinerea schimbării, conducerea după valorile şi viziunea organizatiei.

358 de manageri au fost selectati aleator din sânul filialelor JJCC, dintre care: 55%
bărbati, 45% femei. Selectia pe regiuni a avut următoarea distributie: 40% din America de
Nord, 25% din Europa, 20% din Asia şi Africa, 15% din America Latină. Conditiile erau
ca participantii să fi detinut minim doi ani o pozitie de conducere în companie şi să
vorbească fluent limba engleză.

Rezultatele cercetărilor au avut ca bază de pornire mai multe topici: inteligenta

emotională şi stilul performant de a conduce, inteligenta emotională şi liderii cu potential
ridicat, inteligenta emotională şi sexul, inteligenta emotională şi diferentele pe regiuni,
inteligenta emotională şi diferitele arii functionale. Iată ce concluzii au reieşit în urma
studiului:

Inteligenfa emofională şi stilul performant de a conduce

Studiul a relevat faptul că există o legătură puternică între liderii performanti şi

competentele emotionale, ceea ce sustine ideea cercetătorilor că abilitătile sociale,
emotionale şi relationale (inteligenta emotională) sunt factori ai leadership-ului
performant. Iată care sunt competentele cel mai bine subliniate de rezultatul studiului,
competente care definesc cei mai buni conducători: încrederea de sine, ambitia,
dezvoltarea celorlalti, adaptabilitate, influentă şi leadership.

Inteligenfa emofională şi liderii cu potenfial ridicat

Concluziile pe această topică au fost extrase din studiul întreprins asupra indivizilor
care detineau ca responsabilitate principală efectuarea de rapoarte asupra angajatilor sau
asigurarea unei succesiuni în firmă. Aceştia au fost cei mai în măsură să ofere rezultate
concludente, prin prisma ocupatiei specifice de observare şi identificare a potentialului în
angajati.

19
 S-a ajuns la concluzia că liderii cu potential ridicat (High Potential Leaders) sunt
caracterizati în principal de 13 dintre cele 25 de competente descrise în ECI, mai ales de
cele din cadranele: auto-cunoaştere, auto-reglare şi abilităti sociale (vezi Tabelul 2.).

Inteligenfa emofională şi sexul

Deşi diferentele identificate în cazul performantei şi a potentialului sunt mult

mai multe, câteva dintre concluziile extrase pe această topică ar merita amintite. Din
punctul de vedere al colegilor, evaluarea relevă că principalele diferente între cele două
sexe sunt identificate în cadrul următoarelor competente emotionale: conştiinta de sine,
conştinciozitate, dezvoltarea celorlalti, asertivitate şi comunicare.

Privit din punctul de vedere al superiorilor, principalele diferente ale subalternilor

de sexe diferite au fost identificate în cadrul adaptabilitătii şi asertivitătii, punctajul cel mai
mare fiind primit de către femei.

Cercetările relativ la diferentierea performantelor în conducere pe cele două sexe

sugerează că acestea există într-o măsură foarte mică (Landau 1996; Eagly, Karau &
Makhijani 1992, 1995; Ragins 1991). În acelaşi timp, alte studii au relevat faptul că din
punctul de vedere al subordonatilor aceste diferente sunt la fel de mici. Privite din acest
punct de vedere, rezultatul studiilor efectuate de JJCC nu fac altceva decât să sutină
concluziile anterioare.

Cu toate acestea, un studiu realizat de către Eagly & Johnson în anul 1990 arată
faptul că felul de a conduce diferă într-o anumită măsură la femei şi bărbati. Astfel,
femeile ar avea mult mai bine dezvoltate abilitătile sociale în ceea ce este descris de către
autori ca “interesul pentru oamenii din jur”. Femeile tind să fie descrise ca mult mai
prietenoase, plăcute şi sensibile. Din nou, studiul de la JJCC confirmă acest lucru,
punctajul cel mai mare la multe dintre competentele sociale şi interpersonale fiind mult
mai ridicat în cazul femeilor.

Inteligenfa emofională şi diferenfele pe regiuni

Privitor la această topică, rezultatele nu au fost concludente.

20
 2.2 Obiectivele şi ipotezele cercetării

Obiectivul principal al cercetării constă în identificarea inteligentei emotionale la

elevii de liceu ,demonstrarea importantei dobandirii inteligentei emotionale şi rolul său în
formarea viitorilor leaderi.

Ipoteza generală

Inteligenta emotională este ridicată la elevii din clasele terminale(XI,XII) şi mai

scazută la cei de clasele IX,X) în special la persoane de sex feminin este mai crescută
decat la persoanele de sex masculin.

2.3Metodologia cercetării

Operafionalizarea conceptelor şi definirea variabilelor

Conceptul principal de inteligentă emotională este operationalizat conform teoriei

autorului Daniel Goleman după Metoda F.Rosenberg.

prin următoarele categorii:

Variabila dependentă, inteligenta emotională, a fost operationalizatã prin cerinta

adresată participantilor de a raspunde şi completa corect testul de inteligentă
emotională.Au fost luate în calcul următoarele

variabile independente: genul (masculin/ feminin), mediul (urban/ rural), altele

Lotul de cercetare

- descrierea participantilor (clasele X-a A,XI –a E,XII-a B profil real, XI-aC profil
resurse naturale,Liceul Vasile Alecsandri ,Bacău)

Distribuirea lotului de cercetare în functie devariabilele independente, dupã cum este

prezentat în tabelul de mai jos..

Tabelul 1. Distribufia lotului în funcfie de variabilele independente

Variabile independente Număr elevi

Genul Feminin 75

21
 Masculin 48

Vârsta 16-17 32

17-18 60

18-19 31

Mediul Urban 70

Rural 53

Metode şi instrumente de cercetare

- descrierea metodei şi modului de interpretare a rezultatelor (Anexa 1)

Modelul Fishbein-Rosenberg este una dintre cele mai complexe metode de scalare.
Prin intermediul acestui model se poate determina atitudinea unui individ fată de parametrii
unor elemente ce se compară. Determinarea mărimii atitudinii subiectilor cercetati se
realizează pe baza unui model ce ia în calcul atât evaluările subiectilor asupra importantei
caracteristicilor ce stau la baza caracterizării unui anumit element, cât şi aprecierile
(realizate pe baza unor scale) cu privire la aceste caracteristici. Relatia de calcul pentru
determinarea acestui lucru este:

, unde

Pjk = atitudinea subiectului k pentru elementul j;

Wik = evaluarea subiectului k asupra importantei

relative a caracteristicii i (Σ Wik = 1);

Oij = măsura în care elementul j îi satisface subiectului caracteristica i.

După calculul notei obtinute (deci măsurarea atitudinii) de diferitele elemente

comparate, se poate realiza şi o normalizarea a rezultatelor, prin împărtirea notei obtinute
de fiecare element la suma notelor tuturor elementelor ce intră în comparatie. În acest mod
 se poate determina ponderea fiecărui element în preferintele subiectilor studiati. Toate
aceste metode de scalare utilizează un singur număr, o singură dimensiune pentru
măsurarea unei anumite variabile. Aceste metode pleacă de la premisa că atitudinea este
unidimensională, astfel că “factorii pozitivi şi negativi se compensează, pentru a se ajunge
la un echilibru”

Totuşi, în multe cazuri se poate vorbi despre o atitudine care nu este unidimensională,
ci multidimensională. În acest caz, este necesară realizarea unor scale multidimensionale
prin intermediul cărora să se poată măsura o astfel de atitudine. Construirea unor astfel de
scale, mai ales când se analizează consecutiv mai mult de două dimensiuni, este dificilă,
fiind nevoie de efort şi ingeniozitate din partea cercetătorului. Caracteristica fundamentală
a scalării multidimensionale este faptul că subiectilor intervievati li se cere să aprecieze
gradul de asemănare/deosebire între perechi de caracteristici ale unui fenomen, utilizând în
acest scop o scală neparametrică sau parametrică.

Informatiile obtinute în urma măsurării trebuie prelucrate pe baza unor metode

statisticomatematice în vederea analizei şi interpretării lor. Metodele de prelucrare a
informatiei se pot clasifica, în principal, după trei criterii şi anume: numărul variabilelor
analizate, nivelul de măsură utilizat şi obiectivele urmărite în procesul de analiză. Din
punct de vedere al numărului de variante, se disting metode pentru analiza unei
singure variabile (analiza univariată), a două variabile (analiza bivariată) sau a mai multor
variabile (analiza multivariată). Analiza univariată implică în principal utilizarea unor
metode ce permit determinarea distributiilor de frecventă, a tendintei centrale şi a
dispersiei, în timp ce în cazul analizei bivariate şi multivariate metodele utilizate trebuie în
principal să permită determinarea tipurilor de relatii dintre variabilele respective (de
asociere, de corelatie, de covariantă), cât şi intensitatea acestor relatii.

Instrumentul principal care a fost utilizat pentru investigarea inteligentei emotionale

ale elevilor de liceu îl reprezintă testul de inteligentă emotională a lui Daniel Goleman,
autorul cartii „Intelegenta emotionala”, aparuta in 1995.

Testul este adaptat de Mihaela Rocco si consta in 10 intrebari ce prezinta unele

situatii.

23
 Procedura de cercetare

- precizarea perioadei: mai/iunie

- mentionarea modului de aplicare -individual;

- evidentierea criteriilor de etică-liceenilor le-a fost prezentat anterior informatii

despre importanta dobandirii inteligentei emotionale în relatiile interumane ,diferenta
dintre leader si manager respectiv aspecte negative la locul de muncă respectiv aparitia
fenomenelor negative de mobbing şi bealling;elevii au fost interesati să răspundă corect ,
curioşi dacă au sau nu aceste calităti.

Testul de inteligenfă a fost aplicat pe 123 de subiecfi din care;

a) 75 de gen feminin şi 48 masculin

b) 70 din mediul urban şi 53 din mediu rural

c) 32 cu varste intre16-17 ani,60 cu varste între 17-18 şi 31 cu varste între 18-

19 ani

a) 75 repondenfi de gen feminin

Dintre acestea I 15 fete au avut punctaj sub media de 100 de puncte

II10 punctaj mediu,100-150 de puncte

III 35 punctaj peste 150-199 de puncte

IV15 punctaj maxim,exceptional,200 de puncte

Interpretare: I 15/15+10+35+15=0,21 respectiv un procent de 21%

II 10/75=0,13 respectiv 13%

III 35/75=0,46 respectiv 46%

IV 15/75=0,2 respectiv 20%

24
 0%
Sub 100 p
20% 21% 100-150 p

150-190 p
13%
200 p
46%

Repondenfi de gen feminin

48 repondenfi de gen masculin

Dintre aceştia: I 12 cu punctaj sub media de 100 de puncte

II 13 cu punctaj mediu,100-150 de puncte

III 15 cu punctaj peste 150-190 de puncte

IV 8 cu punctaj exceptional,200 de puncte

Interpretare I 12/48=0,25 respectiv 25%

II 13/48=o,27 respectiv 27%

III 15/48=0,31 respectiv 31%

IV 8/48=0,16 respectiv 16%

16% Sub 100 p

25%
100-150 p

32% 150-190 p
27%
200 p

Repondenfi de gen masculin

Ponderea subiectilor de gen feminin este de 75/123=0,60 adică 60% iar a celor masculin este
de 48/123=0,39 adică 39% aproximativ 40% cu un procent de 1,5% mai multi subiecti de
gen feminin.

Tabel 2.1

Caracteristici Gen Feminin Gen Masculin

Punctaj sub 100 puncte 21% 25%
Punctaj mediu 100-150 13% 27%
Punctaj peste 150-190 46% 31%
Punctaj exceptional 200 20% 16%

Concluzii: femeile ar avea mult mai bine dezvoltate abilitătile sociale în ceea ce este
descris de către autori ca “interesul pentru oamenii din jur”. Femeile tind să fie descrise ca
mult mai prietenoase, plăcute şi sensibile

b) 70 repondenfi din mediul urban

Interpretare mediu urban:I 10 punctaj sub media de 100 puncte,10/70=0,14;14%

II 15punctaj mediu,100-150 puncte,15/70=0,21 ;21%

III 20 punctaj peste medie 150-190 puncte,20/70=0,28;28%

IV 25 punctaj exceptional,200 puncte,25/70=0,35;35%

14%
Sub 100 p

36% 100-150 p
21%
150-190 p
29% 200 p

Repondenfi din mediul urban

53 repondenfi din mediul rural

Intepretare mediul rural: I 13 punctaj sub media 100 puncte,13/53=0,24;24%

17 punctaj mediu,100-150 puncte,17/53=0,35;35%

19 punctaj peste medie,150-190 puncte,19/53=0,35;35%

4 punctaj exceptional,200 puncte,4/53=0,07 ;7%

7%

Sub 100 p
24%
100-150 p
35%
150-190 p
34%
200 p

Repondenfi din mediul rural

Tabel 2.2

Caracteristici Mediu urban Mediu rural

Punctaj sub 100 puncte 14% 24%
Punctaj mediu 100-150 21% 35%
Punctaj peste 150-190 28% 35%
Punctaj exceptional 200 35% 7%

Concluzii: orientarea spre rezultate, promovarea ideilor noi, grija fată de clienti,
dezvoltarea celor din jur, construirea unor parteneriate stabile, sustinerea schimbării,
conducerea după valorile şi viziunea organizatiei sunt concepte abordate mai mult de
subiectii ce apartin mediului urban,cei din mediu rural fiind ancorati în păstrarea traditiilor
şi respectul fată de cei mai în varstă . În schimb subiectii sunt mai pragmatici,
conservatori şi li se potriveşte de minune expresia”din topor”adica fară diplomatie.
 c) 32 repondenfi cu varste intre 16-17 ani,

60 repondenfi cu varste între 17-18

31 repondenfi cu varste între 18-19 ani

Interpretare pe criterii de varstă:

32, cu varste 16-17 ani: I 8 punctaj sub media 100 puncte,8/32=0,25;25%

II 5 punctaj mediu 100-150 puncte,5/32=0,15;15%

III 17 punctaj peste medie,150-190 puncte,17/32=0,53;53%

IV 4 punctaj exceptional,200,4/32=0,12;12%

11% Sub 100 p

24%
100-150 p

14% 150-190 p
51%
200 p

Repondenfi cu vârste între 16-17 ani

60 repondenfi ,cu varste între 17-18ani:6 punctaj sub media 100 puncte, 10%

20 punctaj mediu 100-150 puncte,33%

24 punctaj între 150-190 puncte,40%

10 punctaj maxim 200 puncte ,16%

 10%

16% Sub 100 p

100-150 p
33% 150-190 p
41%
200 p

Repondenfi cu vârste 17-18 ani

31 repondenfi ,cu vârste între 18-19 ani:4 punctaj sub media 100 puncte, 12%

10 punctaj între 100-150 puncte,32%

16 punctaj între 150-190 puncte, 51%

11 punctaj maxim ,200 puncte,35 %

9%

Sub 100p
27%
100-150 p
25%
150-190 p
39% 200 p

Repondenfi vu vârste între 18-19 ani

Tabel 2.3

Caracteristici Vârsta 16-17 ani Vârsta 17-18 ani Vârsta 18-19 ani
Punctaj sub 100 p 25% 10% 12%
Punctaj mediu100-150 p 15% 33% 32%
Punctaj 150-190 p 53% 40% 51%
Punctaj maxim 200 p 12% 16% 35%
2.4. Rezultatele cercetării

Ipoteza generală 1 este confirmată, deoarece femeile ar avea mult mai bine dezvoltate
abilitătile sociale în ceea ce este descris de către autori ca “interesul pentru oamenii din
jur”. Femeile tind să fie descrise ca mult mai prietenoase, plăcute şi sensibile (Tabelul
2.1).

În construirea unor parteneriate stabile, sustinerea schimbării, conducerea după

valorile şi viziunea organizatiei sunt concepte abordate mai mult de subiectii ce apartin
mediului urban decat acelora din mediu rural.(Tabelul2.2)

Odată cu înaintarea în vârstă studiile au demonstrat că tinerii din clasele terminale

liceale reuşesc să îşi gestioneze mai uşor situatiile de criză, fac fată stresului şi emotiilor
violente mai bine decât cei din clasele inferioare de liceu .(Tabelul 2.3)

2.5. Concluzii

Studiul a relevat faptul că există o legătură puternică între liderii performanti şi

competentele emotionale, ceea ce sustine ideea cercetătorilor că abilitătile sociale,
emotionale şi relationale (inteligenta emotională) sunt factori ai leadership-ului
performant. Iată care sunt competentele cel mai bine subliniate de rezultatul studiului,
competente care definesc cei mai buni conducători: încrederea de sine, ambitia,
dezvoltarea celorlalti, adaptabilitate, influentă şi leaderi

30
 Anexa 1

Test inteligenfă emofională

Alege răspunsul care descrie cel mai bine reactia ta la următoarele scenarii. Răspunde
pe baza a ceea ce ai fi vrut să faci în realitate, nu cum crezi tu că trebuie să fie răspunsul.

1. Imaginează-ti că te afli la ora de curs şi dintr-o dată pământul începe să se

cutremure foarte puternic, cu un zgomot înspăimântător. ( In cazul nostrum în sala de
clasă, dintr-o dată afară începe o ploaie foarte puternică, cu un tunet înspăimântător). Ce
faci ?

a) Continui să stai liniştit în banca şi să citeşti lectia din manual (să stai liniştit să joci
mai departe), dând putină atentie evenimentului, aşteptând ca acesta să înceteze curând.

b) Devii plin de grijă fată de pericol urmărind învătătorul/profesorul (educatorul) şi

asculti cu atentie instructiunile date de acesta.

c) Câte putin din a) si b).

d) N-am observat nimic (M-am ascuns într-un locuşor).

2. Eşti în curtea şcolii în timpul recreatiei. Unul dintre colegii tăi nu este acceptat în
jocul celorlalti şi începe să plângă. Ce faci ?

a) Nu te bagi, îl laşi în pace.

b) Vorbeşti cu el şi încerci să-l ajuti pe coleg (copil).

c) Te duci la el şi îi spui să nu mai plângă.

d) Ii dai o bomboană sau altceva care să-l facă să uite.

3. Imaginează-ti că te afli la mijlocul ultimului semestru şi speri să obtii un premiu,

dar ai descoperit că nu ai nota dorită la o materie, ci una mai mică decât cea la care te
aşteptai. Ce faci?

a) Iti faci un plan special pentru a îmbunătăti nota, hotărîndu-te să-ti urmezi planul.

31
 b) Te hotărăşti să înveti mai bine anul următor (te hotărăşti să desenezi mai bine cînd
vei fi la şcoală).

c) Îti spui că nu te interesează materia respectivă şi te concentrezi asupra altor

discipline unde notele tale sunt şi pot fi mai mari.

d) Mergeti la învătător/profesor şi încerci să discuti cu el în scopul obtinerii unei note

mai bune.

4. Consideri că în lipsa învătătorului/profesorului eşti elevul responsabil cu disciplina

în clasă. În urma unor acte de indisciplină zece elevi au fost deja avertizati cu scăderea
notei la purtare şi eşti descurajat din cauza acestei situatii. Ce faci ?

a) Notezi numele elevilor indisciplinati şi predai lista învătătorului a doua zi.

b) Consideri că nu-ti poti asuma această responsabilitate.

c) Încerci să discuti cu elevii propunând solutii pentru păstrarea disciplinei şi pentru

îndreptarea situatiei create.

d) Doreşti să devii responsabil cu altceva.

5. Eşti anuntat că de mâine o să aveti un nou coleg rrom. Surprinzi pe cineva (pe
prietenul tău) spunand cuvinte urâte şi răutăcioase în adresa lui. Ce faci?

a) Nu-l iei în seamă considerând că este numai o gluma.

b) Îl chemi afară pe colegul răutacios şi îl certi pentru fapta făcută.

c) Îi vorbeşti în prezenta celorlalti spunând că asemenea fapte sunt nepotrivite şi nu

vor fi acceptate în clasa voastră.

d) Îti sfătuieşti colegul (prietenul) să fie mai bun şi îngăduitor cu toti colegii.

6. Te afli în recreatia mare şi încerci să calmezi un coleg de clasă înfuriat pe alt coleg
care i-a pus piedică pe hol, riscând astfel să-i fractureze bratul. Ce faci ?

a) Îi spui să-l ierte pentru că ceea ce s-a întâmplat a fost o glumă.

b) Îi povesteşti o întâmplare hazlie şi încerci să-l distrezi.

c) Îi dai dreptate considerând, asemenea lui, ca celălalt coleg s-a dat în spectacol.

32
 d) Îi spui că ti s-a întâmplat şi tie ceva asemănător şi că te-ai simtit la fel de furios, dar
după aceea ti-ai dat seama că cel vinovat putea la rândul său să cadă şi să-şi spargă capul.

7. Tu şi prietenul tău cel mai bun vă certati şi aproape că ati ajuns să vă luati la bătaie.
Care este cel mai bun lucru de făcut?

a) Faceti o pauză de 20 de minute şi apoi începeti să discutati din nou.

b) Te opreşti din ceartă şi taci.

c) Spui că-ti pare rău şi îi ceri şi prietenului tău să-şi ceară scuze.

d) Vă opriti putin pentru a vă linişti şi apoi fiecare pe rînd spune ceea ce gandeşte
despre problemă.

8. La sfârşit de an şcolar organizează o serbare. Închipuie-ti că tu eşti conducătorul

unui grup de elevi şi vrei să compui o scenă hazlie. Cum faci ?

a) Îti faci un orar şi acorzi un timp pentru fiecare amănunt.

b) Propui să vă întâlniti şi să vă cunoaşteti mai bine.

c) Îi ceri separat fiecărui copil să vină cu idei.

d) Vă strângeti toti în grup şi tu îi încurajezi pe ceilalti să propună diverse variante.

9. Imaginează-ti că ai un frate de 3 ani care întotdeauna a fost foarte timid şi putin

înfricoşat de locurile şi oamenii străini. Ce atitudine ai fată de el?

a) Accepti că are un comportament timid şi cauti să-l protejezi de situatii care pot să-l
tulbure.

b) Îl prezinti unui medic cerându-i un sfat.

c) (Părintele şi tu) Îl duci în bună ştiintă în fata oamenilor străini şi în locuri

necunoscute astfel încât să-şi poată înfrânge frica.

d) Faci cu el o serie permanentă de jocuri şi competitii uşor de realizat care îl vor

învăta că poate intra în legătură cu oamenii şi poate umbla din nou prin locuri noi.

10. Imaginează-ti că-ti place foarte mult desenul. Începi să te pregăteşti pentru a
desena în timpul tău liber. Cum faci?

33
 a) Te limitezi să desenezi doar o ora pe zi.

b) Alegi subiecte de desen mai grele care să-ti stimuleze imaginatia.

c) Desenezi doar când ai chef.

d) Alegi subiecte de desenat pe care ştii să le faci.

MODUL DE NOTARE ŞI INTERPRETARE A RĂSPUNSURILOR

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

a. 20p 0 20p 0 0 0 20p 0 0 0

b. 20p 20p 0 0 0 5p 0 20p 5p 20p

c. 20p 0 0 20p 20p 5p 0 0 0 0

d. 0 0 0 0 0 20p 0 0 20p 0

• Până la 100p – punctaj sub medie

• 100p-150p – punctaj mediu

• 150p-199p – punctaj peste medie

• 200p – exceptional.

DESCRIEREA TESTULUI DE INTELIGENTĂ EMOTIONALĂ ELABORAT DE

DANIEL GOLEMAN

Testul este elaborat de Daniel Goleman, autorul cărtii „Inteligenta emotională”,

apărută în 1995.

Testul este adaptat de Mihaela Rocco şi constă în 10 întrebări ce prezintă unele situatii
(scenarii)

34
 Completarea testului are în vedere, pe de o parte, asigurarea pe cât posibil a transpunerii
individului în situatia respectivă, iar pe altă parte, alegerea uneia dintre variantele de
răspuns din cele patru posibile, care reprezintă unele modalităti concrete de a reactiona în
situatiile indicate

Scenariile continute de itemi sunt următoarele:

Item 1.

Persoana se află într-o situatie critică ce îi amenintă viata. Trei dintre variantele de
răspuns privesc capacitatea de a fi conştient de emotiile personale, de a cunoaşte situatia
din punct de vedere afectiv şi de a răspunde adecvat, echilibrat la situatiile neobişnuite,
critice sau stresante.

Item 2.

Un copil este foarte supărat, iar adultii care se află în preajma lui încearcă să-l ajute să
depăşească această stare emotională negativă. Părintii, educatorii sau adultii în general, cel
care au nivel ridicat al inteligentei emotionale, folosesc această situatie pentru a-i antrena
emotional pe copii, ajutându-i să înteleagă de unde provine starea emotională negativă
(supărarea), ce anume îi determină să fie supărati, să înteleagă ceea ce simt, să observe
alternativele pe care le pot încerca pentru a găsi solutiile adecvate.

Item 3.

Un subiect adult se află într-o situatie care trebuie să fie modificată în vederea
obtinerii unor beneficii. Acest item al testului se referă la motivatia proprie, intrinsecă, la
capacitatea de a elabora un plan pentru a trece peste obstacole, frustrări şi capacitatea de a
urmări un scop. Este vizată „speranta” ca dimensiune a inteligentei emotionale.

Item 4.

Scenariul prezentat se referă la o persoană care are eşecuri repetate într-o anumită
directie. Doar una dintre variantele de răspuns se referă la gradul de optimism al persoanei,
care o ajută să treacă peste piedici, să continue, să persevereze fără a se blama pe sine sau
a se demoraliza.

35
 Item 5.

În situatia prezentată de test se urmăreşte comportarea persoanei fată de minorităti,

atitudinea ei cu privire la diversitatea etnică, culturală, etc, doar una dintre variantele de
răspuns indică modul optim de a crea o atmosfera deschisă diversitătii. Este vizată
schimbarea prejudecătilor prin actiune asupra lor şi prin adoptarea unui model democratic
de stăpânire a furiei.

Item 6.

Acest item se referă la modul în care se poate calma o persoană furioasă. Varianta
corectă de răspuns se referă la capacitatea empatică a persoanei, la modalitătile de
stăpanire a furiei.

Item 7.

Reprezintă o situatie în care unul dintre personaje este stăpânit de agresivitate, este
mânios. Cel mai indicat răspuns în cazul unei dispute puternice este să ia o pauză, interval
în care persoana se poate calma, şi astfel nu mai distorsionează perceptia situatiei în care
se află, nu se mai lansează în atacuri violente pe care le regretă ulterior. Dupa această
perioadă de relaxare, persoana respectivă poate fi mult mai bine pregtită pentru o discutie
utilă, productivă.

Item 8.

Într-un colectiv de muncă trebuie găsită o solutie pentru o problemă delicată sau
plicticoasă. Prin răspunsul dat se arată că membrilor unei echipe trebuie să li se asigure
relatii armonioase, un climat psihic confortabil care să le permită exprimarea ideilor
personale într-un mod natural degajat şi creativ.

Item 9.

Un copil, un tânăr sau un adult se pot afla în situatii relativ stresante datorită, pe de o
parte, timiditătii lor personale, iar pe de altă parte situatiilor relativ noi neobişnuite, care le
accentuează starea de teamă. Răspunsul correct vizează implicarea persoanelor respective
în situatii noi, atragerea lor în mod progresiv în relatii interpersonale.

36
 Item 10.

Se arată că o persoană care are initiativa schimbărilor în activitatea ei este mult mai
pregătită să se angajeze cu plăcere într-un nou gen de actiune, învată mai repede cum să
obtină performante superioare. Este important ca cineva să fie capabil să încerce şi altceva
decât ceea ce face în mod curent, dezvoltându-şi astfel unele talente ascunse.
Modul de notare şi interpretare a raspunsurilor la testul de inteligentă emotională constă în
a aduna punctele corespunzătoare celor patru variante de răspuns de la cei 10 itemi, după
care se raportează punctajul obtinut la etalon.

Test pentru inteligenta emotională (varianta pentru copii) adaptat de Mihaela Roco
modificat de Chiperi Victoria mai 2010

37
 Capitolul 3
Proiectarea şi managementul programelor educafionale

Educatia antirasială

1. Fundamente teoretice

1.1. Delimitări conceptuale

1.2. Matricea legică

2. Parte de cercetare:

2.1. Aplicant

2.2. Grup tintă

2.3. Locul de desfășurare

2.4. Durata de desfășurare a programului

2.5. Motivatia

2.6. Scop

2.7. Obiectivul general

2.8. Obiective specifice

2.9. Activităti

2.10. Ecchipa proiectului

2.11. Parteneri și colaboratori

2.12. Specialiști invitati

2.13. Bugetul

2.14. Monitorizarea

2.15. Evaluare

2.16. Produse educationale promovate

2. 17. Impactul proiectului educational

2.18. Sustenabilitatea proiectului educational

38
1. Fundamente teoretice

•Notiunea de proiect a fost utilizată pentru prima dată în secolul al XVI-lea şi derivă
din latinescul projicere care sugerează notiunea de mişcare, traiectorie, o relatie certă între
timp şi spatiu.

•Conceptul de proiect educafional a fost folosit prima dată de către John Dewey,
filozof american, în faimoasa sa teorie Learning by doing, în care dezvoltă conceptul de
proiect educational. Din punctul său de vedere, un proiect educational trebuie să
îndeplinească următoarele cerinte:

»un proces comun de reflectie;

»observarea conditiilor în mediul de implementare;

»cunoaşterea rezultatelor unor proiecte similare din trecut;

»o analiză sintetică, comparativă, a conditiilor din trecut şi a celor din prezent;

•Necesitatea definirii de program educational este într-o strânsă relatie cu notiunea de

proiect educational, fiind caracterizat de o serie de obiective şi activităti specifice, planificate,
ce permit atingerea scopului acestuia în cadrul unei strategii cuprinzatoare având în vedere
obtinerea unor beneficii suplimentare celor care s-ar putea obtine prin implementarea lor
separată.

Matricea legică

AP MG GT LD DD MT

ED
SP TL OG OS EP SI

PC
AV BG EV RZ IM ST

MO PR

Legenda simbolurilor din matrice:

AP- aplicantul;

MG-managerul;

GT-grupul tintă;

39
LD-locul de desfăşurare;

DD-durata de desfăşurare;

MT-motivatia;

ED-experienta în domeniu;

SP-scop;

OG-obiectivul general;

OS-obiective specifice;

EP-echipa proiectului;

VL-voluntari;

PC-parteneri;

SI-specialişti invitati;

AV-activitătile proiectului;

BG-bugetul;

EV-evaluarea;

MO-monitorizarea;

PE-produse educationale;

IM-impact;

RF-raport final;

ST-sustenabilitatea;

PR-promovare;

2. Parte de cercetare

2.1. Aplicantul

Numele aplicantului: Şcoala Gimnazială Negri

Statutul juridic: institutie publică

Nivel de organizare: local

Adresa: Str. Unirii, Negri, jud. Bacău

40
Număr de telefon: 0234228009

Pagină WEB: www.scoalanegri.ro

Adresă E-mail: scoalanegri@yahoo.com

Managerul proiectului

Numele şi prenumele: Grigoraş Vasile

Functia: profesor

Profesia: profesor de Educatie fizică şi sport

Număr de telefon: 0743395548

Adresa E-mail: vio_taxy82@yahoo.com

2.2. Grupul fintă

Nr. Grupul tintă Apartenetă Nr. Argumente

crt
A Beneficiari direcfi
1. 6 echipaje Gimnaziu 24 Nici un elev din această şcoală nu
constituite din 4 cunoaşte efectele negative pe care le
elevi poate avea un alt elev, având o rasă
dferită datorită diferentelor şi
discriminării asupra acestuia.

2. 5 cadre didactice Gimnaziu 24 Însuşirea unor competente cognitive,

afective şi comportamentale de către
cadrele didactice conferă o atitudine
pozitivă a elevilor în fata persoanelor
diferite de aceştia.

B Beneficiari indirecfi:
1. Institutiile de Gimnaiu 15 Promovarea unui program ştiintifico-
învătământ din practic de reducere şi eliminare a
tară atitudinilor sau comportantelor
respingătoare /negative/ de ură fată
de persoane diferite de aceştia.

2. Comunitatea Negri Anuntarea şi informarea comunitătii

locală locale, comunei Negri despre lupta
împotriva rarismului şi a diferentelor
culturale.

41
2.3. Locul de desfăşurare

Tipul locului de Locafie Argumente

desfăşurare
Coordonare Negri Existenta unor specialişti,
psihologi care sunt capabili
să ofere informatii clare şi
concise asupra acestui
fenomen.

Origine Negri Distributia acestor informatii

pe o rază geografică cât mai
extinsă, precum Brad,
Ursoaia, Sasa, Poiana Negri
sau Negri cu scopul
reducerii rasismului.

Implementare Alte institutii de învătământ Cunoştintele obtinute vor fi

din România împărtăşite la nivelul altor
comunităti care se implică în
acest program.

2.4.. Durata de desfăşurare a programului

- 6 luni;

Perioada de desfăşurare a programului: 01.XI.2016-01.V.2017

2.5. Motivafie

Cauze:

Cauza unei gândiri rasiste, este diferită. Rasismul modern se bazează pe teorii care își
au originea în ideologiile din secolul al XVIII-lea, perioada aparitiei unei gândiri noi, unui
curent de emancipare și a unei reactii de neacceptare acestui curent nou, prin căutarea
păstrării sistemului vechi și rigid. Filozofi și teoreticieni ai vremii ca Johann Gottfried von
Herder, Immanuel Kant și Georg Wilhelm Friedrich Hegel au căuta să explice în mod
știintific diferentele de rasă. Acești gânditori ai vremii iau în considerare nu numai
caracteristicile biologice (corporale) diferite ale raselor ci și mentalitatea și caracterul

42
indivizilor unei rase. Mai târziu dezvoltarea biologiei și geneticii ca urmare a teoriei
evolutioniste a lui Charles Darwin creează anumite puncte de sprijin pentru teoriile rasiste.

În anul 1995 UNESCO prin Declaratia de la Schlaining presupune că teoriile rasiste

consideră că sunt nu numai diferente genetice, dar și diferente sociologice între rase. Prin
studii știintifice s-a determinat că diferenta de culoare a pielii sau fizionomie nu oferă nici un
indiciu pentru a putea stabili diferente calitative dintre rase.

Din punct psihologic, se poate considera rasismul ca o reactie de apărare a individului, care ia
naștere prin teama de a pierde identitatea, caracterele de rasă proprii, sau ca reactie a unor
elemente deziluzionate, frustrate, care caută să-și justifice eșecurile suferite și descarce
nemultumirea pe o minoritate, totul fiind suprapus peste un clișee și prejudecăti, intolerantă,
obscurantism religios și ignorantă.

După anul 1945, în statele democratice rasismul este legalmente penalizat și

descurajat prin educatie. Pe teren știintific, deși au fost întocmite studii statistice care arată
mici diferente ale coeficientului de inteligentă mediu între diverse populatii ale statelor lumii
ca și între rase, acestea nu pot justifica rasismsul cât timp diferentele de IQ rămân mult mai
importante în interiorul unei rase (oricare ar fi ea) decât diferentele de IQ mediu între 2 rase
umane (oricare ar fi ele). Relevanta acestei observatii devine astfel minoră.

Rasismul nu se arată, doar prin fapte de discriminare, ci și prin anumite tratamente

diferentiate aplicate pe principiul rasei. Rasismul se arată şi prin mișcări din cadrul penal,
precum violente de diferite tipuri. Rasismul nu este înnăscut ci, dimporivă. este o alegere pe
care un individ îl face, mai mult sau mai putin sub influenta agentilor externi, precum familia,
prietenii, mass-media, societatea în ansamblul ei.

Primejdia rasismului are exmple clare în istorie. Atunci când rasismul societătii a
atins apogeul, fiind avansat chiar de către persoane cu functii publice şi de conducere, s-a
ajuns la evenimente istorice cu un final dramatic. Exempluclar este Holocaustul. Atunci când
rasismul a predominat legăturile dintre diferite etnii, s-a ajuns la persecutarea unor categorii,
şi chiar la eliminarea acestora. De fiecare dată când umanitatea s-a bazat pe ideea că o clasă
socială este superioară alteia, finalul, mai devreme sau mai târziu, a fost tragic. Este esential
să cunoaștem ce e rasismul, şi să întelegem că nu este doar o teorie sau un mod de gândire, ci
poate fi un dezastru. Este necesar să știm unde s-a ajuns, în istorie, prin mentinerea
rasismului, pentru a ne proteja viitorul de repetarea unor astfel de catastrofe.

43
Efecte:

Rasismul poate avea o multime de efecte asupra unei victime. Victimele pot deveni
furioase sau violente. Ea poate distruge stima de sine a unei persoane. Ea poate distruge
comunitătile și creează diviziuni în cadrul societătii. Un studiu de Cornell News Service, în
2009, a realizat un studiu cu privire la efectele rasismului spunând că discriminarea rasială
erodează sănătatea mintală. Studiul constata că persoanele de culoare ar putea avea probleme
de sănătate mintală, ca urmare a două mecanisme: În primul rând: expunerea cronică la
discriminare rasială conduce la mai multe experiente de discriminare pe zi, și în al doilea rând
are ca rezultat o acumulare de evenimente negative zilnice în diferite domenii ale vietii, de la
familie, prieteni, sănătate și finante. Universul unei persoane se poate schimba de la
confruntarea cu discriminarea și poate deveni depresiv, anxios și poate avea disconfort
psihic.

Rasismul are rezultate negative atât asupra grupului minoritar , cât şi asupra grupului
majoritar care îl păstrează.

Efectele negative asupra grupului minoritar

- siguranta în propria persoană;

- limitarea accesului la resursele necesare şi dorite;

-ură fată de propria persoană, negarea identitătii de provenientă, fractură între eul
individual şi eul de reprezentare socială;

-autoexcludere, izolare;

- acces limitat la fonduri de dezvoltare individuală şi colectivă: economice, educationale, de

sănătate, locuinte, locuri de muncă, etc;

- atitudini similare (de superioritate rasială) a victimelor rasismului fata de populatia

majoritară, ca reactie la rasismul majoritar;

Efecte negative asupra grupului majoritar

- indiferentă continuă şi izolare fată de altii;

-retinerea dezvoltării morale;

-stoparea evoluării societătii multiculturale şi a statului de drept;

- mentinerea conformismului de grup, care limitează dezvoltarea individuală şi intelectuală

şi împiedică relatiile veritabile.

44
Efectele negative asupra relafiilor dintre cele două grupuri

- îndoială şi dușmănie ;

- neîntelegere şi izolare (separare).

Căi de solufioare:

La nivel individual

-Persoanele să îşi atragă atentia unul altuia pentru cunoaşterea şi anihilarea obiceiurilor şi
credintelor rasiste;

-Persoanele care fac parte din populatia majoritară să participe la instruiri privind
diversitatea şi să fie alături indivizilor minoritari în scopul combaterii rasismului;

-Persoanele să fie cât mai putin influentate de modelul social / mental moştenit;

-Persoanele să ia atitudine pentru eliminarea rasismului;

-Persoanele să se informeze despre rasism etc.;

-Persoanele să deschidă cercul de prieteni şi cunoştinte din medii culturale diferite.

La nivel institufional

-Participarea efectivă a minoritătilor la viata politică;

-Includerea valorilor şi perspectivelor etniilor în manualele şcolare;

Expectanfa solufiilor propuse:

La finalul acestui proiect se doreşze să fie eliminată definitiv şi irevocabil această

atitudine şi gândire nesănătoasă din cadrul elevilor cât şi restul comunitătii din care fac parte.

Relevanfa proiectului educafional:

Scopul proiectului este de a prezenta şi de a încerca să fie eliminată această atitudine

şi gândire pe care o abordează grupul tintă şi nu numai ei, ci şi cei din comunitatea în care
locuiesc, întelegând efectele negative pe care le cauzează conştientizând mai mult sau mai
putin.

45
Identificarea produselor educationale:

Pe baza activitătilor pe care grupul tintă le va urma în cadrul proiectului, se va elabora

un CD de prezentare, postere, bannere care vor promova imagini ce pot constitui un model
posibil de urmat în implementarea în viitor, la scară locală a acestui program.

De asemenea, se doreşte să se promoveze o pagină de WEB

proiecteducatieantirasială.com, dedicată acestui proiect care va dezvolta scopul şi obiectivele
acestui program şi care va contine ultimele noutăti în domeniu.

Identificarea impactului produselor educafionale:

Competentele şi abilitătile dobândite de echipajele participante constituite de elevi cu

vârsta cuprinsă între 12-16 ani şi un cadru didactic însotitor în urma stagiului centralizat vor
fi dezvoltate, de fiecare în parte, în prima etapă la nivelul unor institutii de învătământ
partenere.

Analiza SWOT a proiectului educafional:

Componenta Argumente
Atuuri Experienta unei echipe de specialişti şi
experti în domeniu;
Existenta unui program ştiintifico-practic
eficient;
Parteneriat cu reputati oaaameni de ştiintă din
domeniu;
Deficiente Logistică laborioasă;
Oportunităti Existenta unor predictii privind probabilitatea
eliminării definitorii a rasismului din
comunitate;
Lipsa unor asemenea programe de acest fel în
comunitate;
Amenintări Neacordarea atentiei cuvenite de factorii
responsabili implementării programului;
Atitudinea rasială înaintea aplicării acestui
program;

Evaluarea factorilor de risc la adresa proiectului:

Nr. Factori de risc Pondere

crt. (%)

1. Neacordarea finantării 45%

2. Sociali( acte de rasism) 25%

46
3. Neparticiparea expertilor invitati 20%
4. Neacumularea de către grupul tintă a competentelor 15%
necesare

2.6. SCOP:

Proiectul Educafia antirasială îşi propune să implementeze un sistem de valori

centralizat, la nivel national, care va instrui grupul tintă despre procesele şi efectele legate de
actiunea antirasială , cunoaşterea şi combaterea acestui fenomen care se află în plină
expansiune până când acesta va fi elimint complet.

2.7. Obiectivul general

Programul se doreşte a fi un pas în aplicarea curentă în institutiile de învătământ din

întreaga tară, a unor valori ştiintifico-practic de norme, metode psihologice şi aplicatii
practice antirasiale.

A. Obiective pe termen lung:

A 1. Implementarea unor sisteme de valori ştiintifico-practice în vederea atenuării efectelor

rasiale din cadrul comunitătii.

A 2. Evaluarea rezultatelor obtinute.

B. Obiective pe termen scurt:

B 1. Obiective cantitative:

OB1. Trimiterea la şcolile din împrejurimi a bibliografiei şi tematicii pentru participarea la

Proiectul de educafie antirasială.

OB2. Pregătirea pentru concurs a echipajelor.

OB3. Transmiterea diferitelor informatii despre rasism şi combaterea acestuia de către echipa
proiectului grupului tintă.

OB4. Efectuarea de aplicatii practice în stadiul centralizat.

OB5. Crearea unei pagini WEB- www.educatiaantirasială.ro

47
B 2. Obiective calitative:

OB6. Obtinerea unor informatii în domeniu de la expertii invitati.

2.8. Obiective specifice:

OS1. Educarea grupui tintă despre necesitatea adoptării unei atitudini şi unui model de
comportament adecvate în cazul întâlnirii cu persoane având o altă rasă.

OS2. Metode şi tehnici de pregătire psihologică şi socială în momentul contactului cu alte

rase umane.

OS3. Aplicatii practice ale normelor de protectie antirasială.

OS4. Consolidarea sistemelor de valori comportamentale în asemenea situatii.

OS5. Implementarea competentelor şi abilitătilor obtinute de grupul tintă în institutiile de

învătământ.

2.9. Activităfi:

Planul de activităfi:

Cod Reper Locul de Perioada/ Resurse Responsabili

activitate implementare Durata activitate
AB1 R1 Negri 01.10.2016- Bibliografie Prof. Grigoraş
01.11.2016 de Vasile
30 zile specialitate;
Ghiduri;
AB2 R2 Institutiile de 01.12.2016- Bibliografie Prof. Grigoraş
învătământ 01.01.2017 de Vasile
participante 30 zile specialitate; Profesorii
Ghiduri; coordonatori
de la alte
institutii
participante;
AB3 R3 Negri 01.01.2017- Săli de lucru; Prof. Grigoraş
11.01.2017 Vasile
10 zile

48
AB4 R4 Poiana Negri 12.01.2017 Invitati Prof. Popescu
1 zi experti; Adnana
AB5 R5 Negri 13.01.2017 Proiectele Prof. Irimia
1 zi educationale Vasilica
AB6 R6 Negri 14.01.2017- Bibliografie Prof. Grigoraş
14.02.2017 video, audio; Vasile
30 zile Bibliografie
de
specialitate;
AA1 R7 Institutiile de 14.02.2017- Săli de lucru; Profesorii
învătământ 30.02.2017 Experti coordonatori
participante 16 zile invitati din institutiile
participative
AA2 R8 Institutiile de 30.02.2017- Echipamente Prof. Popescu
învătământ 30.03.2017 video şi audio Adnana
participante 30 de zile Profesorii
coordonatori
din institutiile
participative

Descrierea activităfilor:

Cod Descrierea activităfii

activitate
AB1 Pregătirea bibliografiei în vederea transmiterii acesteia, împreună cu alte date la
fiecare unitate şcolară din jurul comunei Negri în vederea pregătirii pentru
poriectul propus.
AB2 Conceperea de către fiecare echipaj a unui proiect educational având ca scop
atenuarea atitudinii rasiale şi negative.
AB3 Formarea teoretică şi practică pe 3 module educationale ( fenomenul de
eliminare antirasială, metode de reducere a acestuia, norme de transmitere a
informatiilor necesare) în stadiul centralizat a grupului tintă.
AB4 Pe grupe de lucru vor avea loc întâlniri cu persoane de alte etnii sau rase în
diverse situatii posibile în sistemul educational .

49
AB5 Desfăşurarea activitătii
AB6 Multiplicarea rezultatelor obtinute şi promovarea acestora pe pagina de WEB-
www.proiecteducationalantirasial.com

Descrierea activităfii
AA1 Implementarea Programului de Educatie Antirasială în cadrul institutiilor de
îmvătământ participante.
AA2 Monitorizarea şi evaluarea produselor educationale promovate de Programul
de Educatie Antirasială în cadrul institutiilor de învătămât participante.

2.10. Echipa proiectului

Nr. crt. Nume şi prenume Pozifia cadrului Specializarea

echipei
1 Grigoraş Vasile Coordonator Profesor de Educatie
fizică şi sport
2 Popescu Adnana Membru Psiholog
3 Irimia Vasilica Membru Profesor Limba
franceză

2.11. Parteneri şi colaboratori

Cod Institufia Partener Nivel de implicare

activitate Colaborator
AB1 Inspectoratul Şcolar al C Sprijin logistic
AB3 Judetului Bacău
AB1 Facultatea de Psihologie, C Sprijin ştiintific
Universitatea "Al. I. Cuza"
Iaşi
AB6 Institutiile de învătământ P Sprijin logistic
AB5 implicate

50
2.12. Specialişti invitafi

Nr. crt Nume şi prenume Institufia Titlul academic

1 Popescu Adnana Birou de consiliere Psiholog şi consilier
2 Sturza Daniela Facultatea de Psiholog
Psihologie
3 Cireş Mihai Inspectoratul Şcolar Inspector
al Judetului Bacău

2.13. Bugetul

Nr. crt. Linia bugetară Finanfe Fonduri Specificarea Total

solicitate proprii cheltuielilor
(lei)
1 Costuri 788 -hârtie xerox 788
organizatorice 2topuri x 14 lei/top
-cartuş imprimantă
negru
1buc. x 120
lei/buc.
-toner imprimantă
color 1 buc x 320
lei/buc.
-markere
10buc x 2 lei/buc.
-mape
50buc x 3 lei/buc.
-plastifiere
diplome
50buc x 2 lei/buc.
-pixuri
50 buc x 1 leu/buc
Subtotal (1) - 788 X 788
-

51
2 Costuri participante 23,120 - -Cheltuieli legate 23,120
de cazare
170 persoane x 4
nopti x 15 lei
noaptea
-cheltuieli legate
de masă 170 de
persoane x 4 zile x
19 lei/zi
Subtotal (2) 23,120 - X 23,120
3 Publicatii 1220 - -materiale de 1220
promovare
20 postere x
8lei/buc
30 afişe x 2lei/buc
-editare
200buc Ghid de ed.
antirasistă x 5
lei/buc
Subtotal (3) 1220 - X X
4. Costuri de - -transport autocar 2000
implementare 1 autocar x
2000lei/autocar
Subtotal(4) - 2000 X 2000
Total 24,340 2788 X 27,128

2.14. Monitorizare

Componentă Indicatori de monitorizare

monitorizare
Activităti Documentatiile tehnice
Număr de participanti din partea beneficiarilor directi
Echipamente şi mijloace utilizate

52
 Softur educationale utilizate
Spatiile utilizate
Manager financiar Încadrarea liniilor bugetare în sumele aprobate în buget
Încadrarea cheltuielor eligibile în sumele aprobate în buget
Corectitudinea deconturilor pentru cheltuielile eligibile
Factori de risc Eficienta planurilor de rezervă
Tipul factorului de risc
Resurse suplimentare utilizate
Impact Număr de aparitii a rezultatelor proiectului în mass media
Gradul de accesare a paginii de WEB a proiectului educational
Efectul produselor educationale în comunitate
Eficienta metodelor de promovare şi diseminare a produselor
proiectului educational
Concepte promovate în comunitate

2.15. Evaluare

Domenii de aplicare ale indicatorilor

Beneficiari Echipa Managementul Comunitatea
directi proiectului
Preconditii Chestionar de Existenta Utilizarea Informatiile
preevaluare a specialiştilor eficientă a existente în
competentelor în domeniu resurselor ceea ce
Categorii disponibiile priveşte
evaluare programului cauzele şi
efectele
rasismului
Procese Observarea Utilizarea Existenta unei Modalitătile
sistematică demersurilor strategii de practice de
educationale implementare a stopare a
specifice programului rasismului
programului
Relatii Lucru în Standardul Functionalitatea Gradul de

53
 echipă de calitate a relatiilor de implicare a
informatiilor colaborare şi componentelor
transmise parteneriat între comunitătii în
institutiile cadrul
implicate în programului
program
Produse Aplicabilitatea Gradul de Fiabilitatea Gradul de
educationale programului fazabilitate a produselor folosire a
programului educationale produselor
promovate educationale
obtinute

2.16. Produse educafionale promovate

Nr. crt. Produs educafional promovat

1 Pagina WEB
2 Pliante
3 Postere
4 Proceduri
5 Program educational privind atenuarea efectelor rasismului
6 Mese rotunde
7 Ghid de bune practici

2.17. Impactul proiectului educafional

a) Beneficiari directi

-întelegerea efectelor negative a rasismului.

-eliminarea acestora.

-aplicarea unei atitudini corecte fată de o persoană diferită.

-adoptarea unor modele de comportament pozitive, corecte.

-obtinerea unor abilităti de adaptare rapidă la conditii diferite.

54
b) Beneficiari indirecti

-personalizarea şi profesonalizarea produselor educationale oferite comunitătii.

-reducerea considerabilă a numărului de elevi care fac astfel de diferente.

-adoptarea unor bune practici în domeniu, compatibile cu cele practicate în statele cu

experientă în domeniu.

Orice comunitate prezintă relatii inseparabile cu alte medii, diferite de ei, ceea ce
conferă acestui program o importantă deosebită deoarece din punct de vedere psihologic,
rasismul trezeşte un mare impact psihologic.

2.18. Sustenabilitatea proiectului educafional

Pe baza experientei acumulate şi mai ales cu ajutorul oferit de toti cei care au o bogată
experientă în acest domeniu, se doreşte extinderea grupului tintă prin includerea tuturor
institutiilor de învătământ din Bacău dar şi din România în cadrul acestui program.

Acest lucru presupune informarea autentică şi autorizată a tuturor celor interesati despre acest
fenomen. În cadrul acestor activităti să se ofere consiliere psihologică de către specialişti în
domeniu permanent, în încercarea de atenuare a unor traume psihice majore a celor
marginalizati şi discriminati.

Tot aici se mai doreşte să se ofere sprijin informal dar şi practic comunitătilor locale
despre modelele de conduită pe care trebuie să le abordeze. Aceste modele vor fi sprijinite
atât teoretic prin materiale scrise şi video dar şi practic.

Implicarea în cadrul acestor centre a specialiştilor din domeniu ar fi un real câştig

pentru comunitătile locale, prin consilierea de specialitate acordată.

Sustinerea financiară ar putea fi acordată de către Consillile Locale iar cofinantările prin
programele UE care abordează această componentă.

Un rol important în acest proiect le revine ONG-urilor care pot contribui din punct de
vedere logistic dar şi material în cadrul Programului de Educatie Antirasială.

55
 Capitolul 4
Managementul organizafiei şcolare

Fundamente teoretico-metodologice ale managementului

organizafiei şcolare

1. Fundamente teoretice
1. 1. Delimitări conceptuale
1.2. Functiile managementului
1.3. Stiluri de conducere ale managementului școlar

2. Parte de cercetare

Argument

Am ales să abordez această temă Fundamente teoretico-metodologice al

managementului organizafiei şcolare ce cuprinde delimitări conceptuale despre principiile,
functiile şi continutul managementului educational, nivelurile conducerii învătământului -
sistem şi institutie şi stiluri de conducere ale managerului şcolar dar şi o parte aplicativă
asupra functiilor managementului.

Cercetarea este structurată în două parti. Prima parte, cea teoretică contine delimitări
conceptuale asupra termenilor şi clasificări ale acestora iar a doua parte este aplicatia despre
functiile managementului.

1. Fundamente teoretice
1.1 Delimitări conceptuale
Principiile, funcfiile şi confinutul managementului educafional

Conform autoarei Carmen-Sonia Duşe, în lucrarea sa Management

educafional,Managementul institufiilor educafionale Vol. I, Editura Universitătii LUCIAN
BLAGA, din Sibiu, 2006, la baza conceperii managementului institutiilor de învătământ se
află un set de principii cu o triplă determinare: socio-economică, tehnico-materială şi
umană.

Principiile mentionate se referă la nivelul de dezvoltare al managementului, alcătuind

un sistem a cărui cunoaştere şi aplicare este absolut necesară pentru toti cei implicati în
conducere, pentru managementul institutiei. Aşadar se poate vorbi despre:

56
1. Principiul corelării parametrilor sistemului de management al institutiei, caracteristicilor
lui esentiale cu cele ale mediului înconjurător.

Acest principiu se referă la faptul că se impune o continuă perfectionare a sistemului de

management la situatia efectivă existentă în sânul ei precum şi la contextul social, politic,
economic şi cultural în care acesta îşi desfăşoară activitatea.

2. Principiul managementului participativ.

Acest principiu se referă la implicarea tuturor membrilor organizatiei educationale în

exercitarea celor mai importante procese şi relatii de management.

3. Principiul motivării tuturor factorilor implicati în activitătile organizatiei.

Se evidentiază necesitatea utilizării unei armonii între interesele tuturor factorilor implicati în
activitatea institutiei. Lucrul se poate obtine prin utilizarea unor stimuli de ordin material şi
moral de către manageri pentru interesul tuturor la realizarea obiectivelor propuse.

4. Principiul eficacitătii şi eficientei.

Exprimă nevoia folosirii unei metode şi tehnici manageriale care să asigure conducerea
tuturor compartimentelor în anumite conditii date, în vederea realizării obiectivelor cu
maximum de eficientă.

1.2. Funcfiile managementului

Diferiti autori au încercat să stabilească diferite functii ale managementului, precum Henry
Fayol, H. Maynard sau J. Bagner. Majoritatea teoreticienilor s-au referit la functiile de
planificare, organizare şi control. O viziune asupra definirii acestor functii în literatura de
2
specialitate românească este cea redată de prof. O. Nicolescu .

Functiile redate de acesta sunt :

-previziunea; - organizarea; - coordonarea; - antrenarea; - evaluarea-controlul.

2
Nicolescu, O. Management. Editura Economică, Bucureşti, 1999.

57
 funcţiile
managementului

previziunea organizarea coordonare antrenare control-evaluare

1. Previziunea se poate defini ca ansamblul proceselor de muncă întreprinse de managerii

educationali şi de către personalul implicat. Aceasta se regăseşte în domeniul procesului de
învătământ , îm stabilirea planului de şcolarizare, îm domeniul financiar etc.

Previziune ►definirea obiectivelor

►evaluarea situatiei actuale în raport cu obiectivele definite

►crearea de scenarii alternative legate de viitor

►identificarea căilor de atingere a obiectivelor

2. Organizarea. În candrul aceste functii sunt incluse activitătile necesare îndeplinirii

obiectivelor institutiei educationale, repartizarea lor ca sarcini, personalului şi structurilor
organizatorice, precum şi stabilirea lor într-un cadru precis. Ca functie a managementului,
organizarea are note specifice la nivelul învătământului. Ea răspund la întrebările : cine? cu
ce? în ce fel? Cum? contribuie la realizarea obiectivelor.

Organizarea ►precizarea obiectivelor

►alocarea resurselor

►divizarea muncii

►precizarea sarcinilor de muncă

►stabilirea structurilor
Organizarea cuprinde următoarele operatiuni:

a. Identificarea activitătilor concrete necesare atingerii obiectivelor stabilite.

b. Gruparea activitătilor pe baza unor criterii de similaritate într-o structură logică.

c. Atribuirea resurselor umane, materiale, financiare pentru realizarea fiecărei activităti.

d. Desemnarea persoanelor care vor conduce la categoriile identificate de activităti.

e. Stabilirea liniilor de comunicare şi identificarea structurilor de putere.

3. Coordonarea. Constă în ansamblul proceselor de muncă prin care se armonizează

deciziile şi actiunile personalului în cadrul strategiilor. Coordonarea este de fapt o organizare
în dinamică.

Coordonarea ►conducerea operatională a activitătilor

►armonizarea eforturilor individuale şi de grup

►dezvoltarea competentei şi nivelului de cunoştintă a personalului

4. Antrenarea. Această functie de antrenare încorporează totalitatea proceselor de muncă

prin care se determină membrii organizatiei să contribuie la stabilirea şi realizarea
obiectivelor planificate în conditiile de eficientă stabilite. Scopul antrenării este implicarea
cât mai profundă a membrilor organizatiei la realizarea obiectivelor ce le revin fiecăruia în
parte.

Antrenare ►factor motivant pentru organizatie/ grup

►recompense pe baza performantelor

►directionarea eforturilor către un scop comun.

Pentru a realiza o antrenare eficace este necesar ca procesul motivării să întrunească câteva
conditii:

-să fie complex, în sensul utilizării combinate a stimulentelor materiale şi a celor morale.

-să fie diferential, în sensul de a fi adaptate la fiecare persoană în parte tinând cont de
personalitatea acesteia.

59
-să fie gradual, adică să satisfacă progresiv necesitătile persoanei în strânsă legătură cu
rezultatele obtinute.

5. Controlul-evaluarea. Controlul şi evaluarea închid un ciclu al procesului managerial şi

pregătesc fundamentarea şi initierea ciclului următor. Prin această functie se cunatifică modul
de realizare a celorlalte functii manageriale.

Procesul de evaluare şi control implică 4 faze:

-măsurarea rezultatelor obtinute

-compararea rezultatelor cu obiectivele şi standardele stabilite initial, evidentiind abaterile

produse

-determinarea cauzelor care au determinat abaterile constatate

-efectuarea corecturilor care se impun , inclusiv actionarea pe măsura posibilitătilor asupra

cauzelor care au generat abateri negative.

Conducerea ştiinfifică, superioară a sistemului de învăfământ se organizează pe 3

nivele:

- nivel global→ MECT;

- nivel teritorial→ ISJ;

- nivel local→ unităti de învătământ de diferite tipuri (grădinite, şcoli primare, şcoli generale,
şcoli profesionale, şcoli speciale, licee, grupuri şcolare etc.).

Practica managementului pedagogic solicită valorificarea experientei de conducere,

exercitată de cadrele didactice la diferite nivele ale sistemului şi ale programelor de
învătământ:

a. educatoar, învătător, profesor - conducere activităti didactice la nivelul unui colectiv;

b. profesor-diriginte - conducere activităti educative la nivelul clasei;

c. profesor-logoped - conducere procese de dezvoltare a limbajului copiilor;

d. profesor-metodist - conducere activitate metodică la nivel judetean (CCD) şi la nivel

interşcolar;

60
e. profesor-director - conducere activităti de inspectie şcolară de diferite tipuri, proiectate şi
realizate la nivel national (MECT) şi judetean (ISJ);

f. profesor-cercetator;

g. profesor-demnitar în MECT, comisii de specialitate - conducere globală a sistemului de

învătământ conform liniei de politică educatională elaborată şi sustinută la nivel
macrostructural.

Tehnica elaborării deciziei are urmatoarele etape:

• stabilirea problemei de rezolvat;

• culegerea informatiei;

• analiza informatiei;

• elaborarea deciziei;

• comunicarea deciziei;

• aplicarea deciziei;

• evaluarea eficientei acesteia.

Comunicarea în cadrul managementului şcolar este o formă de comunicare

interumană, care contine 3 elemente:

a. emitătorul (managerul şcolar) - trebuie să transmită un mesaj inteligibil, să prefere

explicatii, demonstratii, argumente, să acorde libertate de gândire şi de actiune receptorului,
să folosească feed-back-ul pentru a se convinge dacă este înteles;

b. canalul de transmisie (comunicarea verbală, scrisă, nonverbală sau combinată);

c. receptorul - percepe, selectează, interpretează, adoptă o anumită atitudine.

61
 3. Niveluri ale conducerii învăfământului - sistem şi institufie.

1.3. Stiluri de conducere ale managerului şcolar

Managementul educational are în vedere realizarea obiectivelor strategice şi

operationale ale institutiei şcolare, îndeplinirea misiunii şcolii, expresie a viziunii, ethosului şi
culturii organizationale.

Functia de director al unei unităti şcolare într-un mediu turbulent, în care schimbările se
succed din ce în ce mai rapid, solicită din partea acestuia un profil de competentă complex.
Directorii ar trebui să fie promotorii schimbării în educatie, fapt ce reclamă din partea
acestora un ataşament remarcabil pentru şcoală şi valorile educatiei.

Deşi multi directori au parcurs forme de pregatire specifică ,în managementul educatiei nu se
poate vorbi înca de o profesionalizare a functiei de director din motive care tin de individ sau
de sistem. Este necesară pregătirea managerială pentru directori, nevoia de formare continuă
şi o politică bine articulată în ceea ce priveşte selectia şi pregătirea managerilor, având în
vedere tendinta mondială de profesionalizare a managerilor şcolari. Alături de pregatirea
teoretică ar trebui să existe si o pregatire practică ce s-ar putea realiza prin parcurgerea unor
stagii de pregatire în institutii în care se practică un management profesionist şi eficient.

1. Stilul autoritar-opresiv este cel în care cuvântul cheie este supunerea; liderul poate avea o
competentă profesională scăzută în domeniul respectiv. Liderul e înconjurat de un cerc de şefi
de departament obedienti. Comunicarea managerială are loc numai pe verticală, de sus în jos.
In schimb, se va dezvolta comunicarea neoficială între angajati, cu rolul de „sabotare“ a
şefului autoritar.

2. Stilul autoritar-obiectiv este cel în care cuvântul-cheie este competenta. Liderul nu are
disponibilitate pentru relatii personale; el priveşte rezultatele în mod obiectiv şi organizează
cu precizie procesul de productie. Acest tip de lider se implică extrem de mult în activitate şi
de aceea nu deleagă autoritatea. Se situează la o oarecare distantă de colectiv, deci se vor
stabili relatii separate conducător - fiecare membru al echipei; această caracteristică se
completează cu faptul ca îi priveşte pe angajati ca pe nişte instrumente. Comunicarea
managerială se desfăşoară tot de sus în jos, dar nu mai exista atmosfera de ostilitate din cazul
anterior.

3. Stilul democrat-consultativ are ca termen cheie relatiile umane. În acest caz, functia de
conducere se îmbină cu functia de executie; consultările cu membrii grupului de muncă sunt
periodice (deşi sunt numai consultări oficiale, tip şedintă ). Sunt folositi motivatorii de
ambele categorii (extrinseci şi intrinseci), iar autoritatea se deleagă într-un mod cunoscut de
către angajati. Este un lider rational, care însă nu pune accentul pe coeziunea grupului de
angajati. Fluxul comunicării manageriale are şi sensul de jos în sus iar angajatii participă
partial la decizie.

4. Stilul democrat-participativ are ca termen cheie ataşamentul fată de organizatie. Liderul e

mai curând un mediator-organizator al grupului de muncă şi al procesului de discutie/
decizie; de fapt, echipa este cea care ia decizia, în problemele care o privesc. Predomină
relatiile şi comunicarea neoficială; liderul intervine când apar conflicte, pentru a împăca
părtile adverse. Se folosesc motivatorii intrinseci, iar cei care greşesc sunt ajutati de ceilalti
angajati să se corecteze. Autoritatea se deleagă adesea, nu intr-un mod clar. Este stilul de
comunicare managerială cel mai generos, însă comunicarea in acest caz se poate transforma
în handicap pentru colectiv (pierderea de timp în discutii inutile).

63
5. Stilul permisiv (laissez-faire), ce are ca termen cheie structura prestabilită. Liderul are rol
de reprezentare în exterior a organizatiei şi de simbol al organizatiei pe plan intern. El se
mărgineşte în a furniza materialele informative angajatilor şi a anunta momentul de început şi
de sfârşit al unei sarcini (ciclu productiv). Acest stil de conducere poate functiona pe o
organigramă clară, cu pozitii, modalităti de realizare a sarcinilor, sistem de sanctiuni şi
recompense foarte clar. Comunicarea managerială este predominant de jos în sus şi
intermitentă, iar între angajati nu poate fi stabilit un profil clar al comunicării (depinde
exclusiv de sociabilitatea acestora).

Legătura între stilul de conducere şi eficienfă

a) Stilul autoritar este cel în care angajatii nu sunt consultati aproape în nici o privintă la
luarea hotărârilor, iar în cazul în care li se da o sarcină nu sunt întrebati cu cine ar dori să
lucreze.

b) Stilul democratic este cel în care angajatii sunt consultati în luarea hotărârilor, iar daca li se
dă o sarcină li se permite să-şi aleagă colaboratorii.

c) Stilul permisiv este cel în care predomină rutina, angajatii nu sunt consultati dar nici nu se
iau hotărâri importante, iar activitătile „merg de la sine”.

Stiluri EFICIENTE:

• Stilul metodic (apelează la metode moderne de management, la ştiintă, tehnologie şi

inovare);

• Stilul umanist (acordă prioritate resurselor umane, ceea ce garantează eficienta);

• Stilul tehnicist (acordă prioritate productiei, dar într-o manieră fundamentală căutând
totdeauna solutii rationale pentru probleme tehnice; subalternii înteleg caracterul de
necesitate al măsurilor adoptate);

• Stilul moderat (echilibru între productie şi cerintele oamenilor, colaborând cu

subalternii).

Stiluri INEFICIENTE:

• Stilul dezinteresat (indiferenti fată de productie, fată de oameni, fată de rezultate)

ceea ce conduce la pierderea interesului oamenilor pentru productie;

64
• Stilul paternalist (managerul exagerează preocuparea pentru oameni, asemănător
celui întâlnit în relatia părinti – copii, acest stil reduce interesul participativ al subordonatilor
şi îi desresponsabilizează);

• Stilul abuziv (centrează interesul spre productie, fată de subordonati fiind distant sau
chiar dezinteresat; el poate genera tensiuni şi conflicte, datorită rezistentei tacite a
subalternilor fată de solicitările exagerate);

• Stil indecis (managerul – bazat pe exagerarea echilibrului între cele două categorii de
interese – rezultate şi oameni; manifestă prudentă exagerată; lipsă de fermitate în decizie).

2. Partea aplicativă

Termenii- cheie □ Comunicarea sarcinii de lucru: Se dau următorii

în avans termeni: prevedere, organizare, coordonare,
control, evaluare. Participantii vor stabili cu ceilalti
membri ce relatie există între aceşti termeni
□ Activitate pe grupe: Participantii discută semnificatia
termenilor şi stabilesc ce relatie există între aceştia.
□ Activitate frontală: Vor fi realizate discutii generale cu
referire la relatia dintre termenii dati şi vor fi analizate
reprezentările grafice ale fiecărei grupe.
Analiza ◻ Comunicarea sarcinii de lucru: Grupele formate din 4
trăsăturilor membri vor primi fişe de lucru cu un tabel necompletat.
semantice Vor avea ca sarcină să identifice trăsăturile specifice ale
nivelurilor de conducere după următoarele criterii:
institutia educatională, atributiile şi tipul de management.
Institutii Atributii Tipul de
management
Nivel national
Nivel local
Nivel de bază

□ Activitate pe grupe: Membrii echipelor completează

tabelul.

65
 □ Activitate frontală: Se completează tabelul general cu
informatiile de la fiecare echipă.
Organizatorul ◻ Comunicarea sarcinii de lucru: În grupe de câte 4
grafic de tip membri, participantii vor prezenta rolul şi mecanismele
descriere descentralizării învătământului.
□ Activitate pe grupe: Membrii din fiecare grup
completează aspectele esentiale ale descentralizării
învătământului.
◻ Activitate frontală: Pe baza discutiilor cu participantii,
vor fi extrase aspectele importante.

66
Bibliografie:

Mâtă, Liliana, MANAGEMENTUL ORGANIZATIEI ŞCOLARE. SUPORT DE CURS ŞI

SEMINAR, Editura ALMA MATER, Bacău, 2015.

Duşe, Carmen-Sonia, MANAGEMENTUL EDUCATIONAL, Vol. I, Editura Universitătii

LUCIAN BLAGA, Sibiu, 2006.

Ciucescu, Doru, INTRODUCERE ÎN MANAGEMENTUL EDUCATIONAL DIN

ÎNVĂTĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR, Editura PLUMB, Bacău, 2003

67
 Capitolul 5
Didactica domeniului şi dezvoltării în didactica specializării

Unitatea şcolară: Colegiul National „Vasile Alecsandri” Bacău

Aria curriculară: Atletism - Alergare de viteză

Profesor: Grigoraş Vasile

Disciplina: Educatie fizică şi sport Clasa:a XI-a

PROIECTUL UNITĂTII DE ÎNVĂTARE

Unitatea de învăfare: Atletism - Alergare de viteză

Nr. ore alocate: 6 Director:

Perioada de realizare: septembrie-octombrie Şef catedră:

Timp de exersare în lectii: 15 minute

Continuturi supuse instruirii:

 Regulament de concurs
 Pasul alergător de accelerare
 Startul de jos şi lansarea de la start
 Pasul alergător lansat de viteză

68
 ATLETISM : ALERGAREA DE VITEZA

Numar de lectii alocate: 6 Perioada de realizare: sept-oct Timp de exersare in lectii: 15 minute

 Regulament de concurs
 Pasul alergator de accelerare
 Startul de jos şi lansarea de la start
 Pasul alergător lansat de viteză

Nr. Detalieri de Dozaj

Competente specifice Activităti de Evaluare
lectiei continut orientativ
învătare

1.1.operarea eficienta cu -repetarea

1 notiunile specifice domeniului
1.2.utilizarea terminologiei de
specialitate in relationarea cu
partenerii de activitate
2.1.Compararea evolutiilor
propriilor indici
morfofunctionali cu date de
referinta selectate cu ajutorul
mijloacelor electronice
2.2.dozarea activitatii motrice
in functie de reactiile propriului
organism la efort
3.1.gestionarea dezvoltarii
propriului nivel al
alergarii cu joc de glezne;
-alergar cu genunchii sus;
-alergare cu pendularea gambei;
-alergare cu pas sarit si pas saltat;
-exersarea pe perechi a alergării
Exercitii din accelerate (în linie dreaptă, în
„scoala alergarii” turnantă) pe distante ce cresc 15 min Observare
Pasul alergator de progresiv sistematică
accelerare -treceri din alergare cu joc de
Intreceri glezne in alergare accelerata pe
distante de 20-25 m;
-treceri din alergare cu genunchii
sus in alergare accelerata pe 25 m;
-alergare accelerata cu cresterea
69
 calitatilor motrice continua a vitezei de deplasare,
3.2.utilizarea deprinderilor pana la tempoul de ¾ si 4/4
motrice si a procedeelor pe distante de 40-50 m in linie
tehnice in actiuni motrice dreapta.
complexe si in forme adaptate -exersarea pe perechi a alergării în
de intrecere/concurs tempo variat pe distante cuprinse
între 100-150m
- corectari individuale
2 1.1. -Exersarea pe perechi a alergării
1.2. accelerate pe 20-
30m cu atingerea vitezei
maxime şi mentierea
acesteia pe o distantă de 20-30m
2.1. Pasul alergător urmată de oprire
2.2. lansat de viteză progresivă (în linie dreaptă, în
3.1. Întreceri turnantă)
3.2. -Corectări individuale
-alergare cu accelerare pe distante 15 min Observare
de 30-50 m in tempo 3/4 si 4/4 sistematică
continuata cu alergare libera pana
la pierderea totala a vitezei de
deplasare;
-alergare cu accelerare,alternata
cu alergare libera - alergare de
viteza in linie dreapta sub forma
de intrecere.
1.1. -Exersarea pe grupe cu trecerea
3 1.2. Startul de jos şi succesivă prin
2.1. lansarea de la pozitiile corespunzătoare fiecărei
2.2. start comenzi 15 min Autoevaluare
3.1. -Exersarea pe grupe a startului de
3.2. jos la comandă pe distante de 10-
20m

70
 Corectări individuale

-Exersarea pe perechi a
1.2. startului de jos şi
4.3.rezolvarea sarcinilor mentinerea vitezei maxime pe 20-
metodice si organizatorice in 30m
cadrul activitatilor de educatie -Corectări individuale
fizica si sport -Exersarea pe perechi a alergării 15 min Observare
5.2.aprecierea obiectiva a cu start lansat şi cu trecerea sistematică
nivelului estetic si valoric al liberăpeste linia de sosire
unor competitii la care participa Startul de jos, -Corectări individuale
4 sau asista ca spectator, al lansarea de la -repetarea pozitiilor si comenzilor
comportamentului sportivilor, start, sosirea startului de jos;
al antrenorilor, al arbitrilor si al -alergare cu start de jos cu lansare
spectatorilor pe 15-20 m,in tempo 3/4 cu
autocomanda;
-alergare cu lansare pe
20-30 m,la
semnal,individual,pe perechi,in
grup,in tempo de
3/4-4/4;
-alergare su start de jos la
semnal,pe distanta de 50 m sub
forma de intrecere.
-alergare accelerata pe 30-40 m
pana la tempoul de
4/4+20 m cu mentinerea vitezei si
1.2. atacul firului de la sosire; 15 min Autoevaluare
4.3 -alergare cu start de jos,la
5 5.2. Finisul si sosirea. semnal,regulamentar pe distanta
de 50 m,cu stabilirea
recordurilor personale;
-precizarea scalei de notare.

71
 Alergarea de PROBA DE CONTROL :
6 1.1. 1.2. viteză Alergare 50m cu start de jos 15 min Sumativă
2.1. 2.2.
3.1. 3.2.

72
Anexa 1 :

DESCRIEREA PROBELOR DE EVALUARE :

Alergarea de viteza cu start de jos, 50m plat (fete si baieti) :

- startul de jos se efectueaza, de preferinta, cu plecare din bloc-starturi sau, in lipsa acestora, cu sprijin in talpa unui partener;
- se executa petren plat, in linie dreapta, cu 2-3 elevi deodata, fiecare dintre ei fiind cronometrati separate;
- startul se da prin pocnetul a doua sipci;cronometrele se pornesc la miscarea piciorului din spate a primului elev din grupul celor 2-3 care iau startul
concomitant.

Alergarea de naveta 5 X 10m :

- se traseaza doua linii paralele la distanta de 10m una fata de cealalta;

- executantul se plaseaza inapoia uneia dintre linii;
- la semnal, executantul se deplaseaza cu viteza maxima pana la cealalta linie pe care o depaseste cu ambele talpi , franeaza, se intoarce si revine
la linia de plecare;
- se executa 5 deplasari;
- se inregistreaza timpul realizat.

73
Anexa 2 :
CERINTE DE PERFORMANTA PREVAZUTE IN SCALA DE EVALUARE ELABORATA DE PROFESOR:

Performanta realizata si valoarea corespunzatoare a notelor Puncte

acordate
Proba Sexul pentru
Nota Nota Nota Nota Nota Nota Primele trei
atitudine
performante

Alergarea Fete 9”0 8”9 8”8 8”7 8”6 8”5 ± 1-2

de viteza cu puncte
start de jos,

50m plat Baieti 8”4 8”2 8”0 7”8 7”6 7”4 idem

Fete 22”0 21”0 20”0 19”0 18”0 17”0 ± 1-2

puncte
Naveta
Baieti 19”4 19”0 18”0 17”0 16”0 15”0 idem
5X10m
 ATLETISM : ALE RGARE A DE REZIS T E NTĂ

Număr de lecfii efectuate : 6 Perioada de realizare: aprilie-mai Timp de exersare în lecfii : 15 minute

Confinuturi cuprinse în instruire:

pasul alergător de semifond, corelat cu actul respirator

 alergarea în pluton
 startul de sus
 finişul
 Regulament de concurs

Nr. Competenfe Detalieri de Dozaj

lecfiei specifice confinut orientativ
Activităfi de învăfare Evaluare

1.1. 1.2. -Exersarea prin alergare pe distante cuprinse între 400-600m

1 2.1. 2.2. Pasul lansat în cu plecare la comandă 15 min Observare
3.1. 3.2. tempo uniform -Corectări sistematică
-Exersarea prin alergare pe distante cuprinse între 80-200m
1.1. 1.2. -Exersare prin alergare pe 100-150m cu „ruperi de ritm” 15 min
2 2.1. 2.2. Pasul lansat în -Corectări Autoevaluare
3.1. 3.2. tempo variat
1.1. 1.2. -Exersare prin alergare în grup; la semnal un elev execută 15 min
3 2.1. 2.2. Alergarea în alergare în tempo moderat 150-200m Observare
3.1. 3.2. pluton -Corectări sistematică
 4.1. 4.2. 15 min
4 4.3. 5.1. Alergarea în -Exersare prin alergare în tempo uniform în grup la semnal Observare
turnantă 60-100m sistematică
4.1. 4.2. 15 min
5 4.3. 5.1. Pasul lansat de -Concurs între grupe Observare
semifond sistematică
6 idem Alergarea de PROBA DE CONTROL 20 min Sumativa

rezistenta

Anexa 1:

DESCRIEREA PROBEI DE CONTROL :

Alergarea de rezistenta (800m fete, 1000m baieti) :

 se executa pe teren plat sau variat pe distantele prevazute;

 se inregistreaza timpul realizat in minute si secunde.

Naveta 16x50m si 20x50m :

 se traseaza doua linii paralele la distanta de 50m una fata de cealalta;

 executantul se plaseaza inapoia uneia dintre linii;

 la semnal executantul incepe alergarea in tempou propriu pana la cealalta linie pe care o depaseste cu ambele talpi, continuand

apoi alergarea in sens invers;

 se executa numarul de repetari stabilit;

 se inregistreaza timpul realizat

Anexa 2 :

CERINTE DE PERFORMANTA IN SCALA DE EVALUARE PREVAZUTA DE PROFESOR :

Performanta realizata si valoarea corespunzatoare a notelor Puncte

acordate
Proba Sexul Primele trei
Nota Nota Nota Nota Nota Nota pentru
performante
5 6 7 8 9 10 atitudine

Alergarea Fete 4’50” 4’45’” 4’40” 4’35” 4’30” 4’25” ± 1-2

de puncte
rezistenta
800m fete,
1000m Baieti 4’40” 4’35” 4’30” 4’25” 4’20” 4’15” idem
baieti

Naveta Fete 5’ 4’55’ 4’50” 4’45’” 4’40” 4’35” ± 1-2

puncte
16x50m;
20x50m Baieti 5’ 4’55’ 4’50” 4’45’” 4’40” 4’35” idem
 ATLETISM : ARUNCAREA GREUTATII

Număr de lecfii efectuate : 6 Perioada de realizare: aprilie-mai Timp de exersare în lecfii : 15 minute

Continuturi cuprinse in instruire:

 forta exploziva in brate; aruncarea greutatii prin procedeu clasic;

 Intreceri (3kg fete, 5kg baieti)
 Regulament de concurs

Nr. Competente specifice Detalieri de continut Activitati de invatare Dozaj Evaluare

lectiei orientativ

1 1.1. -dezvoltarea fortei musculaturii trenului

1.2. Forta trenului superior superior implicat in aruncarea greutatii
3.1. Manuirea greutatii -exersarea aruncarii greutatii- simulare- 15 min Predictiva
inlantuind cursive fazele aruncarii de pe loc
3.2. Simularea aruncarii
2 1.1. Forta exploziva -dezvoltarea fortei explozive, utilizand
1.2. Aruncarea greutatii de greutati sau alte obiecte portabile
3.1. pe loc -exersarea aruncarii greutatii de pe loc, 15 min Auroevaluare
respectand inlantuirea cursiva a fazelor
3.2.
aruncarii
3 1.1. Forta generala -exersarea dezvoltarii fortei lanturilor
1.2. Aruncarea greutatii cu musculare implicate in aruncare
3.1. -exersarea aruncarii greutatii de pe loc sau cu 15 min Tema la grupa
elan
elan
3.2. Intreceri
-concurs
4.3.
4 1.1. Dezvoltarea prioritara -exersarea dezvoltarii fortei musculare
1.2. a fortei deficitare
-dezvoltarea fortei explozive, in brate 15 min Observare
3.1. grupelor musculare
-exersarea aruncarii greutatii de pe loc sau cu sistematica
3.2. Aruncarea greutatii
elan
4.3. Intreceri -stabilirea recordurilor personale
5 2.1. -dezvoltarea fortei centurii scapulare si a Observare
2.2. bratului in regim de viteza sistematica
Forta exploziva -exersarea inlantuita a fazelor aruncarii, 15 min
3.2.
insistand asupra miscarii de impingere
4.1. Consolidarea miscarii -concurs in cadrul grupei
5.2. de impingere -prezentarea cerintelor de evaluare finala Tema la grupa
15 min

6 2.1. -exersarea aruncarii greutatii cu accent pe

2.2. realizarea aruncarii explosive, in momentul
3.2. Aruncarea greutatii de eliberarii acesteia
15 min Sumativa
4.1. pe loc sau cu elan -evaluarea sumativa optional, pe
parcursul celor doua lectii
5.2.
 Anexa 1:

DESCRIEREA PROBEI DE CONTROL :

Aruncarea greutatii (3kg – fete, 5kg – baieti) :

 se executa de pe loc sau cu elan;
 dinapoia unei linii sau din cerc;
 procedeu preferat;
 se inregistreaza lungimea aruncarii.

CERINTE DE PERFORMANTA IN SCALA DE EVALUARE PREVAZUTA DE PROFESOR :

Performanta realizata si valoarea corespunzatoare a notelor Puncte

acordate
Proba Sexul Primele trei
Nota Nota Nota Nota Nota Nota pentru
performante
5 6 7 8 9 10 atitudine

Aruncarea Fete 4,50 4,75 5,00 5,25 5,40 5,50 ± 1-2

greutatii puncte
(de pe loc
sau cu Baieti 6,50 6,80 7,00 7,25 7,40 7,50 idem
elan)
 GIMNASTICA : GIMNASTICA ACROBATICA

Număr de lecţii alocate : 16 Perioada de realizare: noiembrie-martie Timp de exersare în lecţie : 20 minute

Confinuturi cu prinse în instruire :

 legari de elemente acrobatice statice si dinamice:

-rostogoliri din ghemuit in ghemuit si din departat in departat, inainte si inapoi
-rostogolire inainte-stand pe cap-revenire in ghemuit-podul

Nr Competente specifice Detalieri de continut Activitati de invatare Dozaj Evaluare

lectie orientativ

1-2 2.1.Compararea evolutiilor propriilor indici Mobilitate si elasticitate -exersarea dezvoltarii mobilitatii
morfofunctionali cu date de referinta selectate cu specifica articulare, elasticitatii ligamentare si
ajutorul mijloacelor electronice Rostogoliri variate musculaturii regiunilor corporale
2.2.dozarea activitatii motrice in functie de Stand pe maini solicitate in efectuarea elementelor
reactiile propriului organism la efort Roata laterala de gimnastica acrobatica
3.1.gestionarea dezvoltarii propriului nivel al -exersarea rostogolirilor inainte si 20 min Predictiva
calitatilor motrice inapoi din ghemuit si din departat
3.2.utilizarea deprinderilor motrice si a -exersarea rotii laterale si a standului
procedeelor tehnice in actiuni motrice complexe pe maini
si in forme adaptate de intrecere/concurs
3-4 2.1. Rostogolire stand pe cap- -exersarea structurilor acrobatice
2.2. podul programate
3.1 20 min Autoeval
Cumpana-stand pe -acordarea de sprijin sau ajutor
3.2. uare
maini-rostogolire realizat de elevi in perechi
-exersarea izolata a elementelor
insuficient insusite

80
 5-6 2.1. Roata laterala -exersarea izolata a elementelor
2.2.dozarea activitatii motrice in functie de Stand pe maini, cadere in deficitare
reactiile propriului organism la efort pod (f) -structuri cuprinzand legari de 2-3 20 min Observare
3.1.gestionarea dezvoltarii propriulu
81 i nivel al Stand pe cap (b) elemente acrobatice din cele sistematica
calitatilor motrice Rasturnare lenta inainte- programate :
3.2. inapoi (f) □ cumpana pe un picior-roata
laterala-stand pe maini ;
□ roata laterala-rasturnare lenta
inainte-inapoi

7-8 2.1. Rostogolire din departat -exersarea elementelor deficitare, pe

2.2. in departat grupe optionale
3.1. Podul (b) -exercitii acrobatice cuprinzand 20 min Tema la
3.2. Stand pe maini legari de elemente statice si grupa
4.2.aplicarea prevederilor regulamentare ale Cadere in pod (f) dinamice, optional
disciplinelor sportive practicate Roata laterala
9-10 2.1. Elemente tehnice -exersarea legarii de elemente
2.2. efectuate, in mod acrobatice statice si dinamice
3.1. optional 20 min Autoeval
3.2. -rostogolire inainte in departat, stand uare
4.2. Prezentarea cerintelor pe cap, stand pe maini, roata etc
pentru evaluarea
sumativa

11-13 2.1. Definirea optiunilor -exersarea legarii de elemente

2.2. pentru sustinerea probei acrobatice statice si dinamice, in
3.1. de evaluare, indiferent de cadrul unor exercitii liber alese la sol, 20 min Evaluari
3.2. grupele constituite concepute (ca numar de elemente si reciproce
4.2. anterior succesiunea elemenetelor) in mod
Sustinerea probei de optional de catre fiecare elev
 5.2.aprecierea obiectiva a nivelului estetic si
valoric al unor competitii la care participa sau
asista ca spectator, al comportamentului
sportivilor, al antrenorilor, al arbitrilor si al
14-16 2.1.
evaluare optional -sprijin si corectari reciproce intre
elevi, sub coordonarea profesorului
-prezentarea individuala a

2.2. exercitiului liber ales conceput de

Sustinerea probei de fiecare elev 20 min Sumativa
3.1. evaluare sumativa
-evaluarea fiecarui exercitiu de catre
3.2. profesor
 JOC SPORTV : VOLEI

Numar de lectii alocate: 18 Perioada de realizare: noiembrie-martie Timp de exersare in lectii: 20 minute
Confinuturi cuprinse în instruire :
 variante de procedee tehnice de serviciu
  variante de procedee tehnice ale loviturii de atac  sistemul de apărare cu jucătorul din zona 6 retras
 structuri tehnico-tactice care să cuprindă 2-3 procedee tehnice  sistemul de atac cu jucătorul-ridicător în zona 2
de bază  regulamentul de joc

Nr. Competente Detalieri de Activităfi de învăfare Dozaj Evaluare

lecfiei specifice confinut orientativ

1.1. 1.2. Viteza de reactie -exersarea pasei cu doua maini de sus la perete de la distante mici fata
2.1. 3.1. si indemanare de acesta, pase in perechi cu doua mingii
1-2 3.2. 4.1. Pasa cu doua -exersarea pasei cu doua maini de sus din pozitii variabile, precedata
maini de sus de deplasare si oprire 20 minute Predictiva
Joc bilateral -joc bilateral pe terenuri adaptate nivelului de pregatire a grupelor 3x3,
4x4
1.1. 1.2. Viteza de executie -exersarea procedeelor de pasare a mingii, lovirea de sus si de jos si a
2.1. 3.1. si indemanare serviciului de la diferite distante, solicitand concomitent dezvoltarea
3-4 3.2. 4.1. 20 minute Observare
Preluarea cu doua calitatilor motrice viteza-indemanare
sistematica
maini de sus -exersarea preluarii cu doua maini de jos din atac cu autoridicare
Joc bilateral -joc bilateral cu efective reduse, pe grupe valorice
1.1. 1.2. Pasa cu doua -exersarea pasei la perete –inainte, alternata cu pase de control si pas
2.1. 3.1. maini de sus peste cap in formatie de trei jucatori
5-6 3.2. 4.1. 20 minute Autoobservare
inainte si peste -serviciu la perete si preluare
cap -joc bilateral cu efective reduse,pe grupe valorice
 1.1. 1.2. Dezvoltarea -exercitii specifice pentru dezvoltarea mobilitatii si fortei picioarelor
2.1. 3.1. mobilitatii si fortei individual, in perechi si la scara fixa
7-8 3.2. 4.1. 20 minute Observare
in picioare -exersarea pozitiilor si deplasarilor cu si fara minge
sistematica
Pozitii si deplasari -corectari generale si individualizate
Preluare din atac -exersarea preluarii din atac, pe perechi
Joc bilateral -joc bilateral cu efective reduse 3x3, 4x4
1.1. 1.2. Lovitura de atac -exersarealoviturii de atac (exercitii pregatitoare) – demonstratii
2.1. 3.1. Efectuarea celor -corectari
9-10 3.2. 4.1. -exersarea pasarii mingii pe echipe 2x2, 3x3, cu transmiterea mingiei 20 minute Tema la grupa
trei lovituri
5.2.
Joc bilateral peste fileu la cea de-a treia lovitura
-joc bilateral cu efective adaptate pe tema: efectuarea obligatorie a trei
lovituri
1.1. 1.2. Mobilitate, -exercitii speciale penrtu cresterea mobilitatii articulare si a detentei
2.1. 3.1. detenta -exersarea loviturii de atac din minge aruncata si cu ridicare
11-13 3.2. 4.1. 20 minute Observare
Lovitura de atac -exercitii introductive pentru invatarea blocajului individual
5.2. sistematica
Blocajul -joc bilateral cu tema: efectuarea celor trei lovituri de atac
individual
Joc bilateral
1.1. 1.2. Serviciu-preluare- -structuri de exercitii pe grupe, cuprinzand procedeele tehnice propuse
2.1. 3.1. ridicare-atac spre consolidare
14-16 3.2. 4.1. 20 minute Observare
Joc bilateral -joc bilateral 6x6 cu arbitraj realizat de elevi prin rotatie
5.2. sistematica

17-18 1.1. 1.2. Joc bilateral cu -exersarea pricipalelor procedee tehnice, pe perechi 20 minute Sumativa
2.1. 3.1. aplicarea -organizarea unui campionat intergrupe, cu echipe constituite valoric,
3.2. 4.1.
5.2. procedeelor aplicand procedeele de atac-aparare invatate

tehnico-tactice - arbitraj realizat de elevi prin rotatie

predate Evaluare
-evaluare sumativa

84
 EVALUARE SUMATIVA :

Variantele sistemului de evaluare la volei :

Varianta A : Executarea a trei procedee tehnice efectuate izolat. Aprecierea se face din nota maxima 8.
 Pasa cu doua maini de sus – 3p. ;
 Preluarea cu doua maini de jos – 3p. ;
 Serviciul (procedeu preferat): de jos din fata sau de susu din fata - 2p.
Varianta B : Executarea unei structure tehnico-tactice. Aprecierea se face din nota maxima 9.
 Serviciu peste fileu - 2p. ;
 Deplasare specifica si preluare cu doua maini de jos prin fandare - 3p. ;
 Lovitura de atac din minge aruncata - 4p.
Varianta C : Joc bilateral pe teren redus. Apreciere din nota maxima 10.
 Efectuarea combinatiilor in atac cu trei pase - 4p. ;
 Ridicarea mingiei - 2p. ;
 Preluarea mingiei din serviciu - 3p. ;
 Sistemul de joc in aparare cu jucatorul din zona 6 avansat - 1p

85
 JOC SPORTIV :
FOTBAL

Numar de lectii alocate: 18 Perioada de realizare: sept-noiembrie / aprilie-iunie Timp de exersare in lectii: 20 minute
Confinuturi cuprinse în instruire :
 variante de procedee tehnice de lovire a mingii şi de finalizare
 variante de actiuni tactice individuale şi colective, de
atac şi de apărare
 sistemul de apărare om la om
 sistemul de atac cu două vârfuri
 regulamentul de joc

Nr. Competente Detalieri de confinut Activităfi de învăfare Dozaj Evaluare

lecfiei specifice orientativ

1-2 1.1. 1.2. Lovirea mingii cu latul -exersarea lovirii mingiei cu interiorul, exteriorul labei piciorului si 20 minute Predictiva
2.1. 3.1. Joc bilateral siretul plin
3.2. 4.1. -joc bilateral la porti mici cu tema: lovirea mingii cu si fara preluarea ei
-autoarbitraj
3-4 1.1. 1.2. Lovira mingii - exersarea lovirii mingiei cu interiorul, exteriorul si siretul plin, de pe
2.1. 3.1. Preluarea si loc si din deplasare (lovire fara preluare)
3.2. 4.1. 20 minute Autoevaluare
conducerea mingii -exersarea lovirii si preluarii mingii (la perete)
Joc bilateral -joc bilateral cu tema: conducerea mingii alternativ cu piciorul drept si
stang
-arbitraj realizat de elevi prin rotatie

86
5-6 1.1. 1.2. Dezvoltarea vitezei si -exersarea lovirii si conducerii mingii individual, printre jaloane si in
2.1. 3.1. indemanarii in relatia perechi, crescand viteza de executie si de repetitie
3.2. 4.1. cu minea -sutul la poarta 20 minute Observare
Joc bilateral -joc bilateral pe teren redus cu tema: lovirea mingii fara preluare si sistematica
dribling alternativ
- arbitraj realizat de elevi prin rotatie
7-8 1.1. 1.2. Lovirea mingii cu -exersarea lovirii mingii cu capul (din minge aruncata de partener) Tema la
2.1. 3.1. capul Deposedarea -exersarea deposedarii de minge a adversarului, din fata, in relatia de unu grupa
3.2. 4.1. la unu 20 minute
adversarului din fata
Joc bilateral -joc bilateral 5x5, 6x6 aplicand regulile fotbalului pe teren redus

9-10 Marcajul -exersarea demarcajului-primirii mingii si a conducerii mingii

1.1. 1.2. Demarcajul -exersarea loviturii de colt si a lovirii mingii cu capul, la poarta
2.1. 3.1. -joc bilateral cu tema: demarcajul, marcajul jucatorului fara minge 20 minute Tema la
Cornerul-lovirea
3.2. 4.1. (tatonarea) si a jucatorului cu minge grupa
mingii cu capul
Joc bilateral
11-13 1.1. 1.2. Jocul portarului -exercitii specifice pentru pregatirea portarului 20 minute Observare
2.1. 3.1. Structura cuprinzand -exersarea structurii: conducerea mingii-transmiterea mingii catre un sistematica
3.2. 4.1. procedeele tehnice partener-demarcaj-primirea mingii-depasirea unui adversar cu mingea la
5.2. invatate picior-sut la poarta din diferite unghiuri
Joc bilateral -joc bilateral cu tema: sutul la poarta, in functie de situatia de joc

14-16 1.1. 1.2. Exersarea unor actiuni -exersarea combinatiilor tehnico-tactice intre 2-3 jucatori (in atac0 20 minute
2.1. 3.1. tactice de atac-aparare impotriva unor aparatori semiactivi
3.2. 4.1. Joc bilateral -joc bilateral cu tema: combinatii de joc rapide in atac (lovirea mingii Tema la grupa
5.2. direct, fara preluare)

87
17-18 1.1. 1.2. Joc bilateral -joc bilateral, aplicand toate regulile jocului de fotbal pe teren redus 20 minute Sumativa
2.1. 3.1. Evaluare sumativa -evaluarea aplicarii in joc a procedeelor tehnice si a actiunilor tactice
3.2. 4.1. invatate, respectand regulile de joc
5.2.

EVALUARE SUMATIVA:

Variantele sistemului de evaluare la fotbal:

Varianta A : Executarea a trei procedee tehnice efectuate izolat. Aprecierea se face din nota maxima 8.
 Conducerea mingiei printre obstacole, alternativ cu piciorul drept si stang – 2p. ;
 Lovirea mingiei cu interiorul - exteriorul si siretul plin (tras la poarta) – 4p. ;
 Deposedarea din fata a adversarului care conduce mingea – 2p.

Varianta B : Executarea unei structure tehnico-tactice. Aprecierea se face din nota maxima 9.
 Pase in doi din deplasare intercalate cu dribling – 4p. ;
 Tras la poarta in prezenta unui adversar activ – 5p.

Varianta C : Joc bilateral. Aprecierea din nota

maxima 10.
 Demarcajul – 2p. ;
 Marcajul – 2p. ;
 Eficacitatea sutului la poarta – 3p. ;

88
  Lovirea mingiei in relatia cu partenerii – 2p. ;
 Respectarea regulilor de joc pe teren redus – 1p

JOC SPORTIV :
BASCHET

Numar de lectii alocate: 34 Perioada de realizare: sept-iun Timp de exersare in lectii: 20 minute
Confinuturi cuprinse în instruire :
 variante de procedee tehnice de finalizare
 variante de actiuni tactice individuale şi colective, de
atac şi de apărare
 sistemul de apărare om la om
 variante de contraatac
 sistemul de atac cu un pivot
 regulamentul de joc

Dozaj
Nr. Competente
Detalieri de continut Activităti de învătare orientativ Evaluare
lectiei specifice
1.1. -exersarea conducerii mingii si aruncari la cos din dribling
1-2, Observare
1.2. Aruncarea la cos din -demonstratie 20 min
14-16 sistematica
2.1. dribling -corectari individualizate

89
 -exersarea aruncarii la cos cu adversar pasiv
1.1. Aruncarea la cos din -demonstratie
1.2. dribling, saritura, de pe -corectari 20 min
3-4, Observare
2.1. loc, din alergare -exersarea aruncarii la cos cu adversar activ care urmareste si
17-18 sistematica
3.1. recupereaza
3.2. -corectari
-joc 3x3 cu tema
1.1. 1.2. Structura tehnica: pasa- -exersarea pe doua siruri cu adversar pasiv,semiactiv,activ 20 min Observare
5-6, 2.1. 3.1. demarcaj-patrundere- -demonstratie sistematica
19-20 3.2. 4.1. reprimire din pasa- -corectari
5.2. dribling-aruncare la cos -joc 3x3 pe teren redus

3.2. 4.1. invatate joc a notiunilor invatate 20 min

4.2. 5.2. Notiuni de regulament -corectari individualizate

Structura tehnica: -exersarea cu adversar activ care urmareste si recupereaza

1.1. 1.2. dribling-oprire intr-un -demonstratie
7-8, 2.1. 3.1. timp-pivotare-pasa- -corectari 20 min Observare
21-23 3.2. 4.1. demarcaj-reprimire din -joc bilateral sistematica
5.2. pasa-dribling-aruncare la
cos din dribling
-exersarea in structuri cu adversar activ
1.1. 1.2.
Apararea om la om pe tot -demonstratie
9-10, 2.1. 3.1.
terenul-atac pozitional- -corectari individualizate 20 min Observare
24-26 3.2. 4.1.
aruncare la cos din -joc 5x5 cu tema: puncteaza cosul inscris din atac pozitional sistematica
4.2. 5.2.
dribling
11-12, 1.1. 1.2.
Autoevaluare
27-29 2.1. 3.1. Actiuni tehnico-tactice -exersarea prin joc 5x5 pe tot terenul arbitrat cu aplicarea in
90
 Structura: dribling- -exersarea in vederea notarii in structuri sau joc bilateral
1.1. 1.2.
oprire-pivotare-pasa- -sustinerea probelor de evaluare, conform optiunilor elevilor
2.1. 3.1. demarcaj-reprimire din
-joc bilateral intre grupe valorice
30-32 pasa-dribling-aruncare la 20 min Sumativa

EVALUARE SUMATIVA:

Variantele sistemului de evaluare la baschet :

Varianta A : executarea a trei procedee tehnice isolate. Aprecierea se face din nota maxima 8.
 Dribling alternativ cu mana dreapta si cu cea stanga, cu ocolirea a 3-4 jaloane – 2p;
 Aruncarea la cos din dribbling – 2p (pentru cos marcat – 2p);
 Oprirea cu mingea si pivotarea – 2p.
Varianta B : executarea unei structure tehnico-tactice. Aprecierea din nota maxima 9.
 Dribbling alternativ – 2p, pasa – 1p, demarcaj cu schimbare de directive – 1p, patrundere si primirea mingiei – 2p, aruncare la cos din
saritura – 3p.
Varianta C : joc bilateral 5x5 la doua cosuri, in conditii regulamentare. Aprecierea din nota maxima 10.

91
  Calitatea si eficienta aruncarilor la cos – 4p;
 Cooperarea in atac – 2p;
 Apararea om la om agresiv (dar regulamentar) – 3p;
 Respectarea regulilor de joc – 1p.
La toate variantele se adauga la nota 1-2 puncte pentru atitudine fata de disciplina.

92
 Capitolul 6

Practică pedagogică - în învătământul liceal, postliceal și universitar

Proiect de lectie

93
 '-
0
0
E

- c

=
-
c
c
I

r'
\

94
95
96
Protocol de densitate

97
Fisa de observatie

98
99
Fisa de evaluare

100
Fisa psiho-pedagogica

101
102
103
 Bibliografie

Ciucescu, Doru, INTRODUCERE ÎN MANAGEMENTUL EDUCATIONAL DIN

ÎNVĂTĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR, Editura„ Plumb”, Bacău, 2003

Cristea, C.G., Psihologia educafiei, Ed. „Coresi”, Bucureşti, 2003

Dewey, J. „How we think: A restatement of the relation of reflective thinking to the

educative process. “ Boston: D. C. Health & Co., 1933

Duşe, Carmen-Sonia, MANAGEMENTUL EDUCATIONAL, Vol. I, Editura Universitătii

LUCIAN BLAGA, Sibiu, 2006

http://www.unicef.ro/wp-content/uploads/copiii-care-nu-merg-la-scoala-pt-web.pdf.pdf

https://www.google.ro/#q=abandonul+scolar+poze

Mâtă, Liliana, MANAGEMENTUL ORGANIZATIEI ŞCOLARE. SUPORT DE CURS ŞI

SEMINAR, Editura „ALMA MATER”, Bacău, 2015

Nicolescu, O,. „Management“,. Editura „Economică“, Bucureşti, 1999

Schon, D., „The reflective practitioner – how professionals think in action. Basic Books“,
New York, 1995

MEC – Sistemul national de evaluare la Disciplina Educatie Fizică şi Sport, 1999

MEC – Programa şcolară pentru învătământul liceal, 2000
Nicolescu, O,. „Management“,. Editura „Economică“, Bucureşti, 1999
Rată, Gloria, 2004 Didactica educatiei fizice şcolare, Bacău, Ed. Alma Mater
Rată G., Rată B-C., Rată Gh., 2006
Schon, D., „The reflective practitioner – how professionals think in action. Basic Books“,
New York, 1995
Stoica A., “Evaluare curentă şi examene – Ghid pentru profesori”, CNEE, Bucureşti 2001
Stoica, M., Pedagogie şi psihologie, Craiova, Ed. „ G. Alexandru”, Craiova, 2001

104
 DECLARATIE DE AUTENTICITATE

privind elaborarea portofoliului didactic

Subsemnatul Grigoraş Vasile declar pe propria răspundere că:

a) lucrarea a fost elaborată personal şi îmi apartine în întregime;

b) nu au fost folosite alte surse decât cele mentionate în bibliografie;

c) nu au fost preluate texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse fără a
fi citate şi fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul în care sursa o reprezintă alte
lucrări ale mele;

d) lucrarea nu a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de concurs.

Data, ABSOLVENT,

Semnătura,

105
106