MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PENAL

Referat

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 372 CP RM

Eschivarea de la serviciul militar

A elaborat: Zamșa Dumitru (gr. 3)

Conducător științific: doctor habilitat în drept, conferențiar universitar:

Ulianovschi Xenofon

Chișinău 2018
Articolul 372. Eschivarea de la serviciul militar
(1) Eschivarea militarului sau a rezervistului de la îndeplinirea
obligaţiilor serviciului militar sau de la concentrare ori mobilizare prin
automutilare sau prin simularea unei boli, prin falsificarea documentelor
sau prin altă înşelăciune
se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 60 la
240 de ore.
(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:
a) pe timp de război;
b) în condiţii de luptă
se pedepseşte cu închisoare de pînă la 5 ani.

Latura obiectiva a eschivării de la serviciul militar este realizata prin

automutilare, simularea unei boli, falsificare de acte sau înșelăciune în
scopul eschivării de la serviciul militar, parasirea unitatii militare, a
centrului de instruire sau a locului de serviciu in scopul eschivarii de la
serviciul militar, de la pregatirea militara obligatorie sau de la concentrari,
precum si neprezentarea din aceleasi motive la serviciu sau la concentrare
in cazurile permisiei din unitatea militara sau din centrul de instruire,
repartizarii, transferarii, intoarcerii din misiune, din concediu sau dintr-o
insitutie curativa.

Important este si faptul ca militarul se afla in afara unitatii, locului de

serviciu in general, intr-un anumit timp, avind scopul de a se eschiva de la
serviciu. Dupa cum se vede aceasta ifractiune poate fi atit comisiva cit si
omisiva.

Latura obiectivă a infracţiunii în cauză consistă în fapta prejudiciabilă

care este alcătuită din inacţiunea principală şi acţiunea adiacentă. În aceste
condiţii, inacţiunea principală se exprimă în eschivarea de la îndeplinirea
obligaţiilor serviciului militar sau de la concentrare ori mobilizare. La
rândul său, acţiunea adiacentă se înfăţişează sub oricare din următoarele
patru modalităţi normative alternative: a) automutilare; b) simularea unei
boli; c) falsificarea documentelor; d) altă înşelăciune. Cât priveşte
inacţiunea de eschivare de la îndeplinirea obligaţiilor serviciului militar sau
de la concentrare ori mobilizare, se are în vedere omisiunea făptuitorului de
a îndeplini cu credinţă obligaţiile inerente satisfacerii serviciului militar ori
participării la concentrare sau mobilizare. Pe această cale, făptuitorul nu-şi
execută anumite obligaţii stabilite de legislaţie. În altă ordine de idei, este
de menţionat că numai atunci poate fi aplicată răspunderea în baza art.372
CP RM, când inacţiunea principală de eschivare de la îndeplinirea
obligaţiilor serviciului militar sau de la concentrare ori mobilizare este
secundată de acţiunea adiacentă exprimată, după caz, în: a) automutilare; b)
simularea unei boli; c) falsificarea documentelor; d) altă înşelăciune. Prin
„automutilare” se înţelege tăierea, schilodirea, deformarea, estropierea etc.
a unei părţi a propriului corp. Nu are importanţă dacă automutilarea se
exprimă în cauzarea unei răni, în amputarea unui membru sau în alte
asemenea forme. Simularea unei boli, ca modalitate a acţiunii adiacente din
cadrul faptei incriminate la art.372 CP RM, constituie prezentarea unei boli
ca fapt real, recurgându-se la înşelăciune. De exemplu, simularea unei boli
psihice se caracterizează atât prin prezentarea ostentativă a simptomelor,
prin realizarea subiectivă şi demonstrativă a unei suferinţe (de regulă, cu
elemente vizibil evidenţiate), în cadrul căreia se întâlnesc simptome
contradictorii, cât şi prin ineficienţa terapiei specifice bolii pe care o afirmă.
În accepţiunea art.372 CP RM, noţiunea „falsificarea documentelor” are
înţelesul autentic de prezentare a documentelor false. Or, eschivarea
militarului sau a rezervistului de la îndeplinirea obligaţiilor serviciului
militar sau de la concentrare ori mobilizare, care este însoţită de falsificarea
documentelor, nu poate avea niciun impact negativ asupra valorilor şi
relaţiilor sociale apărate împotriva infracţiunii specificate la art.372 CP RM.
Prezentarea documentelor false se exprimă fie în înfăţişarea acestora unor
persoane cu funcţie de răspundere corespunzătoare din cadrul unei
autorităţi competente, fie în depunerea documentelor false la autoritatea
competentă, în a cărei gestiune vor rămâne. Prin „altă înşelăciune (alta
decât prezentarea documentelor false)”, ca modalitate a acţiunii adiacente
în cadrul faptei incriminate la art.372 CP RM, se are în vedere: falsul în
declaraţii; folosirea unor documente aparţinând unei alte persoane;
substituirea de persoane etc. Trebuie de consemnat că lista modalităţilor
acţiunii adiacente, prezentată în art.372 CP RM, are un caracter exhaustiv.
De aceea, plecarea din ţară, săvârşirea unei infracţiuni etc. nu pot fi
considerate modalităţi ale infracţiunii de eschivare de la serviciul militar.
Infracţiunea dată este o infracţiune formală. Ea se consideră consumată din
momentul eschivării de la îndeplinirea obligaţiilor serviciului militar sau de
la concentrare ori mobilizare, dacă aceasta este însoţită de automutilare,
simularea unei boli, falsificarea documentelor (a se citi – prezentarea
documentelor false) sau de altă înşelăciune.

Art.372 alin.1 CP prevede mai multe forme de eschivare a militarului, a

persoanei care trece pregătirea militară obligatorie sau a rezervistului de la
îndeplinirea obligaţiunilor serviciului militar, ale pregătirii militare
obligatorii sau ale concentrărilor: a) prin automutilare, b) prin simularea
unei boli, c) prin falsificarea documentelor, d) prin altă înşelăciune.

Obiectul infracţiunii prevăzute de art.372 CP îl constituie ordinea

stabilită de lege a exercitării serviciului militar de către militari, persoanele
care trec pregătirea militară obligatorie sau de către rezervişti.

Eschivarea militarului, a persoanei care trece pregătirea militară

obligatorie sau a rezervistului de la îndeplinirea obligaţiunilor serviciului
militar, ale pregătirii militare obligatorii sau ale concentrărilor prin
automutilare constă în faptul că făptuitorul, prin cauzarea artificială a unei
daune sănătăţii sale, creează baza de eliberare de la serviciul militar,
deoarece militarii care au dereglări fizice sau suferă de unele boli anumite
sunt recunoscuţi inapţi de serviciul militar din cauza sănătăţii şi sunt scutiţi
de serviciul militar, conform art.32 al Legii nr.1245 din 18.07.2002 cu
privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei sau sunt eliberaţi
temporar de exercitarea serviciului militar în legătură cu tratamentul
medical.

Eschivarea de la serviciul militar poate fi săvârşită prin vătămarea sau

distrugerea artificială a diferitelor organe sau ţesuturi ale corpului omenesc
sau prin îmbolnăvirea artificială (otrăvire, contaminare etc.), sau prin
înteţirea artificială a bolii, pe care persoana deja o avea. Caracterul
instrumentelor sau mijloacelor prin intermediul cărora militarul s-a
automutilat ori s-a îmbolnăvit nu are relevanţă la calificarea infracţiunii.
Caracterul artificial al automutilării sau îmbolnăvirii artificiale se stabileşte
prin diferite probe (martori, filmări, înregistrări audio etc.), precum şi prin
raportul de expertiză medico-legală, care este obligatorie la anchetarea
cazurilor de automutilare sau îmbolnăvire artificială, pentru constatarea
caracterului şi provenienţei consecinţelor dăunătoare.

În cercetarea cauzelor despre automutilare este necesară, de asemenea,

concluzia comisiei medico-militare cu privire la aptitudinea militarului
pentru serviciul militar. Lista bolilor şi a defectelor fizice care indică
inaptitudinea pentru serviciul militar este desfăşurată în Baremul medical
al Regulamentului cu privire la expertiza medico-militară în Forţele Armate
ale RM, pus în aplicare prin ord. MA al RM nr.230 din 15 februarie 1997, cu
modificările ulterioare.

La calificarea faptelor nu influenţează urmările bolilor şi defectelor fizice

survenite. Drept consecinţă a acestor fapte, militarul poate fi recunoscut
inapt de serviciul militar, dar poate fi de asemenea eliberat temporar de
exercitarea tuturor sau a unei părţi a obligaţiunilor serviciului militar.
Totuşi, dacă militarul a săvârşit acţiuni de automutilare în scopul eschivării
de la serviciul militar, însă consecinţele urmărite nu au survenit, din cauze
independente de voinţa sa (de exemplu, a fost oprit de colegii săi sau de alte
persoane, arma n-a funcţionat, substanţa toxică autoadministrată n-a avut
efectul scontat etc.), el nu a devenit inapt de serviciul militar şi nu a fost
temporar eliberat de la exercitarea tuturor sau a unei părţi a obligaţiunilor
serviciului militar, acţiunile militarului pot fi calificate în temeiul art.27, 372
CP ca tentativă de eschivare de la serviciul militar.

Automutilarea poate fi săvârşită de însuşi militarul care are intenţia să

se eschiveze de la serviciul militar, dar şi de alte persoane la cererea
militarului. În aceste împrejurări avem o participaţie complexă la săvârşirea
infracţiunii (a se vedea art.45 CP), acţiunile persoanelor care au contribuit
la automutilare se cer calificate în baza art.42 şi 372 CP: complicitate la
eschivarea de la serviciul militar.

Eschivarea militarului, a persoanei care trece pregătirea militară

obligatorie sau a rezervistului de la îndeplinirea obligaţiunilor serviciului
militar, ale pregătirii militare obligatorii sau ale concentrărilor prin
simularea unei boli constă în insinuarea unei boli sau a unor simptoame ale
unor boli, pe care, în realitate, militarul nu le are. Poate fi exercitată
simularea unei boli fizice sau a uneia psihice. În cercetarea cauzelor penale
cu privire la simularea unei boli este obligatorie numirea unei expertize
medico-legale. Este, de asemenea, necesară efectuarea unei expertize
medico-legale psihiatrice, care trebuie să constate, de exemplu, dacă
simularea bolii nu este unul din simptoamele unei boli pe care militarul în
realitate o are (simularea patologică). În cazul constatării unei simulări
patologice răspunderea penală a militarului se exclude.
 Eschivarea militarului, a persoanei care trece pregătirea militară
obligatorie sau a rezervistului de la îndeplinirea obligaţiunilor serviciului
militar, ale pregătirii militare obligatorii sau ale concentrărilor prin
falsificarea documentelor constă în faptul că militarul prezintă, intenţionat,
comandantului sau şefului militar respectiv un document în care se conţin
informaţii mincinoase, false şi în baza acestui document i se acordă
eliberarea permanentă sau temporară de la exercitarea serviciului militar.
Documentul poate fi falsificat de însuşi militarul dat sau de către alte
persoane. În aceste împrejurări ne aflăm în faţa unei participaţii complexe
la săvârşirea infracţiunii (a se vedea art.45 CP), acţiunile persoanelor care
au contribuit la automutilare se cer calificate în baza art.42 şi 372 CP:
complicitate la eschivarea de la serviciul militar.

Eschivarea militarului, a persoanei care trece pregătirea militară

obligatorie sau a rezervistului de la îndeplinirea obligaţiunilor serviciului
militar, ale pregătirii militare obligatorii sau ale concentrărilor prin altă
înşelăciune constă în comunicarea comandantului sau şefului militar
respectiv a unor informaţii intenţionat mincinoase şi false, care, dacă ar fi
adevărate, ar da militarului dreptul de a fi eliberat definitiv sau temporar de
la exercitarea serviciului militar (de exemplu, comunicarea despre
necesitatea oferirii unui concediu pentru înregistrarea căsătoriei, în
legătură cu boala gravă a unor rude apropiate etc.).

Eschivarea de la serviciul militar se consideră infracţiune consumată din

momentul în care militarul, în baza documentelor false prezentate sau în
urma consecinţelor acţiunilor de automutilare, a primit dreptul de eliberare
permanentă sau provizorie de la exercitarea serviciului militar sau a
încetat, de facto, să exercite serviciul militar.