Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Romana-Franceza,
An II, ID
Dar, indiferent de scopul pentru care sunt ele folosite, frazeologismele lui
Creangă construiesc un comic de limbaj bazat pe citate, expresii, vorbe de duh sau
proverbe şi zicători.
1
Schipor (Olaru) ,Mihaela
Romana-Franceza,
An II, ID
Sugestiv este în acest sens următorul fragment: ”Şi nebuna de mătuşa Mărioara,
după mine, şi eu fuga iepureşte prin cânepă, şi ea pe urma mea, până la gardul din
fundul grădinii, pe care neavând vreme să-l sar, o cotigeam înapoi, iar prin cânepă,
fugind tot iepureşte, şi ea după mine până-n dreptul ocolului pe unde-mi era iar greu
de sărit; pe de lături iar gard, şi hârsita de mătuşă nu mă slăbea din fugă nici în ruptul
capului! Cât pe ce să pună mâna pe mine!” (Ion Creanga, Amintiri din copilarie)
Iureșul întămplărilor este subliniat, după cum se poate observa mai sus prin
numeroase expresii, precum: “a o cotigi înapoi”, “a slăbi din fugă”, “în ruptul
capului”, “a pune mâna pe cineva” toate regăsite în graiul popular.(Idem)
De fapt întreaga operă a lui Ion Creangă este o mărturie a vieții satului, o operă
puternic impregnată cu expresii frazeologice de origine folclorică, ceea ce face ca ele
sa poată fi lesne de înțeles de către toți cititorii și vorbitorii de limbă română.
2
Schipor (Olaru) ,Mihaela
Romana-Franceza,
An II, ID
Este, așadar, evident că proverbele şi zicătorile lui Creangă sunt sugestive pentru
înțelepciunea populară transmisă de-a lungul generaţiilor pe cale orală. Pentru
năzdrăvăniile copiilor, mama lui Nică îi amenință cu bătaia de „să le meargă petecele”,
fiind hotărâtă să le facă musai „câte un şurub-două prin cap” sau chiar să le dea
„câteva tapangele la spinare”(Idem). Tatăl, în schimb le dă „paiele”, le „dă nas” şi le
„ţine hangul” și privește toate acestea din unghiul unei străvechi înțelepciuni populare,
exprimată prin zicala: „Ş-apoi nu ştii că este o vorbă: dacă-i copil, să se joace; dacă-i
cal, să tragă; şi dacă-i popă, să cetească…” (Idem).
Toate aceste frazeologisme întâlnite în opera lui Creangă nu sunt altceva decât
vorbe de duh din popor: “tot păţitu-i priceput”, “ursul nu joacă de voie bună”, “e
înaintat la învăţătură până la genunchiul broaştei”, “de plăcinte râde gura, de vărzare
şi mai tare”(Ion Creanga, Amintiri din copilarie) . Ele reflectă realități ale vieții
satului, ilustrate prin intermediul limbajului.
Și următoarele exemple sunt ilustrative pentru umorul operei lui Creangă. Însă,
dacă unele zicători sunt rostite în versuri:
‘La plăcinte
Înainte
La război
3
Schipor (Olaru) ,Mihaela
Romana-Franceza,
An II, ID
inima de milă ce-mi este”(Idem). În ambele cazuri, efectul rămâne însă același,
crearea situațiilor comice.
Imprecațiile sunt și ele exemple elocvente din punct de vedere frazeologic, facând
referire la firea uneori aprigă a personajelor lui Creangă și a românului în
general:"Fire-ar afurisit sa fie',"Patruzecile mane-sa de golan","Manca-i-ar pamantul
sa-i manance"(Ion Creanga, Amintiri din copilarie).
Tot efecte comice obține Creangă și prin îmbinări neașteptate de cuvinte, nu doar
prin intermediul proverbelor și a zicătorilor: "ne duceam surgun dracului pomană" sau
prin îmbinări care redau cu idee de superlativ:"din cale afară","răpede
răpede',"mort-copt","așa de greu","atâta gălăgie","cu tot dinadinsul","din cei mai
4
Schipor (Olaru) ,Mihaela
Romana-Franceza,
An II, ID
Bibliografie