Modalitati de lucru folosite in activitate educativa pentru

formarea personalitatii morale

Modalitati de lucru folosite in activitate educativa pentru formarea personalitatii morale Criza morala ce
se inregistreaza tot mai pronuntat in ultima perioada, cu toate efectele sale nedorite, subliniaza faptul
ca in spatiul educativ se simte tot mai mult nevoia unei atente reorganziari si aplicari a modalitatilor si
tehnicilor prin care se realizeaza educatia morala, si asta pentru ca, de cele mai multe ori, s-a neglijat
viata launtrica a omului pentru a se insista asupra indeplinirii unor functii sociale determinate.

Educatia morala are ca scop nu doar sa te faca “sa stii”, ci mai ales sa te faca “sa vrei”, nu ajunge sa stii
cum trebuie sa te porti, mai trebuie sa intelegi si de ce.

In acest sens trebuie orientat demersul educativ. Modalitatile de lucru in actul educativ ce se ceentreaza
pe conturarea personalitatii morale includ variate si multiple posibilitati de formare, ele nereducandu-se
doar la un simplu set de metode si procedee.

Nivelul perceptiv presupune sesizarea si intelegerea sensurilor, gesturilor si optiunilor de comportament

moral.

Fiind un nivel al cunoasterii, profesorul trebuie sa faca apel la metode intuitive prin care sa prezinte
copiilor adevarate exemple si modele, situatii de viata care intruchipeaza fapte si actiuni morale, in
scopul structurarii unui fond semnificativ de reprezentari si notiuni, a familiarizarii cu cerintele si sensul
normelor si valorilor morale, precum si integrarea acestora intr-un sistem complex. Pentru trecerea de
la reprezentari la notiuni si judecati, la teorii si conceptii morale, se va face apel la comparatii, analize,
sinteze, inductii si deductii, abstractizari si generalizari.

Cunoasterea morala presupune informare si explicare, iar dintre modalitatile de lucru prin care se atinge
acest scop se pot folosi elementele de problematizare, invatare prin descoperire, dezbaterile morale,
stimulare prin intrebari, argumentarea opiniilor, construirea metodelor de conduita, etc. La acestea se
adauga nevoia de autocunoastere.”Cunoaste-te pe tine insuti” exprima inceputul intelepciunii, de aceea
autocunoasterea la care trebuie sa ne angajam are o profunzime si o esenta aparte, pentru ca ea
sedimenteaza intreaga libertate si autonomie interioara.

La acest nivel se urmareste formarea culturii morale prin apel la instruire, dar este cunoscut faptul ca
realizarea superioara a sarcinilor cognitive are loc prin apel la elementele afective;

Nivelul emotional presupune formarea sentimentelor si convingerilor morale ce stau ca suport

indispensabil comportamentului moral.
Cercetarile au demostrat ca exista o constiinta morala rudimentara aparenta la copiii mai mici care este
corelata cu interrelatiile ce se stabilesc in cadrul familiei. Pe de alta parte, s-a demostrat ca o deosebita
importanta in dezvoltarea morala o are procesul de atasament al copiilor fata de parinti:”copiii cu
atasament caracterizat de securitate se supun favorabil regulilor stabilite de parinti.” (Ann Brich)

Fara sprijin afectiv, instruirea morala este doar simplu verbalism. Fiecarei notiuni morale i se asociaza o
traire afectiva corespunzatoare. Putem vorbi, in acest sens, de sentimentul umanismului, al datoriei si al
raspunderii, al dragostei fata de munca, etc. (confrom lui I. Nicola)

Pentru declansarea sentimentelor morale se apeleaza la contactul direct cu modelele prezentate iar
pentru fixarea lor in constiinta se va urmari retrairea acestora, in contexte diverse, precum si antrenarea
copiilor in actiune; “sentimentele morale devin eficiente si active, sau directii de viata, atunci cand elevii
sunt antrenati in activitati concrete, care introduc in viata (in conduita) normele explicate anterior”.(C.
Moise, T. Cozama)Aceasta este una dintre modalitatile care determina declansarea starilor pozitive,
tonifiante, de incredere si satisfactie ce ofera teren pentru stabilizarea si intarirea sentimentelor morale.

Demonstratiile, observarea, compararea si analiza diverselor fapte, situatii si fenomene morale, precum
si prezentarea unor adevaruri evidente sunt modalitati de lucru educativ la care se poate apela pentru
formarea convingerilor morale, elementele afective fiind hotaratoare in acest demers.

O conditie de baza pentru atingerea acestui nivel presupune eliminarea tehnicilor cu rol bazate pe
constrangere si modalitati punitive prin care adultul isi impune autoritatea, evitandu-se a se pierde din
vedere aspectul esential al sensibilizarii si apelarii la fondul afectiv al copilului. Apropierea, incurajarea si
sustinerea comportamentelor pozitive, consecventa solicitarilor si a atentionarilor asupra modelelor
adecvate de conduita sunt cateva dintre modalitatile ce ofera eficienta sporita in procesul formativ
orientat in aceasta directie.

Manipularea starilor afectiv-emotionale prin recompense si pedepse administrate neadecvat poate

afecta echilibrul interior al copilului, iar pe de alta parte nu-l sprijina pe acesta “sa-si formeze o linie
ferma de conduita, copilul reactionand conform interpretarii de moment a parintilor sai (...). Schimbarea
permanenta a opticii parintesti fata de copil (care este cand laudat, cand ironizat sau criticat), are darul a
deruta copilul (...).”(T. Rodica, )

Inconsecventa conduitei intalnita la parinti si autoritatea adulta descrie un caracter nestructurat ce are
impact negativ asupra copilului care, prin imitatie, preia modelul oferit, ajungand la randul sau sa ignore
echilibrul dintre “ceea ce trebuie” si “ceea ce face”; “autoritarismul descrescand” se exprima prin faptul
ca <>(Ann Brich, ).Lipsa de principialitate, inconsecventa fata de normele social-acceptate demonstreaza
existenta unui sistem de valori morale ce nu ofera suport consistent pentru rezolvarea in mod adecvat a
diverselor situatii complexe de viata. De aici rezulta si neincrederea in puterea de autoapreciere a
propriilor forte.Adultul este raspunzator de modul in care intervine in educatia morala a copiilor prin
atitudinea pe care o ia in corectarea unor comportamente inadecvate. Consecventa trebuie sa apara si
la acest nivel. Cercetarile experimentale arata ca “daca un copil observa un alt copil comportandu-se
agresiv si nu este pedepsit, exista o probabilitate crescuta ca acel copil sa se comporte, de asemenea,
agresiv “ (Ann Brich, ).Modele oferite de ceilalti copii, precum si influentele experientelor dobandite prin
interrelatiile cu acestia, au rol in socializarea morala a copiilor. Cel mai des aceste relatii au loc in cadrul
scolar unde modalitatile folosite pentru formarea personalitatii morale pun accentul pe procesul de
constientizare a necesitatii respectarii regulilor si pe atentionarea asupra consecintelor nerespectarii lor.

Raportarea la ceilalti, explicarea impactului propriului comportament asupra vietii celor din jur, analiza
comportamentelor, a intentiilor si consecintelor acestora sunt puncte de sprijin in procesul de
responsabilizare a copiilor asupra propriilor acte.

Nivelul motric presupune formarea deprinderilor si obisnuintelor morale.

Tinand cont de faptul ca in stadiul “moralei constrangerii” (primul nivel al dezvoltarii morale precizat de
Piaget) copilul se raporteaza si actioneaza luand in calcul atitudinile adultilor fata de actele lor
comportamentale, putem incadra aici, pe de o parte, tehnici cu rol in acceptarea si recunoasterea
conduitelor: acordul, lauda, evidentierea, recompensa, iar pe de alta parte, tehnicile cu rol de respingere
a unor fapte ca dezacordul, observatia, mustrarea, admonestarea, avertismentul si, in cazuri deosebite,
pedeapsa. porunca, ce vine de la parinti sau educator si care impune respectarea regulii, devine un
instrument de lucru adecvat acestui nivel care poate fi numit “nivelul poruncilor interdictive sau
afirmative” sau “nivelul imperativ” prin care are loc invatarea morala.

O alta caracateristica exprima tendinta copiilor de a vedea efecte concrete, observabile ale actiunilor,
faptele fiind judecate in functie de consecinte si nu de intentie; de aceea trebuie incurajate discutiile in
care sa fie expuse mai multe puncte de vedere, pentru a facilita intelegerea ca pentru o fapta exista mai
multe motive pentru a o judeca si ca unele dintre acestea pot fi bune, iar altele nu.

Pentru ca la acest nivel copiii sunt predominant egocentrici si deci fara puterea de a iesi din propriul
“eu”, trebuie sa-i invatam sa gandeasca asupra consecintelor propriilor comportamente asupra
celorlalti; se propun discutii de tip exploratoriu care au ca scop cunoasterea opiniilor si argumentelor
copiilor, compararea si analiza lor deschizand un orizont larg de consideratii.

Incurajarea ca in discutii copiii sa exprime sincer ce simt si care sunt motivatiile ce stau la baza
argumentelor si propriilor ganduri, creeaza un climat adecvat aplicarii regulilor si normelor morale cu
care au fost familiarizati.La nivelul moralei cooperarii (al doilea nivel identificat de Piaget) deprinderile si
obisnuintele se formeaza prin activitatile desfasurate in grup, mai ales in cadrul colectivului de elevi;
acestea presupun o respectare a programului activitatilor, a regulamentului clasei, a regulilor care se
impun in grup.Nivelul atitudinal sau al pozitiei pe care te plasezi in varietatea relatiilor interumane ca
indiciu al gradului asimilarii valorilor si normelor morale.

Aprecierea valorilor si respectarea lor

Pentru a fi acceptat de ceilalti, copilul adopta normele impuse de grupul de apartenenta, iar pentru a
actiona in conformitate cu acestea, copilul-adolescentul trebuie sa cunoasca bine si sa inteleaga
exigentele, valorile si standardele impuse de grup. Se face trecerea de la o intuire vie, la gandirea
abstracta fata de sine, fata de altii si fata de societate.Nivelul volitiv se refera la ansamblul mobilurilor
care sustin actiunile morale, precum si capacitatea de autocontrol si realizare a optiunilor
morale.Educatia vointei este “opera de capetenie a educatiei omului. In orice act de vointa se gaseste un
element intelectual si altul de sentiment”. (I. Gavanescu, ) Stimularea vointei trebuie sa se realizeze prin
apelul la imitatie, curiozitate, la ratiune, la simtul onoarei. exemplul, sugestia, emulatia, compararea cu
ceilalti si cu sine insusi sunt modalitati prin care se formeaza vointa morala.Nivelul ideatic reflecta
judecata si discernamantul moral, spiritul critic, capacitatea de analiza, decizie si optiune morala
individuala.Acum persoana are capacitati de autoeducatie si autoinvatare morala. Realizarea acestei
optiuni atat de complexe si insemnate este unul din punctele care asigura implinirea de sine a persoanei
si trebuie sa i se acorde atentia cuvenita. Aspiratia morala trebuie sa fie unul din obiectivele
fundamentale ale actiunii formative. Fiecare om trebuie sa aiba constiinta necesitatii autoperfectionarii
morale si efortului ce trebuie depus in acest sens.Se pierde din vedere faptul ca nivelul autoeducatiei ii
urmeaza unul al educatiei si ca tinerii trebuie initiati cu tehnicile si modalitatile de formare morala in
vederea exercitarii rolului de parinti, rol care ii obliga la actiuni educative cu implicatii majore in
conturarea caracterului moral al propriilor copii.Superioritatea modalitatilor de lucru este definita de
forta cu care acestea actioneaza si se impun in situatii sau contexte diverse, fiind influentate de o
dinamica in ierahia nivelurilor morale ce este determinata la randul sau de rolul pe care il are la un
moment dat fie ratiunea, fie afectivitatea, fie vointa.

Exemple de activitati :
Coroana “Regelui bunatatii”

Cu ce?

Se pregatesc fasii de carton de aproximativ 50 cm lungime si 7-8 cm latime, carioca, lipici, foarfece,
creioane colorate, snur, margeluse, abtibilduri.

Cum?

Fiecare copil primeste cate o bucata de carton. Le prezint coroana mostra pe care am pregatit-o si le
explic ca fiecare dintre ei vor confectiona o astfel de coroana pe care o vor oferi unei persoane bune. Le
sugerez sa scrie pe coroana :’Regele (regina) bunatatii”.

In timp ce copiii lucreaza ii intreb: ‘Cum trebuie sa se comporte o persoana pentru a fi aleasa ca fiind
“cea mai buna persoana” si pentru a putea primi aceasta coroana?”. Ii indemn ca in urmatoarea
saptamana sa identifice o astfel de persoana (coleg) pentru a-i oferi coroana.

“Concentreaza-te pe bunatate!”

Cu ce?

Se pregatesc 10 cartonase de 6-7 cm, de aceeasi culoare. Se scrie pe ele urmatoarele situatii, in dublu
exemplar:

1. Madalinei ii place sa vorbeasca cu altii. Ce ar putea face Madalina pentru a le arata altora bunatate?

2. Cosmin este un bun inotator. Fratele lui insa nu se pricepe prea bine. Ce ar putea face Cosmin ca sa-si
arate bunatatea fata de fratele sau?

3. Parintii Elizei vin in fiecare zi tarziu acasa de la serviciu. Ce ar putea face Eliza pentru a-si arata
bunatatea fata de ei?

4. Lui Florin ii place foarte mult matematica. El stie ca Tudor, prietenul lui, nu o prea intelege. Ce ar
putea face Florin pentru prietenul lui?

5. Sora Anitei nu stie inca sa citeasca pentru ca are doar patru ani si ii plac foarte mult povestile. Ce ar
putea face Anita pentru a-i arata bunatate surorii sale?

Cum?

Impart copiii in doua echipe si le explic ca vor juca un joc. Se asaza cartonasele amestecate, cu fata in
jos, pe masa, in doua randuri si cinci coloane. Cele doua echipe vor sta in parti opuse. Unul dintre
membrii primei echipe va intoarce doua cartonase. Daca cele doua cartonase nu se potrivesc, ele vor fi
asezate din nou la loc si unul dintre membrii celeilalte echipe va continua jocul intorcand doua
cartonase. Daca cele doua cartonase se potrivesc, copilul respectiv va” citi” echipei lui ce scrie pe
cartonase. Echipa va trebui sa raspunda intrebarii de pe cartonas.Dupa ce toate cartonasele au fost
ridicate, jocul se termina. Se poate tine un scor al jocului adaugand un punct pentru fiecare potrivire de
cartonase.

“Joc de rol cu papusi”

Cu ce?

Se pregatesc cercuri din carton cu diametrul de 10-12 cm (unul pentru fiecare copil); carioca; fire de
lana; foarfece; lipici; banda de lipit; betisoare din lemn sau plastic (precum cele folosite la inghetata).

Cum?

Discut cu copiii despre modalitati prin care ei pot pastra pacea sau pot aplana conflictele ce apar in
diferite situatii. Le explic ca vor confectiona papusi cu ajutorul carora vor interpreta diferite roluri
prezentand astfel diferite situatii in care pot aparea conflicte intre ei si membrii familiei, prieteni sau
colegi si totodata modalitatea prin care se poate pastra pacea in situatia respectiva.Fiecare copil va primi
cate un cerc de carton si va desena cu carioca ochii, nasul, gura (caractersiticile fetei papusii).

Dupa ce au terminat aceasta etapa copiii vor lucra la parul papusii lipind firele de lana in partea de sus a
cercului. In final, vor lipi un betisor pe spatele cercului pentru a putea tine papusa in mana. Dupa ce
toate papusile sunt gata, copiii se grupeaza cate doi sau trei pentru a exersa jocul de rol si apoi pentru a
prezenta situatia gandita in fata celorlalti . Se discuta fiecare situatie prezentata si se ofera si alte solutii
pentru aplanarea conflictului.