Sunteți pe pagina 1din 4

Yama – Practica conduitei drepte 1

practicaspirituala.wordpress.com/2015/12/17/yama-practica-conduitei-drepte-1/

sadhakdharmagyan December 17, 2015

de Swami Sivananda

1. Cele 8 componente ale sistemului Yoga

Cele 8 componente ale sistemului Yoga sunt: restrictiile (ce sa


nu faceti – n.t), respectarea principiilor religioase (ce sa faceti –
n.t.), postura, controlul respiratiei, retragerea Indriyasurilor,
concentrarea, meditatia, starea supraconstienta sau transa.

Note

Cele opt componente din Yoga descrise mai sus sunt la fel ca
cei opt pasi din calea Raja Yoga (Yoga Regala – n.t.). Acestea
toate ar trebui sa fie practicate in ordinea data mai sus. Nu
veti beneficia in cazul in care practicati Asana sau Pranayama
fara a practica Yama, Niyama. Yama si Niyama reprezinta
insusi fundamentul in Yoga.

Practica lui Yama ofera o putere etica extraordinara. Daca


doriti sa mergeti la un curs de medicina la Universitate, va trebui sa incepeti din copilarie,
sa treceti prin diferitele etape ale ciclului primar, apoi ciclul secundar si asa mai departe si
apoi sa intrati la cursurile universitare. Tot la fel, va trebui sa parcurgeti etapa cu etapa, pas
cu pas, cursurile de yoga.

2. Beneficiile celor 8 componente

Prin practica componentelor (opt) Yoga, are loc distrugerea impuritatilor si apare lumina
intelepciunii care conduce la cunoasterea discriminativa.

Note

Yama inseamna practica lui Ahimsa, Satyam, Asteya, Brahmacharya si Aparigraha. Niyama
inseamna respectarea celor cinci canoane, si anume, Saucha, Santosha, Tapas, Svadhyaya
si Ishvarapranidhana. Prin practica lui Yama si Niyama, studentul yoghin isi purifica mintea.

Prin practicarea lui Asana, el dobandeste rezistenta si fermitatea corpului. Prin practica lui
Pranayama, el indeparteaza nelinistea mintii si distruge rajas si tamas. Prin practica lui
Pratyahara, el dobandeste forta mentala, pacea mintii si trezirea interioara. Practicand
Dharana, el dobandeste starea mentala numita Ekagrata (focalizarea asupra un singur
lucru). Prin practica lui Dhyana, el isi umple mintea cu ganduri divine. Prin practica lui
Samadhi, el distruge semintele nasterilor si mortilor si dobandeste nemurirea si Kaivalya,
beatitudinea finala, telul cel mai inalt al vietii umane.

1/4
Prin practica cele opt Angas (componente – n.t.) ale sistemului Yoga, impuritatile din minte
sunt indepartate si discriminarea lui Prakriti-Purusha vine de la sine. Atunci Yoghinul atinge
Kaivalya.

3. Ce este Yama

(Din aceste componente) abtinerea de la a rani si a ucide, respectarea adevarului, abtinerea


de la a fura sau a rosti neadevaruri, continenta, abtinerea de la avaritie sau lacomie, sunt
restrictiile (in numar de 5 – n.t.).

Note

Yama este insusi fundamentul in Yoga, fara de care suprastructura sistemului Yoga nu
poate fi construita. Practica lui Yama este de fapt practica lui Sadachara (conduita
dreapta). Calea celor opt componente nobile din Budism se ocupa doar cu practica lui
Yama. In fiecare religie veti gasi ca aceste lucruri sunt cele mai importante.

Manu spune: Ahimsa satyasteyam sauchamindriya nigraha – abtinerea de la a face rau,


rostirea adevarului, abtinerea de la furt, controlul simturilor – aceasta este esenta Dharmei.
Un mare accent este pus in fiecare capitol al Bhagavad-Gitei pe practica lui Yama.

Maharshi (Marele Intelept – n.t.) Patanjali mentioneaza cele cinci elemente principale de
mai sus in practica lui Yama. Potrivit lui Rishi (Intelept) Sandilya, practica lui Saucha, Daya,
Arjava, Dhriti si Mitahara sunt incluse in Yama. Saucha este puritatea externa si interna.
Spalarea mainilor, a face baie, etc, sunt pentru puritatea externa. Umplerea mintii cu
ganduri divine curate reprezinta puritatea interna. Daya este mila sau compasiunea,
pretutindeni, pentru toate creaturile. Arjava este mentinerea echilibrului mintii in timp ce
actionam. Dhriti este taria de caracter sau puterea mentala sub forma andurantei. Mitahara
este moderatia in a manca.

4. Juramintele Universale

(Aceste restrictii) reprezinta Marile Juraminte, universale, nelimitate de clasa (sociala – n.t.),
loc, timp si imprejurari.

Note

Aceste restrictii sunt Ahimsa, Satya, Asteya, Brahmacharya si Aparigraha. Aceasta Sutra se
refera la toate restrictiile de mai sus. Unii pot pune unele conditii si scutiri in respectarea
anumitor restrictii. E posibil ca unii sa se conduca dupa principiul de a nu ucide nimic in
ziua de luna noua. Cand astfel de conditii si scutiri sunt stabilite, atunci practica restrictiilor
(Yama) nu este considerata a fi perfecta. Restrictiile nu ar trebui sa fie limitate de clasa,
loc, timp sau circumstante. Aceste restrictii ar trebui sa fie practicate in orice moment,
pretutindeni, de fiecare si de toti, in toate circumstantele. Ele trebuie sa fie practicate cu
gandul, cuvantul si fapta.

5. Ahimsa

Cand se respecta abtinerea de la a rani si a ucide, toate ostilitatile dispar in prezenta


practicantului.

2/4
Note

Ahimsa inseamna a nu cauza durere nici unei creaturi in nici un fel, niciodata, cu gandul,
cuvantul si fapta. Celelalte restrictii care urmeaza isi au originea in aceasta. Celelalte sunt
menite sa faca aceasta restrictie perfecta. Nu veti beneficia prea mult practicand celelalte
patru restrictii fara a practica Ahimsa. De asemenea, renuntarea la alimentele de origine
animala intra sub incidenta Ahimsei, pentru ca nu pot fi obtinute fara Himsa (violenta –
n.t.).

Daca raniti un alt om sau provocati pe altcineva sa raneasca pe altii sau chiar de sunteti de
acord ca altcineva sa faca asta, este la fel de gresit. Actiunea si reactiunea sunt egale si
opuse. Daca raniti pe cineva, acesta cu siguranta va reactiona asupra voastra fie acum, fie
mai incolo. Oricum, veti avea de suferit la randul vostru. Daca va amintiti aceasta lege, nu
veti mai rani pe nimeni.

Potrivit scolii filozofice a lui Tilak, daca prin uciderea unui talhar ar putea fi salvate mii de
vieti, aceasta nu este considerata ca Himsa (violentare – n.t.). Ahimsa si Himsa sunt
termeni relativi. Unii spun ca cineva se poate apara folosind instrumente si poate folosi un
pic de violenta atunci cand este in pericol si aceasta, de asemenea, nu este considerata a fi
Himsa. Un Sannyasi (ermit – n.t.) nu ar trebui sa se apere si nici sa foloseasca violenta, nici
atunci cand viata sa este in pericol.

Englezii isi impusca, in general, caii si cainii, atunci cand acestia sunt in agonie si cand nu
exista nici o modalitate de a le indeparta suferinta. Ei doresc ca sufletul sa fie eliberat
imediat de corpul fizic. Motivatia este factorul determinant. Ea este baza tuturor lucrurilor.

Termenul “ostilitatile au incetat” inseamna ca tot ceea ce fiinteaza, oameni, animale, pasari
si creaturi veninoase se pot apropia de practicant fara frica si fara sa-i faca vreun rau.
Natura lor ostila dispare din ele in prezenta sa. Soarecele si pisica, sarpele si mangusta si
alte fiinte care sunt in mod natural dusmani, renunta la sentimentele lor ostile in prezenta
unui Yoghin care este ancorat in Ahimsa. Leii si tigrii nu pot face nici un rau unui astfel de
Yoghin. Lupul si mielul, broasca si cobra se vor juca in prezenta lui. Un astfel de Yoghin
poate porunci leilor si tigrilor. Ei se vor supune. Aceasta putere este numita Bhuta Siddhi,
obtinuta prin practica lui Ahimsa. In cele din urma, practica lui Ahimsa va culmina cu
realizarea unitatii si unicitatii vietii, constiinta Advaitica. Aceasta va permite dobandirea
iubirii cosmice.

6. Satya

Atunci cand este stabilit ferm in rostirea adevarului, Yoghinul ajunge sa primeasca fructele
actiunilor.

Note

Rostirea adevarului este calitatea cea mai importanta a unui yoghin. In Hitopadesa veti
gasi: Daca adevarul si o mie de Yajnas Asvamedha (un ritual Yajna – folosind focul, pe care
doar un rege si-l putea permite, foarte rar – n.t.) sunt puse in balanta, adevarul va cantari
mai mult. De asemenea, in Mahabharata gasim urmatoarele: Cele patru Vede, pe de o parte,

3/4
bine studiate impreuna cu Angasurile lor si Upangasurile lor (interpretari – n.t.), cantaresc
cu mult mai putin decat adevarul singur, de cealalta parte. Atat de mare este importanta
adevarului.

Dumnezeu este adevar. El poate fi realizat prin rostirea adevarului si respectarea


adevarului cu gandul, cuvantul si fapta. Sinceritatea, egalitatea, auto-controlul, lipsa invidiei,
iertarea, modestia, anduranta, absenta geloziei, caritatea, chibzuinta, filantropia
dezinteresata, calmul si abtinerea neincetata si plina de compasiune de la a face rau, sunt
cele 13 forme ale adevarului.

Unele persoane sustin ca minciuna folosita pentru a face foarte mult bine este considerata
adevar. Sa presupunem ca un rege nedrept a poruncit ca un intelept sa fie spanzurat fara
nici o cauza. Daca viata inteleptului poate fi salvata prin rostirea unui neadevar, atunci
minciuna este adevar. Aceasta situatie depinde de circumstante. Potrivit cu Sutra II-31,
aceste restrictii nu ar trebui sa fie limitate de clasa (sociala – n.t.), timp, spatiu si
imprejurari, daca cineva doreste sa le practice perfect. Rostind intotdeauna adevarul, in
toate circumstantele, Yoghinul dobandeste Vak Siddhi. Tot ceea ce gandeste sau vorbeste
devine adevarat. El poate face orice cu un simplu gand.

continuare la Yama – Practica conduitei drepte 2

Sursa: http://sivanandaonline.org

4/4