Sunteți pe pagina 1din 362

REGISTRUL NAVAL ROMÂN

REGULI
pentru clasificarea şi construcţia
navelor de navigaţie interioară
1992

SEDIUL CENTRAL :
Bucureşti - sectorul 1 - B·dul Oinicu Golescu, nr. 38
Telefon: 61705511: 6176400
Tele" 10256 RNR R
Fa" 6 37 73 23
3121097 RNR R
.,

Prezente1e Reguli ale Registrului Naval Român (RNR), au fost aprobate 1n conformitate
cu prevederile legale şi in tră in vigoare de la data de 1 ianuarie 1993.
Textul acestor Reguli a fost elaborat şi pus de acord I.n colaborare cu următoarele Orga-
nizaţii pentru Supr avegherea Tehnică şi Clasific a rea NavelOi (OSTC) :
- Registrul Naval Bulgar ;
- Registrul Naval Cehoslovac;
- Biroul Maritim Administrativ al RP.C. Coreene;
- Societatea de Revizie şi Clasificare a Navela. din Germania;
- Registrul Naval Iugoslav;
- Inspecţia General ă pentru Transport a Republicii Ungare;
- Registrul Naval din Federaţia Rusă.
- Registrul Fluvial al Fede r aţiei Ruse.
In prezenta ediţie a Regulilor RNR, dacă după un număr de referinţă este pusă o steluţă-r1,
aceasta a re semnificaţia că există unele diferenţe de fond Intre respectivele ce rinţe din Regulile
RNR şi cele din textul de bază al exemplelor de control puse de acord intre QSTC-uri. Acestea con-
S tituie particularităţi naţionale ale RNR. De asemenea dacă după un număr de referinţă este pusă
o linie (-), care marchează absenţa textului respec tiv in Regulile RNR, aceasta are semnificaţia că
respectivele ce r inţe se pot găsi numai in ediţiile naţionale ale Regulilor unora dintre aSTe-urile sus-
menţionate.

2
Informaţii generale asu.pra activităţilor RNR 3

INFORMAŢII GENERALE

Registrul Naval Român (RNR) a fost infiinţat in 1965 şi re-


cunoscut prin legislaţia română. Prin hotărîrea nr. 302 din 24
aprilie 1991, a guvernului României, Registrul Naval Român s-a
organizat şi funcţionează ca regie autonomă (RNRN-R.A.), fiind
organul tehnic specializat din România cu următoarele atribu-
ţiuni:
- supravegherea tehnică, clasificarea şi ccrtlficarea, pc baza
propriilor reguli şi prescripţii a navelor maritime, navelor Huviale
ş i unităţilor mobile de foraj marin în timpul construcţiei, recon-
strucţiei şi reparării precum şi in exploatare;
- supravegherea t~lmică şi certificarea containerelor, mate-
rialelor şi echipamentelor pentru construcţii de nave;
- supravegherea tchnică şi certifica rea materialelor, echipa-
mentelor, instalaţiilor şi con s trucţiilor metalice;
- elaborarea şi perfecţionarea regulilor şi prescripţiilor şi re-
alizarea, în colaborare cu instituţii specializate, a unor lucrări de
cercet~re ştiinţificu în scopul d e zvoltării şi perfecţionării regulilor
sale.
Prin specificul a c tivităţil o r sa]e Registrul Naval Român este
organul tehnic specializat imputernicit de guvernul României să
erectueze supravegherea tehnică a navelor sub pavilion românesc
şi să elibereze certificatele şi documentele cerute de c onvenţiile
internaţionale Ia C:lrc România este parte. In acelaşi timp, RNR
poate fi imputernicit şi de alte guverne să efectueze servicii simi-
lare la navele sub pavilionullor.
Conducerea Registrului Naval Român es te as igur a tă de un
Consiliu de adminis traţie alcătuit din 11 membri.
Ministerul Transporturilor re pl"ezintă interesele statului în ca-
drul Consiliului de administraţie al RNR.
Regulile şi publicaţiile RNR sint aprobate de Consiliul tehnic
al RNR, care este format din specialişti În domeniul construcţiilor
navale şi al transporturilor navale din România.
Componenţa ş i regulamentul de funcţionare a Consiliului teh-
nic sint aprobate de Consiliul de administraţie.
Conducerea ex e cutivă a Registrului Naval Romăn este asigu-
rată de un director general, un director tehnic, un director coope-
rare şi un director economic.
Personalul RNR trebuie să se supună prevederilor statutului
de organizare şi funcţionare a RNR, aprobat de Consiliul de ad.
ministraţie.
Pentru rcaljzarea activităţilor sale, RNR intreţine relaţii de
colaborare cu parteneri români şi străini pe baze contractuale.
Informaţii generale a.supra activitdtilor RNR

CONSIUUL DE ADMINISTRAŢIE

Preşedi nte

Dipl. ing. Nicolae Zamfir - Director General al Registrului Naval Român

Vic ep reşed int e

Dipl. ing. Petre PLEŞCAN - Director Tehnio al Registrului Naval Român

Membrii
1. Cle. Cdlin MARINESCU - Secretar de Stat, Şef al Departamentului Tran-
sporturilor Navale,

2. Dipl. ing. Anghel NEACŞU - Reprezentant al Ministerului Transporturilor

3. Ee. Aurelia IUG - Reprezentant al Ministerului Economei şi Finan-


ţelor

4. Dipl. ing. Ştefan POPA - Reprezentant al Ministerului Comerţului şi Tu.


rismului

5. Dipl. ing. Corneliu CLOŞCA - Director Tehnic, Institutul de Cercetări şi Pro-


iectăriNavale Galaţi

6. Dipl. ing. Radu POPICA - Director Tehnic, Compania de Navigaţie Maritimă


NAVROM S.A. Constanţa

7. Prof. dI'. ing. Valeriu - Şef Catedra de Construcţii Navale, Universitatea


CEANGA Galaţi

8. Ee. Victor NETA - Director Economic, Registrul Naval Român

9. JI'. Maria CONSTANTJNOIU- Consilier Juridic principal, Registrul Naval


Român
Informaţii ge nerale asu p ra a cti vită ţi lor RN R 5

CONSILIUL TEHNIC

Preşedintele Consiliului tehnic .al RNR este directorul general al RNR.

Membrii Consiliului sint specialişti din domeniul construcţiilor şi tran -


sporturilor navale ş.i din alte domenii, sint nominalizaţi de Coll.9iliul de
administraţie. Membrii Consiliului provin din:

- Centralul RNR ;
- Universitatea Galaţi;

- Institutul de Marină Civilă Constanta;


- Departamentul Transporturilor Navale;
- Institutul de Sudar.e şi mcercări de Materiale T imişoara;
- Institutul de Cercetări Metalurgice Bucureşti ;
- Şantierul Naval Galaţi;

- Comandamentul Pompierilor Bucureşti.


6 Informaţii. generale asupra acti vitătilor RNR

CENTRALUL RNR

77113 B ucureşti B-dul Dinicu Golescu , ur,38


Telex: 10256 HNR R Telef,n:: 6377323

Director General Dipl. ing. Nicolae Zamfi r


Telefon: 6 17.05.50

Director Tehnic DipL ing. Petre Pleşcan


T elefon ~ 617.05.50

Director Economic Ee. Victor Neta


Telefon: 638.7 1.61

Director Cooperare Telefon: 614.6·1.31

Compartiment supraveghere tehnică, c1asiHcare. certificaTe nave, unităţi Telefon: 6 17.G4.00


mobile de roraj marin, containcrc

Compartiment reguli registru, reglementări internaţionale. avizări documcn- Telefon: 614.G1.97


taţii, asigurarea calitătii

Compartiment s upraveghere tehnică produse idustriale şi materiale Telefon: 61'1.61.97

Oficiu de calcul electronic Telefon: 618.02.90/296

Compartiment documentare tehnică şi ed itare publicaţii RNR Telefon: 637.63.60

Compartiment financiar-contabil şi administrativ Telefon: 638.71.61

Compartiment organizare, dezvoltare şi personal Telefon: 618.25.79

Compartiment marketing, relaţi i internaţionale şi contracte Telefon: 614.64.31


Informaţii generale aAupro activită ţilor RNR 7

INSPECTORATE ŞI SECTOARE RNR

87 11 AGIGEA Phonc: 0917-82200/50


ln ci t ă port
5500 BACĂ U Phone: 093 1-55221
Str. Republicii nr.199 Telex : 21307 pentru RN.R.
·1.100 mSTRIŢA Phone: 0990-50155
Str. Narciselor nr. 1 Telex: 37208 pentr u R.N.R
1725 nOC şA Phone: ()f)64-3379.1/294
Str. Uzinei nr. 1 Telex: 71\252 pentru R.N.R.
6800 BOTOŞANI Phone: 0985-16092
Str. :Marchian n r. 1 Telex: 2·1205 pentru RN. R.
2200 llHAŞOV P hone: 0921-3571 1
B-dul 15 Noiembrie nr. 78 Telex: 6127\) pentru RN.R.
6100 BRAILA PhoIle: 094·6-35525/ 129
Str. Fabrieil or nr.22 Telex: 552·12 pentru RN.R
771 13 BUCUREŞTI Phone: 01 lî-182G79
B-dul Dinieu Goleseu nr. 38. Telex: 10256
secI. 1
5100 BuzI U Phone: 097'1-27951
Aleea Industriilor nr. 1 Telex: 56229 pentru R.N.R.
8625 CEHNAVODĂ Phone: 0912-370·17
Str. Canalului nr. 11
3400 CLUJ-NAPOCA Phone: 0951-31915
Str. Fabrica de Chibritur! nr.S-l Telex: 31222 pe nl ru R.N.R.
8700 COl\"STANŢA Phone: 0916-13043
I ncintă Port 16970/330
Telex: 1-1358
1100 CHAIOVA Phone: 0941 -46538
Str. Tehnicii Ilr. 1 Telex: ·11323 pentru R.N.!l.
1500 nnOBETA TUIl.NU- SEVEfilN Phone: r.978- 12968
Calea Timişoare i nr.204 17151/143
Telex: '12218 pentru RN.R.
6200 GALA ŢI (Gara Fln\'iaIă) Pholle: 0931- 11808
Str. Port.ului nr. 3·1 Tele:.:: 51332
8375 GtUHGlU Phone: 0912-11961
Str. Portuhli or. 2 Telex: 15712
Gara f1u\'i~Iă Phone: 09 12-13475
6600 I .AŞI Phone: n98 1-14585
SIr. Ştefan oei Mare nr.49 Telex: 22228
8727 MANGALlA Ph one: (1917/5 1442
Santierul Naval ,,2 Mai" Telex: l,tG28 pentru R.N.R
Str. Portului nr. 1
8 I n-fo rmaţii genera Ie asupra activităţilo r RNR

8735 MIDIA Phone : t917-6Co152


Şa n tierul
Naval .. MAHEA
NEAGRĂ" S.A.

1271 ~IORE NI Ph one: f 1J2G-E5GCO/ l.i,1


Str. 22 Decembrie nr. 60 Telex: 1i253 pentru RN.R.
8350 OLTENITA Phonc: COIIJ-I0325/57
Str. Portului Dr. 2G Telex: 8 1114 pentru RN.R.
1 5~ 3 OR Ş O V A Phonc: 0979-6 1622
Str. Găr i i nr.2 621J 15/35
Telex: 426 12 pentru RN.R.
5GOO }' IATHA NE AMŢ Phone: (936-2.1487
Aleea Viforul ui nr. 14 T elex: 25276 ptntru R N.n..
0300 PITE Ş TI Phone: 0976-30766,
Str. T. Vladimircscu nr. 115 30800/ 166
Phone. CFR: 8411347
Telex: 182-14 pe ntru RN.n.
2GOO I'LOlE STl Phone: (971-.13651 /25'.1
Str. DepouluÎ n r.I4-113 Telex: 19337 pe nt ru RN.n.
1700 UE şrrA Phone: G9fi.1-126·16 17 111 /92
Str. Golul ui nr. 3 1083/39
Telex: 74277
3UOO SAT U iUAfl E Phone: C997-33·t56/ J 2G
Str. Uzinei nr. 35 Telex: 38212 pe nt ru RN.R
2100 SIBI U Phone: 092·1-3 180·'1
Str. Ocnei nr.33 32011 /2·17
Telex: 69311 pentru RN.R. ·
8829 S ULINA Phone: G9 15··13430
In ci n tă Atelier e nr. 1 ·13 10 1/ 1.\
1900 TBlI Ş OAJlA P hone: 0961-12169,
B-dul Repu blici i or. 21 36582
Telex: 71 323 pentru RN. R.
0200 TIJlGOVl Ş TE Phone: 0926-17116
Str. 23 August fir. 20 Telex: 17236 pentr u RN.R.
4300 TlnG u lI U llEŞ P hone: 0954-21007,
Str. Budiul ui or.08 32 131
T elex: 65284 pentru RN.R
8800 TULCEA Phone: 0915- 15671
Str. Portului nr. fi T elex: 52258 pentru RN.R.
lnfomiaţii generale asu.pra activităţilor RNR 9

PUBLICA ŢIILE REGISTRULUI NAVAL ROMAN

ltEGI;Ll GENERALE DE SUPHA\;EGIIEHE JlEGULl PENTR U INSTAI.. Al'ULE DE HlDlCARE


1990 ALE NAVELOn i\1AIUTIl't(E
1990
Partea f> IU Instala\ii de ridicare ale
navelor maritime
IIEf;t ' LI l 'ENTRU CLASIPICAHEA ŞI CON~
S THUCŢIA NAVELOR MAHlTum
19nO
HEG ULI l'E:\ITR U CLASIFlCAHEA ŞI CON-
I'n rlea 1\-1 ClasifiC:lrt'a ST H UCŢIA NAVEI,OU tiE NA\'JGAl'lE
l 'arl~'a.\-1.1 Corp INTEnIOAHA
.'urll'a A-tTI In stala\ii. echi pam ente ln92
şi dotări
Partea I Clasificarea
l'arlt'a A-IV Stabilitate Partea II Corp
"arll'a A-\' Compartimente Partea lii Instalaţii, echipamente şi
I'n rt~'a A-rl Pr o tecţia contra incendiil or dotări
I'u r l~'a A-\,I[ Instala I.ji de maşini Partea IV Stabilitate-nord liber
Partell V Protecţia contra incediilor
l'urlt'a A-\'1I1 In stalaţii cu tubulaturi
Partea VI Instalaţii de maşini
I'«rten "·lX Maşini şi mecanisme
Partea VU Instalaţii cu tubulaturi
1'lIfl('a A-:\ Căldări, schimbătoare de Pari ea VIlI Maşini şi mecanisme
căldură şi recipiente sub I'artea IX Echipamente electrotehnice
presiune I'artea X Echi pamente de navigaţie
1'lIfll'1\ A-Xl Echipamente electroteh- şi mijloace de semnalizare
nice
l'nrlt' l ~ )\-\11 In stalaţii frigorifice KOTĂ: Următoarele părţi din REGUL IL E
1'''fll'lI .\-Xlll Materiale PENTRU CLASIFICAREA ŞI CONSTRUC-
ŢIA N.4 VELOR MARITIME se aplică, de
l'I\rlt'L1 A-SIV Suda rea
asemenea, şi navelor de navi gaţ ie interioară:
r",II'1I /\.\: \' Automatizarea
,ilUlfln j\-X \'[ Conslrucna şi rezistenţa Parlea A-X Căldări, schimbătoare de
corpuh,i na"..elor şi bărcilor
căldură şi ,rccipiente sub
din m:llerial plastic armat presi unc
cu fibre de sticlă (ed. 1978- l'mlea A-XliI Materiale
separată)
Partea A-XIV Sudart'a
Partea A-XV Automatizare

Se aplică de asemenea navelor de navigaţie


JII·: tlUU l'ENTH U ECllIP"\iUENTE interioară REGUL ILE PENTRU
INSTALA-
t :nNPOlUfE CONVENŢIILOR ALE NAVE- TIILE DE RIDICARE ALE NAVELOR MA-
LOII !IAIUTlME RITIME
1990
*
It"ttlll 11-( Supravegherea
rl'''' II-II
l'aU.,. 1I·!Il
Mijloace de salvare
Mi jloace de semnalizare
REGULI PENTR U COKSTRUCŢIA ŞI SUPRA VE-
GH E HEA A}IDAHCAŢIUKILon
fi.tlon 11·1 V E chipamt'nte radio
luaU
,IJ"'!'In II-V 1':rhip:l1lH' ntc de navigaţie
10 Informa ţ ii generale asupra activităţilor RNR

HEG ULI lJENTH U CI.ASIFICt\HEA Ş I CON· Parte:t POL-V Ce rinţel e referitoare la in-
STIIUqlA UN ITĂŢI LOII MOBILE DE POIIAJ sta laţiile şi echipamentele
J\lAnIN aflale la bordul na\'cl of
1992 şi care sint desti nate pre-
\'c nirii polării cu gunoi
Partea UUPM·l Clasificarea
l'artea t!lHFM-1I Corp
Par tea UlUFM-lIl Instalaţii. echipamente , i
dotări nEG UU P ENTR U TRANSPORTUL
I'arlea Ul\IFM-IV Stabilitate CE IlEALELon iN vnAC
I'art ea UMPJ\I·'· Com parliment are 19BO
llarlcfI Ul\IF:\I-VI Protecţia contra incendiilor
)':trte:l U MF~I.\· Il In stalaţ ii de maşini şi tu-
bulaturi
}'arlca UMPlU·nU Echipamente electrice PRE SCIU PŢII SUPLIMENTARE LA BEG ULI
I'lHl ca r:UPM·D.: r.lateri alc
l)arlca UAlP:\I-X Suda rea GRUPA 1 lNDIlUMAHI AJ UTATOAIlE
Pa rl ea U MI~ i\l / EC-1 :'I !ijloace de sah-are 1- 86( 1.02) Nod uri de strucuri la navele pcn_
Parlea t1MPi\l /EC.II :'>Ii jloace de se mn alizare
tru transpo rtul containerelor. R o-
Partea UMPM/ EC-llI Echipamente ra dio Ro, OBO etc.
I'arlr i! Ui\lF' M /EC~ l\' Echipamrnte de navig-aţie
2-86( 1.02) Metodologie de calcul la torsi une
Purlell t:i\lFi\I/ BL I3urdul liber al UMFJ\I
a n avelor cu deschideri mari In
punl c
3-U6( 1.02) Metodologie pentru calculul apor-
UE(irLi l 'E~ l'nu CONSTRUCŢ IA CONTA1~"E­ tului ramelor longitudinale con-
HELon tinue ale guril or de magazi i la
1:387 modulu l de rezistenţă al sec-
tiun ii transversale a corpului na-
"fi rlea Q-! neguli generale velor maritime
1':lr1r ;l Q-[l Clllllaine re de uz general 6-U6( 1.0 9) Măsurarea sens ibilităţii radiore-
PaTl ca Q-III Conlainere izoterme ceptoarel<,r ,
Parlr:l 0-1\' Cenl ai ncre-cisternă 7-86(1.09) Determinarea abaterii de frecven-
Parte" Q-" CO lltai nere-plalrormă \ă a emiţătorulu i sau receptorului
Parll'a (}-\'( Cuntaine re pen tru măruri 8-86( 1.09) Determinarea distantei de- ac-
in \ rac tiune a rad i o-t'mil~t(l~rt'l!l r ('\1
~upra\eghcr .. a lehnică a tipuri .de emi5illui .\2:-\; A:iE;
cunlaine rclor in exploata re H2A; H3A
E\ecu\ia accesoriilor va- 1 O-UG( 1.09) Prolec\ia anticorozid a ('ch ipa-
male ale eontainerelor mentelor eleei rotehniee si elec-
troni ce in execu tie na\·al5.
12·UG( 1.0 2) M('t odologia dcterminării sarcini-
lor hidrodinamicc la tancurile par-
HF.(;n,I l)E ~TnU VHE VENlREA POLUARII ţial umplute
DE CATRE NAVE 15-66(1.06) «'rin\e pentru laine de material
(eon.strlu'lie ~i ech ip:J111cntc) plastic utili7.ale la montarea maşi­
HIU8 nilor pe posta ment la navă
I'artefi 1'01..1 Reguli de supra\'eghere 9-C6( 1.I3) \Ictoul" recoma ndate prntru cal-
eu!ul instabţiilor de ridicare nava-
I'arlea 11()I,-Il Ce r inţe prh:i nd conslruc- le .
ţia corpului, echipamente-
"3-llr(l.11) Met3.Jizar('a prin pulverizare
lor şi inshlaţiil or pentru 53-U6( 1,01) D~,tcrminarea l'xperimentală a
prevenirea poluări i cu hidra-
momentuh. i dc redresare produ s
carburi
de tancurile dc amortizare a ru·
Partea POL-III Ce r inţele prÎ\'ind construc- liului
ţia corpului. echipamenLe- 55-UC( 1.O ~) Verificarea s t abil it ăţii ele mente-
lor şi insta l aţ i ilor pentru lor de s t ructură ale corpului na-
prevenirl"a po l uări i (' 11 su b- velo r
slanţe nocive lichide tra n- :JS.UG(1.02) Normă pentru analiza structuril or
sportale in \'fac de r('Zisten\ă idealizate in reţele
I':trtra POL·IV Cerintc refcritoare la in- de grinzi ale corpului navelor
stalaţiile şi echipamentele maritime
navelor şi care sin t desti- 5 7-C6( 1.0-' ) J\lctodolcgie de calcul şi apreciere
natc pr<"ve nirii poluării cu a stabilităţi i navei p!' "al uri din
ape 117.ale pupa
Informaţii generale asupra activităţilor RNR Il

S8-nCt 1.0 2) TIufuri i'nbinate e.lastic 3IB-nG(2.09) Inccrcările cahlurilor electr ice na-
Cerinţele pentru verificarea supli. yale
59-9ft(1.0')
mentară a stabililă~ii rcmorche- 32·n6(2.01) Delcrminarea inflamabilităţii ma-
relor maritime care electuează ope- terialclor electroizolante.
raţii porluare :H-86(~.OI) Aprobarea programelor pentru ma-
~inilc cleei ranice de ca! eul şi veri-
GRUIJA II NOHllE TEHN ICE ficarea calculelor cu ajutorul pro-
gramelor.
lG~Br,(2 .0I,) Determinarea pozi\iei centrului de 3ti·nC(2.11) Incercarea rezistenţei sudurilor fa-
greutate ai navei prin proba de ţă de [isurarea la rece.
inc1inări.
36.Ufi(2.11) Ineerc:lTea comportării la coro-
Calculul influenţei suprafetelor li- ziune a probelor sudate.
bere lichide asupra stabilităţii na- 37.06(2.1 1) Incercarea rapida a comportării
vei. la coroziune a probelor sudate.
1 IJ·Ur,(2.0 '1) Dcterminarea momentului de dis- 38·116{2. ll) Procedura de autorizare a sudo-
t.urnare al navei. rilor.
Metoda de incercare a comportării 39.06(2.0D) Incercarea echipamentelor de au-
la foc a materialelor textile sus- tomatizare (control, comandă, indi-
pendate şi a voalurilor de perdele carc, semnalizare).
utilizate pentru amenajarea inte- 42·86(2.11) Prescripţij privind sudarea şi tă­
rioară a navei. ierea sub apă.
:!O-III;(~.fJ:j) Incercarea c o nstrucţiil o r de pro- 52-86(2.0?o) Determinarea numărului maxim
tecţiecontra incendiilor. de pasageri ce poate fi ambarcat la
Metoda de incercare la i ncom- bordul nayelor {luviale care efec-
tuează transporturi de pasageri.
bustibilitate a materialelor pentru
construcţii navale. GO~90(2.05) Prescripţii pentru proiectarea, con-
strucţia şi exploatarea instalaţiilor
~:.!-llli(:!.cI:O) Metoda de incercare a materialelor de gaz inert.
pentru construcţii navale.
61·90(2.06) Prescript.ii privind cerinţele con-
t-.fetoda de Încercare la inf!amabi- structiye şi incercarea grupului de
litate a invelişurilor de punte. propulsie pentru bărci de salvare
• "·lIfi(2.0r.) I nspecţia şi repararea elicelor. şi urgenţă .

ltl'i.11r.(2.fHi) Supravegherea motoarelor cu com-


bustie internă executate in serie.
RfI.IIU(:!.Uli) Turbosuflante produse in serie CATALOG DE MATERIALE ŞI ECHIPAMENTE
pentru motoarele cu eombustie ACCEPTATE DE REGISTRUL NAVAL ROJ\IAN
internă.

KI·HII(U.II) Verificarea ;;udabilitătii tablelor


acoperite cu grunduri de protecţie.
HEGISTRUL NAVELOR MAmTUlE
Valorile parametrilor mecanici şi
('leclrici ce se verifică in cursul
Încercării produselor şi instalaţiei
{'lectrice a navei. HEGISTRUL NAVELOR DE NAVIGAŢIE IN~
~U . UII(!!.Oll) tnc{'rcarea echipamcntelor de ra ~ TERlOAIlA
<lin-comunieaţ.ii şi de navigaţie.

IIA.IO(U.oll) Constructia cablurilor electrice na_


vule BULETIN TEHNIC
l
12 Informa ţii generale asupr a activ i tă ţil or RNR

PROGRAME TEHNICE DE CALCUL

SiSlcmn! inror lilatie n .N.1t 311 Pre- ş i post procesor grafic pentru
programul RN.R. 310 (SAPLOT)
n.N.n. 510 Baza de dale tehnice a navclor n.N.R.331 Program de ca lcul a caracteristi-
marit ime şi de navigaţi e i n t.erioară cilor de in covoiere pentru sec ţi u~ i
supraycgheate şÎ clasificate de Irans\'ersa1e ale structurilor cu
n..N.n. pereli subţiri de formă oarecare.
n .i\:.H. 520 Baza de date tehnice a produselor R.1\'.R. 335 Progra m de calcul a caracte risti -
na .... alc acceptate dc RN.R. cilor de torsiune pentru sectiuni
B. N. n. 530 Baza de dale referitoare la inspec- t rans\'ersale complexe cu pereţi
\i ile de clasi ficare şi statutare efec- subţiri ce admit CI axă de simetrie.
lua le de R.N. R. la nave mari- n.N.R. 336 Program de calcul a caracterist i-
time. cilor geometrice pe ntru celc mai
uz uale profil e utiliza le În construc-
ţiile navale.

Teoria na\'cÎ

n. N. n.I OO Program de calcul a curbe lor hi- Hobnsletea 1! t n eraHi. a n a \'Clor


drostalice şi de stabilitate a M·
velor. u'N.R.510 Program de calcul a rezistell\d
H.N.H. III P~chd de programe pent r u veri- longit udinale a n.n·elor in apă
ficarea stabilităţii nu\clor mu- calmă pentru diverse situaţi i de
r.time conform RC'guli lcr RN.R. incfirc~rc.
şi BIO. ll.N.H. Git Program de calcul a reziste n ţei
longitudinale a n a\"elor maritime
confor m Regul ilor R N.R
S urdlli exterioare n . N.Il.520 Program de calcu l la torsiunea
na\'elor cu deschideri mari in
n .N. B. 21,0 P rogram de calcul a acceleraţi i l or punte.
n.N,H .ăS O P rogram de calcul a \'ibraţiilor
ce apar in corpul na \'clor maritime
la navigaţ i a pc valuri conform generale ale na\"elor.
Regulilor RN. R
H . ~. lt ~O Program de calcu l a sarcinilor
locale datora le acţi unii mări i
conform R egulilor R.N .R Ma ş ini ş i instalati i
n .N. R.2&0 Program de calcu l a sarci nilor
locale dalorale mărli i , combusti- n.N.R 710 P rogram de veri ficarc a r eziste nţ ei
bil ului ş i balastulu i conform arborilor coti ţ i ai motoarelor na-
Regulilo r RN.R vale Cll combustie i nternă con-
n.N.n. 2iO Program de calcul a forţelor de form Reg ulilor RN. R.
va l ce acţionează asupra structu-
n .N.n , 720 Program de ~alcul a grosi mii pa-
rilor u n ităţilor de foraj marin.
lelor elicelor navelor maritime
ronform Regulilor RN.R.
R.:\'. n . 725 Program de calcu l a montări i eli-
celor fară pană, prin presare co n-
Ucz istenla strnctnrilor iorm Regulilor RN.R
n.N.R 7::!G P rogram de calcu l a mo n tării cu-
R.N. n.3 10 Program de analiză statidi şi plajelor li niilor de arbori fă ră
di n am i că a structuri lor elastice pană, prin presare conform Re-
(SAP 90). gulilor RN.R
Informaţii generale asupra activităţilor RNR 13

RN.n.730 Program de calcul a vibraţiilor n.N.n. n22 Program de "erHicare a stabilităţii


libere şi forţate a liniilor de arbori elementelor de str uctură ale cor-
neramifica\i. pului navel or maritime conform
n.N.n.800 Program de calcul a curenţilor de Regulilor RN.R
scurt -circuit din instalaţiile elec-
troenergice navale.

EşaD l ionaj u.l\'.n . CIO Program de calcul a Certificatului


de tonaj al navelor maritime con-
R.N.n. R20 Pachet de programe de dimen- form Convenţiei Internaţi onale din
sionare a corpului na\'elor mari- 1959.
time conform Regulilor R.N.R n .N.R. C20 Program de calcul al bordului
It.N.B. n21 Program de alegere optimă a pro- liber pentru navele maritime con-
filclor osaturii simple şi întărite form Convenţiei Internaţionale a-
ale navelor maritime conform Re- supra liniilor de Încărcare din
gulilor R.N.R. 1966.
TaLola de Tl1ţtterî! 15

TABLA DE MATERII

Partea I - CLASIFICAREA

1'111 .'\<: 11'11 GENERALE

JI n""U-lIiul de apUcare
Ildilll\1 1 şi \·xplicalil
"
(;'·lIl·ralit:lţi .
Si", l ,olurile tlc clasă

IlOCt·:\IE;"''TATITLE TEHNICE DE CLASIFICARE

('<,rh'rr.lit"ţl .........•..•..••
Il<K'ullIent:l\i:l t~hnlcă Il nnelliave In construcl'e
l)o('urllt'nla\1:1 tchnlc:l Il unei nr.ve tXlstente
J)oK'mueul:r\la tehnică a unei nave care se reconstruieŞte SAU se reecblpcazil

li\:-'I'ECT IILE DE CLASTf"IC,.I,.RE

" ,1 {;r'l\( ralitllli .


.. :r 1I ~'pl'l'l in IniUalA
.. .It l"'III'I"\ ,llc periodice ......
.4 .~ I" \ j"'('\iilc ocazionale

Atit KA !'t!U(:IlAMCL INSPECTTILOE PERIODICE :17

P artea II - CORP

W :KI·:nALITAT I

Il . Il",n ... ,'u! d" :lpllcarc ...


1.:.1
'""
D,·1I1I1\il ~I no\hml
I-!I :-''' I·nrn gh''Tl·a 51
J.'
1,'
:'I ll\('rl"lo' .
l'rllu'IJlll !!"II'rll!(o pl'utru construcţia corpului Iia\"d . ,.!
:it

J.' I m l/II,!,rl ,."tlnl<·

Il I MI ·:l\'SJl·l' JI .E ~-rRUCTURILOR

CII II". ("\I"UI'II. ,1:1InboIl1 şi cn\'akţil arborilor portclice 5:-\


O~HllIr" rIlIUJ"JII; shnplll . 6<1
()sulurn lI"nlajulni
OM;Ilur" pUlllii ... ..
111\"1'lişul Ilurt \ii , ................... .
"'"
71
Ir\\eli~ul hmdului fi bordajului 7i
H:'uu-I,· <I(·_<t·hidcrHor din punte. 71l
L'pr",; ..t:lrl!ji
Tmlt'lIrÎ ... ,!)
"i7

:--'1I1'T:,Slrurlllri şi rururl "i\.l


J'nr:lJ'dl,1
"
16 Ii"'/Uii /,,"1111'11 dtl"i/iC(lrca şi cOllstruc~ja novclor de navigaţie interioară l!)!ll

P"S I :Hlh,,,lt, . Si
1)11hlul fl1lltl ~i 11"lll1.1 IK,nl:.j ...•...•.........••.•...........•..........•.............•••. 82
InUirir~'l ,",'Trulu; nnv!'ll>T p.'II\"1I ",,'II'f uri u~catc, rAră puule, cu cu lollr~ latcr:lIe lulllt\te 83

t:EHI:\"TJ:: Sn'I.L\IENTAnJ·: 1'1·:i'.-rHl' l'\AVELE CISTERNĂ

:u DomrniuJ de Ilpliurc . 85
3.2 Gl·neTalitA\; ..... . 85
3.3 Olmrn5hmlle structurll corpului In r..,giuncn tancurilo r (le mnrfii 8ij

CERll'\TE Sl'PLlMEf';'TARE PEl'.'TRt.: fMI'INGĂTOARE, REMQRC J-IE RI:: ·TMPINGATOARE ŞI BAHJE


lM PI l\'SE

4.' Tmpingliloarc: ,O
4.2 Bnl'je Impinse. 90
Rcnlorchere-lmplnglitonrc
4.3

CERIl\"TE SL'PLI MENTARE PENTRU NAVELE CARE TRANSPORTA :\IARl'Ă PE PL:l\'TE (N.'\\'E CU
"
PUl\'TEA DREAPTĂ)

5.'
5.2
Domcniul de aplicare
Gl·nernliU\i ... ",.,
5.3 Osatura corpuluI..

CER I I'ŢE Sl'PLlMEI'TARE PE~"RIJ CORPUR ILE COMPllSE D IN PO;"'iOAl"E INDEPEl'\DEI\'TE


"
,.,
6.2
GCII~raIlHi\i.
Dimensiuni prlndpalc
05
05

,..
6.3 Prlll~ipii dc enlcul
In\'c:lişl1l exterior.
O~nlura ...
şi construcţie 05
06
'.5
CERINŢE Sl;PLlMEr-.iARE PE~iRU l'\AVELE DESTINATE l'\A,'IGAŢ J EI PRI1\' GHEŢ1,;Rl SPARTE
"
7.' Indicnţll generale

InwJişul
"
7.2 Osatura $\

CER1!'\ŢE Sl'PLlME!\TARE PE!'\TRU l'\A\'E CL: ZONA DE l"AVIGAŢJE ]


"
Gcnc ral\lAt i ....... ..... .... .
8.'
R~list~ll\a longitudinal! ................................ .. "
""
8.2
8~ JnUriturl la corpul navdor ptn\ru măr furi us~alc . ................... .
84 Ada05url de corozlune ' 00
CERIl'';ŢE SJ.jPLl MEl\iARE PEl\'TRlJ NAVELE CARE TRANSPORTĂ CONT:\INERE tl\' MAGAZII

o.,
0.2
'.3
Dorncl1lul df aplicare
Gcneralltăti
Co nlit ruc\la fundului
.,
10 '
102

Ancxa 1 PROBE DE ETA NŞEITATE '06


Anexa 2. MO~fEl\iE DE I :-'ERŢIE. :\IODt;LE DE REZ I STE1'-'ŢA ..7

Partea III - INSTALA ŢII, ECHIPAMENTE Ş I DOTĂRI

P RI NCIP II GENERALE

L1 Domeniul de aplicare H3
,.,
1.2 DefiniţII ........ ..
Volumul $upravegberll
113

1.-1
1.5
I ndicaţII generale ...... .. ..... .................. . ................. .
E tor t url unl t are d«:Uve ,1 rftisten ţe admisibile
'"
"5
115

I NSTALAŢ I A DE GUVERNARE

GenfraliUţi ...

'"
:'11
2 .:J Plina clrmel (nfranul) ii'
2.:1 Axu l ~I p l\'otll clrmel
ll, 1
iar,
Ae\iona.rea In5hlatllJo r de gU\'ernare ...
])lspoziU"e de limitare li unghiuluI lIe clnnă '"'"'"
J ;-;STALAŢ IA DEA!'\CORARE

('tlLcrll l i l dţl 122


])olarl'a Ilanlor cu :l.llcorC, 1:1Il1url şi plrlrne i22
Tabla de m~terij 17

3.3 Dlspo7.itive pentru :tţ iguratealall\uriloT. eahlurllor şi anCQfe!or 125


:.1.'" M ~a nisme de nncurar... . .................. . 12f.
3.5 ElC~U\I:l şi Incerc:U"ea :lnCorclor, lan\uri!or ~I cablurllor 125
lr-::STALATIA DE M.\NEVRA ŞI LEGARE
' .1 Gencrntilutl. 127
Caracteristica tic dotare ............... . . 127

...
' .2
' .3 Parime de manevră şi k-gllre ................ .. 127
Eehi pam .... ntc d~ man .... \'ră ,1 I. . gar .... 127

I :\'STALAŢJA D E nE~IORCAnE Ş I tMPINGEHE

GcneraliU\1 . 121)
Echlpam .... ntde r .... motcher...-lor .............................. . 129
El."hlpamcntelc na\"eior n. . prop u lsat~, r.... morentc . 130
Instala\llk de cuplare ale ImplnltiUoardof ... 131
Echipamentele navdor tmpink ... . ....................... . 131
Ec hipamentele de remoreare Il nnwlor propulsate 131

MIJLOACE DE SAL\'A RE

Ii . t C. . nenlit:'l11 1:S2
ro.:.! Korme de echipare cu mijloace de sah' Are 132
1.. :1 Am plasar ... a lnfjlon........ ]or dc salvare la bord .. 133
1\.-1 (A' rlni c .... "l1structi ve privind mIJloac"l .... f i Instalntille de snlvllre ................. . IJJ
Il.r. Cerltl!e lup limcntllre pt"ntru nAve cu zona de naviga\le 1 •.. 135

DISPOZIT1\'ELE DE Ir-::CHIDERE ALE DESC1I1DER ILOH IN CQRPl.;L NAVE I. SU PRA STm:CTURI


ŞI RL"Ft. Rl

Î .1 GeneraJit/lti ................ . !37


7.:1 Hub louri. lefestre şi lumi nalonne de punte ............ . 137
7.:1 Spira iurl, capace guri de vizitare. lambuehiurl ~I uşi u:terloare !37
7.,1 Capace pen tr u casete de ('):pan~ l une (la navc·el~tern:l) .... 1:l8
7.!j Capace p"ntru gu ri de magazie 138
DI\'ERSE AMENAJĂRI ŞI DOTAREA I:-;:c'-'!.P ERI LOR

' .1 GeneralltA\1 ............................... . 14.


11 .:.1 Amplasarea Incă perl!or de locuit, de serviciu ,1 iI-OCialc 14.
11:\ 1(1lrl şi sc:llrl Incllnate sau nrtieale . 1• •

•."
1t.,1

M.n
( !'Şiri de sah'are
Trecer i şi coridoare.
141
141

..M'.7.',
Uş i 141
lIo.l ustrade 142
Aml:"l\ajarca magaziilor pentru mlr lml usc:ale 142
J' lescle de ridicare ale barjclor purtate. 142

Partea IV - STABILITATE, BORD UBER

CE Hll'ŢJ! GEr-::ERALE

II IlflmfnJul de IIplienre 1·\5


1.1 IId;»i\i; 145

"
1,
\ "I';!Il,,1
1';loT,
~Ilprav< plll'lli
l 'l:l! i şi I !mil~rl.
.

I.LlII:-'·P: GEl'EBA1.E -:,-SL'PRA STAB ILI TĂŢII


14 t>
146

C:,,"oIll l, l, ~l nl illţ\i l M,lid,nlc 147


IJIIOf'U ll utfln\ln hlu:kA plivind shll,i1ita\t'a 1,"
\II''''nlll \ ln 1'c-lIlru cnmandllnl. 1<7
1IIliIITlllllt'lr tit- ~Iabllitate ....
11 l" 1~'·lIllnlln·n muml'ntc\or de IlIc!illllTl' !ldmbibile
.. ............................... .
1"
1<8
Iuli u. lI\n Ml llrnf(' \l'ior libere .. .................. .
14'
1'1,,1111 ,i!' hll"lImlrl
V_ rlunl,.],· .1.· Im:iln'are 1"
149
1.1.111 ""'11-: !lI': BA7.A PEr\TRU YERIF ICAREA STABILITĂŢ II

j ', r\Ic-ll ul ci,' vint ...................... ...... . 15 1


111\1 cmlllnr, II nWlll\nlu lui dinamic dat de vint 151
(mll l\'II ': M· "U r.1El'TARE PENTRU VERIFICA REA STA BILITĂŢII

CtoIlli lf !-MI['m lr- 153


NII'II tiI' Itll ' ullni 153

1"'
18 Ne1luli I)('II'''U ('In"jficanm şi COI~slruClia nave/or de navigaţie interjoarli 1992.

.\.:1 Nn\'~ d~ Iral1l.port 154

..,
M n " !llUrt']Icrll 151
4.5 Macarale plutHolire 15'
DrăgI şi .nlnnd~ 15.

......
'.7 Nave hldroglisoate 1lJ7
1'Ilve de tra"ersate ........ ,.. ~57

5
Nave de pescuit

DISTAl"ŢA DE S I Gl'RAl'\ŢĂ
".
BORDUL LIBER

6.1 uMntdc gcmtale .... 100


'.2 Condi ţii ~,nt'tale dt' slguraJ1ţli 160

,-'
'.S Bordul liber rte ba7.4
Corecţlile bordului liber de bazil .
....... 160
IIH

7 r MARCA DE BORD LIBER

CERINŢE SUPLlMEf'..'TARE PENTRU STABILITATEA ŞI nORDUL L1DJ;:R AL NAVELon cu ZONA


DE NAV l GAŢIE 1

'.1 Domeniul de nplicat... 165


8·2 Stnbililatea . 165
'·1 Bordul IllX'r 166

P a rtea V - PROTECŢIA CONTRA INCENDIILOR

PRI?\CIPII GEl'ERALE

1.1 Domeniul de nplicare 173


1.2 Definiţii ,1 noţiuni 173
1.3 Clnsllicaru mat .. rialclor dup.i combustibîlitatt. prop~anll flăcărilor fi infl:lmabilitate 175
1-' Yolumul suprnv('gherii .. 170
1.5 Plunuri şi sehemc ... 171j

PROTECŢIA CONSTRUCTIVA CO!\'TRA J:-':CEr-;m ILOR

2.1 Generalită\I ... t77


2.1.2 Ce"lnţe pmt"u materIale m
2.1.3 IeşIri, uşi, scllrl şi usccnsoare. M;\<Iuri lle limitare a tir:)jului. :10 pătnmderll turnului a flăcărilor ,1 177
2.1.4 ~13galii ~ntru p:aturu. malerlnlelor şi subslnnţe\Qr uşor inrlamnblle şI a mntcri:ddor combu~lIbnc li8
2.1.5 1nci\lzirea li8
:U.6 B.lcll.tărll ,1 ma;!n\ de g6tit 179
2.1.7 Cerinţe speciale pentru Instalaţii de gale "chefial!.J. ........ 1:.. ,1 180
2.1.8 lIuminatul 182
2.1.9 Vcntl1aţlll 182
2.1.10 Tancuri şi ltlbulaturl ue combustlbll . 182
2.2 Nave de pasageri 182
2.3 P('lroli('re ..................... . 183
2.< Statii ne trJn~ f erace Il prod Lselof p('t rol ieTc 181
2.5 Nave ('e transporU Incoircăturl pcriculoa~ 181
ECHlPAMEl\'TE, INSTAL,\ŢII, SE~I:-';ALlZ'\RI Ş I DOTĂRI CONTRA INCENDIVLt;l

3.1 Gel)ţraliHil\ 1S6


3.2 Instalatii de stinger(' II Incendiilor cu 3p;l
3.3 Aile Ins\o.13ţil de stingere a incenL1ii1or '"
18'
3.4 Instalaţii de semnatlzare a incendlllor
18'
3.5 Inventat dc Innndiu
S .• Cerinţe suplimentare pentru dot3rea na\'dor de pU:l...~er\ cu mijloa:e de s!ill3cre a incendiilor '"
IOf>
3.7 Cerinţe suplimentare Pt'ntr'..l petroliere ISI
Anexa 1 Norme de cchipare şi dotare a lIa\'cloi" dc Ila\'igaţle Interioară cu m!jloace de combaterea incendiilor 101

ceRINŢE SUPLUfEl\'TARE PE:-'"'Tnu N.\VE cu ZONA DE N.\VIGAŢIE 1


.,.
'.1 Domeniul de llplicQ"t 102
•. 2. Na';e P<'fltru m'kfur! uscate (cu lun<:i~c mal mare tIe 8~ ITI) 102
.~ r-;Qve pentru m/'irfLltI UJCnte (cu lun;ime mal m:l.i"e tlo tOOm) ~I pdrolirfe 1'.12
Tabla. de 1"l\ClterzJ 19

Partea VI - I NSllA LAŢII DE MAŞINI

eE:-;ERALITAŢ I

1.1 Domeniul de nplknre 1\17


1.2 Definiţii şi ex plien\li 197
1.3 Su praV('gher~ 1I ...... ..... .... . ............... . 1!l7
IA Fune \loZlllto'n In eaZU lllll\·d eu bandă şi :l5Îel:l l'lU
La Dispozitive de eo,nand:l 190
1.' Posturi de eomnlldll ' 99
1.7 Instaln\îi de eomllndii ~I semnllli7.lIre ......................................................................... .. 200
1.8 Apnrlltc de m~ ~l1 ril şi control şi :lpnr:ltc de sem nali7.nrc ... 200
1.' t nc/lp<:ri d t lu~inl .. ...... ....... .. .............................. .. 200
1.10 Amplasarea mlllinHor şi echipllmcn t('!oT .................... . 202
1.11 Montaru m~lnnor ş i I'<'hip:lmrntdor ........................ . ......... . 203

L1 KlI DE ARBORI

:.1.1 Indi c:l \ii "(·ncra!e 205


:,1.2 Arborele Int~rm e dlar :J1)5
2.3 Gauri şi dccupărl In arbori ..... 205
1A ,\ rborelc de Implngere . 200
2.5 Arborele porlellee ... '06
2.6 A"botli na\'e1or ee nll.\·lgă prin J! h ~a\ă spartă 207
2.7 tmbinarrn arbor'lor ... 21)7
:1.8 LngMcle :lrborl1Qr .. . 207
2.9 Probe hidrnull ce ....................................................................... . 208
2.10
2.11
Montarea ' ;lrA p:lnA, prin preSllre, n elicel şi eu plajelor l iniilor de arbori
Dispo2iti\'c dc frlnare ................. ..
".
210

PROPT.;LSOARE

:I.l Cerinte g~nc rRle .. 211


:1.2 Grosime;:!, palel 21 1
:1.:\ Butucul ~i elementele de filtnre Il ~Iclor . 213
:1.'1 Mnteri:lle pl:ntru clici 2 13
:U·, Echllibrnrt'n cUcilor ........ 213
:1.6 Dispozitivul pentru modi lic:lrc:l pasului elieei cu pas reglabil 21:1
J.7 Probe hidr:lullee ... 213

V I BRAŢII TORSIONALE

Cerinţe gcnernle ....................... . 214


T('n~iuni arlmisibile 214
Măsurători tOfliografiee 215
Zone deturaţillntCftise . 215

CERINŢE SUPLlillE,,-'TARE PENTR U NAVE CU ZONA DE NAV I GA ŢIE 1

r'.1 Domfnlul de aplle:lre 21.


oi.:! Linii de arbon 216
r'.J Pksc: de rezerv" 2 16

Partea VU - INS'IALAŢlI CU TUBULATURI

C;El\"EHAI.ITATJ

11 Ilumrniul ue a pliCllrc :.J 1!l


1,;' "ulumul 5upravl'ioIl!erii . .. ....................... ...... .... .. 21!!
1.:1 'I'lIlmlaturi ,1 IIrmllturl .................................... . :.1 19

.."4, Armătur:l de pe trascu

lişul rxterior ... ...................


.......... ....... ......... . ........................... .
Ch~oanck pril.clor de fund şi ehcS()antle »tnt ru gheaţ<1. YaJvu le de fund şi de bQrdaj. D~scbldcn In Inve-
....... . ... ..... ... ................. . ....... . ....... ..
22&

226
I.n M.. nt:lrr:l lubulnturilor 228
1.7 Mn~ l "i şi IIwCallisme. 220

IK STA LAT IA DE SAI\'TINĂ

~:
."..
I'mnpr . 230
Dlnm rlrde lub ulaturilor 231
l' AmJlI:'l~:'Ir~:l tubulaturilor 231
! lrrn:lrr:l tncăperllor de ma.şln\ 232
J)rrn :lrf:'l tun clurtlor 232
f)rtllllrf:l maSazUlor de marfă . 233

.'
20 Reguli perlll'U cfnsific(lreu şi COII.~trucţla 1wvE'lor de navigaţie interioarii 1992.

'.7 Drrn"rrn !n('~ p~ri!Qr rut ile . 233

,..
:.1.8 DrullI.rell. coterd amurllor
D r~nar('1l plcurllor ,1 a all or Inc!lperl
233
2~3

I I'\STALA Ţ TA DE BALAST

3.1 Pompe. 234


3.2 Tubula l uri O" 234

I NSTALAŢIA PE?-;TRU MĂRFl:RI LlCIIII::E DE PE PETROLIERE

' .1 Pompele ~i dlspozilln le lor de acţionaTe ...... 235


Ampla5area t ubu Jaturilor
4.:.!
I NSTALAŢIILE TUEl'LATURILOR DE .AEHISIRE, DE EYACl'ARE A GAZELOR OI:": TAI\'CUR ILE
'"
DE MARFĂ, r:E PFEAPUN Ş I DE 10lĂSLHARE

5. 1 T ubulaturilc de aerl51re ............... 237


5.2 Tubulalu rilt de e\'a{ uare II. Hudor din lancuril... de ma l fii :11... na,'clor pet roliere şi ale edor combi nate (ml:cte) 238
5.3 Tubu lal uri <!c prfaplin 239
5.1 Jn~talll,1ii ~e milsurare (sonde) ..• .......... . ................ 239

U\STALAŢIA CE E\'ACt'ARE A GAZELOR AR SE

,.,
'.1 Tubulaturilc ce 1,,'al\ll1r\' a paHlor ar$c ......... .
Tobtlc de eşaJ:am(nt şi stir.găt('Rfcle de ~Intd
24 '

H\STALAŢIA DE \'EI\TlLAŢIE
'"
7.1 Canale de v~ntll a l it' 242
7.2 Amplasarn tTombe lor de ventila\ie ti II orlticii/or de asplra\-ie 242
7.3 "en tllalla Ine6pHilor de maşini ...... ................. .. .................... . 2·12
7.4 "entilalla I n c~pf r llor In{'hise la bacuri şi II magaziilor c!ntill/lSe trans portului mijloacelor auto ,1 mljloacdor
tellnll"e mohLle ............................. .. 242
7.'
7.'
Ventllalla 11ll"~peJUor riici te
Ventilnl la IncA perilor cu IIcmnlllatoare şi a eutlilor de nC\lmu]atonre ................ .. '"
'"
7.7 Ven Ulalla sta \ lilor de stinglfe a int't'nl! lulull"u spcmă ,1 de stingere ,'ol umctrică U ·l
7.8 Ventlla\la Incl\perllor pompelor de marfă 244
7.'
7.10
Ventlla\la IllAgal.iHor de mnl !"-
Ventllatla bucătăriilor ............... .. ....... .. '"
2"
7.11 Ventila\ia magazii lor nmrnojate ):cr.tru transportul mArfurilor puitulolllic

Il\STAlA ŢJ A DE Cm.:tlSTIB1L
'"
8.1 Pompe .... .... . ................ .. 245
8.'
8.3
.... mplnsaru tuhulatll r llor .... ......... . .... .
Miiloat'c pentru Illdl:r.lrea eombllslibilulul In tancuri .........
245
245
8.4 Mij loace pentru Indep/i rt arco. apei din tancurile de comlmstlbil

..,
8.' Mljloal"e pentru eolectnrra scut!;Hilor de com bustibil .
Urnplerca t ancurilur de (eler...A
'"
",
24 6
8.7 Tancuri de com bu511bil 246
8.8 Alirnrn t nrrn cu combus t ibil n motoarl·lor cu combustir IntrmA . '46
8.' Alim~nt9.rra. cu combustibil II. ci\ldlkilor 247

I NSTALAŢIA DE UNGERE

'.1 Pompele de ultl .llM motoarelOt cu t'ombu5tlr Inlt'rnll. ale red uctoAtelor ~i n!r ruplnjelor
,., 248

.., AlimcntRTea eu ulei de ungtre l!. mot oartlOT eu combustiI' Internă ,Ia reductoarclor ................. .
Tancuri de uiti
218
248

10 I NSTALAŢI A DE RĂCIRE CU APĂ

10. 1
10.2
Pom pe.
A m plasllTU tubulaturHor '"
249
10.3 F iltre pentru apa dl! rilrire
10,4 Răcire a m otonrelor cu combust iI! IntHnll '"
24.
Il INSTALAŢIA DE !\ER COMPRIMAT

11.1 r-;umărulbutellilor de acr şi ft7.erva de aer pentru pornirI' 25'


11.2 Compresoare 25'
Am plasarea tUbu lntur!lor
11.3

1'2 Il'\STALAŢ I A DE ALLlI,lEl\;iARE CU APA A CĂLDĂRILOR


'"
I:!. I Pompe 252
Amplas:u-t'a lubul:l t urilor
1'l.2
'"
...,
Tabla de materii 21

13 I l'\STALAŢIA DE Act'R ŞI Tl'et;I.ATl·RII.E DE PURJARE

13,1
13.2
Ampl asnrn tubulat llrilor ...•..
Purjufutubula t uri lerde abur •... '"
2~3

14 Il\:CERCĂRI H IDRAU LICE

14. 1
14 .2
InfeTeăr! h!draullee la amuiturl ..
Inrncări bldrau lke la 11Ibululiui '"
254

t5 SISTEME CU AGEI'\ŢI TERMICI ORGANICI

15. 1 Pom pele 255


15.2
15.3
Tancuri ..... ..
DI!poJllIw pln\ ru «ketarea 5curgel"IIor de agtn\ lelmlc (lrganlc şi P~lItru I!ollr~a
. ...•.
slsl(mu!ul '"
2!i5
,,.
15 .4
15.5
1!j.Ci
CfiJd~ri cu IIl!"rnl \(Imlc oll!lInlc
hol1l1ia lubuhtturli şi Ccblp .. mlnhlor ........................................ .
' l1 ctil1.irf'n mărfil Ilrhlt'e .. _.......... _................................... .
'"
256
15.7 Int"c!(ăr ilt· hidlnuJice nle si~t,mllul' cu rl!'lnli telmlcl or!!anlcl. 251i

\6 CERil'qF. SrrLll'o;E~TARE rEl\:'rRU I'\A\'E CU ZOI'\A DE NAVIGAŢIE 1

16.1
\6.2
Dom~n i ul dc IIpl:caTC
Protcc\la untin,l"zi,·/\ '"
'"
16.:i
16.4
16.:1
Dnn:Hcn h:d perllor !It' ,naşlnl
Tul!l1Ii I'e nalslre ..... . .... ... ........ . .. . ............... .
TlIbul:tuI:l de "mUalt a 1I:..1("I"r din trocutlle de ma·fă ....
'"
257
257

Pa rtea VIII - MAŞINI ŞI MECANISME

GE!\ERALIT.1.ŢI

Domeniul de IIplknr~ 261


Volumul .upra\'~l!hHII 201
Cerlnle g(ncntle.
11I1(T('4ri hidnlullle ........................................... .
Ir.('cltiri de fUllc lionare ale maş:nilor şi mccanlsmdor
'"
:lOt)
266
1I:0TOI\HE {T COMDl'ST!E INTEFlKĂ

Cfrinlc g,rcrttlt 2G7


BnUul lllolorult.I.. ...
ArJ:orde cotit
Baldlljul şi 50rraa.l:m{! tarea. ..
'"
'OS
274
Il\stala\ln de eomhutlbll 275
l'n~crfa . 27>
Htcirql .... 275
lrstnlalla d{' f,olnlre 275
EynCIWrU I!ni( lor .. . 275
(",I1mandn şi rClIlllrca ............................... . 276
"parate de mOsur,; şi control 277
Motoare ("u bc:nzlr,ă ..... . 278
Amortizor de vlhrali; tonionnle. anU"lbrator

ItEDl;(.'ŢOARE Ş I Cl'.PLAJE
'"
c:, rinl" !ltl\<fnle ..... 279
Il, dllt'lunre cu angrrnajc . 279
1.1I1,1:1j,· lli(ir:lllllc~, cl(ctromngnetiee 11 de alte tlpurl
'"
C"I1II'rrSoilt(· ,:]" fll'r l'U ac1ionarc m('('anlcd
l'Uln l'l'
\ ·wU!nl .. ntl· ~j sullnnlc

1 , ,-Ir I,. ~ " II, r::I,' . 2!lG


111'I,,,7Uln ,:.- In'\j"n:lr(' a drlllli 29G
208
\ hwillli '·1 ,- ,,1 .. !.ImI<" ' lt- '·"."l \'r:i
\ lI,riurl , $o .... I""n'" ..
\lndOlI; ,i,' '·' 'I'I:or,. (h;!,,")
'"
300
300
22 Regull pentru clasificarea $1 con$truc~i(l nave lor de IHwignţie Interioard 1992.

ACTIOKĂRI HIDRAl,;l.ICE

6.\ Cerinţt Ilcnerall' . 302


G.2 VH!fltflrt'll TC1.lstelllcl 302
'.3 Dlspozitlv de ~ignn\n\:'I. şi !lUt: dispozitive 3(12

Partea IX - ECHIPAMENTE ELECl1~OTEHNICE

GEI'ERALITATI

1.1 Domeniul de apliClltc


1.2 DefinltH $1 explica(iI
1.3 SupraHghcTu şi documentaţia teiUiică

INST.-\LAŢ IA ELECTRi CA A NAVEI

2.\ Gel1crnHUiţl ........' ... :l()N


2.2 SUr$(' de energie de<:l.I'ic:\ :.112
2.3 Dlstrlbutlli ('nergld dcdrke 31:!
2 \ Instalatii (tablouri) de distribuţIe . 3\7
25
. 2:f,
Transfonnatoare
Acunmlntoare . 318
",
2.7 POrnlrN\ ckl.'trid Il motoll,relor cu combustle Internă 319
2.8 Dispozitive electriCe de acţionate a mecanismelor şi instolapUor navale 320
2.1) Ilumlnlliul şi prizele de iluminat portath 3')')

:.; ~O LI 11, 111 ( r rn"irall(' .. ... 321


2.11 Comuniclliii Int~rl(lllre şi semnaliure :12·1
2.12 lncă]zilll l electric 326
2.\3 Reţ~nun de cabluri 326
2.14 Instalaţii dectrlce tit :warie • :131
2.15 Dispozlth'e <.It protectie contrll, deSeircărllor electrice ..•.. 33·1
2.1G Cerinte suplimtntnrt \)fntru navde \)flroliere 335
2.17 Cerinte suplimentare penlru Instalaţiile lrigorlflce ... . ..... 338
2.18 Cerin\e suplimen tare pfntru echipamentul dectrlc al navelor destinate transportului con l ainerclor Izotermite ... 3:1!J
C~rin\cle supl imentate pentru nn"tle ce \tll.nsporlu mijloace de transport cu combustibili In rczervoare ~I
2.HI

2.20
c~terne de ('a]e ferată cu lichide in llamabUe ..... . ................................... .
Cerinţe suplimentare pcntru eChipamentul electric al convoah;lor lmpitt.Se ..... . ........................................ . 3\1
,,"
2.21 Cerinţe suplimentare pentru eon\"crtlzO:lrele slaUre şi alte inslll.lalii de lort'l cu Sem j('onductoarr . 341

INSTALAŢIl EI ECTRlCE DE PROPt:LSlE

:::.1 Generalităţi ........ 3<3


3.2 T cn5illn\ de alhnrnlarl' 313
3.3 l\Ia1inl l'1l'<"triet' ale Instalaliilor de propuls!c ....... . 343
3.' Jntrerupiltonrdc din clrcui trle prlnr lpale şi din circuitele <le e)C~i taţie . 3«
3.' Pr()tee\ill din circuite\!' instnla\liIor rlectrlce de propulsle 311
IlIstll lOt ni .. de mi.~Il!ll şi dlsj:odtln de umnn]i1are
3.'
3.7 ComAlltin jn~lala\1e1 ("In:lrice de propubir ................ . ,.,
3·1(,

3.8 Cuplajţ ('Icetrice 315

PJE~E rE FE7I J;\"Ă

CERINŢE PRI\'Jl"D CO:"STRl'CŢIA COM POl'El\TEI.On ŞI ECIIIPAMEl'\"TL;Lli l ELECTRIC

'.\ Gellu:lIitA\i ..... .


III$tlllll\11 dc dlstlibu\le
310
5.2 348
,,.,.
'.3 Agregate rle~tricc
:\!o.şiol electrice
354
356

,., Tr:lnsformato:lre
:\cumulalOafr
357
357
'.7 Aparataj dretric .. 358

,..
'.8
5.10
Frine l'itrtrice ..... ..... . .... . ....
Arm41url prntrll montaj şi inSlnlalla dt, iluminat.
ln$181a\11 rl{ctrolelnl1te
359
:.I5!)
'60

Partea X - ECHIPAMENTE DE NAVIGAŢIE ŞI MIJLOACE


DE SEMNAUZARE

GEI'ERALITĂŢI

1.1 Domeniul de aplic:lre 363


1.2 Ddinlţll 363
1.3 Supra"tgherca ......... .. 363
Ta bla de materii 23

2 ECli l PA)fEr-.'TE DE KAVIGAŢIE

2.1 Cerinţe Generale ................. . . 3"


2.2 Echips:rea naveloT c u echipamtnte de navlp;;t\le 366
2.3 Construcţia aparat elo r ,1ln,to.latlilo- de navigJ t ie . :JUG
2.4 l rulalaru ~l ampluareA echlpamt ntulul d t na vigat ie 30'
MI JLOACE DE SEMNAI. I ZARE

3.1 Cerinte gtneralt .. ... 372


3.2 Echlparta navelo r cu mijloace de 5emna.lizare :i72
3.3 Con st rucţia mijloacelor de SemnaUzare 372
3.4 Instalarea mijloacelor de semnallza.re 37-1

CERINŢE SUPI.IMENTARE PENTRU NAVE CU ZONA DE NAVIGAŢIE


" 1

PARTEA J

CLASIFICAREA
" ,
Partea 1 - Clasificarea 27
l
PRINCIPII GENERALE

1.1 DOMENI UL DE APLICARE VI! In stalaţi i cu tubulatllri,


VIn Maşini şi mecanisme.
1.1 . t Regulile pentru clasifi ca rea şi co n ~ IX Echipamente electrotehni ce,
slr u c ţia navelor de navigaţie inte rioară se aplică x Echipamente de navigaţie
următoarelor categorii de na ve, in construcţie
ş i mijloace de semnalizare ,
şi/sau in exploatate: precum ş i următ oarele părţi ale "Reg ulilor pen·
.1 nave de pasageri , na ve~ciste rn ă (des~ t ru clasificarea şi co n strucţia navelor maritime":
tinalt' trasportării li c hidelor combush bile sa u A·X Căldări, schimbăt oare de cl'H-
atllor in că rcături lichide peri c uloase), remorc here dură şi recipiente s ub pre-
IInu imp in gătoare. indiferent de puterea maşinil o r siune.
firincipal e sau de mărimea lor; A·X II Instalaţii frigorifice,
.2 nave autopropulsate, n eme n ţion ate la A-XIII Materiale,
1.1. \.1. cu puterea maşinilor principale de 40 kW A~X IV Sudură .
• ItU mai mult; A· XVI Construcţia şi rezistenţa

,:1 nave ne m e nţi o nate la 1.1.1.1. şi corpul ui na vel or ş i băr­


1, 1, 1,2l'II produsul dimensiunilor principale(L. B. O) ci lor din material plastic
armat cu fibre de sUcUl..
"" 100 m" sa u mai mult.
Preseriplii suplimentare (Ia RegnU) -
'.1.2 Cu acordul RN.R. Regulile se mai cerinţe separa te dar util izate in legătură cu R e ~
f)ut IIpli ca ş i pentru clasificarea altor nave de gliiile in procesul de supravcg here al RN.R.
•• vl"nti r. interioar ă, nemenţionate la 1.1.1. Prescriptiile s uplimentare sint gru pate in :
Regulile stabil esc condiţii l e
cerute na~ Grnpa 1 - îndrum ăr i ajută t oare (Cu
III" na v i gaţ i e i n te ri oară, pentru a li se putea caracter de recomandare),
tla~a RN.R Grupa 2 - norme tehnice (cu caracter
obligatoriu).
Cerinto suplimentare - cerinţe, ncspe·
DEFINIŢII Ş I EXPLICAŢII
cifica.te in R eguli sau Pr escripţ ii s uplimentare,
formulate de RN.R. in timpul efectuării acti-
v i tliţilo r de clasificare.
Definiţiil e ş i explica t.iile termenilor
Navă in cQnstr u cti~ - orice n avă in
In Iţ{'ncral in Regulile RN.R. sint date
O .. Ul'glli i gencr .. lc de supravegherc". intcr\'al\ll de timp dintre momentul punerii chilc i
(sau alt sta diu sim il a r de construcţie) şi momen-
I'i.~ulru prezenta parle a Regulilor se tul obţinerii Ccrti(icatului de Clasă provizoriu sa~
"quftlunrl'!t· explicaţii: definitiv.
!legli/i Hegulile pen tru clasificarea Nav(; in rxplo al are - orice navă care
navclo r de na vigaţ ie interi oa ră , nu mai este in stadi ul dl' navă in construcţie.
ufml\loarele părţi: Remarc/tu - navă special destinată
remorcării altor nave autopropulsate sau nepro--
pulsate.
Clasi[ica.rca.,
Imping a/ar - n avă speci al de st inat ă
11 (',o rp, impingerii altor nave nepropul sate.
111 In s t alaţii, C'chipamente şi do· Indl l im e a valului - valoarea maxi -
tliri , mă a In ăl ţimilor semnificative care corespunde
unei pro babilităţi de depăşire de 5%. In ălţimea
IV St nhilitate. n ord liber, semnificati vă se d ete rmină ca medie aritmeti că

V Prott'r:ţiu co ntra incendiilor, a In ălţimi l or, maxime ale valurilor, luate In număr
de 10% din num ărul total al acestora, observate
". In s tnlaţii de ma ş ini, pe o perioadă de scu rtă d urată.
28 Partea, 1 - Clasificare"

2 CLASA

2.1 GENERALlT.:\TI tn prima fracţie. num?irliotorul este


totdeauna .. R.N.R." iar numitoru l indică modul
2.1.1 R.N.R. poate clasifica navele (acorda de supraveghere din timpul construcţiei, a păr­
clasă navelor) construite sub supravegherea de ţilor de corp şi de maşini, prin sem nele respec-
clasificare proprie; de asemenea poale clasifica tive "C" şi "M" (v. 2.2.2). Intr-a doua fracţie­
şi reclasifica nayele. sau restabili clasa acestora numărătorul este totdeauna ,,1" (navigaţia "IN-
In exploataTe. TERIOARĂ ") iar numitorul indică zona de
2.1.2. Cla sa R.N.R., acordată unei nave navigaţie (v. 2.2.3).
indică faptul că nava, maşinile, instalaţiile şi
Pe lîngă simbolul fundamental. in
echipamentele sale, precum şi subfabricatele ş i simbolul de clasă al navei mai pot fi cuprinse.
materialele care intră in construcţia acestora dacă este cazu l, oricare dintre semnele menţionate
satisfac. integral sau într-o măsură acceptaU de la 2.2.4 şi 2.2.5.
către RN.R.. prescripţiile Reguli lor aplicabile.
in cazul respectiv.
Semnele pentrn supra\'eghere in
2.1.3 CI asi rica rea: sau reclasific8rca unei nave timpnl constrnetiei
este atestaU prin inscrierea in Cartea Registru
şi prin eliberarea unui Certificat de Clasă însoţit .1 Dacă nava ce se clasifică şi maşinile
de documente auxiliare. sale sint construite sub supravegherea R.N.R.
sau a unei Organizaţii de Clasificare recunoscută
2.1.4. Navele sint clasificate sau reclasifi·
de către RN.R., atunci semnele de la numitorul
caLe pe un tf·rmen de 6 ani, iar navele de pasa· primei fra cţii a simbolului fundamental rămîn
geri, navele cisternă, şi navele cu zona de navi· neschimbate (ca la 2.2.1), adică: "CM" sau .. C".
gaţie 1 pe un termen de <1 ani, totuşi in unele
cazur i pe baza unor considerente tehnice, RN.R .2 Dacă n3\'a preluată spre clasificare
poate clasifica şi reclasifica navele ş i pe termene RN.R. şi/sau maşinile sale au fost construite
mai scurle. anterior, sub supraveghere necunoscptă sau fără
2.1.5 Clasa şi Certificatul de clasă Îşi pierd supravegherea vreunei Organizaţii de Clasificare,
valabilitatea in cazurile menţi onate in partea O atunci semnele cuvenite de la numi torul primei
fracţii a simbolului fundamental se inchid intre
"Reguli generale de supraveghere" (v. 1..1.15).
paranteze, astfel:
2.1.G RN.R. poate restabili clasa şi vala~
bil itatea Certilicatului de Clas?i, la cererea ar- "(eMr; .,(C) M::; .. C (M)" ,"u ,.(Cr.
matorului, dacă nava este supusă unei inspecţii
speciale (v. 4.4.1). 2.2.3 Semnele pe,n.trn indicarca zonei de
navigaţie
2.2 SIMBOLURILE DE CLASĂ 2.2.3.1 tn funcţie de caracteristicile conven-
2.2.1 * Simbolnl fundamental ţionale ale valurilor din zona de navigaţie (fie-
care na vă fiind construiU corespunzător cerinţe­
Simbolul fundamental al clasei acor· lor respedÎ\'e prevăzute in Reguli), semnul de la
date de către Registrul Naval Român navelor numitorul fracţiei a doua a simbolului fundamen-
de navigaţie interioară constă din acele sem n.c tal este una din următoarele cifre:
ce figureaz3 in toate cazurile în simbolul de
dasă al oricărei nave. Acest simbol se compune .1 pentru navete desinate să navige
în zone cu valuri inalte de maxi-
din două fractii separate printr~o ancoră. Spre
mum 2,0 m,
n,rmplu. simbolul fundamental poate a\'ea ror~
IIUt:
.2 pentru na\"ele destinate să navige
in zona cu valuri inalte de maxi-
in cazul unei nave autopro· mum 1,2 m,
pulsale, sau
.3 penlru navele destinate să navige
in cazul unei n3\'6 nepropulsate. in zona cu valuri Înalte de maxi-
mum 0,6 m.
2.2.3.2 Dacă nava esle destinată să navigc
numai in limitele unor ape interi oare bine defi-
Partea 1 -

nile geografic. cu caracteristici specifice (\1aluri


viteza curentulu i, saJinitale, agresivitate etc.)
bine cunoscute şi de care se ţine seama in con-
Clasificarea

Reguli, simbolul de clasă


menţiunea textuală, scurtă,
se completează cu
a destinaţiei navei,
ca de exemplu: "Rem orcher", "ImpingUor",
"Petrolier" (cu precizarea punctului dc inflama-
29

l
strucţia navei respective. Ia simbolul fundam en- bilitate, ca de exemplu : "p.i. < 55°C"), "Pasager"
tal se Înscrie denumirea geografică a locului de sau altele.
navigaţie.
2.2.5.2 Dadi na'l:a are unele caracteristici,
2.2.3.3 Dacă o na vă este destinată uneia
particularităţi constructive sa u calităţi aparte şi
dintre zonele de navigaţie de la 2.2.3.1 şi 2.2.3.2
şi dacă. datoritA s tării sale tehnice. i se impun RN.R le recunoaşte şi co n side ră necesar, sim-
anum ite restricţii În raport cu caracteristicile bolul de clasă se completează cu menţiunea tex-
menţionate pentru zona respecti vă, aceste res- tuală. scu rtă , a acest ora .
tricţii se inscriu in Certificatul de Clasă, iar in
caz de necesitate şi in Registrul navclor.
2.2.G · Schimbarea semnelor simbolo la i dc
c ln să
:!.2A. Semnul întăriturllor pentru ghea 1ă
Dad na"a are întărituri penlru gheaţă Dacă unei na\'e clasificată RN.R i se
('are satisrac co ndiţiile prevăzute in Regul!, sim- aduc unele modiricări sau dacă nu sint respec-
11I,lul de clasă se completează cu semnul "G". tale unele dintre condiţiile luate in considerare
, la acordarea clasei, iar RN.R. apreciază totuşi
J\lentinoilc textuale din si mbolul de că acestea nu sînt de natură să ducă la pierderea
clasă
clasei in totalitate, RN.R poate anula sau schimba
:!.:!.r..t Dacă nava are o destinaţie speciali In mod corespunzător unele din semnele simbo-
tuli'i şi salisface c<.ondiţ; i e corespunzătoare din_ l ului de clasă.
....,
30 Purtea 1 - Clasificarea

3 DO CUME NTAŢIIL E TEHNICE DE CLASIFICARE

3.1 . GENERALITĂŢI luI', intervalele dintre osalurile trans,crsale sau


longitudinale, tlimellsiunile principale ale navei
Pentru ca o navă să poată obtine şi rapoartele dintrl! acestea);
clasa RN.R. inainte de inceperea constructiei .:1 planurile generale d~' construc\ic (SI'C-
navrÎ noi , sau inainte de preluarea navei cxis- ţiuni longit udinale ale corpului, suprastructuri-
t('nle, se va prezenta la RN.R. spre examinare lor şi rururilor, cu noduri principale caracteristicc
şi :lvizare. documentaţia tehnică de rigoare. care
ale structurilor punţilor şi fundului);
va conţine informatii suriciente. din cafC să
rezulte satisfacerea cerinţelor RN.R., in l egă­ .1, desfăşurat a in\'clişului exterior;
tură cu nava respectivă.
.5 peretii etanşi (transversali şi iongi-
Componenţa documentaţiilor cafe se
tudinali);
preT-intă la R.N.R. in cazurile uzuale de avizare.
pent r u clasificarea navclor de navigaţie i n terioa r ă, .6 osaturile ext rcmităţilor incluzind e·
estr dată cu titlul de exemplu in listele de la tamboul şi etra\'a;
3.2 la 3..1.
.i ţancurile structurale (schema, cu in-
dicarea inâlţimilor tuburilo!" de prea plin şi de
3.2>!1 DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ A ventilaţie);
UNEI NAVE II\' CONSTRUCŢIE
.8 postamentele căldărilor şi maşinilor
principale (cu construcţia fundului sub acestea);
3. 2.1 · rn
cazul unf'i na'\c in con!olrucţie apendicii corpului (cavale\ii etc.);
documentaţia Ichnicll SI! prl!zintă spre avizare
in două etape: proiect tehnic (P.T.) şi proied de . .10 schema de complln('r~ a corpului na"ei
execu\ie (P.E.), după {"um se rxrmplifică ae la din secţii. CII breviarul tehnologici de asambl~re
3.2.2. Ia 3.2.CJ. ~i sudare (nu se ştampilează);

. 11 schema de control a imbinIirilor S\l-


3.2.2 Docum rnl ajill ucnera l:\ date şi tabela suduri lor corpului conţinind urmă­
3.2.2.1 In etapa proiect tehnic (P.T.) se toarele date:
prezinta: (nu se ştampJileuză). .1 1.1 dhnensionarca elementelor de imbinat
şi grosimea lor:
.1 memoriu general al navei;
.11.2 (orma sau nolaţia convenţională a
.2 planurile generalc ale navei.
prelucrării marginilor;
3.2.2.2 In etapa proiect de exccu\ie (p.E.)
se prezi n tă: .1 1.:1 mărcile şi categoriile ma terialului d,
buză;
.1 programul gem'ral al probelor <la cheu
In marş). . t 1.1 mărcilc şi categoriile materialului e,
adaos:
3.2.3 D oeu m en t aţill pentru eorp
. I Ui metoda de sudare şi poziţia cusăturii
3.2.:.1. 1 In etapa proiect tehnic (P.T.) se pre- in spaţiu (dacă datele menţionate de la .11.1 la
zinUl : .11.5 sint cuprinse in planurile corpului navei,
tabela sudurilcr poate să nu (ic prezentaU ) .
•1 determinarea (Ii mensitU!ÎlN si fuct u-
rale (ale corpului, suprastrueturilor şi ruf uri lor) :1. 2.:l.:!'" fn etapa proiect de executie (P.E)
- (nu se ştampilează); se prezintă:
.2 secţiunea maestr5. (cu secţiuni tran- .1 planurile constructi\'c ale structurilor
s\"ersale constructive caracteristice şi cu noduri corpului, suprastrucluri lor şi rufuri lor: învelişul
pri ncipale ale osatu rii ; se vor indica dimensiunile exterior, pu n ţile şi platfor mele, pereţii interiori
t uturor st ructu rilor principale ale corpului, supras- sau el\.(eriori etanşi, puţur i le pentru maşini şi
tructuri lor şi relurilor rezistente, cu materialele căldări (indicind osaturilc sau întăriturile, struc-
.....,

Partea 1 - Clasificarea 31

turile cadru ş i tablele , cu det::llii ale nodurilor 3.2,~ Uo('nmc nt:l\ia {Ientrn s tabilitate şi
constructi,-c. secţiunile etc.); bord liber
<) trecerilc osalu rilo r , tubulaturil or, ca· Tn elapa proi('ct tehnic (P.T.) se
!laI el; de ventilaţie ş.a. prin: pereţi. punţi, prezintă: (nu se ştamp ilea7.ă)
dublu· fund (dacă există), varange etanşe şi struc-
.\ planul de forme;
lUfi cadru (n umai cele netipizate. Ia cererc ex-
presă); diagramele carenelor drepte;
.3 planurile constructive ale extremită- .3 ealcu!ele şi diagramele braţelor sta-
ţ il or:clrava, etambourile, întărituri.le pentru biliUiţii de formă (pantocare ne);
împingere , întăriturile pentru g h eaţă ŞI alt~ cO,n-
slrucţii şi întărituri local~ de la. ex~remlLăţlle .1, materialele de calcul in legătură cu
na\'ei (cu detalii constructive, secţ iuni elc.); \'erificarea stabilităţii navei conform Regu lil or
(tabelele greutăţilor şi centrelor de greutate pen-
.4 pantalonii, suporturile (ca\'~leţii) a r- tru toate variantele de incărcare prevăzute in
hOTilor portcHee şi ajutajele fixe ale ellcel or (cu Reguli, cu amplasarea incărcăturilo r in magazii
detalii construclive, secţ iuni etc.): şi pe punţi, di verselor Î n cărcături lichide, COm-
bustibiiuluÎ şi apei din tancuri, influenţa supra_
Doenm cntal ia pentrn instalajii. ee hi ~ feţelor libere ale lichidelor, determinarea Supra-
pamen te ~i dotări fetei \'elice. acoperirea cu gheaţă, aglomcrarea
persoanelor Într-un bord, schema deschiderilor
:1.:!.I,. 1 tn ctapa proiect tehnic (P.T.) se pre- din cod\. şi dcterminarea unghiurilor de inun-
zilll1'l : dare etc.).;
.1 schema amplasării deschiderilor <la .5 tabele cctratizatoare a rezultatelor (in
(·orp. supraslrucluri şi rufuri , cu indicarea di- diferitele va riante de in că r care, cu indicarea
1I11'lIsiunilor luminii. înălţimii ramelor sau pra- deplasamentului, coordo natelor centrulu i de carenă
Mllrilor şi tipuril or dispozitivelor de inchidere res· şi de greu ta te, pcscajelor, asietei şi stabilităţii
Iln:IÎ\'e); i niţiale), diagramele stabilităţii statice şi dinamice
<) calculul capacelor deschideri lor mari şi concluzi ile asupra stabilităţii na\'e i după pro-
(nil S(' ştampilează);
iect ;

planurile (şi/sau schemele) generale .G materialele de calcul În legătură cu


1I11l1liasare şi specif icaţiile tuturor instala- .ptribuirea bordului liber schemele deschiderilor
. l'chipamentelor şi dotărilor: instalaţiile de din corp cu amplasarea dimensiunile ş i lipul
1 : re. ancora re. mane\'ră. remorcare şi/sau dispozitivelor de Închidere ale acestora, bordul
I mijloacele ş i i nstalaţiile de salvare. liber de bază şi corecţiile pentru selatură, supra:
de semnalizare. echipamentele de structuri şi ru{uri închise etc., scheme indicind
şi in\'entarul magaziilor; poz iţia mărcii de bord liber).

calculele şi menţiunile carc indică 3.2.6 Docum entatia pentru mijloacele de


11I~lr.",,·,,·,:, cerinţelor Regulilor pentru instalaţii, proleelÎe contra incendiilor
ş i dotAri (nu se ştampilează).
tn etapa proiect tehnic (P.T.) se pre-
tII etapa proiect de execuţie (P.E.) zinlA. :

.1 descrierea detaliată a protectiei co ntra


specificaţia inventarului de avarie (in- incendiilor (constructii de protecţie, in sta laţii ,
"01 plasarea); in ventar pentru combaterea incediiJor etc.; cu
scheme de principiu şi specificaţii):
]llnllurile instalaţiilor, echipamcntelcr
inslalll(iile de guvernare, de aneo_ .2 schemele genera le de amplasare a
mijloacelor de protecţie contra incendiilor (indi.
m:IIlC\ 1':1, rrmorcare şi/sau împingere,
,1 in .~ la l ;L\iil(' de salvare, sem nali zare,
cind construe:me de protecţie. căile şi uşilc de
evacuare şi intervenţie, posturile de incendiu,
~lIrii o r de magazii, dispozitÎ\'eJe de
o (!1'lIc ltidcri!or, in\'Cntarul ş.a. (cu echipamentele fixe ş i mobile pentrll combaterea
C'1l1l,tltllc·tl\'(' III' ÎlIsla lMr şi fixare etc.); incendiilor, mijloacelor de semnalizare de incen-
diu etc.);
t'olclllt'lr iu :-.lal:l\iiJor. rchipamentelor
'.~lIlri l or fin "11(, "inl 'lI'lIl r,. pi('se şi organe, .3 eal cuIele şi menţiuoile cure indică
ci, Imllulull'-fh:In') (nu se ştam- satisfacerea Regulil o r pentru protecţia contra
incendiil or (pentru cpnstrur.ţii de protecţie, pom-
pe, instalaţii cu CO •. cu spurn1'i elc:) - (oy se
_IWI I(I"II\lu IJil:H'!ol' t!1' r('z~r\· !i. ştampilează):
,,

32 Partea 1 - Clasificarea

.4 documentatia penlru instalaţiile cu .3 planurile instala\iilor cu tubulalur


gaze licheliale de uz gospodăresc (descrierea şi de maşini pentru: alimentarca cu apă şi purjarea
schema). căldărilor, combustibil, ungere. răcire. evacuarea
gazelor arse. aer comprimat. hidrauJice ş.a. (cu
3.2.i'" Docamcntaţia penlra instal:!.ţii ea detalii co nstructive, de instalare şi fixare etc.) ;
tnblllatnri .1, calculele instalatiilor cu lubulaluri (în
:1.2.7 .1 tn elapa proiect tehnic (P.T.) se pre· special pen tru pisc şi orga ne, precum şi de in~
zintfl: slalare· fixare) - (nu se şlampilează);

.1 schema instalaţiei de drenare şi /sau ,:i tabela sudurilor şi schemele pentru


bal:lşl: cenlrolul imlJinărilor
sudatei

.2 schemele instalaţiilor lubulalurilor de .G probele de presiune (unde este cazul);


scurge ri generale, sa nitare şi de punle (cu am- .7 specificaţia pieselor de rezer\'ă.
plasarea pereţilor etanşi, punţii de bord liber şi
Cll distanţele ofÎficiilor de sc urgere la acea stă
punte) :
3.2.8 DtI('UIlH'nlntin Jlcn1fn in sln lnţii mCCll-
niee. mnşini, <,iild:iri şi rceipiclIlC S 11!)
.3 schema tuburilor de măsurare, aeri- prcs Îunc
s iri ş i preaplin (cu indieaTea diamelrelor tuburil or 3.2.8.1 111 etapa proÎ<,cl tehni(' (P.T.) se pr('-
de umplere); zintă:
.4 schema instalaţiei de ambarcat şi de
.1 planurile generale ale încăperilor pen-
transfer combustibil lichid :
tru maşini ş i ciildări şi ale incăpt'l'ilor pentru sur-
.a schemcl e instalaţiilor de Încărcare, dc sele de energie de a\'arie (cu amplasarea maşinilor .
curăţire şi de degazare (Ia petroliere); c.1ildărilor şi echipamentelor cu indicarea căilor
de ieşire);
.C sche mele instalaţii lor de alimentare cu
apă şi de purjare ale căldărilor; .2 posturile cenlralizate de comandă la
distanţă ale ma şi nilor principale, cu schmele de
.i schemele tubulaturil or de vapori şi principiu ale instalaţiilor respecti\'e (schema trun-
pentru încă l zirea tancuril or; smisiilor mecanice, tubulaturilor hidraulice sau
.3 schemele instalaţii/or de combustibil pneumatice sau reţelei electrice);
şi de ungere; .:J reductoarelc, cuplajele şi cuplele:
.~ schemele instalaţiilor de răcire ale .1, liniile de arbori (planurile de ansamblu
maşinilor principale ş i auxiliare; şi subansamblurile arborilor: intermed iari , de
.10 schemele lubulalurilor de evacuare a impingere ş i portelice);
gazelor; ~. calcu lele de rezi stenţă şi de oscila\ii
.11 schemele inslala\iiJor de acr com- l orsionale ale liniilor de arbori (numai în cazul
primat; moloarelor cu combustie internă cu puterea peste
75 k\V şi de luraţie mijlocie şi rapidă) - (nu
.12 schemcle instalatiilor dc ventilaţie (cu se ştampilează);
amplasarea pereţilor etanşi şi de protectie conlra
incendiilor, cu oblu ratoarele respective); .G tulllil elam bou cu detaliile sale;

.13 schemel e instala\iilor hidraulicc: .7 proplllsoarele (de orice tip: clici cu


paie fixe sau (lemonlabilc. clici Cll pas reglabil .
. 14 calculele de re 7.istenţă şi de debit prupulsoare cu paIele \'erUcale, roO cu zbalu ri
ale instalaţiilor (nu se ştampilează). elc.; planurile de asamblu şi de detaliu):
3.2.i.2· In etapa de proiecl executia (P.E.)
se prezintă: .8 calculele de rezistenţă ale propulsoa-
relor CII detuliil(' lor (nu se ştamp ilează);
.1 planurile instala\iilor cu tubulaturi de
corp pentru apă potabil1\. ş i sanit ară , drenare, .9 specificaţia centralizatoare a inslala-
ţiilor mecanice, maşini l or. căldări l or şi recipien-
halast, scurgeri gene rale, sanitare şi de punte.
măsurare, ventilaţie şi prea plin, încălzire. încăr­ lelor sub presÎune (cu indicarea tuturor datelor
şi caracteristicilor tehnice. necesare in vederea
('are, curăţirea şi degazarea tancurilor ş.a. (cu
detalii constructi\'e, de instalare şi fix are dc.); a\'i;o;[irii şi c1asifica rii ).
3.2.8.2 - 1n etapa proiect de execuţie ( P .E.)
., planurile canalelcr pentru \'entilarcn se prezintă:
În('ăperilor (cu detaliile obturat oarelor de la
pereţi i etanşi ş i de protecţie contra incendiilor .1 planurile instalaţiilor de căldiiri şi
şi alte detalii constructi\'e, de instalare şi fixare maşini principale şi celorla lte instalaţii mecanice
etc.) ; legate de propulsie: comenzi. se mnalizare şi con.
Partea 1 - Clasificarea 33

trol la distanţl\, dispozitive de siguranţă, amor- .7 rezultatele ealeulelor scăderii tensiunii


tizoare, inversoare şi reducloare. cuplaje şi cuple, 13 conectarea consumatorilor cu cea maÎ mare
linii de arbori. lagăre de sprij in şi de impingere. putere la pornire (nu se ştampilează);
dispozitive de etanşare, propulsoare ş.a. (cu
delalii construclive şi de fixare pe postamente .8 rezultatele calculelor curenţilor de scurt
circuit (nu se ştampiicază);
etc.);
.2 calculele i n stalaţii l or de maşini legale .9 rezultatele calculelor secţiunilor cab-
de propulsie (in special pentru piese şi organe . luril or (indiCind tipurile lor. cure nţii şi protecţia)
precum şi de fixare pe postamente~ amortizare. - (nu se ştampilează);
vibraţii etc.); . 10 schemele circuitelor de ungere şi răcire
ale acţionărilor principale;
.3 planurile celorlalte instalaţii meca-
nice şi de maşini, calda rine, recipiente sub pre- .1 1 schemele de principiu ale legăturilor
siune. maşini auxiliare, pvmpe, compresoare. \'en- exterioare ale aparaturilor de comandă ale na\"ei.
tilatoure, diverse grupuri şi agregate, acţionări legăturilor telefonice, se mnalizării de alarmă şi
ş.a. (cu detalii construclive şi de fixare pe posta- incendiu;
mente etc.);
. 12
.~ calculele instalaţiilor mecanice şi de
maşini nelegate de propulsie (v. precizările de . 13 rezullatcle calculelor .de iluminare ale
spaţiilor şi incăperii or reglementate in partea
" .2);
IX (nu se ştampilează);
.5 tabela suduri lor şi schemele pentru
controlul cusături lor sudate <Ia căldări, recipiente ,)1 planul general de amplasare şi spe-
sub presiune etc.); cificaţiaechipamentelor electrice importante (in-
dicînd caracteristicile tehnice şi inf or maţii despre
.6 probele de presiune (unde este cazul); aprob.nea lor de către RN.R. sau de către alte
specificaţ ia pieselor de rezervă .
organe competente).
•7
3 .2.9.2 tn elapa proiect de execuţie (P.E.)
3.2.9 - Doenmentatia pen trn echipamente se prezintă:
eleelrolehniee
.1 planurile constructi\"e de ansamblu
3.2.9, 1 Jn etapa proiect tehnic (P.T.) se (numai in caz\li unor echipamente nelipizate)
prezintă : pentru posturile ş i pupi trele de comandă. precum
şi pentru tablourile de distribuţie (principale.
\..... 1 planul general de amplasare şi sche- de a\'arie şi specia le) ale inst~laţiilor electropro-
mele de principiu sau cele dez\'oltatealeinstalaţie i pulsi\'e. de forţă ş i de iluminare;
clectropropulsi\'e (cu circuitele principale, de
excitaţie, comandă. control, semnalizare . pro- .2 sc hemele circuitelor de iluminare de
tecţie şi bl ocare): la tablourile de distributie auxiliare;
.2 rezultatele calculelor puterii necesare 3. sche mele circuitelor finale de la tablou-
a generatoarelor instalaţi ei propulsive (pentru rile de di stribuţie de avarie şi de iluminare de
nsigurarea tuturor regimuril or de lucru) - (nu avarie;
I\C ştampileazl\):
.4 schemele de principiu ale conexiu-
.3 schemele de principiu ale distribuţiei nilor interioare ş i ale scmnalizăr il or;
encrgiei electrice de la sursele de bază şi de avu-
rie, ale reţelelo r de forţă de iluminare şi ale .5 schemele de principiu ale conexiunilor
luminil or de semnalizare şi na vigaţie; exterioare ale aparatelor pentru măsurarea mă­
rimil or neeleclrice (nivelelor. presiunilor. tempe-
.1, schemele de principiu ale inslalatiilor raturilor et c.) şi planurile de amplasare şi insta-
principale. de a\'arie şi speciale. ale instalatiilor lare ale aceslora;
de ronă şi de iluminare. tablourilor de distribu-
ţie. posturilor ş i pupitrelor de comandă etc.); .6 planurile generale de amplasare ale
echipamentelor electrotehnice in încăperile şi
.ri sch{'mel(" de principiu ale dispoziti\'e1or spatiile na vei j
rl eclri('{' ale inslalaţiilor de gu\"ernare, ancora re,
!UUI1'·,·,·:;. rj'mnrcare şi/sau împingere (cu siste- .7 schemele de montare (pozare) pentru
mde eh·cjricc de comandă la di !llanţă şi eu dispo- cabluri (cu detalii de fixare şi treeerile lor prin
dli\'I'le dt, prolee\ie şi de sem nalizare); con strucţi ile etanşe);

.Ii H'zuHalele calculelor puterii necesare .3 schemele de amplasare ale dispo~iti-


ftlnlral,·i ,'I.'clriee a na\'ei (pentru asigurarea velor de punere la pămînt şi de paratrăznet (cu
t uturor ft'gimuri lor de lucru. cu justificarea detaliile lor);
AII'IoII'fii puterilor şi a numărului generatoarelor)
(nu SI' ş tumpilează); .9 specificaţia pieselor de rezervă.
Partea 1 - Clasificarea

3.2. 10 Documentaţia pentru limitarea nive- . 13 planuril. g,n,,"le ale incăperil" pen-
lului de zgomot şi vibra ţii. tru maşini, instalaţii mecanice, căldări etc. (prin-
cipale, auxiliare şi de a\Tarie);
.1 Descrierea măsurilor prevăzute pentru
reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii (nu se . IIi liniile de arbori şi tuburile etambou,
ştampilead); cu instalaţiile aferente;
.2 Desenele soluţiilor constructive pentru .15 căld1i.rile şi recipientele sub presiune;
reducerea nivelului de zgomot şi vibra ţii precum
şi schemele pentru izolaţia fonică;
.le schemele tubulaturilor (inclusiv cele
. de măsurare, ventilaţie ş i prealpin);
.3 Calcul justificati v privind aprecierea
nivelului preliminar de zgomot şi vibraţii (nu .17 schemele de principiu ale reţelelor
se ştampilcază). electrice şi ale lablourilor de distribuţie princi.
paIe ş i de avarie.
Dac1i. armatorul n u are posibilitatea
3.3 DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ A să prez.inte unele dintre documentele menţionate
UNEI NAVE EXISTENTE mai sus, el va asigura transmiterea la R.N.R. a
tuturor informaţiilor cerute pentru efectuarea
3.3. 1 tn cazul preluăr ii spre clasificare inspecţiei iniţiale de acordare a clasei.
R.N.R. a unei nave existente, care are sau a avut
anterior clasă acordaU de către o altă Organi- 3.3.2 tn cazul preluări i spre clasificare
zaţie de Clasificare, se vor prezenta următoarele R.N.R. a unei nave existente, care anterior nu
acte şi documentaţii: a mai avut clasă, este necesar ca R.N.R. să-şi
dea acordul asupra documentatiei care va fi pre-
.1 ultimul Certificat de Clasă: zentată .

.2 certificatele pentru echipamente;


.3 aclele ajutătoare existente, emise de DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ A
Organizaţia de Clasificare anterioară, in legătură UNEI NAVE CARE . SE RECON-
cu inspecţiile efectuate pe perioada scursă de STRUIEŞTE SAU SE REECI-!l-
la ultima inspecţie de reclasificare: PEAZĂ
.4 descrierile (specificaţiile); J:
3.4.1 1n cazul reconstrucţiei sau reechl-
.5 planurile generale: păd i unei nave c1asificată RN.R., se va pre·
.6 secţiunea maestră sa·u principalele sec- zenta documentb.ţia tehnică a acelor părţi ale
ţiuni trnnsversale constructive: corpului, maşinilor, inslalaţiilor sau echipamen_
.7 secţ.iunile longitudinale constructive; telor navei, care vor fi supuse reconstrucţiei sau
reechip1i.rii.
.3 desfăşurata invelişului exterior;
3.4.2 tn cazu l instaU'irii pe o navă in ex-
.0 punţile şi peretii etanşi;
ploatare, clasificatii RN.R, a unor n oi maşini,
.10 etrava şi etamboul, cirma cu axul; instalaţii sau echipamente (asupra cărora se
.11 inrormarea despre stabilitate (numai extind cerinţele Regulilor), eare diferă substan-
pentru nave de pasageri şi remorchere); ţial de cele iniţiale, se va prezenta documentaţia

.12 construcţiile, instalaţiile şi echipa- tehnic!t respectivă, inclusiv noile amenajări le-
mentele de protecţie contra incediilor (numai pen- gate de acestea, conform celor indicate pentru
tru nave de pasageri şi petroliere); navele in constructie (v. 3.2).
Partea 1 - Clasificarea 35
-
4 L"'S P ECŢIILE DE CLASIFICARE

4.1 GENERALITĂŢI Programul acestOl;' inspecţii, a\'ind un


ciclu general de 12 ani , este dat in A n exă. Vo-
1 .1.1 Clasa RN.R poate fi acordată şi l umul ~iecărei examinări, măsu r ări, probe etc.,
menţinută cu condiţia prezentării nayei la inspcc- se stabileşte de către inspectorul RN.R., în
funcţie de i nstrucţiunile in vigoare şi de condi-
ţiile dc clasificare, la care să obţină rezultate
ţi i le concrete.
sati sfăcătoare in raport cu Regulile şi cu condi-
ţiile suplimentare ale RN.R ~ , 3 .2 Inspecţia de reclasificare are drept
RN.R efectuează aceste inspecţii sub scop să constate dacă starea tehnică a navei
forma supra\'cgherii t.ehnice in timpul construc- satisface Regulile şi condiţiile suplimentare ale
tiei .rcparaţiilor, reconstrucţiilor sau reechipării RN.R
nayelor, precum şi sub forma inspecţiilor perio-
1i.3.3 Inspecţia de confirmare a clasei are
dice şi ocazionale la navele in exploatare.
drept scop să verifice dacă sta rea tehnică a navei
1.1.2 O navă care nu a fost clasificată corespunde în suficientă măsură condiţii l or pen-
anterior sau care a avut clasa expirată acordată tru menţinerea clasei, precum şi să vcrifice func-
de către o altă organizaţie de Clasificare, poate ţion area fiecărei maş i ni sau instalaţii asupra
n preluată spre clasificare RN.R, cu condiţia cărora se extind cerinţele Regulilor.
prezentării na ...·ei la inspectia iniţială (v. 4.2) .
4.3.4 In principiu, loate operaţiile de in-
Jj. 1.3 O navă care are încă in vigoare clasa spectare la corpul, maşinile, i nst.alaţiile şi echi-
:1 1'ordată de către o altă Organizaţi e de Clasifi- pamentele navelor in exploatare se vor face si-
I'are poate fi preluată spre clasificare RN.R multan, la termenele 'prevăzute pentru inspec-
printr-o inspecţie de confirmare a clasei (v. 4.3.1.2 ţiile periodice de clasificare, in afara cazului că,
şi 4.3.3). tn cazul că la această inspecţie se obţin l a cererea armato r ului, R.N.R. incadrează nava
H'zultate satisfăcătoare, RN.R. poate acorda in regimul de supraveghere co n ti nuă, cînd ope-
I'hlsa sa, pentru intreaga durată de valabilitate raţiile de inspectare se repartizează. in t imp, pc
II Certificatului de Clasă a .... ut de navă in acel intrcaga durată a ciclului respecti v.
Iil omenl.
~, 3 .5 Data iniţială de la care incepe cal-
cularea t.ermenelor inspecţiilor periodice se sta-
bileşte astfel:
• .~ INSPECŢIA IN I ŢIALĂ
.1 tn cazul unei nave construite sub
Inspecţia iniţială
are drept scop să supravegherea de clasificare a RN.R, data
l'lllislatc posibilitatea acordăr:i clasei unei na\"e, iniţia!ă este data e'iberârii Certificatului de Clasă,

pr(''l.MItn1ă p",ntru prima dată spre clasificare


cu condiţia ca aceasta să nu fie mai t irzie de 1
an după lansare; dacă acest interval a fost depă­
B.N.IL şit, nava va fi prezentată pentru inspectarea
Volumul acestei inspecţii se stabi l eşt.e operei vii, iar dacă aceasta nu este posibilă, ca
11 (1 ('(11 re RN.R. după .... olumul inspecţiilor de daLă iniţială se va considera data lansării;
rerlnsiricare (v. Anexa), in funcţie de vechimea .2 in cazul unei nave existente, care
Il M\'I·i şi \il1ind seama de starea tehnicri a corpului, are clasă valabilă a unei alte Organizaţii de Cla-
IlI lIşlnilor şi inslalaţii l or.
sificare, preluată spre clasific:lre R.N.R in tim-
pul unei inspecţii de confirmare, data i n iţ i ală
4.11 INSPECŢIILE PERIODICE este data Certificatului de Clasă anteriori
.3 in cazul unei nave existente care
4,U,1 I nspecţiile periodice la navele in ex- nu a mai fost clasif i cată, data in i ţ i ală este data
1'1011 1111'(' sinl: acordării clasei RN.R re
•t i nspccţi i d.e recJasificare 4.3.6 In cazu'; bine ju,tilicate. temen" e
,II i n .~pecţi i de confirmare a tlasei. unor inspecţi i periodice pot fi a m inate astfel :

,.
36 Partea 1 - Clasificarea

.1 inspecţia de rcclasificarccu maximum in legătură cu nava in intregime sau numai cu


() luni , la cererea armatorului, cu aprobarea RN.R. unele dintre maşinile, instalaţiile, echipamentele
in specţia amînată se inlocuieşte printr-o inspecţie sau dotările sale, asupra ci'lrora se extind cerinţele
specia lă al cărei volum se s labileşte de către R.N.R.
R.N.R. ; Volumul acestor inspecţii şi modul
de efectuare se stabilesc de către RN.R., in
.2 inspecţia de confi rmare, cu maximum funcţie de obiectivele inspecţiei, de vechimea
3 luni, armatorul informind R.N.R. despre amî- şi slarea tehnică a navei.
nare; aceasta nu atrage ami na rea automată a
urmlitoarei inspecţii periodice. 1".4.2 Inspecţi a după a\'arie are drept scop

1,.3.7 tn cazul că starea tehnică sau con- sli constate defecţiunile , să a\'izeze in legii-tu r ă
diţii l e de navigaţie grele fac necesare, R.N.R. cu volumul remedierilor necesar~ şi să determine
poate decide scurtarea intervnlelor dintre ins- existenţa posibilităţilor şi condiţiilor În care mai
pecţiile periodice sau num ai dintre unele operaţii poate fi menţinută clasa R.N.R.
de examinare, măsurare, probe. in legătură cu Prezentarea n ave i ""a această inspec~
opera vie, arborii portelice, unele maşini, insta-
i e va avea loc chiar in portul in care s-a produs
laţii etc.
In cazul scurtării inlcrvalelor dintre avaria sau in primul port după avariere.
operaţii l e in legătură cu opera vie sau arborii In cazul unor defecţiuni care pot fi
portelice, noile termene vor coincide, pe cit eliminate integral cu mijloacele bordului, nu
posibil, cu termenele inspecţiilor periodice. este necesară inspecţia dup1't avarie.
1 .3.8 RN.R poate să nu repete operaţiile 1i.4,3. Inspecţia excepţională se dectueaz1't
de inspectare in leg ătură cu acele părţi care au
la cererea autorităţilor portuare. asigurătorilor
fost inspectate cu mai puţin de G luni Inainte .
sa u armalorilor şi are drept scop să constat.e
s t area tehnică existentă in momentul respectiv.
4,"' . INSPECŢIILE OCAZ IONALE Obiectivele unei astfel de inspecţii
vor fi indi cate de către solicita nt. iar vol umu l
4,1" ,1 Inspecţiile ocazionale se efectuează
inspecţiei va fi stabilit de către R.N.R.
In diferite alte ocazii in afara Înspecţiilorperiodice,
Partea J - Clasificarea 37

AN E XĂ

PROGRAMUL INSPECŢIILOR PERIODICE


S~mnmcaţia pr~lCurUlrnor u tiliute In tabd;
L - v~ rîficarea legalităţii - exbtrnţa uocumentrlor valaoile şi s!gl!iilor (pentru tlcl"!c> tlparate pentru ctlre este eazul);
E - examinare exte r ioară;
F
1
-
-
verificarea funcl1on.lirli mecanismelor, echi pament elor ,1 ill5lala\iilor (cu l'Xll,minaTe rxtcrloară):
inspect aru pentru relevarea defce\lunilor şi d ctcrlor:'lrllor, cu deschideren ~au demonlaren (d1lpi! c:lz) n p:irţilor
n ecesare pent ru acces şi examinare in t er ioară: am pl oarea dem ontărllor, eventUal renunţarea la UemontitrL se stabi-
lesc de cAtre inspecto rul RNR In urma exnminărll exterloar~, verificArii In funcţiune sau pe baza cxperknţcl s ale;
măliurlltorl;
"-
H
S
-
- p robe de p resiu ne;
p robe la staţiile de Incercare de la mal.

Ciclul inspeclll10T pentru 12 ani C$le:

2
L a nave pU:lserl,

• ,
cisternă şi
,.
nnve cu lonn de nnvlgalie p'6G'
8 12 ani

confir-

". L
reclllSlflcarc cO!lfirmare rccla, ilicarc conflnn:lre reclnslflcarc
mare
Pozlţl:l

.
Ob!edul In5p!,'Cli~i

2
EO I

~i 4
EIO

,
Eli
La toale celelalte nan ;
8 ~i
,. I
E20 E21 E3.

confir- rcclaslrlcare.
reclasllicare conflcmare
mare.
FOI ~i F02 F IO FU ~i FI2 ",O

1 2 3
• , , 7 I 8
1 Corpul

I.l Opera v ie (din cx:tcrior)I'2'

tU Chila, drava, tt nmboul, Cl\va-


IeI li tllcilor, tlemenlde do
rezi51~nţ' .i< tuburllor o·
tambou: 1 1 1
1.1.2 JnVfll$ul eliterlor (fund 1,·
t~ra l ); " 1 IMI IMI
1.1.3 Casetele prl7.elo r de fund şi din
borduri cu fixarea armt'iturilor
respective; 1 IMI j J\.P

1.1 .'1 Clrmn:


.1 pll.na, tubul etambreulul, 1 1 1
.2 axul (fusul), plvoţ!!, lagArele IM IM IM
1.1.5 Dopurile de scurgere 1 1 1
1.2 Opera lnoatll (din exlerior);
1.2. 1 Etrava, etam boul ; E 1 E 1 E 1
1.2.2 Tablele Invell$ulul lateral: E 1 E 1:\P E IMI
1.2.:1 Tablcle punlll; E 1 E IMI E IMI
1.2.·1 Suprastructurile şi ru f urile (pe-
reţi, cxterlorl şi interioti, pun-
ţile). pul urile ma~inllor,
mei", p;url1o r do maSll.ll1 ,1
".
'111'11 tIlatollrelor şi alte constru·
cţil supra punţil; 1 1 l i\!
1.2.:' I'Dslamcntcle vÎrtciurÎlor de iln-
rClrate şi/sau manevrA şi cabt:-
sl:llIc1or; E E E
1 :t.r. AI'op\'rIMle punţilor exterioare E 1 E 1 E 1
1.:1 Spaliile d in Interiorul corpului'
1.:1. 1 E xt rpmll/ill\e Jl rova şi p upa; 1 1 IMI H '
38 Partea I - Clasificarea

1 I 2
I , I 1 I 5
I • I 7
I 8

1.3.2 Tancuri1" ~tnlttuale (ni tubu-


rill' de Ilmp1crt', prraplil' , \'1.'11-

.1
.2
.:1
IHaţie ş i m"<nt:tn'):
tic apii dnlce, haln ~ LscH~gcr i ş. a .
adinci (dt'ep-Iauk),
d, b:tla.<l-<cnmhustibil, combus-
lf-P
11[11
Ilr'
Ilj1rp'
I L\r ~ 11
1.\1'117 I

Ubil lubrlflnnt, li' 1.\1'11 II'


.1 d, IncAlzire (ptntru combusti·
blli lichlr.\ ~I simlatct: II' I.\PII II'
t.:t3 Cofcrdamllrllc
catc l ") .' tnncmile
". , 1

,
'-\'"
IMI
1.3.1 Sanlinele: 1

1.:J.5 Magnziilc pentru IncarClllurl


uscate: 1 , 1;\1 1

1.3.6 Inc':;pnllc ~lItru ma,in; (cu pu-

.1
\l1till' r('~I'('ctl\'e):
Illt- ma'ÎnHof principale şi :lllxl-
Il:lr.. , allfrllntdor, ciiltliirHur,
I I
tuneluri],.: liniilor d, arllori
etc. 1 1 I.\P
.2 postamclll,'\(' mn,lnilor prlnci-
pak, auxiliare şi dldii.rilur , ,, , 1
.3 pnlolurilc; 1 1

1.3.7 Alte Incăperi nIl' cocii


structurilor
şi supra-
, 1 1~1 1

J..I Marca de bord li ber. E E "- E "- E

2 INSTALATII ECHIPAMENTE
ŞI DOT Ă RI
---
2.' Instalaţiile d, guvernate (veti
~ I 5.6.G):
.1 :lJec:mismtll' Umon('i. axlomc-
trele, indirntoarelc, ttansml- I
!iiile (lroţ('k. barele. axel(',
I
.2
pIrghiile elc.), dispo7.1t1velc
auxiliare.
limitatoarele dr bandă.
le
E
IF ,e IF lF IF
E E E E - E

2.2 In~tala\iHc d, ancornre (veti ,


~I 5.6.i):
.1 Imrotele, n!irHe. instalaliile d,
I'>\1I1('te In post, E , E , E I
., '",,e
.2 lallţurlk ~I bolţuri1(', E IMII E E 1),1
t:ablurile E 1 E E 1
.4 stopele. "- II' E E Il'

2.3 Insl:.laţlile d, manevră.legare


(aceesorille
(VI'1.; ~I 5.6.8).
.'
parlmelc) -
E 1 I~ 1 E 1

2.4 I nstnlaţiile d~ remorcare $I /sau


Impingcrc (vet\ $1 5.6.9:)
.1 c1r)ig('le cu ple~le de fi:o:are $\
aC('e5Qrlile lor "). , ,,le , le , ,,
IF
I
.2 cur~lcll), 1
.3 babaklc $\ parlmek , F-
, E 1 E

,
.4
.5
tampoanele de Imping(·n·.
dispozitivele de cuplarr . rixarc
~; manevrare In 1'011 val. E I, IF E
1

II'
II E
1

IF I,
lnsl:!laţii]c ~I mij lo:ll'clt: d,
I
2.5
salvat(':

2.5.1 Insta.la.ţli1e {1~ snh' ar~ (~rullc


bărcilor. Instalaţmc d, lan-
iare a plulelor cu llccesorli): F IF F tllF F !lIF
Partea I - Clasificarea 39

1
I 2
I 3 I , I , I , I 7 I 8

2.5.2 Mijloace de salvare:


.1 blircilc. EU III F EU IU F EU IU F
.2

.3
!li5po~itivcle rip:ide (pIUlc1e.
chcsoancle de.),
cu lacli ş i veslele
rigide,
EU
E
1"

EMil
EU
E
I 1"

ElII'~
EU
E
1"
EMil
.,... plutele pncumatiec
vestele pneumalke.
ES"
ES'i
ESli
ESli
ESli
ESli
ESu
ES"
r:S II
ES"
ES" IT
ESli n

2.6 Mijloacele de s.emnaUtarc:


.1 acu$t1ce, EF EF E1' E1' E1' EF
.2 luminile de navigaţie li de S-eln·
nalitare, Ll1' Ll1' LI1' LlF L1F L1 F S
.3 figurile de semnalitare. E E E E E E

2.7 Echipamcn t ele de navigaţie:


.1 Instalaţiile de radlolocll.\le şi de
sonde ul1ra50n. (complete), 11' n,IF 11' DrF 11' IMF
.,....2* -
sllr5t-le de alimcntare electricA.
hl\"entarul, aparatele şi Instru·
1 11' TMF lF IMF 11' nfF

2.8
mcntcle de navigaţie, apara·
tele de mMur:'i etc.
Echipamente radio ti de radio·
I S S S S S S

TP).t IF
2.'
navigaţie

Dbpo7.itivcle ae inchidere
I 11' TFM 11' IF).!

etanşA l' FH' F FHI l' 1'H'


3 PROTECŢ I A CONTRA
INCEND II LOR
3.1 Protecţia constructivA. 1 l l
3.2 Instalaţiile do sCl1lnalltnre do
Incendiu. l' l' l' l' l' F
3.3 Instal aţiile ~ntru sUngerea
incendillor:

3.3.1 Cu apă;
.1 cu furtun, eu
sprinkler, elc. 1I ."
pclvcrlllltă,
F 11' l' 11' l' lF
.2 cu cortinA de apă, apA fin pul •
verlzată, spl1mli l t); l' IF l' IFH' O l' lF

3.3.2 Cu vapori sau cu lichide


diversc; l' F l' lFH~ l' F
.
:1.3.3 Cu bioxid de carbon l1 F lFH l' lF11 F IFH

:1.3.4 Cu gate inerte F IF l' 11' F 11'


:1. 4. Echipamentele pentru comba·
terea Incendiilor. E IF1" E lF" E IF"'

:Ui Manometreleu : I
.1 1. pompele d, Ineendlu, prin·
clpală şi de nvatlc:
.1.1 pa rtea de refulare LI' L1' L1'
.,1.2 pnrtea de asplraţ le;
1. Instalaţla d, stins incendiu
LI' L1' LF

eu COl' gaze Inerte $aU gaze


lIehefiate. LF L1' L1'
-
I INSTALAŢ IICU
TUBULATUR I
I-
II A;-milturilc amplasate pe Inv cJl-
şul l'xtcrlur
,·tnnşi:
,,"
p' perc\lI
1 ~ilwlte su b planul do plutire. l I I I 1 1
.. sil":lI,' '!"asupra pianului do
plulire. 1 l l 1 l I
.:\ ....:"'llnnare la distanţ". F F F F F F
'--
40 Partea 1 - Clasificarea

I 2 I 3

'.2

01.2.1
! IIUlnl:J.tlHr CII tubulaturi (pro-
prlu-tÎsc):

Pentru IlP":
.1 S(;orjţctl1('
(ce 'lTubnl Im'elişul
tllOltrior later::ll. pur.\îk. p.. rc-
ţii sau pl:.tformdr). I I I
.2 de dunare (sanUnA), F 11' F IF F I I'
.2 .1 manomctrcle la pompele dr orice
lip (partea de n~plrn\ir)U; LI' LI" LF
.2.2 mnnomclrr!c In pompele eu pis_
ton (partea de refulare. supli-
menlar)U, LF II' 1.1'
.3 de halul, 11' il'" IF

.,
.4 pentru apa de n'lclrc u
pentru aPIl de nllmentnrc n cr,[-
I II' I 1F I 1F

., dt'irilor.
re strll hllt direct prin tancurile
de l'omllUslibl1 S:tU ele Incăr-
F lF F lF
I F IF

CI1,TC (rxctptlnd lancurile de


f-_____ --~I"~'-'''~'"-·,-''~re~~-.~;-----------I------ I .~''~I-----I----_____ III I_________ I ~"~I_____
f-_,_.2~.2__.:-,I~"_"~t.~"_,~,,,~r~'''_'~'"~'~i~Ii~'h~i~d'~;,--_ _______I-~I'~·_______________ ~ ________+~E:'______ 1

1.2.3 Prntru combuţtibiLll Iichi7.i:


1'\1 tnnrurl n(-Structurale •
.1
.2 cu "ah-ule cu
tantA;
acţionarI' In dis-
II' IF
'"
II-"

4.2.\ Ptntru lubrlfinnţi tl ; I I' IF IF

·12.5
.1
.2
.,
Pentru vapori:
la presiunea cAld:lrii u .
la prtslunca redu~li,
. w
IF
In~
IF
IFII~
IF
Il'

Ji=
pllrjaru clildiir\lor; IF P F IF

4.2.6 Pentru aer comprimat; t·· Il' F IFI.. !G l' IF


-C,~,~.7:--I-~C~"--"~I'-Cd~~~t~'"~'~"~i~(,-,,--,.-m~'~t"--. -------1---------1---------1·--------1--------1--"------
Till" rrs~ctl\'I"): E
.1 Ik prcnpHn. E E E
.2 tii' w·ntl1atil" (val şi 1.3.1); E 1-: E
.:1 de tlcl!aZare (la petroliere) E E
01.2.8 Cnnaklc d(' ventilntic (cc slră­
hat InvcllşlIri etnnşc In apll
snu construcţii de proteCţie
('Un tTa Incendiilor);
--------·I---'------ II--------·I--'------I--------·I -~'------I
·1.2.0 \'('nUlaţia incAperilor pentru
ncunlulatonrc, Ine;;'ptrilor PCII'
Iru nmplasnrca butdiilor de
COt sau Incdperllor protejate
prin COt F IF F IF F IF
4.2.10 Slste.ude de acţionarI' hldrau- ------+~------ I -:....----- I.-'.:....----+..:...------I--~-----I
Jid; F II' F IIF F Il'
·1.2.11 Sistemele InstalaţLllor eu gaze ,-------1---------1-------- ---------1--------+--------1
IIcheliate, de Dt gospodăre5e II' IF IF 11' IF IlO
4.2.12 Separator IIpă mll.!l:al.ii F F l' l-' F F
5 INSTALATII MECANICE.
MAŞINI ŞI REC I PIE1\TE
sun PRES IUNE
----;5~.I:-II-,,~,~.t~.~..~,~,,~'~"~'~.~m~b~,,-"~i'-,-in~t-
..-.-1
------1---------,---------: ---------11--------+--------1
IIA, principa1ele!5 n: F F F

5.1.1 Corpurile motoardor:


.1 famele de postameut, bulonncle
postnmentc1or $i binele, car-
terele cu dispOZitivele de 51-
J.(l1TRlltll contr a explo7.lllor,
blocurile cilindrilor, chlulaselc
şi buloanele de :mcorarc, I I
.2 dmăşlle cilindrilor; Il\! I 'Il\! 1:\1
Partea 1 - Clasificarea 41

~
, I 3
I • I 5
I fi
I 1
I 8

~.1.2 Ansamblele plstoanelor :


.1 plstoanele, capetcle do cruce,
bolţuril" plstoanelor, IM ,,, ,,,
.2 bielele, lagărele bielelor, tijde
de ghldare ale pistoanclor: , , ,
5.1.3
.1
Arborii cotiti:
fusurlle de pat şi de manivcll'l'·
,
IM ,,, li\!
.2 lagărele de pat, I I
.3 fr1ngeriicU
" " M
" M M
J
5.1.4 Dispozitivele de distribulie, rc-
j;llare, c()mandă ~I control:
.1 dl.$potitivele de manevră şi lan-
S9.fC, mecanismele d. acţio-
nare ale valvulelor de admisic
şI evacuare, regulaloarelc de
turatle, I I I
.3 apar.lltelc do măsurău:
.2.1 manometrek (presiunea uldu-
lui de ungere), 1.F LF LI'
.2.2 lahometrele; LI' I.F LI'

5.1.5 Echipamentele anexe:


.1 ungătoarele etc., F F l'
.2 5upapelc de siguranţă"; l' F F

5.1.6 Maşinile auxiliarc anexate ~i ac-


ţionate de maşinile principale
(pompele de ungere, ale circui-
telor apei de răcire, de dr!'nare
(santină), d. balclai, turl»-
sunantelc de supraalimentarc,
compresoarele o. r!tcitoarelc
dintre tr('ptc etc.). l' 'F l' II' l' II'

5.2 Ma,inile cu vapori, principale:', l' l' l'

5.2.1 Corpurile m14inllor


.1 urnele dc postament, buloanele
postamente1or şllaincle, earle-
tercle, coloanele şi suportu-
rile.
cilindrii (de expansiune şi serta-
, I I
.2
relor) cu eap3cfle ~I cămăşile
1" IM IM Ti\!

5.2.2 Ansamblurile pistoanelor :


.1 pistoanele, capetele de cruce . IM Ii\! It.!
.3 blelele, lagăre le bielelor, buloa-
nele lagărelor , tljele de ghi-
dare ale plstoanelor; I I ,
5.2.3 Arboril cotiti:
.1 fusurlle principale şi de muni-
velă, IM IM IM
.2 lagărele de pat, I 1 I
.3 frtngerile; M M M

a.2 .4 Dispozitivele de distrlbu1ie, re-


glare, comandă şi control:
.1 val \lulele principale d. mane-
vră, F 1F F IFH!O F IF
.2 sertarele, Il\! 1M IM
.3 mecanismele d , ac1ionare "0
sertarelor ". valvulelor d.
distribuţie , "\'Suvulele, meeQ-
nismele de inversare, regula-
toarele de turalie, IF IF lI'
.4 aparatele de măsurll u ;
42 Partea 1 - Cla~sificarea
-----------------~~~~~~--------------

\ 2
\ 3
I
, I , I fi
I 7
I 8

.'1.1 rn~nomdrcle (presiunea din


conducta principală d, va-
pori). LF LF LF
.-1.2 manometrele (presiunea ulelulul
de ungere), LF LI' LF
.4.:1 tabometrele; LF LI' LF

!!.2.5 Ecblpamentele anc:te:


.1 ungătoarele, gresoarele, dispozi-
tivele de purjare a apel dc., F l' F
.2 supapele de siguranţă"'; F F F

5.2.6 Maşinile aU:tl\lare anexate şi ac-


ţionate de maşin!le principale
(pompele d, ungtre pentru
d , alimentare, 'P' d,
'"
răcir e, condensat, de drcnare
(santinl) dc.). IF Il' IF

'.3 Dispozitivtle de comandă la dis-


tanţă ale maşinllor principale F F F F F P

,..
.1
Cuplajele şi rcrluctoartle
axele, roţile din ţ ate şi pinloa-
nele, IM IM JM
.2 lagărele, piesele d, fricţiune,
bu loan e"J.e d, postament şi
lainele. I I I
.3 manometrcle (presiunea uleiu-
lui de ungerc)U LF LF LF

'.5

5.5.1
UnHle de arbori u : F F F
I F F

,
F

Arborii d, Impingere şi inter-

.1

.2
medlaTi:
fusuri d, sprijin şi gulcrelc de
Impingere,
l agărele de sprijin şi de hnpin-
I IM lM 11\1

gen, flanşel e cuplelor şi cu-


plajele,
I I I I
.3 buloanele postamentelor şi lai-
nde de sub lagăre , i de sub

..
.5
cuplnjc",
jocurile axiale,
centrarea arborllo r u ;
E
M
E
M
M
E
M
E
M
M
E

" M
M
E

I
5.5.2 Arborii portelicel ~o n: -
.1 rlanşcle cuplelor şi cuplajele, I I . ··. 1
.2 11

..
.3
fusurlle de sprijin,
lagărele de sprijin,
jocurile lagărele tuburllor
"
I I
M
I
"
etambou', M M M
.5 tuburile etambou U , I I j -
.6 elanşărlle de la ellcc u , IH Iii IH

5.5.3 Elicile u :
.1 echilibrarea stalisticău, M
.2 · -piescle importanle .1,clieilor
cu Pllli reglabil, IH 1H IH
.3 montarea pe arbore (ajllStarea,

.. presarca. aSigurarea)",
fixarea tlicilor.
I
I
I
I
I
I
I
'.6 Maşinile şi Instalaţiile auxiliare:

5.6.1 Maşinile auxiliare cu pislon (mo-


I
toare eombustie Internă
'"
sau maşini cu vapori).... : F F F F F F
.1 cilindrII, capacele (chiulasele), I I
, I
I
Partea 1 - Clasificarea 43

1 2 I , I • I 5
I , I 7
I ,
.2 pisloanell' • hielele ,.
l agărele
lor. nrborli cotili ~i lagărele
de pat. 1 1 1
.3 valvul". supape. regulataare; 1 1 1

5.6.2 Compresoarek'": F F F F F F
.1 eillndrll, ch!ulasel~, arborii ro-
tit! ~I lagărele de pat. Vlllvu_
lele. 1 1 1
.2 tAcltoard" din tuptl' , >1"
.3 5 upapelc l!e 11~uranIAI7; F F F F F F
--- Pom~le (cu actionarI' Indep"n-
5.6.3
dcnt4) - (de uz Ilenerat dre-
nllte (santinli). balast. salva!'\',
aUmenlare cAld:'irl, eirculatle-
rliclre, combustibil. lubrl-
nan t); F IF F II' F IF

5.6.4 Filtrde (pe ntm apa de. alimelJ-


tare ş\ de rAcite, combustibil,
lubrlflant etc.): 1"

5.6.5 :\lijloacde de semnalizare III In-


cAperile maşinilor; F F F F F F

5.6.6 Servomotoatde instala\!i1or de


guvernnre (vt:r:i şi 2.t); F IF F IF F IF

5.6.7 l\I~alJbmcle Instalatlilor de an -


cotare (vezi şi 2.2); F IF F IF F IF
r,.6.8 Meeaulţmele instalallilor de ma-
nevrA-legare (ve~1 ~i 2.3); II' IF IF
5.6.9 Vlnelurlle Instalaliilor de rt-
morcate $1 Impingere, CI1 echi-
pamentele lor (v\'zi şi 2.4) II' IF IF
5.7 Rcclplentde sub pre5iune (Indu-
si ... c:de pentru gazele de eşa-
pament)" 17 F F F F F F

r•. 7.1 Corpurile rc-elpicntclor cu armA-


turlle" u; Iii IH Iii
!i.7.2 Supapele de slgu rantAl1: F IF F IF 1" IF
5.7.3 ManomctreJe (presiunt>a Interi-
oari II reelplcntulul}tI. LF LF LF
5.8 CJlldiirlle principale
liare":
". auxi-
F F F F F F
r•. S.t Corpurile cA ld~rllor Ignituhu lare
cu anll,UurileJ7.' u F JMHF IMF IMHF IMF l)IHF

5.11.2 Corpurile clild:'irilor IIc\'lltllbu-


Iare cu armAturilcu U II; IF IF IF THF IF IF
Supapele de slguranFi nu ;
:\.11.3 F IF F IF F
, IF
6.8.-4 Manometrde:
.1 pentru presiunea vaporilor
e' LF
., mo.nometre)·'.
pentru Indicatorul nivelului d
LF LF

IIpă". LF LF LF
.:1 ~ntrll presiunca 1. refularea
poOlpcl d, circulaţie (numai
la c:'\ld:1rlle cu circulaţie for-
lat:1": LF LF LF
6.11.:; Instalaţlilc d , combustibll .1,
d.ld4rllor 1 1 1 1 1 1
~.!l Schlmbătoarele de c!lldurA:
0.9. 1 Hricltoarele ~l1 tru apa de rllcite
sau pentru lubrlflal\ţl; 1 IH M 1
44 Partea J - Cla sificarea

1
I , I 3
I • I , I • I 7
I ,
5.9.2 Condensaloarele, economlzoarde
(pentru aPQ (le alimentare a
căld ărilor)" ; 1 1 1

5.9.3 Evaporatoarrle": F F F F F F
.1 recipient e\e sub presiu ne u , 1 1\1 1
.2 supa pele de slguran\ăt7; 1 1 1

5.9.4 Manomet~le 5Chlm bltoardor de


cAldurii presiunea din !lecare
spaţiu de rdulare)U ; LF LI' LF

, ECHIPAMENTELE ELEC-
TRQTEHNICE

'.1 Echipamentele de forţă şi


l umină·';

6.1.1 Instalaţiile ele..:tropropulsi\'el l : F F F F F F

.1 generatoarel\', agrellatele de (')t-


diaţle. moloat('Ie ş i cuplajele
eleclroml\.llnctiec H , 1>1 l~f IM
.2 Instalaţi il e dO' distribuţ ie, 1 1>1 1 ar 1 L\I
.3 pu pitreJe de eomandA ş i
control; 1>1 li\! 1>1
.4 A paratele de miburA de la sene-
ratoarele ~I molonrele de pro-
pulsie";
.4.1 voltmet reie, LF LF LF
.4.2 u'npe.·ll1etrele, LF LI' LF
.4.3 wattmelrele, LF LF LF
.4.4 frtcvcnţm etrele, LF LF LF

6.1.2 Sursele de energic electricA (prin-


cipale şi de l\Valle), preeum
şi in5lalaţ111e de transform arc
(pfntru alimentarca Instala ţll-
I
lor eJectrlce Importante pentru
I'xploatarea ~cur itntca
na vei'1 ; " F lMF F IMF F lMF

0.1.3 Instalaţiile de distribuţie": F F F F F F


.1 tablourile genera l (principale ~I
de avarlt) ~ I prnlru luminile
de IInvigaţle ~I semnaUZIIretl, 1 1>1 1 IM 1 Il'.!
.2 tablourile de SK.\lune şi auxi-
liare: 1 11'01 1 1>1 1 lM
.3 aparat ele de mă$ură pentru ge-
neratoare şi baterii": LF LF LF
.3.1 voltmelTfle, LF LF LF
.3.2 ampermetrelc, LF LF LF
.3.3 ' wattm etre!l', LF LF LF
.3 .4 frecventmetrcle, LF LF LF
.3 .5 voltmetrelc pen tru allment:lren
-
.. de la sursă exte rloarii u ;
pupitrele d, comandă li
control F
LF
IM F F
LF

n.tF F
LF
IMF

6. 1A. Reţele de cabluri:


""'-
,..
I
cablurile şi conductorII", 1>1 M Il'-!
.1
" IM
"
.2 prot~ţiile ublurllor, treterllc
eabluriJor prin punţile şi pc:re-
,1
Iii I'tanşl de protec ţie contra
Ineelldll\()r; E E E E E
rl3
---? . E

0.1.5 electrice ,1, In5t8-


Acţl on iirile
Importante pentru ex-
laţiilor
ploatarea ,1 securltaten navei
dispozitiv ele 1" d, .o-
'"
mandă şi control: IF IMF ID I lMF IF IMI'
.,
Partea 1 - CIClsiJicarea 45

1
I , I 3
I • I 5
I 6
I 7
I 8

., ancorare, remoreQre şi/sau hn-


pinllere. pompt'le (enumerate
la 5.6.3) F IMF F IMF F IMF
.3 manevră-legare; IF IF IF
6.I.G lluminarea:
.1 din Ind pcrlle şi spaţmc Impar_
1:1II1c pentru ~uritatea pro-
pulsiel navei şi persoandor de
., la bord,
de avarie;
F
IF
IF
IF
F
IF
IF
IF
F
IF
IF
IF
6.1.7 Luminile de navlgaUe ~I s.emna-
lizare,
'"
dlstrlbulle;
instalaţiile
,"d.
IF IF IF IF IF IF

6.1.8 Aparatele electrice de Incălzirc ,


legale de Instalaţiile
mecan ice; F F F F F F

6.1.9 Cablurile şi echipamenlde elec-


triC(', la locurile upuse peri-
colului de .explo1.le. 1" 1" 1" IM lM IM

6.2 Instal aţiile elecţr\ee de semna-


lizarc, protecţie ,1 auxiliare
de serviciu:

6.2.1 5emnalldrile electrice ale insla-


lallllor imporlantc, tekgra- ,
fele electrice pentru maŞini,
reţelele tel~fon\ee de bord; F IF F II' F IF
----
6.2.2 Punerile la pămlnt, Instalailile
de paratrAsnet. E 1 E 1 E 1

NOTE:
,) In cazul navelor care navigA sist ematic pe ape Interioare cu 5alinllale 5~'U agre.ţlvitale lUare, prin gheţurl sparte nu
In cazul navrlor de pa~ a lleri rapide, ace51c inspecţii se "or face după "n program sp.::cial, stabilit d, comun acord
Cll R.N.R.
") Termenele prevăzute pentru Inspecţiile Cllfe necesitA lCOat~rea pe cală sau andOC::aTu Ilnt obligatorii doar pvttru nave
de pasageri, pdrollere; pentru celelalte n~'·e. cu acordul R.N.R., se poate renunţa la untle dintre InspecţIIle la uscat.
1) M - groslmlle taiJldor, IneJu!lv ale structurilor adiacellle, in volumulltablUt de către Inspectorul RN.R.; in cazul
tJ:lVeior cl.!;ternă, prima mburare se face (lu pă 8 ani; ulmltdarele mAsuri se fac la 4 ani; pentru toate celelalte nave
"rima măsurătoare se face dupA ]2 ani; p<ntru suprnslrudurl, ,ufurl, puţ maşini ~tc., numai dadi inspectorul considerA
Il('CUat.
') De asemenea şi la fiecare andocan...
') Se In'pecluzA toat e osaturlle (ltt'TS\'H!ale ~I lorglludlnllle), tablele Invellşulul ~xtHior ,1 pu\urllor ,1 alte elemente
importante per.l ru re7ht.nţa c<llpulul; de aHmel1ea se verifică Iau se fXlIIIlir.eazA etar.scltatca punţilor, pereţilor t"",-
nruli şi longitudlnaJl, puţl1'tlor, tundelor şi ni~dor.
") La n:l\'('!c I1ltulte In timpul fl(cărd Il1speeţil de nc\asif!cIlT(" d, asem('r.ea ~I la navde sudate, dar Incepind cu
lIda Inspecţie de recJaslfleale. •
H) CU acordul R.N.R. ~e admite Plotarca ~I cu nava la apă dacii există poslbllitntca efectuării un!' i InspecţII Interioare .
• • ) Cu acordul R.N.R. Se admite plobarca cu combustibil şi cu nava la apă.
") In elUul altor Incllrdlturl !i(hidf: ac('ste inspeclll se vor face după un prOSl'llm special stabilit de ditre R.N.R.
Iltlltru fiecare uz In parle.
LU) Dac/\. unclc coferdamurl $Int lle~tinate Sll contlnă ocazional liC'hide se vor cor.~ld era tancuri.
II) M _ 1\umal după primul ciclu €le 12 nnl.
11) NIIllI:li la remorchert.
II) SllIl IIccrsarc probe de etan,eltate şl/lIIu de rezistenţii.
II) nar:'l In 111'11111. cxamlnărli exterioare se constaU indicii de pll'Tdere elan~eităţii $au rczirtenţe! este necesar
"t' Fucll probe de etanşeitate respectiv tie rulstenţA. " "
n) M _ pentru caracterisUelle d, exploatnre.
") C:lntiltir{'Q bute lillor cu lIate eomprhnal!'.
Il) i'robe de rczl1ltenţ.:'i pentru butdiile ('II gaze comprimat!'.
U) 11 _ Probele hldraulice pot fi Inloculte cu probe prin stropire .
1") F _ pentru pompe, eompresoare şi luiJulaluri principale, cu armliturile lor.
I~) 1.11 fkcare 8 an!.
Il) II nrifiearca gradu lui de umplere al buteliilor ;i curgeri! din tubulaturl.
ti) F _ Ilumal In cazul echipamentelor mecanice.
ti) 1' _ III timpul probelor funcţionale ale maşinilor, ln$lalaţiîlor şi sehlmblltolfelor termice rcspectÎ\'c.
JI) II _ la 2 nnl dacă tubulatUrile au ImbinAri In Interiorul tancurilor.
It) 111 ,·,,7.111 Iilotoarclor cu turatli mai mari tie 10 5-1 Acule Inspecţii se vor face după ' un program special $tabilll d e
etlll'I' I\.N.R. pentru fiecare caz In parte pe blUa Indkaţlilor firmei ronstructoarc.

-
Partea 1. - Clasificarea

ti) F _ pentru Intre~ul amamblu eu observarea fun clionArli tuturor sllhansamblurllor. dispotlti"dor şi «i1ipamcntelor
rC5p«Uvt', armăturilor şi auxLiiarclOl' an eX e.
17) \'Hlflcarea rtglajului. .
") E - verificarea alungirii buloandor.
~') 1.1 _ la !icur/:' demontart.
") 1" ca7.ul arborilor porteliCe cu In"ellşuri de protecţie de lip complet şi cu da r."are la e lice prin lubrlfianl 5&11 de
alte tipuri acceptatc dc către Rl\. R. ca ec hivalente. acute irl$Jlt'c \il se pot face dupl un prOGram sp«i al stabilit de
dtre R.K.R. pentru fiecarc Ca! In partt.
U) Inspectarea se hce după seoatul'a alborilor din tu burile t'lnmbou ~I dtmonloTt'(l el icilo r.
~ :) I - fărA demontAri.
U) 1 _ de asemene. Ia fiecare scoatere a arborilor.
It) 1 _ simultan CII arborii portelice (ntl 5.5.2).
il) ~[ _ de asemenu şi la liceare nparare.
") I - <le IIscmeneo. , 1 la fiecare demontaTe.
IT) 1ncerearea la danşdtatc a armăturilor montate ptste deschiderile din Invelişu l cxttriOf d:acă există dubii asupra
<'Ianscităţli lor.
II) l-I _ la fiecare 8 ani, In scntTal; _ la fiecart" ani, In catul căldArilor şi rccipi en tdor sub prtsiunc inncetsibi1e pt'ntru
Ilispedacra interloadl (Ia presiunea nomlnalii fărA demontar~a Izolajitl).
U) M _ numai penlru tuburile focare nle căldărilor principal~.
40.) Miis urarca rr7.i5ttnl~i de Izolaţie 5e face In Umpul Inspecţlllor de eonrirm,.re n clasei numai pentru instaln\ii\t dcc-
triCt important .. pentru ~xploatarta $\ 5t'curitatn navei , Iar In timpul inspec\iilor <le rcclasifiure a n (",cI pcntrl' loale
maşiniI\' ,1 Instalaţiile dectrlce ale navt i.
OI) I _ In fl ccart 2 ani, la rec!plentcle su b ptcshmc plin~ cu gate de eşapament.
' ~ ) Numnl cite nn nparat de măsură pentru fiecare agreSat, In5taln\ie Sau tubulaturil. LF - In fieurc ·1 alli.
OI) LF _ la fl['('arl' " ani.
U) M _ la fusurlle prlncipalt numai daCl'l a cxistat o avarit, Iar la fusunlt dt manivelă numai dllcii Se Impunc repa-
rarea a rbo rtlul cotit.
U) ŞI cArlerea, ('onform Instructlunilo r fabricantuluI.
OI) F _ ,1 la p uttel mai mici decit cu nominalA, du nu la o puterc In ferioar:l celei din situa\la cea mal defavorabilă
retullatA din bilan\ul tntTsctlc al nanI.
n) Se verifică starea eurăltnlel Interloart. sluta boblnajulul, starea cont'xiunllor, uzura Indelor ,1 periUol coltctoarc,
uzura IngArelor, mărimea Intrtflerulul şi rezl$lenla 17.0lallel.
U) F _ cu verificarea prolecţHlor la suprasardnă; se admite $11. se facA ,1 prin shnulare cu un ec h ipatnenl corespun7.Ator
acceptat de R.N.R.
' ') Se nrltîc:}:
n) trastele libere;
b) urm:ltoarele puncte din lrnSccl.. acoperite:
- cutiile de lndozart, de vizitate şi ramlficatillc,
- Capctde ttrmlnllit In tablouri şi l.a reCtploaTt,
_ anumite lAmpi (prin ~Ddaj),
_ zonele undt l-au semnalat 5(!urllcrl dt lichidt,
- ~onele unde l-au semnalat dcle rlorărl mecanice,
- treCtTlle etanş~,
- tonele calde
e) continuitatea tcranelor, la cab luri le ~cranatt.
l') lnspeella de reelaslflcare la navel~ cu tona de na"iga Ue 1 :
- penlru nave de pasngerl, nave ds l emA - Ia fiecare 2 aDI cu nava andocat:l;
- peniru edelalte na"t - 1:1 fiecare 2 all\ cu nava la apă.
l') 1\ _ la riccare 6 anI.
"

"
Gl EIl .1

,\II Il h. .• ! 1"' a' ,


out: t ( "II'

,,
" rARTE~" U
Il ,Imi- in
Partea II - Corp 49

GENERALITAŢI

1.1 DOMENIUL DE APLICARE incarcă complet prima magazie, apoi a doua


magazie complet ş.a.m.d.
1.1.1 Prezenta parte a regulilor se aplică - încărcarea prin două treceri, de
navelor pentru navigaţia interioară. construcţie la o extremitate a navei la cealaltă şi apoi in sens
sudată din oţel. de următoarele tipuri: invers, adică la prima trecere se încarcă numai
jumătate din fiecare magazie, iar la întoarcere
.1 nave pentru transportul mărfurilor
se c o mpletează restul de marfă.
uscate propulsate. şi nepropulsate (denumite în
continuare nave pentru mărfuri uscate). tncărearea printr-o singură trecere se
cons i deră "procedeu normal " .
•2 nave pentru transportul mărfurilor
lichide, propulsate şi nepropulsate (denumite in Incă.rcarea prin două treceri se con-
continuare nave cisternă); sideră "procedeu special" .
.3 nave de pasageri de tip clasic; Formulele din diviziunea 2, la care
n li se specifică procedeul de încărcare, corespund
.It remorchere, împingătoare şi remor- celui normal.
chere·impingătoare;
Formulele din diviziunea 2, la care
.5 nave tehnice. se specirică un procedeu de încărcare special,
La navele autopropulsate pentru. permit reduceri de dimensiuni. In acest caz pro-
transportul mărfurilor. compartimentul maşini cedeul de incărcare va fi menţionat in simbolul
se consideră dispus la pupa. iar la celelalte de clasă, conform cu 2.2.5.2. partea 1 "Clasifi-
tipuri de nave în zona centrală. carea " RN.R.-I.

1.1.2'" Construcţia şi dimensionarca struc- La navele de mărfuri (uscate sau


lichide) autopropulsate încărcarea se incepe din
turii corpurilor navelor cu~~32 şi B~ 10
1.
D
pupa. indiferent de procedeul de încărcare, iar
vor fi conforme diviziunilor 2 ... 7 din prezenta descărcarea din prova.
parte a Regulilor pentru următoarele categorii La navele de mărfuri (uscate sau
de nave: lichide) nepropllisate Încărcarea şi descărcarca
- nave de transport mărfuri cu poate incepe de la orice extremitate a navei.
L~80m,
1.1.3.2 La navele nepropulsate, in cazul cind
nave de pasageri cu L~60 m, încărcarea!)i descărcarea se execută prin 3 sau
rCDlorchere cu p~ 1200 kW, mai multe treceri , cu acordul RN.R , se pot
impingătoare cu P~2 200 kW, admite reduceri de dimensiUni ale structurii.
nave tehnice cU L~60 rn.
1.1.3.3 La navele pentru mărfuri uscate,
La navele care nu se Încadrează in încărcătura poate fi sub forma unui strat uniform
prevederile aliniatului precedent, dimensi unile distribuită pe toată suprafaţa magaziei, in gră­
elementelor structurale stabilite in baza pre\'e- mezi separate sau loturi separate. tn cazurile
defilar diviziunilor 2 ... 7 se vor verifica prin în care solicitarea locală a magaziei datorită
calcul, construcţiile respective fac obiectul unei grămeziJor şi loturilor separate depăşeşte cu
{'xnminări speciale din partea RN.R mai mult de 33% sarcina datorită Încărcăturii
1.1.:1 Structura navelor pentru mărfuri us- uniform distribuite dispuse pe toată suprafaţa
calc se determină în prezentele Reguli funcţie magaziei , la avizarea documentaţiei, se vor pre-
dc nrdinea de încărcare-descărcare. zenta calculele de rezistenţă locală şi generală
a corpului navei.
1.1.:1.1'" In formulele din diviziunea 2 se au
III \'{'c\(>re următoarele procedee: 1.104 La navele pentru mărfuri uscate care
_ încărcarea printr-o singură trecere, au în simbolul de clasă denumirea geografică
de la (J extremitate a navei la cealaltă. Adică se a zonei de navigaţie conform 2.2.3.2 din partea
Il
50 Partea 11 ~ Corp

1 "Clasificare", unele elemente structurale fac .zonă cenlrald a na vei este porţiunea
obiectul unei examin~ri speciale. din partea R.N.R. din lungi mea navci, in regiunea mijlocului a-
cesteia, egală cu 0,5 L (cite 0,25 L în prova şi
1.1.5 Procedeul de incărcare-descăracare va
pupa secţiunii maestre) dacă. in text nu se spe-
fi menţionat În certificatul de clasă al navei. cifică altfel.
Procedeul special din 2 sau mai multe treceri
va fi scris şi la loc vizibil pe navă. Extremităţi ale navei si nt porţiunile
corpului navei egale cu 0,15 L de la pcrpendicu-
larele pro\'a respectiv pupa.
> Zone (le trecere sint portiunile corpu-
1.2 DEFINIŢII ŞI NOŢIUNI
lui navei cuprinse inlre 1.ona centrală ş i extre-
mităţile sale.
Definiţiile şi no ţiunile referitoare la
Picuri prOlla şi pupa sint comparti-
terminologia general li din Reguli sint date in mentele extreme ale na"ei, despărţite de restul
partea O "Reguli generale de supraveghere". In corpului prin peretele de coliziune, respectiv
prezent~ parte a Regulilor sint folosite urmă·
de presetupă.
toarole defini ţii:
Punle superioarJ este puntea conti-
nuă cea maÎ de sus.
1.2.1 Dimens.itmi principale
Punfe de calcul este puntea de rezis-
Lungime de calcul a napei, "L", [ru], tentă constituitA din elementele care alcătuiesc
este lungimea măsurată intre perpendicularele grinda echivalentă a corpului navei. AceastA
duse la extremităţile liniei de plutire de maximă punte poate fi puntea continuă cea mai de sus
Încărcătură. tn cazul unor forme neobişnuite ale sau puntea unuI castel central lung.
extremităţilor. determinarea lungimii face obi- Sup rastr//cfură este o construcţie, pun-
eelul unei examinări speciale din partea R.N.R. lată amplasată pe puntea superioa ră , care se
Lălimea navei, "B", [m1, este lă ­ extinde din bord in bord S<\\1 se găseşte [aţă de
ţimen maximă măsurată la mijlocul navei, intre borduri la o distan~ă mai mică de 0,04 B.
feţele exterioare ale eoastelor, Ruf este o construcţie puntată am-
Inlllţimea de construcţie, "D m}, plasată pe puntea supe ri oară sau pe punţile
este distanţa măsurat1\. pe verticală la mijlocul suprastructurilor la o distanţă mai mare de 0,04 B.
navei, de la raţa superioară a chilei plate sau chiar faţă numai de unul din borduri. Rufurile
de la intersecţia supra[eţei interioare a Învelişu­ pot avea unul sau mai multe etaje.
lui exterior cu chila masivă pînă la inter sccţ ia Semitni1lfime a valului ,,,u" în m,
feţe i superioa re a traversei punţii superioare cu este jumătatea înălţimii unui val convenţional,
bordajul sau pină la intersecţ.ia prelungirii lor care se adoptă astfel:
(in cazul na vclor cu imbinarea rotundă a centurii u= 1,0 m pentru zona 1 de navigaţie
cu Iăcrimara). u=0,6 m pentru zona 2 de navigaţie
Pescaj, "ci", Im]. este di stanţa măsu­ u-=0,3 m pentru zona 3 de navigaţie
mtă pe verticală la mijlocul navei, de la faţa
superioară a chilei plate, sau de la intersecţia
1.2.3 Indicalii pentru dimensionarca. elcmen·
suprafeţei inferioare a învelişului exterior cu
telo r strnctnrale
chila masivă pină la linia de plutire de maximă
încărcătură. 1.2.3.1 Rotunjirea dimensiunilor eleme ntelor
structurale se fac in mod obişnuit în plus, Gro-
1.2.2 Definiţii simile tablelor acestor elemente se vor rotunji
astfel:
Distanţă inlercoslală, "a", [m] , este
- valorile pînă la 0,25 mm se ro-
distanţa dintre două coaste consecutive, măsu­
tunjesc în minus In mm intregi;
rată intre plnnele Ce le delimitează, iar pentru
osatura longitudinală noţiunea se asimilează ca - valorile între 0,26 mm şi 0,75 mm
distanţa dintre planele ce delimiteaz1'i două lon- se rotunjesc la 0,5 mm,
gitudinale consecutive. - valorile peste 0,75 mm se rolun-
jesc În plus la 1 mm,
Perpendiculare prova şi pupa sint n-
niile verticale in planul diametral al navei, care 1.2.3.2 Modulele de rezistenţă şi momentele
trec, prin capătul prova respectiv pupa, al lun- de inerţie ale osa.turii navei, determinate cu for-
gimii navei "L". mulele din prezenta parte a Regulilor, se referă
Secfium: maestrtl este secţiu ne a tran- la grinzi laminate ş i compuse împreună ClI fişia
versală prin navă, la mijlocul lungimii navei "L". de tablă adiţională.
Compartimenl maşini la pupa se con- Fl5ia adiţioDa.Iă. are următoarele di-
sideră atunCI cind mijlocul acestui compartiment mensiuni:
se găseşte la mai mult de 0,3 L de la secţiunea - grosimea egală cu grosimea tablei
maestrii. in secţiunea de calcul considerată;
Partea Il - Corp 51

- lăţimea ('gală cu 1/6 din deschi- sirii oţelului ca r bon cu lim ita de curgcre de 235
derea de calcul sau cu jumătatea distanţei dintre N/mm l care satisrace cerinţele părţii A-XlII
elementele cele mai apropiate, amplasate de am- "Materiale" din RN.R - M.
bele părţi ale elementului considerat şi anume Pentru toate elementele structurii cor-
aceea care va fi mai mică, dacă in text nu se pului este admisă utilizarea oţe l ulu i de categoria A.
specifică alUel.
1.4.2 · Cind structura corpului se execută
tn unele cazuri, cu acordul RN.R.,
din otelu l cu R' 11 > 235 N/mm l , modul ul de rezisten-
se poate adopta o altă lăţime pentru (işia de ţă al osaturii se poate reduce prin inmulţirea cu
tablă adiţi o nală.
~, iar grosi mea tablelor se poate reduce prin
1.2.3.3 Dimensiunile osaturii pentru care nu 11,"
fost calculate modulele de rezistenţă şi momen-
tele de i nerţie cu formulele din prezenta parte
inmulţirea cu V 235
RoN
in care:
a Regulilor se pot adopta folosind diagramele n~H este limita de curgere a oţelului
din Anexa 2. folosit. În N/mm l • Totuşi Rm nu va depăşi 0,7
din rezistenţa de rupere a oţelu l u i utilizat.
Valorile obţ inute în urma reducerii
1.3 SUPRAVEGHEREA nu \'or mai fi mici decit cele minime indicate
in diviziunile 2 ... 7 ale prezentelor Reguli.
1.3. 1 Principiile generale referitor la {'{ec-
luarea supravegherii t.ehnice de călre RN.R ,
.~int arătatein partea O "Reguli generale de su- 1.5 PR INCIPlI GENERALE PENTRU
praveghere" RN.R. - M şi partea 1 "Clasificare" CONSTRUCŢIA CORPULUI NAVEI
a prezentelor Reguli.
1.5.1 Genera li tă\i
1.:1.2 După
examinarea şi aprobarea docu-
mentaţiei tehnice, următ.oarelc părţi ale eor- 1.5.1. 1 Variaţia grosi mi lor. in1ilţimilor, 15-
plilui sint supuse supTD.vegherii RN.R in timpul ţimilor. sec ţiunilor şiformelor elementelor con-
('o n s trucţi ei: structive ale corpului va fi treptată.
1. secţiile de fund, bordaj şi punte (osa- 1.5.1 .2 Trecerea la o înălţime mai mică a
t lira şi Învelişul),
inimil or profilelor compuse şi laminate se va
face pc o lungime egalli cu de două ori diferenţa
f) secţiile pereţilor etanşi, inclusiv pereţii dintre Înăl\imile inimilor. Se va asigura o lre~
tancurilor de marfă şi combustibil, cere linli intre platbenzi de Iăţimi diferite.
.:1 posln mentele m ..şini lor principale. elil- 1.5.1.:1 Diferen\a dinlre grosi mile adiaccnte
tliil'ilor. maşinilOi auxiliare şi mecanismelor care nu va depăşi 30% din grosimea tablei celei mai
:,i ul supuse supraveg herii RN.R. groase sau 3 mm şi anume valoarea mai mică.
La diferenţ e mai mari, muchia tablei celei mai
..-'i ramele gurilor de magazie, tam- groase se va teşi. Teşirea se \'a executa pe o lun-
buchi urile sn u alte construcţii similare ale di- gime de cel putin egală cu 5 ori diferenţa grosi-
\crsclor deschideri din puntea principal1\.. milor tablelol' 5au in conformitate cu standardul
.G etrava, etamboul şi cavaleţii arbori~
recunoscut de RN.R.
Inr portelice, 1.5.1 ." Elementele osaturii se vor dispune de
regulă in acelnşi plan, a!'itf('l incit să formeze
.Ii sect iile supra st ructurilor ce partic ipă
cadre (de exemplu curcnt~mon tant întărit ­
In r(' ~ ; ste nţa generală a navei. carlingă, longitudinală de punte - montant _
1.:1..1* tn timpul execuţiei corpului, părţile longitudinală de fund , traversă - coastă - \'3-
,1 ('I"lnC'ntele de construcţie menţionate la 1.3.2. rangă etc.).
Ufll1C'OlZ5. a fi supuse supravegherii in ceea ce 1.5.1.;'; tmbillaren elementelor de construc\ie
)l rln·şte indeplinirea prescripţiilor prevăzute in care participă la rezistenţa genera!1i a navei se
1,"rtc<l A-XIII "Materiale" şi partea A-XIV" Su- fa ce cap la cap.
d uru ~ din RN.R - M, verifici.ndu-st" in aee-
,,,,1 timp şi dacă corespund documentaţiei a\'i- 1.5.1.(; Elementele structurale care se leagă
de ambele părţi ale unui perete trebuie să se gă­
," 11' HH'ol ionate la partea 1 .. Clasificarea~ a pre-
sească in acelaşi plan. Cin d apar abateri, se nd-
M;, nlt'! or !\C'guli.
mit cu condiţia ca decalarea să nu depăşească
jumătatea grosi mii elementului reI mai gros.

I.~ MATERIALE 1.5.2 Fixnrea la rea'l.cme a ner vurilor de


rigidizare ş i a osalnrii d mple
1.4.1 Cerinţele enu n ţate
În prezentele Re-
. 1111 . rdrritoare la dimensiun ile elementelor slruc- 1.5.2.1 In cazul în care un clemen t de osa-
t \t rllir ulc corpului, sint valabile in cazul folo- tură se terminăla un perete sau pe inima unl'i

.'
52 Partea II - Corp

osaturi lotărite , se V3 dispune un guseu tind va fi cel puţin egală cu de 2 ori Inălţimea celui
osatura respectivă este supusă la încovoiere, mai mic element de osatură ce se îmbină dacă
iar cind este supusă numai la faffccare, se va In prezenta parte a Regu1îlor se nu specifică
suda pe contur. altfel;
1.5.2.2 In cazul in care osatura simplă lre- .2 grosimea guseelor va fi egală cu
ce prin inima osaturii, considerate rcazem, :lcea- grosimea celui mai subţire element de osatură
sta se va suda de inima osalurii Intărite direct care se îmbină, dar cel puţin egală cu 2,5% din
sau prin intermediul plăcuţelor. guseelor sau lungimea de lucru pentru guseele si mple şi 2%
nervurilor (vezi [ig. 1.5.2.2.). din lungimea de lucru pentru guseele flanşate;
.3 guseul a cărei lungime de lucru este
mai mare de -15 s (s - grosimea guseului) va
fi flanşat pe marginea liberă. Lăţimea flanşei
va fi de 10 ... 15 s. Se admite ca flanşa guseului
să fie liberă la capete (vezi fig. 1.5.4.3). Muchia.
de la capătul guseului va fi de 2 ... 3 s.

S·~(·"'dSI-Sz
s· 5:? c·,ndS:! ... ~
Fig. 1.5.2.2.

Execuţia trecerilor, guseelor şi cusă­


turilar de sudură trebuie să corespundă stan-
dardelor sau normelor recunoscute de R.N.R. h . h 1 tjfld~ <:~
1, ~l""'2 (md~c:hl
1.5.2.3 Capetele libere ale osaturii simple se
vor teşi sub un unghi de 30 grade (vezi fig. 1.6.8.1-1) Fig. 1.5.4.3.

1.5.3 Extremit!\ţile osatnrii IOlluitudinale 1.5.5 Exeeusia şi Imbinarea osatoriii


tnt3rite
1.5.3.1 Extremităţile
osalurii longitudinale În-
tă.rite a fundului, bordajului şi pun ţii (carJingi, 1.5.5.1 Marginea liberă a inimii va fi pre-
stringheri, curenţi etc). trebuie astfel executate văzută cu platbandă sudaU sau f1anşă. Grosimea
incit înălţimea să se reducă treptat pe o lungime platbenzii va fi cel puţin egală cu grosimea ini-
egală cu 1,5 ori înălţimea lor şi să se fixeze de mii, iar lăţimea va fi de 20 ... 30 de grosi mi. Lă­
osatura transversal1L ţimea flanşei va fi de 10 ... 15 grosi mi.
tn cazul terminării osaturii longi- 1.5.5.2 Dimensiunile osaturii intărite, mo-
tudinale întărite in dreptul unui perete trans- dulele de rezistenţă şi momentele de inerţie care
versal, pe partea cealaltă a peretelui se ....a con- se stabilesc conform prezentelor Reguli, pot fi
tinua prin gusee pe cel puţin o distanţă inter- calculate cu ajutorul nOil'ogramelor din anexa.
costală. nr.2 ş i in plus:
1.5.3.2 tn planul unei secţiuni transvcrsale - înălţimea inimii "Ii" va li de cel
a corpului se pot termina cel mult o treime din puţin 1/30 din deschiderea ei;
numărul total allongitudinalelor de fund şi punte.
- grosimea inimii ,,$" va fi ce l
Trecerea de la sistemul de osatură
longitudinal la sistemul transversal se va face
treptat pe cel puţin trei di!;unţe intercostale.
putin
. (~+
100 2)' (mm].
Se recomandă ca grosimea inimii sii
1.5.3.3 Extremităţile osaturii longitudinale se
nu depăşească grosimea tablei invelişului pe
vor amplasa dincolo de zonele cu deschideri mari care il susţine .
sa u de zonele cu concentrări de tensiuni.
1.5.5.3 Inimile osaturii Întărite ('are au o
1.5.4 Dimensiunile {luscelor grosime mai mică deCÎt aceea prevăzută in 1.5.5.2
precum şi inimile cu o inl,lţime mai mare de
Guseele care îmbină osatu ra simplă (coaste- 500 mm sau slăbite pr,n decupări vor fi Intărite
tra ....erse, l ongitudinale-montaţi etc.) vor avea cu nervuri de rigidizare verticale sau orizontale.
următoarele dimensiuni:
Pi:.~: Lăţimea llcrvuriJor de rigidizare ver-
.1 lungimea de lucru a guseului, deter- ticale va fi cel puţin egală cu 1/ 10 din înălţimea
minată de lungimea imbinării guseu lui cu osatura, inimii.
Portea II - Corp 53
-
l\Iomentul de inerţie al nervurilor de 1.5,6,4· Tn inimile carlingilor laterale, supo r-
rigidizare orizontale cu [işia de tablă adiţională ţilor laterali ş i varn ngelor cu inimă neetanşe,
\"a fi cel puţin egal cu: se pot practica găuri de uşurare sau de trecere,
fără compensarea secţiuni i dacă:
(1.5.5.3) - î n ălţimea decupării est.e de cel
in care: mult 0,5 ori în ălţimea elementului iar axa decu-
r- suprafaţa secţiunii trans\"ersale a pării este dispusă la mijlocul înălţimii elementu-
lui,
ncrvurii de rigidizare, fără fişia adiţională, [cml];
tj - grosimea inimii osaturii intări - - lăţimea decupării este de cel mult
două ori inălţimea ei,
te, fcm};
1,,- lungimea nervurii de rigiditare, - distanţa dintre două decupări nu
este mai mică decit 11lţimea celei mai mici decu-
[em]. pări,
Nervurile de rigiditare se pot executa - colţurile decupărilor sint rotun-
din platbenzi, dacă valoarea raportului dintre ji te corespunzător.
lăţimea şi grosimea sa nu depăşeşte 10. In orice
caz, ll'iţ i mea nervurii va fi de cel puţin 50 mm, 1.5,6.5 Nu se admite practicarea decupări­
iar grosimea cel puţin 0,8 din grosimea inimii lor in inimile osaturilor sub guseele de hnbinare
osaturii intarite. şi nici in apropierea reazemelor.
Nervurile de rigidizare verticale se Decupările se vor dispune la o dis-
vOr extinde pină la platbanda osaturii şi se vor tanţă de cel puţin jumUate din Înălţimea elemen-
suda de aceasta. tului de la capătul guseului.
1.;;.5.>'0 Extinderea şi suda rea la capete a Distanţa dintre marginile tuturor de-
[lanşelor sau platbenz,ilor osaturii Întărite nu cupărilor practicate in inimile varangelor ş i ale
este necesară dacă elementele se considera simplu osaturii Întărite şi marginile decupădlor prin
rezemate. Extremitatea flanşei sau a platbentii care trece osatura simplă nu \"a fi mai mică decit
se va afla la de două ori grosimea flanşei sau înălţimca acestor profile.

platbenzii faţă de capătul elementului pe care 1,5.6.6· Decupările de scurgere din osatură
îl rigidizeaz,ă. vor a\"ea Înălţimea 1/5 din înălţimea profilului,
Dacă osatura se consideră Încastrată dar cel mult 75 mm iar lungimea egală cu de 15
12 capăt, atunci platbanda sau flanşa se va suda ori grosimea invelişului. dar ce l mult 150 mm,
pe toată lăţimea ei de platbanda sau flanşa ele- cu asigurarea modulului de rezistenţă necesar in
mentului cu care se imbină. Platbenz,ile sau flan- secţiunea respecti\"â.
şele elementelor osaturii incastrate la capete,
la extremităţi nu se vor suda de tablele inveli-
şului, ci se vor termina la o distanţă de înveliş
egală cu de două ori grosimea lor şi se vor teşi loG I"BINĂRI SUDATE
sub un unghi de aproximativ 30 de grade.
1.5.5,5 Inimil e elementelor imbinate sub un 1.6,1 Cordoanc!e de sudură se vor dispune
unghi mai mic de 135 grade se vor rigidiza in in porţiunile mai puţin solicitate .ale construc-
ţ.iei şi la o distanţă cit mai mare posibilă de locu-
locul schimbării direcţiei , pentru preintîmpinarea
pierderii stabilităţii, cu două gusee extinse pină rile in care elementele structurale suferă o varia-
ţie bruscă. de secţiune, de decupări, flanşe etc.
la jumătatea înălţimii inimii, care să Impartii
in două unghiul de înclinare. Cind unghiul este 1.6.2· Se va e .... ita:
de 90 grade se admite inlocuirea guseelor cu o densitatc mare a cordoanelor
prdungirea platbenz,ii unui element (vezi fig. de sudură,
2.3.6).
intret ă icrea cOrdoallelcr de sudură
in unghiuri ascu~ite.
l,ri,C Deenpări
apropierea sudurilor paralele cap
Ui ,G.t Toate decupările din osatura 10n- la cap,
g-iludinală se. recomandă a fi dispuse cu lalura apropierea sudurilor de colţ de
lUare în lungul navei. cele cap la cap.
l.[i.t;.2 Toate decupările dreptunghiul are din Distan\a dintre cordoanele de sudură
osal ură se vor rotunji la colţuri cu o rază de cel paralele nu va fi mai mică de:
putin 0, 1 din lăţim ea decupării. - 200 mm intre cusăturile de su-
Ui.'i.3· Decupările (dacă sint mai multe) din dură cap la cap,
tll"c1iş se vor dispune pe cit posibil pe o paralelă 75 mm intre cordoanele de sudură
lu plronul diametral, evitindu-se amplasarea mai cap la cap şi cordouneJe de sudură de colţ,
lIIultor decupări intr-o singură secţiune trans- - 50 mm intre cusăturiie de sud ură
\l'r."aI5. Elementele intrerupte de decupăd in cap la cap şi cusăturile de sudură de colţ para'ele
I I"c'liş se \"or compensa corespunzător. pe o lungime de cel mult 2 m.
54 Partea Il - Corp

Unghiul de intrelăiere a două Îm- a= 2':r;s ~,


bină ri
cap la cap nu va fi mai mic de 60 de grade. Imml; (1.6.7.2- 1)
1
Cusălura cap la cap a inimii unui - pe ntru cusături bilaterale
prom compus se va dispune la o dist::anţă de
I
cel puţin 150 mm de la cusăturn cap la cap a a -= a.s - , [mml· (1.6.7.2 ·2)
platbenzi j profilului , precum şi dt' la cusăI ura 1
de montaj a in\'c li şulu i. Pentru profilele cu inăl­ in care:
timea mai mare de 150 rom se admite ca imbi-
narea inimii să fie in acelaşi pla n cu imbinarea Ct. - coeficient dc rez i stenţă a cusă-
i n\'cli ş ului.
turii sudate conform tabel ului 1.6.7.2; in zona
lancurilor de marfă la na\'cle cisternă valoarea lui
1.6.3 Se va evita dispunerea cordoanelor Ct. se \'a mări cu 0.05 fată de valorile din tabelul
de sudură in zona locurilor prelucrate la rece cu 1.6.7.2 ;
o rază interioară mai mică de 3 grosimi. Cind s - cea mai mică grosime a elementului
aceste îmbină ri nu pot fi evitate. distanţa dintre re se îmbină, (mm);
cordoanelc de sudură şi marginea acestor locuri
\'0. fi mai ma re de 3 grosi mi. tn aceste cazuri t pulsul cusliturii discontinue, lmml:
sudura face obiectul \\!lci examinări s peciale din 1 - lunginH'a cusăturii discontillue,
partea RN,R. [ mml·
I.G.I, Tn cazul intersectării cordoanclor dc rn cazul su d urii continue, in formulele 1.6.7.2-1
sudură din interiorul construcţiei. una din cilsă­
tud se \'a intrerupe prin practicarea une i decu- şi 1.6.7.2-2 se adoptă .!.=l
1
păr i in inima prof ilului. CuslituriJe pot fi exe-
cutate şi contimlU ca urmare a unei pre lu crări Grosi mea cusălurilor sudate de col~
plane a locu lui de intersecţie şi o sudură bine va li cel puţin:
pătrun să, cu excepţia cu .. ăturiior de la asambla-
- in cazul sud urii semiaulomate sau
rea corpului pe cală, automate, pentru primul strat 04" 1,4 a, în care:
I,G.5
a - înălţimea triunghiului isoscel in
!.lUi C usă mril e suda te cap la eup secţiunea cordon ului (fig. 1.6.7,2).
Felul şi
calitatea cordoanelor de sudură ale Îmbi- Relatia dinlre caleta cordon ului de
nărilor cap la cap depi nd de metodele de sudură
sudură şi
inălţimea triunghiului isoscel inscris
şi de grosimea tablelor Sau profilelor ce se îmbi-
in secţiunea cordon ului (yezi fig. 1.6.7.2) trebuie
nă ("ezi partea A-X I V .. Sudarea" a RNR-M),
adoptată egală cu 1( = 1,.10 sau a-O,7 l\.

1.6.7 Cusll turi lc sudate de colt Tn cazul inlocuirii sud urii manuale cu
sudură semiautomată şi automată, grosimea sau
1.6.7. 1 Cusălurile sudate de colt de la corpul
na\'elor se ('xecută continui sau di scontinui, catda (funcţie de parametrul adoptat ca bază de
calcul) pot fi micşoratc, dar nu cu mai mult de
1.6.7.2 Grosimea de calcul a cusături lor su- 30% pentru c\lsălurile dintr-o singură trecere.
date de colţ, pentru sudura manuală şi semiau- Pentru cusături le fo r mate din mai multe treceri
tomală să {ie cel puţin: reducerea face obiectul unui examinări speciale
- pentru cusături unilaterala di n par tea RN.R

T,bt!lu l I .G. 7 . ~

",,,1;
t lrntul dr
fe7.istcnţă
I Se l,..onll.' cus,llUl rl
wjJatl'rall
-------
Nr. erI. DCl1umlrc3. Imblnărll ni bU!\ter3.\:\ In ;iltz3.(i
cus ăturii , contlnuil ,1 111 b.a, cuntlJlu.\ disl'onU-
nur,
I sudatc, Il 1 _ _ _
,
- - --- --- , \
I 1

1- E tra\'ll şi
2

ellunbou l, eu\'ult' llI lI!n lor por i ellcl', eh!l3. m p.sh'ă


3 4 7

1 I
Părţile compur.l'nle Intre cle şi ('" ''l"c1işul 0,'\ x
I 1.1

2. Qslltura fund ulu i


I 2.1 Inimile suporţilor ~i "ljrangl'lot cu Invcl işu l I'X!I't10T. ln\'cli-

I 2.2
."1 dublului f:.lnd şi cu plnlbcnzHe lor $up('riup.re

Inimile lupor\llor şi varnngclor cu tnvl'lJşul cxterior şi plat·


O,:!O X X

bcnzile lor In tona post a.lllCll t dor mo!o!lrtlor cu arderc

I internă 0,30 X
Partea II - Corp

,
Tabelul 1.".7.2 (contiouan)
55 l
1
I 2
I 3 I I 5
I 6
I 7

2.3 Vnrangde cu 5upor\H


I
0,35 X
2A
2.5
Inimile varangdor cu tabla IIllrncl
Varangelc c.lan.,e la. apă , 1 ~tro l cu In velişu l cxt~rlor ~ i
0,..10
I X
I
In"cllşul dublului fund 0,35
2.G f4arUngile ,i supo rţi! cu ~rctii O,~O I X
x II
2.7 Varangele IoChe lct CII ln\"eli~u l exterior şi ln"cU'lll dllb lulul
fund 0,15 x x X x
2.8 Longltudi nal cle CII lnvelişu l exterior şi cu ln" cllşll l dllblul ul
fund 0,15 X x X X
2.' Invelişul dub lului tund cu 1I1\"clişul exierlor .. \ cu dublul
bordaj . 0,40 X
3 Osatura borduJulul
3.1 Inimile cOMtelOr InUrite şi ale strlngherilor cu hl\"dişul
exterior şi platben7.i1e lor 0,20 X X
3.2 Coastfle IntMile ,1 st rlngherii Intre ci şi cu p~rctli 0,4.0 X
3.' COllste!e cu lnveli,ul exterior şi cu platbcnzjJe lor In fona
0,2 L de la pcrptondlcular!l prova şi de :l$em("nea In tancu~
rUe de balut ,i combu~tibil ti In compartimentul ma~inl 0.20 X X
3A Idem In celelalte zone 0,15 X x X X
3.5 Longitudinalcle bordajullli cu lnvelişul ext erio r 0,15 X X X X
·1 Osa tura I'UJlIIi
' .1 Travcrsele InUrlte ,1 curl'"llţll cu lrl\'eli,ul punţI! şi plat.
benzile lor 0.20 X X
'.2 Tra\'erule Int.itlte cu hlYellşul bordajulul şi cu curenţII 0.·10 X
' .3 Curentil cu pereţii
0,'1.0 X
4A Sl'"mltrR"erselc CII Invdilrul pun l ll, InveUşul bordajului ş.i
cu platbt'nzilc lor
O.:1!l X
'.5 Tra\'crsele şi lonsitudinalele cu II1"di,ul punl]] 0,15 X X X X
'.6 Traversele ,Ilongitudinalele cu In\"Cl~ul pl!nţll la navele Catc
transportă mărfuri pc punte şi gabare
4.7 Ramele gllrilor' de magazie ~ i 50clutile gurllor de venlilaţie.
0.20 x x·
cu plllrtca
,1.8 0.:15 X
Pontl!li c u puntea şi dublul fund, guseele pontiUJor cu pon.
Ulii, puntea, dubllli fund ~I alte elemente 0,·10
5 Pn~ 11 X

5.1 O$ltura Inilirltri "erticală şi orizontală eu In"eU,uI per\:-

5.2
\lIor şi cu plat benzile lot
Idern Intre ele şi cu platbenzlle osaturilor fundlllul, borda.
julul ş i pun ţI!
0.::0 X X I
O,:.! x
5.3 Montanlii ,1 ner"urile orizontale cu lllvelişul şi cu platben.
zile lor
O, l a X X X X
5.' Peretii picurilor şi ai tancurilor de apl şi comllustlbil cu
Inveli~ul exterior t i puntl'"R
0.·19 X
5.5 Ceilalti pl'"tell etan,1 cu Invelişul exterior $IU CU InveUşul
dublului fund şi CII puntea
0.35 X
5.6 Peretii longitud inali CII peretii tranS\'ersali
0,'10 X
r, l'u DII, plutforme şi s uprastruetu rl
6.1 Tnbla IAcrlmat.:1 a punţli de calcul cu Inveli.şul exterior 0.5 X
6.2 Tabla l:\crimară a celorlalte pIInII şi platforme eu ln"e.
Ilşul exterior
O,~O X
6.3 Peretii suprastruetur!lor eu pllutca 0,40 X
7 Postnmeule
7.1 Inhnlll'", bmcbetll ti gusecle postamentelo, de sub motoarele
cu ardere Internl1ntre ele, ("u In"('!i,ul exterior, tnvelişul
dublului fund şi cu platJxonziie lor
0,40 X
7.2 Inimile grinzllor celorlalte postarnente de sub maşln ! şi căi.
dilrl CII tn"elişul dublului fund şi cu plathcnzile lor 0,:0 X
7_3 Srac.heţii fi gUMele post::m(nte!or de sub maşini şi clildări
cu grinzile
0,40 X
7.4 Idem cu plalbenzlle lor
0,::0 X
7.5 Tiilpile pOslamcntdor cu inimile. brach<,ţli şi guscele

I
O,W X

. ) ClI excepţia trnllspor tlllui tr allerf lor ~atl tt/m lcii mobl!~ Pc rell.
..,
56 Partea II - Corp

o 0;=0,.1 pe o lungime egală cu de două ori În ăl­


ţimea profilului (vezi 1.6.8.1 - 1).
1.6.8.2 Marginile decupărilor din inimile 0-
salurii sudate discontinuu se su dează continuu
pe ambele părţi pe o lungime egală cu lungimea
sud urii discontinue adoptate ş i acelaşi calibru
(vezj fig. 1.6.8.1-2) .

•1 'r1- - - -....,-
~\g s-,---l-y~~I
Fig. 1.6.8.1

1.6.8.3 Guseele se vor suda eu cusătură bi·


laterală co ntin uă cu coeficientu l de rez i stenţă
0; - 0.4.
Fig. 1.6.7.2
1.6.8 . ~ In porţiunile osaturi i unde sînt insta-
I.G.7.3 Cus3.turile de colţ unil!l.lerale intre- late gusee, cordoa oele de sudură dintre inimi,
rupte sin t. permise pentru grosi mi de pinA la platbcnzi ş i fişii adiţionale vor avea aceelaşi
5 rom ale elementelor ce se Îmbină. dimensiuni cu ale cordonului de s udură dinlre
guse u şi osatură.
1.6.7.4 Lungimea cusălurii de colţ discon-
tinuc t trebuie să (ie cel puţin 50 rom, Pasul 1.6.9 tmbinări s ud,ate prbt suprapunere
sudurilOT nu V3 depăşi 150 rom, Grosimea cusă­
turii de colţ discontinuc trebuie sli fi e ma xim 1.6.9.1 La corpul navelor m e nţionate la 1.1.1
O,G din grosimea tablei (pînă la grosimea de 6 rom se permit Imbinări sudate prin suprapunere, cu
0.7 din grosimea tablei). excepţia:
- elementele constructh-e ale tan-
1.6.7.5 La sudarea osalurii navelor ciste rnă curilor structurale destinate transportului sa u
sint permise numai cusăt u r i bilaterale continue păstrării li chidelor periculoase sau gazelor;
sau cusături in pieptene.
- planşeele de fund, bord şi punţe
1.6 .i .6 La imbinările de colţ supuse la şocuri din zona compartimentului maşini;
şi sarcini alternat iyc (postamente!e motoarelor - construcţia corpului din zona mo-
cu co mbustie internă etc.) dacă grosi mea ele- toarelor dc propulsie;
menlelor ce se îmbină este mai mare de 8 rom structura fundului din 1.0na elicelor;
se va prevedea teşirea uni sa u bilate ra lă a mar-
ginilor. i ar cusăturiie vor avea pătrundere com- structura pupa in zona ajutajclor
plet1\. (vezi fi g. 1.6.7.6). ori entabile;
structura corpului in zona motoa-
relor (agregatelor) auxiliare, la navele nepro-
pulsate;
- structura corpului de sub echipa-
mentele tehnologice, la na \'cle tehnice;
- elemenlele structurii În tăr i te, lUai
puţin acele elemente preyăzute la 2.3.3, 2.13 şi
5.2.1;
- eleme ntele longitudi nale Înt ărite ş i
pereţii longitudinali din zona tampoanelor im-
pingâtoarelor şi navelor impinse;
- zonele supuse la sarcini concen-
trate importante ;
- elementele constructÎYe ale cor-
Fig. 1.6.7.6 pul ui supuse la sarcini mari (la limita soli citărilo r
admisibile) ş i de asemenea dacă În exploata re pot
I ,G.1I Suda rea IDIOr detalii apare suprasarcini.
l.Ii.II.1 Inimile si platbcnzile osaturii libere 1.6.9.2 Dispunerea imbinăril o r sudate prin
In capete se vor suda la extre mităţi cu cusălură suprapunere \'a respecta cerintele de la 1. 6. 1 şi
h i l n l f'rală con tinuă , cu coeficientul de rezistenţă 1.6.2.
....,
Partea Il - Corp 57

1.6.9. :1 Lăţimea suprapunerii clementf'lor im- Se permite imbinarea prin suprapu-


binate prin suprapunere va li cel putin: nere a lablelor in\'elişului. fără placă. in acest
b= 1,5s+20, [mm] (1.6.9.3-1) caz cordonul de sudur~ exterior transversal t re-
buic sl!. fie amplasa t in pupa.
t n care:
s= grosimca cea mai mică a elemen- 1.6.3.6 P laca menţionată la 1.6.9.5, la imbi-
telor care se îmbină, JmmJ.
nările t rans"ersale alc invclişulu i , se va suda de
t n cazul t ablelor cu grosi mi intre
3 ... 6 mm, l ăţimea suprapunerii \'a fi cel puţin: tabla peretilor lransversali sau cadrelor; la imbi-

b =ţ± l. ~ mm]
iar pentru tablele cu grosi mi între 3 .. ..1 mm se
admite sudură u n ilaterală.
1.. &.9. 4 Cusă tu rile de colţ ale imbinărilor prin
suprapunere t rebuie executa t e continuu şi in-
chise pe contur. Coeficientul dc rez i stenţă al
cusliturii se va adopta OA.
1.&.9.5 t mbinările prin suprapunere transver-
sa le şi longitudinale ale in\'elişului exterior, du-
b lului fund şi dublului bord trebuie realizat pe
placă, avind grosimea egală cu cea mai groasă
dintre tablele ce se imbi nl!. şi amplasată spre Fig. 1.6.9.5
i nterior.
Marginile t ablelor i nvel i şulu i trebuie nările longiludi nale de labla dublului fund, stri n -

să fie amplasate, pe cit posibi l, pe o linie ~ vezi gherilor de borda j sau platformclor. t n lipsa aces-
fig. 1. 6.9.5. Dista n ţa dintre margini le tablelor va tOI- ele men te constructi"e se permite folos irea
fi min im 3~1 ' in care SI - grosimea ce amai marI! profilelor lami nate ale osaturii transversale sau
a elementelor se imbinl!.. longiludinale în locul pll!.cii ~ vezi fig. 1. 6.9.G.

in velis
Iacă

rofÎI robIa
sa u cadr utul

Fig. 1.6.9.6

tabla
osatura Imbinarea inimii osaturii intărite sau tablei pe-
il1veti~u l ui intdrihi retelui cu placa invelif)ului cxterior sau dublu
bordajului trebuie amplasată întrc cele două
~ cordoane de sudură.
e
1.6.9.7 Imbinarea prin suprapunere a tab-
.~ ~ lelor cu cornierul de gurnă face obiectul un!:?i
- t- -- t--- -- - - examinări speciale din partea RNR.

1.6.9.8 Imbinărilc cap la cap de montaj ale

- inimilor şi platbenzilor osaturH întărite tre-


buie decalate faţă de imbinârile prin supra-
p u nere ale invelişurilor cu cel puţin 150 mm,
n g. 1.6.B.8 vezi fig. 1.6.9.8.
58 Partea II - Corp

2 DIMENSIUNILE STRUCTURILOR

2. 1 CHILA, ETRAVA, ETAMBOUL Ş I 2. 1.'.2 Etra\'ele cu altă secţiune plină (de


CAVALEŢI! ARBORILOR PORT exemplu, circulară etc.) şi etravele turnate tre·
ELICE buie să aibă o rezistenţă echivalentă cu aceea a
etravei de secţiune dreptunghiulară. E t rava lur·
2.1.1 Cbila ma sivă nată trebu ie să aibă o secţiune simplă şi raze de
turnare cit mai mari posibile.
Dimensiunile chil ei masive de sec·
tiune dreplunghiulară a navelo, autopropulsate Imbinarea etravei cu chila trebuie să
vor fi cel puţin egale cu acelea calculate cu: se găsească cu cel puţin 300 mm in pupa incepu·
tul ui curburii elravei.
- înălţimea: 1=1.25L+75, [mm};
_ IlI.ţimea : b- O,40L+ 10, [mm] (2.1.1)
2.1.3 E trnm din. labl:\ sau din corni er
Secţiunea chilei masive poate fi re·
dusă astfel: 2.1.3. 1' Grosimea tablei sau a aripii cornieru·
- cu 10% la navete nepropulsatei lui va fi cel puţin egală cu:
- cu 20% la navele de pasageri,
tehnice şi la cele conform 1.1..1. s- I,25v'L+2(' 10), [mm] (2.1.3.1)
in care:
2.1.2 E lraYa v - viteza de exploatare a navei, in
k rn/h, dar cel puţin 11 km/h. La navele st aţio­
2.1.2.1 * E trava mas i vă nare. expresia:

Dimensiunile etravei masive cu sec- 2('-10) - 0


ţiunea dreptunghiulară, la navele autopropulsatc.
Grosimea poate fi redusă cu 15%
vor fi cel puţin egale cu acelea calculate cu: pent ru următoarele tipuri:
în ă l ţimea: l- L+70. [mm};
n ave de pasageri:
- I ăţ;m,., b-004O L+ 10, [mmJ. (2.1. 2. 1)
n ave tehnice;
La na"\'ele nepropulsale, aria secţiu­
nii poate fi redusă cu 10%. nave conform 1.1A.

SECTIUNEA A-A

t
=:±:::Ţ:==;::e!-.
._,_

FiII'. 2.1 .3
Partea Il - Corp 59

2.1.3.2 . Lă~imea a r ipii ( orn ie rului \ 'U fi cel tn cazul În care pintenul elam boului
puţin egală cu de 9 ori grosimea determinată se [o l oseşte şi
pentru susţi n erea cirmei, înăl ţi mea
conform 2.1.3.1. secţiunii se va mări cu 10%.
Ta bla etravei se va exti nde În pupa 2.1.(; Cînd etamboul este o co nstr ucţie s u-
faţă de linia terminării rotunjirii cu cel puţin dată , modulul s1'iu de rezistenţă în raport c u
100 mm (vezi fig. 2.1.3). axa longitudi nalA "a fi cel puţin ega l cu 1,5 ori
Secţiu n ea elmvei va fi aceeaşi pînă modulul de rezistenţă al u nui etam bou masiv de
la plutirea de maximă încărcătură, după care secţiu n e dreptunghiulară, determinată coniorm
poate fi redusă t reptat. 2.1.5.1 sau 2.1.5.2.
2.1.3.3 Etrava se va in tări din 500 În 500 mm tn ii. lţim ea de calcul l' a secţjunii
cu brach eţi care vor d e păş i margint.a ei c u cel unui et a mbu sudat nu va depăşi 1,7 din inălţi.
puţin 75 mm, extinzindu·se pe cît posibil, pină mea etam boului masiv. Grosimea tablel or va
la prima cOas tă . Grosimea bra cheţ il o r etravei va fi c('"\ puţin egală c u 25% din lăţimea etam boului
fi cel puţin 0,7 din grosimea acesteia. masiv determinat1'i con form 2.1.5.1.
2. 1. 4 Etrava din tablă sau din cornier .... a Etamboul turnat trebuie s ă aibă o
depăşi cu cel puţin 300 mm racordarea sa cu rezistenţă echivalentă c u a etamboului masiv de
linia de bază (vezi fig. 2.1.3). secţiune dreptunghiul ară, determinat conform
Se recomandă ca in planul diametral. 2.1.5 .
etrava s1'i fi e tntărită cu o pl atba nd ă de grosime 2. 1.7 Etamboul trebuie prins de peretele
egală cu gr osimea tablei acesteia. transversal cel mai apropiat sau de o vara n gă
cu inimă în groşată, legată cu traversa întărită
2. 1.5 Eto.mboul prin pontili sali o construcţie echiva lentă. Gro-
simea peretelui sau inimii varangei trebuie să
2. 1.5.1 Eto.m boul lla\"C~ l o r eu o elice fie egală cu 20% din l ăţimea etamboului masiv.
Dimensiunile
etam boului masÎ\' cu Varanga va fi r i gid i7.ată la partea
secţiunea dreptunghiulară vor [j cel puţin egale superioară cu o flanşă sau platban d ă co nform
cu acelea calculate cu: 1.5.5. 1. Inima vara ngei poate avea decllpări
în ălţimea: 1- 1,25L+ 85, (mm); pentru acces in interi orul picu lui.
l1'iţimea: b=(0,.10L+ I O).
2.1.8 I':\rlile eomponente ale etamboullli
'(I +.-!:..),
8SJ
[mm]. (2.1.5. 1-1 )
2.1.8.1 Grosimea butucului etam boului, În
tn cazul in care pintenul e tamboului formă OD aIă, trebuie sA fie cel puţin egală cu
nu foloseşte pentru susţinerea cirmei ci numai GO% din grosimea etamboului , dar nu mai mică
pentru protecţia eli cei, se admite reducerea Jă· de 35% din diametrul arborelui portelice.
ţimii pină la următoarea va loare:
2.1.8.2 Etamboul cirm ei trebuie să aib ă ace·
b- (0,40L +IO) (1 +.-!:..),
1324
[mm] (2.1.5.2-1) l eaşi dimensiun i ca ş i etamhoul elicei. determi·
nat conform 2. 1.5 Sali 2.I.G.
in care P este puterea n om inală a maşini l o r
principale, [kW]. 2.l.n.3 Dim ell!;Îu nile călcîiului masiv de sec-
ţiun e dreptung hiular!i, care se r veşte pentru sus·
ţincrea cÎrmeÎ. \"or (j cel puţin egale cu ace lea
calcu!~te cu:
- înălţime;: 1- 1.65L+75, [mm);
- lăţimea : b= O,70L+18, [mm}. (2. 1.8.3)
2.1.8.'" Dacă nava nu arc etam bou al cirmei
modulul de rezi ste n ţă al secţ iunii transversa le
a călcîi ului faţă de axa verticală va fi cel puţin
egal cu acela calculat cu:
W -O,75AII ' I. [cm l ] (2.1.8.4)
n care:
Fig. 2.1.5 A - aria penei cirmei, [m']:
- viteza maximă a navei, [km /hJ;
:!.l .5.2 Etamhoul na\'elor cu Ilouă elice şi
- d i sta nţa dintre axa cirmei ş i sec·
al nu \·clor nepropulsalc ţi unea transversală considerată, [m].
D imensiunile etamboului masi v cu sec· Trecerea de la călcîi la etambou trebuie
ţ i unedreptunghiularA f1irA cîrmă in i nterior vor să fie lin ă. Cind că lciîul etam boului nu serveşte
fi egale Cu dime nsiunile chilei masive de la na- la susţinerea cir mei. ci numai la protecţi a elice i,
vele nepropulsate. el trebuie să aibă dimensiunile chilei masive.
60 Partea II - Corp

Cind călc îiul etam boului are o altă oavelor destinate pentru transportul minereuri-
secţiune decit dreptunghiulară masivă, atunci l or sa u mărfurilor grele.
secţi unea adoptată t rebuie să aibă modulul de rn celelalte cazuri, varangele cu inimă
rezistenţă raţă de axa orizontală şi vertical ă egal se vor amplasa cel puţin din patru în patru coaste.
cu acela al secţ iun ii dreptunghiulare masive. rntre varangele cu inimă , se vor pre-
2.1.9 Etamboul trebuie să sc imbine cu "" edea la liecare coastă vara nge simpl e.
chil a masivA printr-o sudură in x. Cind se folo- 2.2.1.2 tn cazu l sistemului longitudinal de
seşte chila plată , etambolll, la partea inferioară. osatură a fundului , varangele cu inimă se vor
se va p relungi spre pro"a pe cel puţin două dis- amplasa cel puţin di n patru in patru coaste .
tanţe intercostale.
Distanţa dintre varangele cu i nimă
sau dintre \'ara ngele cu inimă şi pereţii trans-
2.1.10 Cnvaleţi versali nu va depăşi 2..1 m.
2.1.10.1 Cav.:lleţii pot avea unul sau două 2.2.1.3 Dacă osatura fun dului este constituită
braţe. Cind sîn t prevăzute două braţe. unghiul din longiludinale InUirile (profil T compus),
dintre ele va fi pe cit posibil de 90°. amplasarea vara ngelor cu ini mIi. nu este obliga-
2.1.10.2 Dimensiunile braţelor şi ale bulu- torie.
eulu i se determină in funcţie de diametrul d al
arborel ui portelice d in tabelul 2.1.10.2. 2.2.2 ])imcnsiOU3rca vara.ngclor cu inimă
in magazii
Tnb~lul 2.1. 10.2*
2.2.2.1 Mod ulul de rezistenţă va fi cel puţi n
Cavaleţl cu douil I egal cu:
EI~mentul
braţ~
unghiul din tre br:l\~
I C:lval~li
. un singur
cu
braţ
(2.2.2 .1)
in care:
00' I 180' i al - distanţa dintre varangele cu inimă
Groslm~!I braţului 0,45 d 0.55 d 0.75 d [mJ
Secţiunea braţului 0,45 d ' 1.1 d ' 1.5 d ' BI - deschiderea varangei cu inimă intre
reazemc, [mI , cel puţ.in egală cu 0,5 B (se consideră
Lung;m" b",U'U1U:1 '.0 d 3,0 d 3.0 d
drept reazeme bordajul, pereţi i longitudinali
Grosimea finală :1 precum şi dublul bordaj execu tat conform 2.13.12);
peretelui butuculul 0,35 d 0.35 d 0.40 d
](-1,2 - cind fundul ş i bordajul
sint in sistem longitudinal ;
2.1.10.3 Braţele trebuie să intre in corp ş i ]( - 1.6 - cînd fundul este in sistem
să fie bine fixate de inveliş şi osa tură. Aria sec- longitudinal sa u transversal şi bordajul in sistem
ţiunii cordoanel or de sudură trebuie s ă fie egală transversal;
cu cel pu ţin două ori secţ i unea braţelor. K _ l ,75 - cind fundul este în sis-
ln velişu l corpului în regiunea de fixare tem t ransversal şi bordaj lll in sistem longitu-
a cava le ţil or va fi Ingroşat cu 50% faţă de tablele dinal;
adiacente. Zona ingroşată va fi pe conturul sec- 1{ _ 2,0 - cind fundul ş i bordajul
ţ i un ii braţului cu o lăţime cel puţin egală cu d· sint in sistem longitudinal, in c?zul navclor des-
tinate pentru transportul min ereului sau al măr­
2.1.10.4 Dimensiunile cavalcţil orcare f ixează f urilor grele;
terminaţii1e pantalonil or axelor portelice vor fi K =3,0 - cind fundul este in sis-
cel puţin egale cu 0.75 din d imensiunile cava- tem longitudinal sau trans\'ersal şi borda jul in
l eţilo r eu două braţe.
sistem transversal, in cazul navelor destinate
2.1.10.5 Rezistenţa cavaleţil or s uda ţ i sau a pentru tra nsportul minereului sau al mărfurilor
celor turnaţi ş i sudaţi va fi cel puţin egală cu grele.
rezistenţa cavaleţilor ale diror braţe au o sec-
2.2.2.2 Momentul de inerţie al varangelor
ţiune transversală plină conform tabel ului 2.1.10.2.
cu ini m ă, tn cazul fundului In sistem longitudi-
nal , va fi cel puţin ega l cu:

2.2 OSATUR A FUNDULUI S IMPLU


n " , [cm 4 ] (2.2.2.2)
1,, - 0,1451,Z (~)

2.2.1 Amplasarea \'nrang:elor cu inimă in care:


1~ - momentul de inerţie al loogitu-
2.2.1.1 tn cazul sistemului transversal de
nalei fundului cu [işia adiţi ona lă, {cm 4];
osatură a fu ndului, varangele cu inimă se vor
amplasa in planul fiecărei coaste in comparti- Z - nu mă rul longitudinalel or de fund
mentele ma şi ni şi c ă ldări , in picuri şi magaziile care intersectează deschiderea BI'
""""'1

Partea Il - Corp 61

2.2.2.3 Atunci cind vara nga intersectează o 2,2.:) nim eluio:J.l·Cl \' I 'na l ~ : J ' CI l:li
carlingă laterală care satisface prcvederile de În compartiment ni ma ş in i .
la 2 2.12, modulul de rezistenţă al \"arangei cu r
inimă poate fi redus prin inmulţi rea cu f{l, de- 2.2.3.1 ~1odulut de rezistenţă. al v:Hangelo
terminat cu: cu inimă trebuie să fie cel puţin:
W=6,5 adB' + 2::l, [cm') (223.1)
J(,_J(, [1 + 0,25[ ;: -0,83 )l (2,2,2,3)
Varangele trebui e executate din pro-
În care: fii T compns (inimă cu plat bandti, suda tc).
1, momentul de ine r ţie al vara ngei . l năI\imea \"::ll'allgelor sub carlerul m a-
[cm'] ; torului trebuie s!$. fie pe cit posibil mai mare.
1" momentul de inerţie al carlingii Modulul de rezistenţ!$. în aceas t ă zon!$. va fi cel
puţin egal cu 0,75 din valoa rea determinată cu
laterale, [cm');
Cormula 2.2.3.1-
Ko - coeficient determinat conform Trecerea de la ÎD!$.lţimea minimă a
fig 2.2.2.3. in funcţie de~; varangei de su b carter la înălţimea normal1i va
8, Ci rigidizat1$. prin platbenzi sa u gusee (vezi fig.
1 - deschiderea carlingii laterale intre 2,2.3.1.)
pereţii transversali, [m).
2.2.3.2 In cazul cind pc int reaga lungime a
compartimentului maşinii sint amplasat e patru
~,~;f-----,~r:"-~'T,,,,r-::r:;o:':;P11 sa u mai multe carlingi laterale, care sen'esc ca
O," lp/I;-; . C,SJ postament pentru motoarele principale fixate
elastic. se admite ca modulul de rezistenţă obţi nut
0,8
cu formula 2.2.3.1 să fie redus cu 20% cind ra-
portul dintre lungimea şi l ăţimea compartimen-
0I> $ t '
0
0,
~Mţ+---i- t i tului ma,;ini este ,,1.

Of~~-~-+-+--t-r'i--r~~~
o,J l~ ~ :puri dl!~
O; o.~ (ţ q; O) 013 O,'3 'P 1,1 '.'2 ',J 1~ 1:; lf ',7 'p,'-f3,
Fig. 2.2.2.3

2.2.2.'* La navele cu [undul slelat varanga


va fi înălţată. în borduri cu o trei me din înălţim ea
gurnei . totuş i inima varangei .n u va. fi . mai mică Fig. 2.2.3.l
de două ori înălţimea coastei (vezI fig. 2.2.2.4)
2.2.1 nimensionarea varangelor en jnimă
in pienri, la navete de mi'irlnri şi remor-
ehere
2.2.4. 1* Grosimea inimilor vara ngelor trebuie
să fie cel puţin egală cu 0,8 v'r:: dar cel puţin
-1 mm. Modulul de rezistenţă al varangelor va
fi cel puţin egal cu acela dat de 2.2.2. 1. La navete
auLopropulsate cu forme a s cuţ i te la pupa, vara n-
gele se ,'or extind e, pe cit posibil, p înă deasupra
tubului etam bou.
~-=-+~,,--_:::,,=-_ . _ _ , __<: ~ , h!L 2.2A.2 La navele menţionate la 1. 1,01 , cu
.,0 acordul RN.R. nu este obligato rie respectarea
condiţiil or prevăzute la 2.2.4.1. Varangele pot
avea aceleaşi dimensi uni ca in zona central1$. a
Fig. 2.2.2.4
na'·ei.
2.2.2.5 * In magaziile pentru minereu s'au alte 2.2.5 Varangele cu inimă de sub in căpe rile
mărCuri grel e, inimile varangelor pe 0,25 B deo- de locuit, de sub magaziile nostromulu i elco şi
parte şi de alta a planului diametral se vor In- de sub alte compartimente nementi onate la 2.2. 2.
Uiri cu nervuri de rigidizare ve rtica le dispuse 2.2.3 ş i 2.2.'1: trebuie să aibă un modul de rezis-
In 0.7 m intre ele. Nervurile de rigidizare. sub tenţă cel puţin egal cu:
rormă de platbenzi, se vor executa conform 1.5.5.3
In loc de platbenzi se pot Colosi ş i W=!{·[{l · al·(d+u)B:. [cm l) (2.2 .5)
profile laminate, avind un modul de rezi stenţă In care:
echivalent. K = 6,0, cind fundul este In sistem trans-
2.2.2.6 - , 'ersa l;
....,
62 Partea 11 - Corp

[(=4,5, cînd fundul este in sistem lon- In cazul navei ce se incarcă prin două
gitudinal; treceri (vezi 1.1.3), modulul de rezistenţă va fi
J( I - "ezi 2.2.2.3. cel puţin egal cu:

2.2.6* r nranuelc din corespondenta rO HS!C- W-I,3a ( D+d+ ~ ) l:, [cm"] (2.2.9. 1-2)
lor int ;irilc
,.2.2.9.2 Longitudinalel e {undului la na .... ele de
.1 Varangele din corespondenţa coaste- marră,care nu preiau sarcina dată de marfă. vor
lor intărite (menţionate la 2.3.6.1.1) VOf fi din avea modul de rezistentâ cel puţin egal cu:
profil 7' compus. Scc\hmea lrans\'crsală a plat-
benzilor va fi cel puţin egală cu de două ori sec- "" _7, la ( d+u+ :~ ) li, (em"] (2.2.9.2.1)
ţiunea plalhenzii \arangei cu inimă din zona
respectivă. in care:
.2 Yarangelc din corE'sponden\a coas- [ - desc hiderea longi tudinalei , inclusi.... cap(-
telor întărite (menţicnate la 2.3.6.1.2) ,'or [i tele dc fixare , (m]. Sint considerate rea-
in profil T compus şi egale ca profil cu \'arangclc zcmele longitudinalel or peretii tranS\'crsali
cu inimă din zona respectivă. şi \'arangele cu inimă.

tn cazul na .... ei ce se încarcă prin


2.2.7 Ynr:mHc !simple douii \reccri, modulul dp r ezis tenţă va fi cel puţin
{'gal cu:
2.2.7.1 Modul ul de rczistcn~ii al \aran~clor
simple, dispu~e Între varangelc cu inimă , trebuie W = 5.2a { (1 +11+ ;,~ ) P, [cm'] (2.2.9.2-2)
să fie cel puţin egal cu:
2.2. 9.:1 SemicarJingile (longitudinale'e) întărite
(2.2.7. 1 la navele de marfă care transportă minereu sau
mărfuri grele vor D.\"{'a modulul de rezistenţă cel
in care:
puţin egal cu:
- deschiderea varangelor simple, in-
tre reazemele lor, [m], Însă cel puţin S /·1 (se con- W =3, a ( D+d + ~~ ) li, (cm'] (2.2.9.3-1)
sideră reazeme: bo rdajul , pereţii longitudinali,
dublu bordaj, pontilii şi carlingile). In cazul navei ce se incarcă prin d ouă.
2.2.i .2 La navele cu corpul in formă de treceri (\'ezi 1.1.3), modulul de rezistenţă va fi
ponton, În picul pro\'a Între varangele cu inimă cel puţin eg:al cu:
se vor prevedea varange intermediare aVÎnd
m odulul de rezistenţă cel puţin 60%din acela W = 2,la ( D+d+ :~ ) [1, (cm'] (22.9.3-2)
calculat la 2.3. 2.1 Însă nu mai mic de 6 cm l .
in care: 1 - \'ezi 2.2.9.2
2.2.9.4 Longitudinalcle, la alte navc decil
2.2.8 Am plasa rea lonuit o din alelor de fu nd
cele de mai sus, \'or avea modulul de rezistenţă
2.2.0.1 In cazul na\'elor autopropulsate, sis- cel puţin {'gal cu:
temul longitudinal al fundului poate fi folosit
În toate comparti mentele, in afara compartimen- W - 5,2a ( (/+// + ~) [1, [cm~l (2.2.9.11)
tului maşini şi picul pupa.
Distanţa dintre longitudinalI' nu \'a n care: 1 -vezi 2.2.9.2
d epăşi 600 mm.
2.2.9.5 Z\"{'lIeţca longitudinalclor va respec-
2.2.8.2 Dacă nava are gurna rotundă, cu o la următoarea co ndiţie :
rază de curbură mai mare de 500 mm şi bordajul 100 I
este in sistem longitudinal, cel puţin o longitu· A~-- ,,100 (2.2.9.5)
dinală se va dispune normal pe suprafaţa gurnei. JTriTie
. n care:
2.2.9 Dimensinnile osatnrii IOIl!l ilndinale • - secţiunea longiludinalei, inclusiv [işia de
tablă adiţionaJă, Iern I];
2.2.9.1 Semicarlingile (Iongitudinale întărite)
1. - momentul de inerţie al longitudinalei, in-
la navele de marfă vor avea modulul de rezistenţă clusiv J işia de tablă ad i ţională, [cm l ) ;
cel puţ i n egal cu:
l - wzi 2.2.9.2
W = 1,8a (D+d +~) II, Icm "] (2.2.9.1-1)
'10 2.2. 10 Constnlcl ia osat nrii )on g itu (! inn lc
in care:
2 .2.10.1 Longitudinalele fundului nu se în-
l - deschiderea semicarlingii (longi tudinakj in- tre r up la pereţii Ira nsversali n eetanş i. Treceren
U.rite) intre reazeme, [m] (considerindu-se lor prin varaogele cu inimă sc va executa conform
reazeme numai pereţii transversalî). fig. 1.5.2.2.
,
Partea II - Corp 63

2, 2.10,2· Longitudinalele simple şi semicarlin- puţin dO \l ă distante intercostale in interioru l


gile intrerupte la pereţii trans\'ersali etanşi se compartimentului maşini.
(ixeazn de montan ţii \'erticali ai acestora prin
2.2.11.1 Dneă un" din carlingilc prevăzute la
~usee . Dimensiunile guseelor se stabilcsc conform
1.5.4. Distanţa dintre capetele longiludinalclor 2.2.11.1 nu se găseşte in planul diametral. atunci
şi percte va fi cel mult 20 mm.
in picuri vor fi prevăzute enrlingi in planul dia-
met ral. ('u excepiţia pontoanelor.
Cind pereţii au os"tură orizontală,
fixarea longiludinalelor se execut1'\. ca în figura CarJingele laterale din magazii se vor
2.2.10.2. lega de carlinga centrală dil. picuri sau se vor
extinde paralel pe cel puţin două distanţe inter-
costale.
tn picul pupa. inima verticală a etam-
boului poate ţine loc de carlingă cent rală, cind
earlingile laterale se prind de aceasta.

2 .~.1 2 Dimensiu nile şi cxcen lia t arlin!Jilor


2.2.1 2. 1 Tn zona magazi ilor de marfă, înălţi-
mea şi grosimea inimii carlingii centrale vor fi
cel puţin egale cu cele ale varangelor, iar sec-
ţiunea plat benzii \·a fi cel puţin egală cu secţiunea
Fig. 2.2.10 ,2 indicată in tabelul 2.2.13.

Inima carlingii centrale poate fi con-


2.2.10.3 Cînd carlinga se intrerupe la pereţii tinuă sau intercQstală. tn ambele cazuri plat-
transversali. inima ei se va suda pe contur de banda va fi continuă intre pereţii trans\'ersali
tablele pereţi l or. tn acest caz guseele verticale ctanşi. t n loc de platbenzi se pot utiliza profile
pot lipsi dacă platbanda carlingii nu se intrerupe laminate (vezi fig. 2.2.12.1).
la perete ,sau se prevăd gusee orizontale. Guseele
orizontale se vor dispune pe ambele părţi ale tn celelalte comp:lrtiment.e construc-
plathenzi i. avind lăţimea egall'i cu lăţimea plal- ţia carJingii centrale va fi analoagă. lotuşi sec-
benzi i, iar lungimea de două ori lăţimea plat- ţiunea plat benzii poate fi egală cu secţ i unea
benzii. flanşei sau platbenzii .varangei cu inimă.

2.2.10.4 Inimile carlingilor şi suporţilor late-


raii din zona 0,258 de o parle şi de alta a planului
diametral, la navele pentru transportul minere-

rn·,,~
ului sau mărfurilor grele, vor [j rigidizate prin ner-
vuri de rigidizare verticale, dispuse la o distanţă
maximă de 0,7 m Între ele.
Nervurile de rigidizare sub formă de
platbenzi se vor executa conform 1.5.5.3.
tn loc de platbenzi, se pot folosi alte St'chuM<ll B- B
profile echivalente ca rezistenţă.

2.2. 11 Amplasarea carlin!J ilor


2.2.11.1 La navcle de marf1'\.. indiferent de siste-
mul de osatură al fundului şi la toate Da\'ele cu
osatura [undului În sistem transversal, distanţa Fig. 2.2.12. 1
dintre carli ngi sau di ntre carlingi ş i bordaj sau
dintre carlingi ş i pereţii longitudinali nu va de- 2.2.12.2 CarUngile laterale, la navele de marfă
păşi 2,5 m. tn zona navei unde fundul este ste- se vor executa ca şi carlinga centrală.
Int, una dint.re aceste carl ingi va fi dispusă În
planul diamet ral. Fac excepţie navele Încărcate prin
dou1\. treceri (vezi punelul 1.1.3) şi celelalte tipuri
2.2. 11. 2 La navele nespecificate la 2.2. 11. 1 de n ave la care carli ngi le lat.erale vor avea ace-
;tvÎn rl 8>6 m sa u fundu l stelat este suficientă l eaşi dimensiuni ca şi \'ar:lngele cu inim1\.. I n
II si n gură carlingă in P.D. acest caz. platbanda sau flanşa carJingilor late-
rale se va suda de platbanda varangei (vezi fi g.
~.2. 1 1. 3 Carlinga centrală tre buie să sc ex- 2. 2 .12.3- 1).
tindă de la elravă la elambou. iar la pontoane
intre oglin zile pupa şi proya. tn compartimentul Dacă varangele sint f1anşa le. nu este
maşini, carlinga cent.rală poate li psi dacă posta- per misă sudarea i n lercostală a f1a n şelor. iar
mentelc m aşinilo r principale sint contin ue, iar platbanda carlingii va fi nelntrcruptă şi sudat1'i
('arUnga cent ra l ă din magazie se extinde pe cel la flallşa \'arangei (vezi. fig. 2.2.12.3-2).
64 Partea II - Corp

fi in care;

IT
Fig. 2.2.12.3
"
Gi· : , .~;~
Ia~~ ~~\a
IT,
Q - sarcina de calcul pe osie, [KNJ:
BI - "czi 2.2.2.1, [m]:
Z =~ - n~mărul

a
varangelor care preiau efe ctiv
sarc ina mijlocului pe roţi;
distanţa dintre va range. [m];
2.2.12.3 Carlingile care se termină la pereţi
trebnie să se continue dincolo de aceştia pe cel ,
b.=.EL+b t - l ungimea de. calcul a porţiunii de
puţin două distanţe intercostale, Sllb farm:\ de fund care preia sarcina, dar nu mai mult
gusee. de 0,7 din distan ţa intre centrele sarcin il or
pe lungimea navei (fig. 2.2.1-1.2), [m] :
2.2.12.4 '" III cazul cind carlinga se întn,:rnpe
la pereţii lrallsversa!i, inima se va suda pc contllr b, - dista nţa intre centrele amprentelor ro-
ţilor mijlocului pe roţi, fm];
de tablele pereţi l or. Tmbinărilc carlingilol' Cu
montan\ii se \'or realiza prin gus('c. d",r. - pescajul minim al navei, dar nu mai mic
Gusede vor avea: decit tr, [m].
grosimc:l egală ('II grosimea inimii OlJ sc naţie : Cind operaţiile de încăr­
carlingii. care se fac În locuri adăpost it e, mărimea " u"
platbanda egaHi cu a earlingii. ])oa1e fi egală cu zero.
laturile egale cu inrll(imca c:J.rlin-
gii. 2.2."".3 &CţiUDI.'f\ in imii \'arangelor (fără de~
cupări) trehuie să fie cel puţin:
2.2, 1:1 CarlinDi pc mran!Jc
S~-"-, [om ' l
2.2.13.1 L a navele nespecificate la 2.2.11.1 vor 21
fi prC\"ăzu lc carlingi pe varunge.
~.~.H. /o tn cazul cind distanţa dintre mijloa-
Dacă B >6 f i atunci în afara carlin-
cele pe r oţi cste mai mică de O.G B, ş i modulul
gii centrale se VOT dispune carUngi pc ... arang:e
de rezis ten ţă efectiv al varan.'l:ei depiişeşte c u
din profile laminate sudate pe faţa superioară a
puţin valoarea cerută la (2.2. 1·1.2-1 ), RNR poate
varang-e1oL Numărul lor ş i aria secţiuni i lor
cere întărirea supli mentară a in\"e1işului dublului
transw rsale sint indicate in t abelul 2.2.13.
fund cu nervuri lon~itudinale dispuse la cca
500 mm de o parte şi de alta a inimii suportului.

Lil\imra lIav~i Numilrul cllrlingi- Scc\iunca unci


lor pc Vflnm~e carlingi [nil') 2.3 OSATURA B OROAJULUI

2.;;..-; B<'" 0.0 2.3.1 Distante intf'rcostalc


6 .,;;; 13<9 9.0
(1 " 13 <12 11 .0 2.3.1.1 In cazul sistemu lui transversal dis~
12 ..-; B<I;; 13,0 tanţa interc os talănu va depăşi O,G m. La navele
mai mici cu o grosime a înveliş ului mai mică
sa u egală cu <1 m m. precum şi la n avele tehnice se
2.2.1 3.2 recomandă o distanţă de 0,4 la 0,5 ffi.

2.2.1:1.3 La pereţii trans\"ersali , ac('ste C3r- 2.3.1.2 In cazul sistemului longitudinal , dis-
lingi , se \'or suda pc cont ur. Pentru prinderea tanţa intre longitudinalc nu \"a depăşi O.G m
de perde se recomandă gusee urizontale cu iar di sta nţ a dintre coastele î n tăr i te nu va depăş i
lal.urile egale cu de două ori l ăţi mea aripii prO- 2,4 m.
filtdui. Sistem ul longit.udinal de osatură al
2.2.1'0 întărirca struct urii dublului fund la b ordajului poate fi folosit in t oate compartimen-
nu\"cle de mărfuri uscate in ale căror tele na\'ei. Trecerea de la sistemul longitudinal la
ma~a:l.ii operea.7.:\ I trans portă mijloace sistemul transversal se execută confor m 1.5.3.
tehuice pe rOli.
!!.2.I/o.1 Construcţia dublului fu nd ya fi cu 2.3.2 Coaste simple
varaug(' cu iuimă la fiecare coastă. Dislanţa 2.3.2.1 Modulul de rezistenţă va fi ce! puţ in
dintre suporti llll va depăşi 2,5 m. egal cu:
2.2.14.2 Modulul de rezistenţă al \"arangelor,
cînd operează unul sau mai multe mijloace teh- (2.3.2. 1)
nice pe roţi trebu ie să fie minim: in care':
- di stanţa mă s urată pe bordaj
W=3,85 ~-5.7 u13~ (d"'I. - u), [cm~]
Z Între (aţa superioa ră a varangei şi faţa interioară
(2.2. 14.2. 1) a traversei, [m];
Partea Il - Corp 65

/ - -.., /- ...... ",.,--.. /- .....


I \I , I ' I '
I ,1 \ , \1
I ,1 : , II
1 11 1- Cl!n trtll sarcini
eL. II
ax

"
,, .. , 1, I
I
,, l'
I .
l'"
I ,
;
,I
II
, II
.I

'1-- -,,/ ,-_ I


am renta
sarcÎnii \ , ...-r
'1
......

b1
'-" '-r
i 1--- - - ' - - - - -- - - ;

" ,
Fig. 2.2.14.2

D, - înălţimea hordajului la L f2 mă­


,)
punctul de int.ersecţie a punţii cu

F
surat înt.re
bordajul şi punctul de int.erseeţie a prelungiri
liniei fundului cu bordajul, (m).
b 1O~
Dacă pe bordaj se dispune un stringher
conform 2.3.7.4. modulul de rezistenţă calculat t "",Im
cu formula 2.3.2. 1 poate fi micşorat cu 35%.
dar nu sub 10 cm", respect.i\' 6 cm" pentru navele
de pasageri.
2.3.2.2 La navele de pasageri. tehnice şi cele
prevăzute la 1.1.4 modulul de rezistenţă cal-
culat cu formula 2.3.2.1 poate fi redus cu 25%.
dar nu sub valoarea minimă prescris!\. Ia 2.3.2.1
2.3.2.3 Modulul de rezistenţă al coastelor
d ispuse In zona tancurilor va fi mărit cu 10% SECTIUN[P. r,. r.
faţă de acela calculat cu formula 2.3.2.1. Totuşi, SECTIUNEA B· a

,h -
el nu va fi mai mic decit ace la calculat cu fo r-
mula 2.9.3. 1-
2.3.2.4 Modulul de rezistenţă al coustclor
de care se prind traversele intărite , in cazul
punţii in sistem longitudinal, iar fundul şi bor-
dajul in sistem trans\'ersa l, va fi dublul celui
calculat conform 2.3.2.1
2.3.2.5 Dacă la extremităţile navei, unghiul
dintre planul coastei şi planul tangent la hordaj
in punctul de intersecţie al acestuia cu planul
coastei şi planul plutirii la maximă Încărcătu ră
f'ste mai mic de 70", atunci, modulul de rezis-
tenţă al coastei incepind de la 70° se \"3 mări
cu 20 % penlru fiecare 100 diferenţă.
2.3.2.6
2.3.3 Prinderea capetelor coaste lor simple
:!.:l.3.1 Prinderea capetelor inferioare ale coa-
Iclor cu varangele trebuie să se facă conform
fig. 2.3.3.1 sau printr-o sol uţie echivalentă. FJg. 2.3.3.1
fi6 pf1Ttea II - Corp

In cazul imbinării prin suprapunere , 2.3.4.1. Extremităţile coastelor intermed iare


capătul coastei se va suda pe intregul contur vor fi libere la capete şi prelucrate conform 1.5.2.3
(vezi fig. 2.3.3.1 -3 şi 2.3.3.1-4). ş i, sudarea conform 1.6.8.

2.3.3.2 Prinderea capetelor superioare ale coas-


telor cu traversele simple se face prin gusee con- 2.3.5 LongÎtudinale de bordaj
form 1.5..1. 2.3.:U Modulu l de rezistenţă trebuie sA. fie
Prinderea coastei OI' cu longitudinalele cel puţin:
fundului şi punţii se execută conform fig. 2.3.3.2.
W- 6,3 a (d+u - :t j ) fi (cm"] (2.3.5.1)
in care:
I - deschiderea longitudinal ei intre
reazeme, [m) (se considE'Tl\; reazeme, coastele
intărite şi pereţii trans\'ersali);
x j - distanţa pe verticală dintre
longitudinala considerată şi fata superioară a
chilei plate sau punctul de intersecţie a feţei
interioare a invelişului exterior cu chila masivă,
(m].
Modulul de rezistenţă va fi cel puţin
6 cm~ pentru navele de pasageri şi 10 cm" pentru
celelalte nave.
2.3.5.2 La navelc de pasageri, cele tehnice
şi la cele prevăzute la 1.1.4 modulul de rezistenţă
calculal cu formula 2.3.5.1 poate fi redus cu
15%. dar nu sub valoarea minimă indicată la
2.3.5.1.
2.3.5.3 La navele cu rundul şi puntea in
sistem longitudinal. dimensiunile longitudinale
OI' de bordaj extreme vor fi egale cu acelea ale-
longitudinf!lelor de fund şi punte ifllediat vecin,e.
2.3.5.4. Longitudinalele de bordaj vor fi neîn-
trerupte intre pereţii transversali etanşi.
Fi~rea longitudinalelor la co~stelţ
Fig. 2.3.3.2 întărite se execută in conformitate cu 1.5.2.

Bracheţii inferiori se vor extinde pe Dimensiunile guseelor de fixare a


bord a} pină la nivelul planului feţii superioare longitudinalelor la perete trebuie să corespu ndă
al varangelor cu iniml!., iar grosimea va fi egală cu 1.5.4.
cu grosimea inimii varangei. Distanţa dintre longitudinale şi la~la
peretelui trebuie să fie de maximum 20 mm.
2 .3.4 Coaste intermediare Tn cazul pereţilor cu montanţi, prin-
derea longitudinalelor se va executa conform fig.
2.3 ...... 1· La prova navei, pe o distanţă de la 2.2.10.2.
perpendiculara prova cel puţin egală cu "B"
dnd a;;;:; 0,5 m, se vor dispune coaste interme- 2.3.G Coaste inHl.rite
diare. Ia jumătatea distanţei intercostale.
Modulul de rezistenţă al coastelor 2.3.6. ' · La bordajul in sistem transversal
intermediare trebuie sâ fie cel puţin egal cu 60% tn toate compartimentele navei( in afara co~­
din modulul de rezistenţă calculat cu formula partimentului maşini, numărul minim de coaste
2.3.2.1, totuşi nu mai mic de 6 cm'. intl'irite se adoptă in una din variantele:
2.3.1".2 In corespondenţa coastelor interme- .1 funcţie de distan~a dintre pereţi, din
diare dispunerea varangelor nu este obligatorie, tabelul 2.3.6.1;
dar coastele trebuie să ajungă pină la planul
diametral dacl!. fundul este stelal. .2 fie am plasind coastele întărite la IIJ.~-
La navele cu fundul plat, coastele ximum 4 distanţe intercostale.
intermediare se prevăd numai pe bordaj.
2.3.6.2 In compartimentul maşini distanţa
2.3.1".3 La navele cu corpul in formA. de dintre coastele inUrite sau dintre acestea şi pâ-
ponton dispunerea coastelor intermediare nu este reţii transversali nu y~ depli-şi 2 m. In eorespon-
obl igatorie. Varangele intermediare se dispun denţ~ extremit~ţilor posta~entelor maşinilor prin-
conrorm 2.2.7.2. cipale vor fi dispuse cpaste lnpi.rite.
Partea II - Corp 51

2.9.6 .C· Coastele întărite se vor executa ca .:;.


profile T compuse.
Oist/lll\~ dintre percili Numărul CO:lstdof
trans\'cfSr\1i ~tan~I •• E [mi InUrltl' Imbinarea coastelor Întărite cu \"a-
rangele cu iniml'l şi traverselc întărite se execută
6~E<IO 1 conform fig. 2.3.0.
10~E < 1 5 2
IS ", E <20 3 2.3.6.7
W""E , m. distan\n maximă
dintre coastele InUrile

2.3.C.3 In cazul cind se dispune un stri ngher


pe un bordaj in sistem trans\"ersal , distanţa din~
tre coastele Întărit e nu va fi mai mare decit aceea
rezultat3- de la 2.3.6.1.
2.3.C.I,.· Modulul de rezistenţă al coaslelor
întărite (conform 2.3.6.1.1) va fi egal cu al \"a~
rangelor cu inimA din corespondenţa lor. deter~
minat conform '2.2.6.
Modulul de rezistenţă al coaslelor
inUtite (conform 2.3.6.1.2) \"a fi egal cu modulul
de rezistenţă al secţiu nii transversale a varangelor
cu inimă. corectat astfel:
s-s,cind Sr<~
- irlăl ţ imea inimii secţiunii de cal~
cui egol1\. cu 0,65 din înălţimea real1\. a inimii \'a~ S-~cÎm:lsi<'~
rangei;
- plat banda secţiunii de calcul egală
cu 0,65 din aria reală a platbenzii \"arangei.
Modulul de rezistenţă al coastelor
intărite, cind bordajul este În sistem longitudi ~
iar fundul in sistem transversal, nu \'a fi mai
mic decit.: Fig. 2.3.6

(2.3.6.4)
2.3.7 Strinuheri
În care:
2.3.7.\ Dacă Înălţimea bordajului miisurat5
W. - modulul de rezistenţii al va~ la o distanţă de 0,05 L de la perpendiculara
rangelor cu inimă calculat conform 2.2.2 , [cm'}; prova este mai mare de 2.5 m, atunci În extremi-
r - distanţa adoptată dintre coas~ tah'a prova se dispune un stringher la o inăI~
lele inUrite. [m]; ţime de aproximalh' 0 ,0 D de la fund. Dacă
r I - distanţa dint.re coastele întă­ Înălţimea bordului in acest loc este mai mare
rite, [m1, În sistemul trans\"ersal al bordajului, de <1 m, se di sp un 2 slringheri.
ca Iculată conform ccrinţclClr de la 2.3.6; La ponloanc nu este obligatorie dis-
punerea stringherilor.
r",u=O,Oa ( ---j;
/')' + .;
' c , [m1
Stringherii se dispun de la etra vă
pină în zona unde na\'a are lăţimea maximă,
2.3.G.G ::'Ilcdulul de rezistenţă a l cpastelor totuş i. trebuie să se extindă pe to:l.tă regiunea
întărite din compart im entul maşini trebuie sA spaţiului de locuit (cind există) de sub puntea
fie cel puţin egal cu acela calculat cu formula pro\"a.

~w( 1+0.82 V P; ). [em'l (2.3.6.5)


Modulul de rezistenţă al s trin ghe~
rului trebuie să fie cel puţin egal cu de 5 ori mo-
dului de re zistenţă al coasteI ar simple din extre-
I n care: mitatea pro\'a, determinat conform 2.3.2.
W - modulul de rezisten\ă al coas~ 2.3.7.2 La o înălţime a bordajului in com~
telor simple calculat cu formula 2.3.2.1, [cm ' ]; parlimentul maşini mai mare de 2 m, ' trebuie să
r - distanţa dintre coastele Înlă­ se dispună la jumătatea înălţimii bordajului un
rite din compartimentul maşini. [m] ; ·stringher de dimensiuni egale cu coastele intă­
rite. Stri nghcrul se \'a continua in afara compar~
n - turaţia maşinii principale. (min- 11 timentului maşini atit spre prova cît şi spre
P I - puterea nominal1'l a unei si n ~ pupa, conform 1.5.3.1, dar cel puţin două dis~
gure maşini. (kW). tanţe intercoslale.

,.
---------------------Partea Il - --~----
68

2.3.7.3
Corp

Tancurile, in cazul in care se extind


de la fund şi pînă la punte, pe o lungime mai
mare de o distanţă intercostală , iar unul din
pereţi este bordajul navei trebuie să aibă la
2.4.2
2.4.2. 1
'frl\\'erse
Modulul de
fie maÎ mic decît:
şi Sem ilrn\'erse
rezistenţă nu trebuie să
l
jumătatea inălţimii un stringher al cărui modul (2.'1.2.1)
de rezistenţă va fi cel puţin egal cu:
in care:
(2.3.7.3) - deschiderea traversei sau se mi-
in care: tra\'ersei , inclusiv reazemele, (m) (se consideră
reazem pentru traverse: bordajul . pereţii longi-
t- înălţimea tancului, [mI; tudinali, dublul bordaj , curenţii şi pontilii. iar
h - distanţa de la stringher la ca- pentru semitranrse şi rama gurii de magazie);
pătul superi or al Lubulaturii de aerisire, [m]; Deschiderea de calcul 1 "a fi cel puţin
egală cu:
- lungimea tancului (distanţa din-
tre pereţii transversali) , lm]. B
1 . "~G + I, [mi;
2.3.7.4 In cazul osaturii tran ~ versale la care
s-a aplicat corecţi a de 35% conform 2.3.2.1 mo- La navele cu 3,0 m < B .... 4,5 m, des-
mentul de inerţie al stringherului va fi cel puţin chiderea trayersei se adoptă fără a considera
egal cu: curentul ca reazem.
p - sarcina pe punte , egală cu;
1.., == 1,451 c - d ( - , ) ' , [cm t ] (2.3.7.4)
- pentru punţile de calcul ale
" D.
na\'elor de marfă:
în care: - p=4- + 0,02L, [kN/ mt l;
l e - momentul de inerţie al coas- - pentru punţil e intermediare ale
tei simple. [cm'] . corespunzător modulului de navelar de marfă:
rezistenţă calculat cu formula 2.3.2.1 şi căruia p ~ 3 , 5 + 0,02 L , IkN/m ' J;
i s-a aplicat corecţi a de 35% ; pentru puntile de calcul ale
Do - vezi 2.3.2.1; celorlalte na ve:
r - distanţa dintre coastele Intll.- p ~ 3 , 5+0 , 01
L , [kN/ m'l;
rite, [mI, dar nu va depăşi valorile prevăzute
pentru punţile de locuit în-
in tabelul 2.3.6. 1.
chise, care nu sint punţi de calcul:
~.3.7.5 Prinderea coastelor simple de strin_ p~3, 5, [kN/ m']'
gheri se face conform 1.5.2.2. Stringherii din
prova, dispuşi conform 2.3.7.1, se vor prinde din - pentru punţile suprastructuri-
lor, neaccesibile pasageri lor:
două in două coaste de coastele simple prin gusee
verticale. p ~ 1,0, [kN /m'].
Pentru calculul tra\'erselor care s us-
2.3.7.G Dacă briul de acostare este dispus
ţin părţi constructi\'e grele sau diferite mecani sme
mai jos decît marginea inferi oară a centurii, sta-
amplasate pe punte (de exemplu: vînciuri de
bilită conform 2.6.5, atunci in planul uneia din
ancoră , maşini de cîrmă etc.) se "or lua in con-
inimi, pe bordaj , se va dispune un stringher inler-
sideraţie şi aceste sarcini.
costal.
2.4.2.2 La navele de marfă autopropulsate,
la care raportul dintre puterea maşinilor prin-
cipale P, [kW). şi încărcătura Iltilă, (t). este mai
2.4 OSATURA PUNŢII
mare de 0,4-4, modulul de rezistenţă al traverselor
aflate in pupa peretelui pupa al magaziei pupa
2.4. t Amplasarea trebuie mărit cu 30% [aţă de acela calculat cu
2.4.1.1 La punţile in sistem tra nsversal, tra- formula 2.4.2.1.
versele sau semitraversele se vor dispune in pia-
nul coastelor. La coastele intermediare nu se 2.4.3 1mbinarea (rnvenelor
dispun traverse.
Traversele se vor îmbina cu coas-
2..4.1.2 La punţile in sistem longitudinal dis-
tele, montan ţii pereţilor longitudinali, montanţj1
tanţa dintre longitudinale nu va depăşi 0,6 m,
iar distanţa dintre traversele intărite nu va de- pereţilor suprastructurilor, curenţi şi ramele gu-
păşi 2,4 m. rilor de mt'lgazie prin gusee, conform 1.5.4.
Sistemul longitudinal al punţii se Traversele care trec prin inimile cu-
poate folosi in t oate compartimentele navei. renţilor se vor Imbina cu acestea conform 1.5.2.2.
Partea II - Corp 69

2.4..1, Semi lraYerse ve rti cal i prin guseI'. Dimensiunile guscelor se


stabilesc conform 1.5.4.. Distanţa dintre capătu l
rn limitele lungimii guri lor de ma- longitudinalelor şi p.. rele va I'i cel mu 't 20 mm
gazie. Ia navele de marfă la care distanţa dintre tn cazul pereţilor ('u osatura orizon ' ală rixarea
bordaj ş i rama longitudinală a gurii de magazie longilt!dinaldor se executa ca in fig. 22.10.2
nu depăşeşte 1 m. prinderea coastei ar simple şi a ,.,
părlii de sub punte a ramei se face prin semitr~­
\'erse întărite. avînd grosimea inimii cel puţin 2.4.6 Tm\'ersc şi scmitra,'erse Înlărite
0.75 yL, înălţimea la bord 0.12 D. iar la ramă 2.4.6. 1 Tra\'efsele şi semilra\ersclc întărite
0.06 D şi o lăţime a flanşei de cel puţin 10 ori se amplasează in planul coaslelor intărite dis-
grosimea (vezi fig. 2.3.3.1-2). puse conform 2.3.6. În planul Tamelor de capla
Dacă distanţa de mai sus este maÎ
a guri lor de magazie. Ia extrcmÎlalea puţurilor şi
mare de 1 m prinderea semitraverselor se poate
face cu gusee. a le altor extremităţi de deschideri mari in punte,
dacă in locul lor nu s-au dispus alte întărituri

2..4.5 Longitudinale de punte e chiyalente .

2.4.5. 1 Modulele de rezistenţă nu trebuie să 2A.C.2 La puntca in sistem transversal mo _


fie mai mici decit: dulul de rezistenţă :,tI lraverselor intărite va fi
- in regiunea magaziilor. Ia navele egal cu accla al coastelor iniMile din corespon_
de marfii: den ta lor.
W ~O,6 a(p+ ~oll,,[cm']' (2.4.5.1-1) La eşantionarea semitrayersclor in-
tăriLecare se imbină cu coaste intărite avind
_ in regiunea magaziilor. la navele dimensiuni majorate conform 2.14.1. majorarea
de marfă ce se încarcă prin două treceri (vezi dimensiunilor se mitraverselor poate fi neglijată
1.1.3) ,
2,1,.6.3 La puntea în sistem longitudinal mo-
W=0.6 a(P+ l~)ll. Ierni); (2.4.5. 1-2) dulul de rezi stenţă al trayerselor intărite nu va
fi mai mic decit:
_ pentru celelalte tipuri de nave.
in zona centrală a navei: - in regiunea magaziilor. la navele
de marfă:

W - O,8 '(P+ :~ll" [cm'] (2.4.6.3-1)


in care:
p sarcina pe punle. (kN / m!]. con- - pentru celelalte tipuri de naye, in
form 2..1.2.1; zona ce ntral ă a nayei:
1 deschiderea longitudinalei, [mI,
inclusiv reazemele.
Reazemele longitudinalelor sint tra-
versele întărite şi pereţjj transversali. in care:
Longitudinalele din afara zonelor men- , distanţa dintre traversele in-
ţionate mai sus se pot calcula cu ace lea şi formule. tărite, [m];
ncmaiţin in d seama de in fluenţa lungimi i navei.
P sarci na pe punte [kN/m'), con-
Zvelteţea longitudinalelor va satis- form 2..1.2.1;
face relaţia;
1 deschiderea lraverselor în tă rite.
, _ __'__ " 70 mI·
JTJT: Traversele în lărite din afara zonelor
menţionate mai sus se pot calcula cu aceleaşi
in care:
,. - secţ iunea longiludinalei. inclu- formule. nemaiţinind seama de lun gimea navei.
siv fjşia
de tablă adiţională, [cmll; 2. ,U::A Construcţia şi dimensiunile traver-
1. - momentul de inerţie al longitu- selor intărite "'a. fi la. Iei cu aceea a coastclor
dinalei, inclusiv fişia de tabH\ adi\iona Iă , tem')'
Întărite de care se prind. tn cazul osaturii pun ţii
:!.t..G.2 Longitudinalele vor fi conti nue Între în sistem longitudinal tra\'ersele întărite se exe-
pereţii transversali etan.'}i. Trecerea lor prin cută ca profil T compus.
lraversele intarite se execută conform 1.5.2.
2.".6.5 Semitrayersele întărite se vor execut.a
:!.t..5.3 Longitudinalele Intreruple la pereţii
Iransyersali etanşi se vor prinde la montan ţi i ca in fig. 2.3.6.
--

70 Partea II - Corp

2 ,1,.7 Curenţi 2.?o.7.4 Gusecle de prindere a extremităţilor


curentului \'or avea:
2A.i.1 Cureutii se dispun in zonele unde
lr::t\'erselc au o lungime rezemată mai mare de - lungimea laturilor de prindere ega-
lă cu înălţimea Înimii curentului;
0,5 B. Se recomandă ca aceştia să fie dispuşi in
planul carlingilor pe care se descarcă prin inter- .- grosimea egala cu grosimea inimii
mediul pontiHlor sali monlanlilor intăriţi. Curenţi i c\lrentuJui;
se vor prelungi cit mai mult posibil spre extre- platbanda de dimensiuni egale cu
mităţile na\'t',j.
acelea ale plat benzii curentului.
La navele cu B~3 ni pot să nu fie Dacă la relizeniul curentului nu se
predzuţi curenţi.
folosesc gusee. secţiunea respectivă va Ci sufici-
La navele cu 3,0 m < B .!G: ·\.5 In, tre- entă pentru a prelua elorturile de forf ecare afe-
buie dispus un curent in planul diametral. rente.
2.1,,7.2 - )1001.11ul de rezistenţ[\ \3 fi cel J'Suţin 2.4.7,::; Curenţii se vor rigidiza cu gusee , cel
egal cu: puţin din patru în patru lraverse, conform.
fig. 2..1.7.5-1.
tn coresponden(a pontllilor, Între. lra
in care: vc-rse ş i curenţi
se dispun gusee ca in fig. 2.'1..7.5·2
p snrd na re PUI:'!t{' conform 2 4.2.1
[kN/m'[;

~
lă\imrn medie a ariei pun ţii,
susţinută de respectivul curent, inclusiv gurile
de magazie situate in zona considerată, [m];
1 - deschiderea curentului, [m] , mă-
su rată intre axele reazemelor (reazeme se con_ -~ur '"
s ideră montanţii întăriţi ai pereţilor şi pontilii);
k - 0,56 pentru cure n ţii fixaţi Fig. 2.4.1.5°
la capete cu gusee şi care se prelungesc după
reazem pe cel puţin două di sta nţe intercostalc; 2.4. 8 IJol'.tili
k - 0,74 pentru curenţii nefixati la
capete prin gusee sau care nu se prelungesc după 2.4.8. 1 P ont.i\ii se dispun acolo unde este
reazem pe cel puţin d Otlă distanţe intcrcostale. necesar să se micşoreze deschiderile osaturii în-
tările a pun ţ ii sau fundului.
La na\lele cu 3.0 m < B" 4,5 m. mo-
dulul de rezistenţă al curentului \'a fi cel puţin 2.4.8.2 Pontilii din suprastructuri trebuie să
egal cu modulul de rezi stenţă al traversei întă_ fie, pe cit posibil, dispu ş i in corespondenţa pon-
rite din zena respectivă. tililor din corp. Dacă o astfel de amplasare nu
c-ste posibi lă. atunci ponlilii superiori se vor
Dacă pe deschiderea curentului sint
deschca r-e cei inferiori prÎn intermediul unui
di s puşipontili, atunci la calculul modulului de curenl sau unei traverse intărite, calculate astfel
rezistenţă cu formula 2.4.7.2 mărimii p i se ya
i ncit ~lI. 1 {7.Îsle la ~arcina de transmis.
adăuga \'aloarea 6.p calculată cu:

6p =I{
,.
7;, kN/m!
Capătul inferio r al pontilului din corp
se Y3 m e nI a pe yarangele cu inimă, pe carlingi
sa u la inlefsfc(ia unei carlingi cu o 'ia rangă cu
i n i m ă.
in care:
K = 1,15 cind pontilul est e dispus Cînd ponlilul se descarcă pe deschi-
la O,125l de la punctul de reazem al curenluhlÎ; den'a unei \arange cu inimă sau unei carlingi,
inimile ler vcr fi intărite ca in fig. 2.4.8.2.
K ... 1.65 cînd pontilul este dispus
intre 0,25l şi O,5l fa \ă de punctele de reazem
ale curentului;
N - vezi 2.4. 8.3, [kN).
Pentru poziţii intermediare ale pon-
tilului, valoarea lui K se dc1ermină prin inter-
polare liniară.
2.?o.7.3 Cind curcntul are mai multe deschi - y '
deri cu dimensiuni diferitc, trecerea de la dimen-
siunea mai mare la aceea mai înică se va efectua
la 1/4 din deschiderea curentului cu dimensiuni
mai mici. Fig. 2.4.8 .2
71

Cind capătul inferior a\ unui pontil In care:


este dispus intre două varange cu inimă, pon- - momentul deincr\ie minim al
tilul se \'a descărca pe cele două varangc printr-o s e cţiu nii profilului. [emil:
construcţie, care să asigure transmiterea corectă
S - aria secţiunii trans\'ersale, [cm l ] :
a sarcinii, precum şi stabil itatea acesteia.
1, - vezi 2.'\.8.3.
2.4.8 .3 Aria sectiunii transyersale a pon - 2A.8 .!j Grosimea peretelui sau a profilului pon-
tililor din bare rotunde va fi cel puţin egală cu: tilHor nu \'3fi mai mică de 5 mm.
S-=O,036N+V 1,28·tOINI+l,35 Ni:. [emil In tancurile de combustibil nu se
(2A8.3 ) vor utiliza pontiJi tubulari.
in care:
N sarcina pe pontil, [kNJ:
2.5 I NVELlŞUL PUNŢII
N=pbl+Ej (pbl) l+ q
II lungimea pontilului, inclusÎv gu-
seele de prindere, [mI; 2.5.1 In"e1i5ul punţii dl' calcul
1 - distanţa măsurată de-a lungul 2.5 .1.1- tn cazul puntilor in sistem trans-
curenţi l or Între centrele deschiderii lor, [m1; versal. grosimea tablelor va fi cel puţin egalA cu:
b - lăţimea medie a punţii sus ti-
nută de pontil. [m]; .1 la navele de marfă, in zona centrală
şi în regiunea magaziilor:
p - vezi 2.<1.2.1, [kNj m ' ];
q _ greutatea construcţiilor grele.
mecanismelor elc., ce încarcă pontilul, majorată
S-3KYL'V nI; (1 - ~)(2.34C!- 1), [mm]
cu 25%. (kNJj (2.5.1.1_1)
Lj (pbl), - suma sarcinil or datorate in care:
pontililor supra puşi sau care prin sitemul de con- J( - 1 la na \'ele ce se ioc.arcă prin
strucţie ad optat transmite sarcini pontilului res- două treceri;
pectiv, {kN]. J( - 1,34"",1,41 C, ;
2.4.8.4 Diametru] exterior al pontililor tu- 1, lungimea totală a magaziilor,
bulari va fi cel puţin egal cu: [mi;
C, coeficient de fineţe bloc. dac
dl = 1/ 4.6 N + y 2\ Nl+9 Nât+ d~+2.18 N l~ tO'. cel puţiu 0,8.
[mml (2.4.8.1) .2 la na\'ele de pasageri, In zona ceotrală
in care:
N,l, - vezi 2.4.8.3. S=2'"V L+ P~~88 . Va~(mc!-n)(2,1-1,3 1; J
el, - dia metrul interior; [mm]; la
prima aproximatie se poate lua: ·V(I.7-3,SI; )+IlS[mm] (2.5.1.1 -2)
d, 1,55d-15; [mm1;
d - dia metrul pontililor plini con- m,n - cocfi~ienţi conrorm tabelului
[orm 2.4.8.3. 2.5. \.1;

tn cazul utilizării pontililor cu alte lft - lungimea primului etaj al su-


secţiun i decit cele indicate la 2.4.8.3 şi 2.4.8..1 se
prastruclurii , (m):
vor respecta următoarele co ndiţii: 1", lungimea compartimentului
maşini, (m);
.1 Pontilii cu secţiune continuă vor
a''''ea aria secţiunii trans\'ersale şi s\'elteţea cel P - puterea nominală a maşinilor
puţin echivalente cu ale pontililor cu secţiune principale, IkW);
circulară plină; IlS - 0,02 L pentru zona 2 de navi-
gaţie , [mm];
.2 pontilii c~ profil compus vor avea aria
secţiuniitransversale şi svelt~tea cel puţin eehi- IlS = O pentru zona 3 de navigaţie.
valente cu ale pontiJiior tubulari. .3 la remorchere, in zonl centrală a
Coeficientul de s\'elte\e se determină na ....ei:
cu:
S=I,8-eJL+G ,Vo:!m(C,,-0, 15>*-n].

,·V(t,7_2.34 1;) +IlS. [mm (2.5.\.1-3)


72 Partea II - Corp

Tal~lul ~.;;.1. 1

~I
"".
-i1
nil plin-
clpale
=s;;2::0 '00 7·10 '"'O ~llOO

[kWJ

Lungimea
navei. [mJ I
m
I, m
I
, m
I, m
I " m
I , m
I
,

L <2f1 5.20 O,I:l 2,ij -0.41 2,:\5 -0,50 2.20 - 0.1,2 2,20 -0,52 2.20 _0,52 2.20 -0,52
20<L< 30 5,:'15 0.16 3,34 -0,28 2.W -0,40 2,54 - 0,45 2.a.1 -0,45 2,54 -0,45 2,30 - 0,'1::'
~0<L<40 5.ro 0.27 '1,f.7 0,01 :1.81 - 0,18 3,28 - 0,29 3,0:1 - 0,34 2,76 _0.42 2,45 -O,4!l
40<I.<! 0 7,:>0 0,58 [•• &:1 '.l.2:l 4.77 -0.03 3.81 - 0.18 3.411 _0.25 3.00 -0,35 2.W -0,44
50<L 8.89 0.92 7.00 0.51 6.0:2
• 4,21 -0.09 3,75 -O,HI 3,2 1 -0, 31 2,55 -0,42

Ol!urftl/fe
l','ntlll vl\[ori [1I11'nuedi:trl' nIl' puterii, ("odid" n til m ~i n ooliu prIn [nlt'"rpolart'" linlar!l.
"
CII - coeficient de fineţe bl oc, dar in ('arc:
nu mai mic de 0,0; p-sarcina j;e punte (nform 2.4.2.1
tl.S - 0.02 L. frr.m}, pentru zona 2 [kN/rn'].
de na viuaţh';
tl.S - °
pentru zona 3 de nayigaţie.
2.5. 104 Cind lăţimea deschideri lor in punte
este mai mare de 0,2 B, grosimea tablelor in
zona dccupărilor determinată conform 2.5.1.1 şi
.4 2.5.1.2 se maj oreazA. prin inmulţirea cu:
la nnvele tehnice in zona centrală
'VB-r:.
0,8 Il
S-2,39'1. + " ."ya (O 28+0,8 CII)'
l

in care C este lăţimea dcschidelii din punte, [mI.


VI-I,-7--I-,--'S-';-"-j+t>S [mm (2.5.1.1·5)
Cind ramele longitudinale sau alte
întărituri longitudinale f'ehivalcnte ale deschi-
derii se extind pe cel putin trei Gri lungimea
tl.S - 0,02 L, [mm}, pentru zona 2 de deschiderii sau 2D, se peate renunta la majorarea
na vigaţie: de mai S\lS. .
tl.S - O pentru zona 3 de navigaţie.
2.fi,I.G Grcsimea tab!elor din zona cenlral5
2. 5. 1.2 In cazul punţilor in sistem longitu- a na,'eÎ poate fi micşorată treptat cu 1 mm spre
dinal grosimea tablelor determinată conform extremităţi. pină la grosimea minimă determi-
2.5.l.1 pcate fi redu să cu 35%. In acest caz, in nată confOlm 2.5.1.3.
formule "a" rep rezintă distanţa dintre longitu-
dinale. 2.5.1.6 tn cazul extremităţii unei suprastruc-
turi corespunzătoare cerinţelor de la 2.10, pri-
2.5.1.3 · In orice sislem de osatură, grosimea vind r ezIste nţa longitudinală a na\"ei, grosimca
invelişului punţii pe 0,5 L la mijlocul na\'ei, ya table/or punţii de calcul sc adoPt ă conform 2.5.1.3.
fi cel pul in egală cu:
2.5.2· Tahla 1:"\.crim:uă
s-KV"L,[mml, (2.5.1.3-1)
Uilimea Iăcrimnre i pun ţii de calcul
dar cel puţ in 3 mm, iar petrolierclc cel puţin 5 mm ,
va fi cel puţin egală cu:
in care:
b-OOO+5L, [mmJ (2.S.2.1)
}{ - 0,7 pentru navele de marfă, re-
ACt'astă l ăţime
se menţine pe toată
morchere şi na\"ele tehnice.
lungimea na\'ei, cu clI.cepţia picurilor.
/{ -
0,6 pentru na\"ele de pasageri. Grosimea Iăcrimarei in zona:
Grosimea tablelor pun ţii la remor- - 0,7 L la mijlocul nayelor de marfă ,
chere pe t oaHI lun gimea na\"ei \'a fi cd puţin .- centrală pentru celclalte tipuri de
egală cu:
II<I\e va fi cel puţin egală cu:
s - O.7YL+30, [mm] (2.5.1.3·2) S - KyL [mm] (2.5.2.2)
în care:
Grosimea tablelor punţii la na\'ele
care transport1\. marfă pe pun le, in zona mărfuri- !{ "'" 1 pentru na \'e/e de marfă şi
lor, va fi cel puţin egală cu: . tehnice,
]( =0,8 pentru navele de pasageri şi
s - 1,87 a yp' [mm] (2.5.1.3-3) remorch"rc.
Partea II - Corp 73

La extremităţile nayei, grosimea lă­ 3,0 la navele 'u l.."40 m, iar mag"· '\ .
erimarei poate fi redusă cu 20%. ziile neacoperite,
Grosimea Iăcrimarei va fi cel puţin 4,0 la navele 'u L>40 m, iar maga-
egală cu grosimea invelişului punţii din zona ziile. neacoperite.
respectivă. /
Dinlre valorile de mai 'u, sau y- 800
2.5.3 Tabla Jăcrimur.\ la navele i:lr:1 punte se va adopla aceea care este mai mică.

2.5.3.1 La na\'ele fără punle de calcul con- 2.5.3.4 Cînd lăţimea l5.crimarei cG nu poate
form 2.5.1, puntea prova se i \'a uni eu puntea fi menţinută din cauza unor particularităţi con-
pupa prin labla Iăcrimară din ambele borduri. structive, zona respectivă va fi tratată conform
2.14.
2.5.3.2 Lăţimea şi grosimea lăcrimarei sint Cind lăţimea efectivă a tablei Iăcri­
valabile În cazul cind la marginea sa liberă se mare este mai mare decit lăţimea eo, nu se admit
află o ramă longitudinală a gurii de magazie fă­ reuuceri ale rezistenţei construcţiei.
cînd parte integrantă din osatura longitudinală
a navei. Rama se va realiza conform 2.7.1. 2,5,3.5 La navele nepropulsate, lăţimea Iă­
Navele de marfă fără rame longilu- crimarei in zona suprastructurii pupa poate fi
dinale continue vor avea o punte de calcul con- micşorată cu 30%.
form 2.5.1. La navele autopropulsale nu este per-
misă reducerea Iăţimii Iăcrimarei În zona su-
2.:'.3.3* Lăţimea Iăcrimarei ya fi cel puţin prastructuri i pupa.
egală cu :
Lăţimea Iăcrimarei trebuie astfel a-

C=o,GG d laV /{d


DJ.'y
,[ cm] (2.5.3.3)
doptată incit să asigure pentru trecere un culoar
de cel puţin 400 mm.
2.5 .3,& Grosimea tablei Iăcrimarei va fi cel
in care:
puţin egală cu:
I -
lungimea celei mai mari ma-
gazii de marfă, [m]: 10
So = ~ (40 B~- 1 , 8F, - O,gOF CL ), {mm}
K =1 pentru navele cu o singură
magazie. ( 2.5.3.6)
K =2,2 pentru nayele cu două ma· în care:
gazii de lungimi aproximativ egale, c lăţimea efectivă a t.ablei lăcri-
J( = 5 penlru npvele cu trei sau mare , [cm}i
mai multe magazii aproximativ egale, s grosimea tablelor pun ţii con-
1{ = 2,4 pentru navele cu trei ma- form 2.5.1, [cm]:
gazii, cea mijlocie fiind mult mai scurlă decîl FI: - aria secţi unii transversalc a
celelalte două (vezi fig. 2.5.3.3). ramei longitudinale a gurii de magazie, inclusiv
întăriturile ei orizontale, deasupra punţii, [cm t ]
F G ,. - suma următoarelor arii ale sec-
ţiunilor transvcrsale:
- a părţii de sub punte a ramei lon-
gitudinale a gurii de magazie,
- a le ngitudinalelor de punte,
- diferenţa dinlre secţiunea adoptată
şi aceea cerută pentru cenlură conform 2.6.5, [cm'}
Totuşi grosimea Iăcrimarei nu \'a fi
Fig. 2.5.3.3.
mai mică decit aceea dată de 2.5.2.
F - secţiunea cenlurii conform 2.6.5. 2.5.4 tn zona pupa a magaziei pupa şi in
sau secţiunea ramei longitudinale a gurii de zona peretelui frontal al unei suprastructuri În-
magazie de înălţime egală cu de 50 ori grosimea gropate, se va utiliza o tablă îngroşată a înveli-
ramei, in clusiv întăriturile orizontale ale ramei, şului punţii care să cuprindă şi racordarea guri i
dacă ele se află in această zonă şi anume care din de magazie. Extremitatea pupa şi prova a acestei
aceste secţiuni este mai mare. table lrebuie să se afle la o distanţă de colţuri de
y - săgeata admisă a ramei lon- cel putin 2,5 distanţe intercostale. Grosimea aces-
gitudinale a gurii de magazie (ve7.i fig. 2.5.3.3), tei table va fi cu 40% mai mare decît grosimea
[cm], nu va fi mai mare de: de calcul a Învelişului in zona respectivă.
1,5 la navele cu magaziile acoperite La na\'ele Încărcate prin două treceri
cu capace mobile. (vezi 1.1.3) grosimea acestei lable va fi cu 25%
2,0 la navele cu magaziile acoperite mai mare decît grosimea de calcul a invelişului
cu capace simple sau alte capace demontabilc, În zona respectivă.
74 Partea II - Corp

2.5 .5 Decup:'\ri in in\'c liş l1l lluotii Spre extremităţi, grosimea tablelor
poate fi redusă treptat cu cite 1 mm, dar nu sub
2.5.5 .1 tn cazu l cind in tabla Iăcrimară existA valoarea dală de formula:
deschideri cu diametrul mai mare de 0, 15 din
lăţimea acesteia, secţiunea eliminată va fi com-
pensată prin îngroşarea ei.
-", ("6D + 0,82,J [mm]
S=l,Gay L . - L -
Diametrul decupărilor rotunde din (2.6.1. 1. 2.2)
tabla Iăcrimară nu trebu ie să (i e in nici un caz
.3 la navele de pasageri, in zona centrală
mai mare de jumătate din lăţimea Iăc rimarei.
2.5.5.2* Deschiderile din punte in partea cen-
trală a navei şi In prova com partimentului maşini ,
S~O' 92aV21"3
" +14i (L +~
P-588 J (mcB-n
, J
avind o lungime mai mare de şase distanţe inler-
costale şi o lăţime mai mare de 0,2 B , trebuie să
a i bă colţurile rotunj ite cu o rază de cel puţin V(2 ,1- 1.3 '2 J (1 .7 - 3.5 ~' J + "S, [mm]
10% din l ăţ i mea deschiderii. Celelalte deschideri (2.6.1.1.3)
mai mici se vor rotunji la colţuri cu o raza de cel în care;
puţin cinci ori grosi mea tablei in zona respectivă.
CB - coeticientul de fineţe bloc, dar
2.5.6 Zonele de lucru ş i zonele de miş care a cel puţin 0,60;
oamenilor de pe punţile deschise şi platforme 1.. - lungimea primului etaj al su-
trebuie astfel realizate ca să excludă posibilitatea prastructurii. rm];
alunecării, poticnirii şi stag nării apei.
1", - lungimea comparLimentului ma-
şini, [mi ;

2.6 INVELIŞUL FUNDULUI ŞI Il S= 0,015 L, [mm}, pentru zona 2


BORDAJULUI de navi~aţie:
dS- O pentru zona 3 de navigaţie;
~ . 6.1 Tm'e li ş ul fundului
m,n= coeficienţi din labelul 2.5.1.1
2.6 .1.1 * La fundul in sistem transversal, gro-
.4 la remorchere, in zona centrală
simea tablel or va fi cel puţin egală cu;
.1 la navele de marU. nepropulsate s- 1.2a VtfgL[m(Cn-0.15)~-n]
S~I.6 Kav'L(_L_ + 0.82J. [mm]
'6<D
(2.6.1.1.1 ) V( 1.7 - 2.34 ': J+'" (2.6.1.1.4)

in care: in care;
1 pentru ext r emităţile navei.
J( _ P - puterea maşinilor principale,
La navele ce se incarcă prin două treceri (vezi [kW);
1.1.3), pe toată lungimea navei;
m şi n - vezi tabelul 2.5. 1.1 ;
K _ 0,35+CB , in zona centrală a
navei, dar cel puţin 1, im - lungimea compartimentului
maşini, [m);
a - distanţa intercostală, (m), dar
cel puţin 0,5 mi Ils = 0,015 L pentru zo na 2 de na-
v i gaţie (mm),
Ca - coefici entul de fineţe bloc.
As .... O pentru zona 3 de navigaţie,
.2 la na vele de mărfuri auto propulsate, [mm) .
in zona centrală
.5
S
=
K (1 ,6a vI: + 2795+ P -GCnJ (_ L_
552 166Ll + .6 la lla\'C tehnice În 2.Ona.. centraH\

+ 0.82J. [mm) (2.6.1. 1.2-1) ,~ 1 .2a Vf,,( L+; J(0.28+0.8C,J


In care :
J( _ rO.45+C.)(1-7,36PIO-')- y( 1,70 - 1,75 1;) +As, [mm] (2.6.1.1.6)
- 0,1, dar cel puţin egal cu 1;
in care:
l( = 1, in cazul n avelor ce se incarcă
i", - lungi mea compa rtimentului ma-
prin două treceri. şi niinclusiv porţiunea de punte pe care sint
P - puterea nominală a maşinilor dispuse mecanismele instalaţiilor tehnologice dar
principale, (kW). nu mai mare de 0,6 L (m) .
Partea II - Corp 75

.7 grosim('a minimă a tablf'lnr fundului 2.6.2.3 Chila plată


io zena cent r ală
Navele fără ch i lă masivl'i vor fi pre-
- pentru remorchere şi na ....e tehnice
văzute cu o c hilă plată, 8\'lnd următoarele di -
s-1,7ayII: +0,5, lmm) (2.6.1.1.7-1 mensiuni:
- lăţimea, cel puţin egală cu 0,1 8,
- pentru nave de pasageri - Gro~imea. mai mare cu 2 mm decit
aceea obţinută la 2.6.1 pentru învelişu l fundului.
s~3,25+0,025 L , [mm] (2.G. !.I .7-2)
în care: 2,G .3 Gurna
a - di sta nţa dintre varange sau 2.6.3.1 La navele de marfă grosimea tablei
dintre longitudinale , dar cel puţin egală cu 0.5 m. gurnei va fi cel puţin egală cu:
2.6.1.2 La navele de pasageri, remorchere şi
S~ KVL, [mm] (2.6.3.1)
tehnice, grosimea tablelor rundului . determinată
conform 2.6. 1.1 , poate fi redusă treptat spre În care:
extr emităţ.i p in ă la o valoare cel puţ i n egală cu: [{ 1,05.
S,-5,5avd+u, [mm] (2 .6. 1.2) J( 0,85 in cazul navelor ce se in carcă prin
d ouă treceri (vezi 1. 1.3).
dar nu mai puţin de 3 mm. Grosimea lablei gurnei. astfel calcu-
DacA S" >S, se va adopta grosimea lată . nu va fi mai mică decit grosimea tablelor
S" pentru tablele fundului , pe toată lungimea adiacente ale fundului.
navei.
2.6 .3.2 La alte nave decit cele de m ar f ă,
La petroliere grosi mea minimă 3 t3- grosimea tablei gurnei va fi cu cel puţin 1 mm
bie lor fundului va fi cel puţin egală cu 5 mm. mai mare decit grosimea tablelor adiacente ale
2.6.1.3 Dacă osatura fundului conţine trei fundului.
carlingi, grosimea s determinată conform 2.6.1.1. 2.G.3.3 1n afara zonei cilindrice, grosimea
poate fi redusă cu 6%. gurnei poate fi micşorată pinA la grosimea ta-
Cind sint mai mult de trei carlingi. blelar adiacente ale fundului.
grosimea fundului poate fi redusă cu cîte 3%
pentru fiecare carlingă în plus. T otuş i , grosimea 2.G.3.4 Raza de curbură a table i gurnei va
fundului nu va fi mai mică decit So conform fi cel puţin ega lă cu de 5 ori grosimea acesteia,
2.6. 1.2. Tablele gurnei trebuie să depăşească
cu cel puţin 100 rom terminaţia curburii şi cu cel
2.6.1.1. 1n cazu l sistemului longitudinal gro- puţjn 50 mm faţa supe ri oară a varangelor cu
simea determinată
conform 2.6.1.1 poate fi re- inimă.
dusă cu 30% dar cel puţin egală cu SD conform
2.6.1.2. 2,fi.3.5 La navele cu guroa ascuţită, tablele
fundului şi bordajului se vor suda de cornieru!
2.6.2 Iooroşarc::a l ocală a tablelor fundului
guroei. ale cărei aripi vor avea O grosime cu ce!
puţin 2 mm mai mare decil grosimea tablelor adi-
2.6.2. 1 Tablele fundulu i nawlor de marfă. acente ale fundului.
in regiunea de la etTil\'ă pină la cel puţin 1 m La navele cu forme sim pl e şi cu
in pu-pa peretelui d(' coliziune, st' vor ingroşa L;o;,;25 m, in locu l corni erului se poate utiliza:
cu cel puţin 1 mm f.q1i. de g ro şimC'a pre\'ă7uI ă - oţel rotu nd. cu un diametru ce!
la 2.6.1.1 .5i 2.G.1.3 sau 2.6.1.'1. Tu cazul ciad în puţin egal cu (It' 5 ori grosimea tablelor adiacente
]lupa peretelui de coliziune. sub punte, există în_ ale funduluij
căperi de locu it. porţiunea C\l tabl e ingr oşate - ţev i , la care grosi mea peretelui
\'a depăşi sprc pupa peretele pupa al respecti\'e lor va fi cu cel puţin 2 mm mai mare decit grosimea
in căperi. tablelor adiacente ale fundului.
Sudarea directă a tablelor borda jului
2.6.2.2 Grosimea tablelor fundului, d6 care cu tablele fundului face obiectul unei examinări
se fixează postamentele ma şinil or principale, \'a speciale din partea RNR.
Ci cel puţin egală cu: La navele cu D+tl o!i;3 aripa co rni eru-
lui gurnei poale să nu fie teşită conform cerinţelor
S== 0,8 vI:· tI + 16:'PI 1, [mmJ (2.6.2.2) de la 1.5.1.3 in cazul cînd feţele aripei cornierului
şi tablele i n\'elişului exterior sint in acelaşi plan.
în care:
n - turaţia
maşinii principale, (min- I );
2.6.t. lm'clişul bordajului
PI - puterea nominală a unei singure ma şini,
[kW[ . 2.6.1..1 La nayele de marfă, grosi mea table-
Grosimea lablelor, astfel calculată. lor bordajului va Ci cel puţin ega l ă ('.u :
nu va fi mai mică decit grosimea tablelor adia-
ce nte. S- I ,6 aVL. [mm] (2.6.4.1)
76 Purten II - Corp

dar IlU mai m:lre decil grosimea tablelor fundului 2.7.2 Haml'l IODUit ud nale
din zon." respectivă.
2.7.2. 1 Ramele longitudinale ale gurilor de
La celelalte nave. grosimea tablelor magazie sau ale altor deschideri din punte pot fi:
bordajului trebuie să fie egală cu aceea a inveli~
şului fundului in zona respecth;~.
- continue, pe o lungime de cel puţin
4 D ş i înUrite conform 2.7.2.2 şi 2.7.2.3 astfel
2.6.".2 Cind in tablele bordajului sint prac~ incit să participe la rezistenţa longitudina l ă a
ticale decupări pentru hublouri, scurgeri de apă naveÎ;
elc., colţurile acestora vor fi rotunjite. Dacă - scurle, asigurind numai securita-
dia metrul decupărilor este mai mare de 300 mm, tea oa menilor şi elanşeitatea punţ.îi.
marginile lor vor fi consolidate Cu mme sau prin
îngroşarea cchi\ulenlă a lablei din zona rcspcc~
2.7.2.2 RameJe longitudinale continue vor
t-ivă.
a vea:
- grosimea inimii. egală
cu grosi-
2.6 .".3 fo regiunea nărilor sau nişelor de mea tablei Iăcrimarei calculată
conform 2.5.2;
ancoră, grosimea tablelar bordajului se V3 mări - Întăritura orizontală de la margi-
cu 50%. nea superioarl!. cu secţ iunea cel puţin egală cu:

2.6.5· Centura S=s~, lcm ' ] (2.7.2.2·1)


20
Aria secţiunii
lransversale a ccnturii, in care:
in zona centrală a navei sau in regiunea maga- s grosimea inimii ramei, (mm);
ziilor la na\"cle de marf ă, \'U fi cel puţin egală cu: h. înălţimea ram ei. măsurată de la punte pînă

F _ 2,O DyL:' [em ' ] (2.6.5) la faţa inferioară a întăriturii superioare


orizontală, [cm], dar maximum (i0 cm.
Distanţa măsurată
pe bordaj dintre ~Iodulul de rezistenţă al inUriturii
linia teoretică a pun ţii şi centrul de greutate al superioare orizontale faţă de axa vert.icaIă, luind
secţ.iunii centurii va fi de minimum 0,05 D. Gro-
in consideraţie o fişic adiţională cu o lăţime ma-
simea cent urii va fi eli cel puţin 2 mm mai mare ximă de 25 s, va fi cei puţin egal cu:
decit grosimea tablel or adiacente.
Spre extremităţi, grosimea centurii Se W- 2 ,', [em' l (2.7.2.2·2)
poale reduce treptat pină la grosimea tablelor tntăritura
super ioarli orizontală. se
bordaiului. ca suda continuu pe ambele părţi cu inima ramei.
La navele de pasageri , tehnice şi na- Se recomandli evitarea decupărilor
vele de marfă prevăzute la 1.1.4. aria secţiunii in inima ramelor. Cind totuşi acestea nu se pot,
centurii calculată cu formula 2. 6.5 poate [i re- evita. ele se vor executa cu marginile rotunjite,
dusă cu 20%. iar zona respectivă se va compensa prin îngro-
:Marginea supe rioară a centurii "'a fi şarea ramei sau alte soluţii corespunzătoare .
netedă, cu muchiile rotunjite.
2.7.2.3 Pe ramele longitudinale continue se
Tn zona centrală a navei nu se admit dispun bracheţi care vor lega inima ramei de
decupări sau sudarea unor elemente de construcţie punle ~j de Întăritura orizontală. Bracheţii se vor
de marginea superioară a centurii. suda continuu pe ambele părţi. Distanţa dintre
bracheţi nu va depăşi patru distanţe intercos-
tale. Lăţimea bracheţilor. Ia jumătatea înălţimii
lor nu va fi mai mică decit:
2.1 RAMELE DESCHIDERILOR
DIN PUNTE b~,+8, [em] (2.7.2.3)

2.7.1 lnălţimea ramelor, de regulă, nu va


In care s este grosimea ramei, rmm].
fi ma i mare de 90 ori grosimea inimii lor. 2.7. 2.4 Ramele longitudinale scurte trebuie
să aibă modulul de rezistenţă faţă de axa ori-
Cind totuşi înălţimea ramelor este
zontală cel puţin egal cu:
mai mare, la jumătatea înălţimii lor se vor dis-
pune nervuri de rigidi7.are care vor avea: W ~ Kpl"(B+b), [em'] (2.7.2.4.)
- grosimea cel puţi n egală cu 0,8 in care:
grosimea inimii; p - sarcina pe punte inclusiv gurile de magazie
- lăţimea, egală cu aceea a brache- [kN/m:], Însă cel puţin 4 kN/m ' ;
ţilor determinată conform 2.7.2.3 la jumătatea l ,b lungimea, respectiv lăţimea deschiderii din
i n ălţimii lor. punte, [m1;
Marginile inferioare ale ramel or vor J{ 0,19 cind colţurile deschiderilor punţii sint
avea muchiile dinspre gura de magazie rotunjite. susţinute de pontili;
Partea Il - Corp 77

1\ _ 0,14 cind rumelc. longitudinale se f('azema tur1\. va ţi dclimilat:i. prin pereli etanşi, extinşj
pe traversele de caplit care s int continue de la fund pin li la puntea superioară.
pe toală lăţimea navei şi nesusţinute de Magaziile de marfă vor fi delimitate
pontili. prin pereţi etanşi, care se VOT extinde de la fund
Cind sub ramele longitudinale sînt pînă la puntea superioară.
dispuşi curenţi ca re se reazemă pe pereţii trans·
""ersali, iar ramele transversale se prind de cele 2.8.1." Tn peretele de coliziune. nu se vor
lonRitudinale. [ără a fi susţinute de pontili . se practica nici un [el de decupări, cu excepţia tre-
va lua ]( - 0,19. iar l se consi deră distanţa dintre cerilor etanşc pentru conducte şi cabluri.
pereţii transversali. tn pereţii etanşi, cu excepţia pere-
ţ.il o r picurilor, se pot practica deschideri, cu
Grosimea inimii rarnelor longitudinale
condiţia ca inchiderile sli fie etanşe şi de rezis-
va fi cel puţin egală cu grosimea tablelor punţii
tenţă echivalent1\. cu a peretilor În care sint dis-
din zona respectivă.
puse.
2.7.3 Hnme trans\'ersnle
2.8.2 Tablele Ilere\Îlor etanşi
2.7.3.1 Grosimea inimii rarnelor transversale
2.8.2. 1 Grosimea tablelor va fi cel puţin
va fi egală cu aceea a ramelor longitudinalI' de
egală cu:
care se fixează. In cazul traverselor de capăt
care asiguril. rezist.enţa transversală, fără utili- s - O,9 ah+lt, [mm] (2.8.2.1)
zarea pontililor. modulul de rezistenţă al camelor in care:
va fi cel puţin ega l cu:
a dislanţa dintre montanţi sau orizontale.

W -O,2pb1(3B - 2 ~J' [om'! (2.7.3.1) [mI;


il - înălţimea mAsurată in planul diametral de
in care p. b, L - vezi 2.7.2.4. la marginea inferioară a tablei considerate
pină la puntea superioară, iar la navele de
2.7.3.2 Marginea liberă a ramelor transver- marfă pină la faţa superioară a ramei gurii
sale scurle se va rigidiza cu o platbandil. sau cu de magazie, [mI, dar cel puţin 1 fi;
un profil laminat. Pe lungimea ramei se ,,'or dis- !( 3.5 pentru pereţii picurilor;
pune hracheţi la intervale de maximum 2,.t m. 1( 2,8 pentru ceilalţi pereţi.
Bracheţii vor avca grosimea egalli cu grosimea
inimii ramei, iar Hi.limea cel puţin 1/6 din inăI­ 2.8.2.2 La navele de marfă, in magazii, fila
ţimea ramei. inferioară de tabl1\. se \'a ingroşa cu 1 mm, faţă
de g r osimea rezultată de la 2.8.2.1. Jnălţimea
acestei file va fi cu cel puţin 100 mm deasupra
2.8 PEREŢI ETANŞI
nivelului osat.urii fundului.
2.8.2.3 Fila inferionrli a pereţilor comparti·
2.n.l Amp lasnren ment.ului maşini,
de care se su dează postamentele
r.laşini1or principale, trebuie să aibă înl'i.lţimea
2.n.1.1 La toate navele. in zona 0,04 ... 0,08 minimă de 0,18, dar cel puţin 100 mm deasupra
L, dar cel puţin 1,4 m de la pcrpendiculara provu, nivelului postamentelor.
se va dispune un perete transver.sal etanş - pe-
rete de coliziune - care se "·u extinde dc la fund Grosimea acestei file va fi cel puţin
egală cu:
pinli la puntea supcrioarli.
La pontoane, peretele de coliziune se (2.8.2.3)
recomandă a se dispune in pupa locului de unde
incepe teşi rea fundului.
in care:
2.8.1.2 Pe toate Da\·ele cu L~ 15 m la aprox· s - grosimea tablei peretelui determinată con-
imativ 0.04 L de la perpendiculara pupa, dar cel form 2.8. 2.1;
puţin 1,4 m se va dispune un perete transversal
etanş - perete de presetupă - care se va extinde Pion -vezi 2.3.6.5.
de la {und pină la puntea superioară. 2.8.2.4. Grosimea tablelor perc~ilor orizontali
2.n.1.3 La navele auto propulsate şi la na vele etanşi (plafoanele) va fi cu 1 mm mai mare de.cit.
Cu alte instalaţii mecanice în corpul navei, com-
a tablel or pereţilor verticali adiacente.
partimentul maşinii va fi delimitat prin pereţi
e tan şi. Dacă compartimentul maşinii este am- 2.8.3 Osatura llere\i1or t:lanşi
plasat la pupa na vei, peretele picului dispus con-
2.8.3 1 Distanţa dintre elementele de osa-
form 2.8.1.2 se consideră ca perete etanş pupa
tură nu \'a fi mai mare de:
al compartimentului maşini.
0,5 m pentru pereţii picurilor.
Zona in că perilor de locuit situată
sub nivelul liniei de plutire la maximă incărcă- - 0,6 m pentru ceilalţi pereţi.
78 Partea Il - Corp

to cazul sistemului longitudinal de tn cazul ridrii capetelor montanţilor


osatură a fundului sau pun ţii, monlanţfi trebuie dc longitudinalele fundulu i şi pu n ţii, gusecle vor
dispuşi in corespondenţa longiludinalelor fun- corespundc indicaţiilor di n fig. 2.8.3.5-2
dului sau punţii.
2.n.3Ji
2.8 , 3.~ Modulul de rezistenţă al montanliJor
liberi la capete \"a fi cel puţin egal C\I: 2.8.3.7* Modulul de rezislent1'l al orizontalelor
'a fi cel puţin egal cu:
W - K ahfl +3, [elU'] (2.8.3.2)
w= 1 a(d +ll-x,+O,OIL)l'. (cm') (2.8.3.7)
in care:
in care :r, \'czi 2.3.5.1.
J( 5 pent.ru pereţii picurilofj
Modulul de rezÎstentli al orizonlalelor
K " pentru pereţii ctall;;;i; rrre\i /i r ricurilcr "a fi cu 20% mai mare decit
K 3 pentru pereţii magaziil or; acela dal de formula 2.8.3.7.
deschiderea monta ntului sau orizolllalei, Qrizontalele SE' vor prinde la capete
[mi; Cll gusee, extinse pînIi. Ia prima coastă (v~zi rig.
a dislan\a dintre mOIlLanti [m]; 2.8.3.5-1).
h pentru montan\i, Înălţimea măsurată de
la mijlocul lungimii monlanLului pină la 2.11.1" l nl :'lrireu s U!leriU3r;l a peretelui
puntea superioară, iar la na\'ele de marfă
pînă la faţa Slll){'rioară ti ramei gurii de Cînd marginea superioară a perelelu i
magazie, (m] j esle libHă , se va dispune o întăritură al cărui
medul de rezistenta ra~ă de axa \"ertieală va fi
- pentru orizontale, înălţimea mă­ et'1 puţin tgal cu:
surată de la orizontală pină la puntea superioară,
iar la navele de marfă pînă la faţa superioară a W = 2/I"b ', lem l }
ramei gurii de magazie, [mI.
Modulul de rezistenţă al monlanţilor in care:
fixa li la capete cu gusee, va fi mai mic cu 25% II - înălţimea peretelui, in planul diametral,
faţă de acela dat de formula 2.8.3.2. [mi·
deschidera intăriturii orizontale, inclusiv
2.8.3.:1 Modulul de rezistenţă al osaturii pla- guseele [mI.
roanelor etanşe va fi mai mare cu 35% faţă de
acela dat de formula 2.8.3.2, dar nu mai mic Fixarea intarit urii la capetc se \'3
decit acela dat de 2..1. realiza ecnstructi\" asHel, incit să poat1'l fi con-
siderată ca incastrare. De asemenea, peretele
2.8.3.1,,* Modulul de rezistenţă al montanţilor
de care se fi xează ace3~tă Întăritură (de exemplu
di spuş i in ~o respondenţa carlingilor va fi dublul
modulului obţinut in formula 2.8.3.2.
rama gurii de magazie) lrebuie Întărit corespun-
zător.
Modulul de rezisten\ă al monlanţilor
r atăriţi din corespondenţa curenţilor va satisface
cerinţele de la 2.4.8 pentru ponUli, dar nu va fi
2.8.5 l'cre!i go(rll!i
mai mic decit dublul modulului obţinut cu for- 2. 8.::i.l tn locul pereţilor plani cu montan ţi
mula 2.8.3.2. se pot utiliza peretii gofraţi.
2.8.3.5 Capetele libere ale montanţilor se vor
termina la 20 mm de la punte, fund sau osatura
lor. Prelucrarea şi sudarea lor la capete va cores-
punde cerinţelor de la 1.5.2.3 şi 1.6.8.1.
10 cazul fixării montanţilor la capete,
cind puntea şi fundul sint in sistem tranS\'ersal,
guseele se vor extinde pînă la prima tra \'ersă

.
şi varangă (vezi fig. 2.8.3.5-1).

Fig. 2.8.5.1

~f
,~ Grosimea tahlei peretelui se deter-
mină conform 2.8.2. In locul distanţei intre mon-
tanţ i se "3 utiliza cea mai mare valoare dintre
, . b şi r din fig. 2.8.5.1. .
2.8.5.2 Modulul de rezistenţă al gofrci (vezi
, h /
fig. 2.8.5.1) \'a fi cel puţi n egal cu:

Fig. 2.8.3.5
W - cthl" (S:, )', [em'} (2.8.5.2-1)
Partea 11 Corp 79

în care: deschiderea montalllului, inclusiv fixurea


15 penlru pereţii picurilor; capetelor. [mj;
12 pentru ceilalţi peret i etanşi; h Înălţimea măsurată de la mijlocul deschi -
9 pentru pereţii magaziilor de marfă; derii montanlului pină la capătul ţevii de
lăţimea unui rînd de go[re, [m); aerisire. [m]. dar cel puţin I m.
înălţimea perelelui, [mI;
2. 9.1, Dimensiunile c urenţilor in cazul cind
II înălţimea, [mI. măsurată de la mijlocul
deschiderii perelelui 1 pînă la puntea pe- puntea este plafon de tanc. se determină conform
reţilor etanşi, iar la navele de marfă pină cerinţelor de la 24.7.2 . unde in locul s'lrcini
la faţa superioa r ă a ramei gurii de magazie, pe punte p se foloseşte presiunea, [kN jmtj co-
dar cel puţin 1 m; respunzătoare unei coloane de apă de înălţime
b,s - vezi fig. 2.8.5 .1, [cm}. h, conform 2.9. 2 care, in orice caz, nu va fi mai
,
Constructiv se va lua !....«; 46iar micii. de 10 kN jm ' .
2.9.5. Dimensiunile osalurii simple. in cazul
Modulul (le rezistenţă al unei gofre cind puntea este plafon de tanc, se determină
ca in figura 2.8.5.1 se determină cu formula; conform cerinţelor de la 2.4, unde in locul sa r_
(2.8.5.2-2) cinii pe punte p se foloseşte presiunea [kN/m'j
corespunzătoare unei coloane de apă de inălţime

Toale dimensiunile elementelor din h, conform 2.9.2 care, in orice caz, nu va fi mai
lormulă sînt in cm. mică de 10 kN/m t .
In cazul folosirii altui tip de gofră
decît cel din fig. 2.8.5.1 se va asigura o rezislenţl:i 2.9.6 Cind bordajul este perete de tanc,
echivalentă. coastele trebuie să corespundă prevederilor de la
2.3.2.3 .
. 2.9.7 Stringherii de bordaj din tancurile
2.9 TANCURI de combustibil trebuie să corespundă prevederi-
lor de la 2.3.7.3.
2.9. 1 Cind tancul se extinde dintr-un bord
in altul, se va dispune in P.D. un perete longitu-· 2.9.8 Guseele montanţilor se vor executa
dinal etanş. conform fig. 2.8.3.5 sau 1.5.4, funcţie de sislemu
Daci\. peretele tancului este şi perete de osatură.
despărţitor cerut de 2.8.1 , rezistenţa sa trebuie
să satisfacă şi cerinţele pentru astfel de pereţi. 2.9.9
2.9.2 Pereţii verticali vor avea grosimea 2.9. 10 Cerinţele privind construcţia tancu-
tablelor cel pu~in egală cu: rilor structurale se aplică şi tancurilor nestruc-
turale tratate in partea VII "Instalaţii cu tubu-
, - 4,3 a V' .+ 1, [mml (2.9.2) laturi" din RN.R.-I.
par cel puţin 4 mm. 2.9. 11 · Tancurile de combustibil şi lubri-
in care: fÎanţi se vor separa de tancurile de apă dulce şi
a distanţa intre monta ţi, [ro1;
de Încăperile de locuit sau de serviciu prin cofer-
h înălţimea, [mI, măsurată de la marginea
damuri.
inferioară a tablei pină la capătul ţevii
Lăţimea colerdamurilor ,·erticale va
de aerisire, dar nu mai puţin de 1 m.
Grosimea tablelor plaloanelor va fi fi cel puţin egală cu o distanţă intercostal3, iar
cu 1 mm mai mare decit aceea deLerminată cu Inll.lţimea colerdamurilor orizontale va fi de cel
formula 2.9.2, În care h se măsoară de la plafon put.in 600 mm.
pin1"l la capătul tevii de aerisire.
2.9.3 Modulul de rezistentă al montanţi1or
va li cel puţin egal cu: 2.10 SUPRASTRUCTUR I ŞI RUFUR I
W - cahl'+rn, [cml] (2.9.3)
2.1 0. 1
in care:
4 pentru montan ţi fixaţi la capete cu gusee 2.10.1.1 Grosimea tablelor punl,ii supraslruc-
5,6 pentru montan ţi liberi la capete; turilor cu un si ngur nivel ş i pun ţ i i primului nivel
rn 3 pentru tancuri structurale; la supra structurile cu mai multe nivele, va fi cel
rn 2 pentru tancuri nestructurale; puţin egală cu;
80 Partea II - Corp

.1 La toate suprastructurile n3\"elor ('li huhlouri, vor fi rigidizatc prin Întăritur i superioare
L~25 m şi suprastrncturile. na\"clor cu L > 25 m şi inferioare decupării, cu o arie n secţiuf!ii trans-
care: nu participă la rezistenţa longitudinală: versale cel puţin egală cu aria secţiunii transvcr-
sale a decup1'irii.
,~[~+2)+-, [mm] (2.10.1.1·1 ) Suprastrudurile cu lăţimea mai micf\
;:.0 t .fi
decîl n. vor a\'ca grosi mea filei inferioare a pere-
dar cel pu\in 2,5 mm. ţilor t'xkriori cel puţin egală cu 4 mm.

.2 La suprastructurile car{' participă la 2. 10.1,.2 La toate celelalte suprastruduri şi


rezistenţa longitudinalăa DaYei şi la toate su~ rufuri. gro:;imea tablelor pereţilor va fi egală cu
prastrudurile îngropate, la nawle cu L > 25m: grosimea pun ţii suprastrudurii sau ruf ului res-
pecth' determinală la 2.10.1.1-1 şi 2.10.1.2.
SI/=S--])- , [mm] (2. 10.1.1·2) Grosimea filei inferioare a pereţilor
DJ/ + fl laterali şi frontali, care se prind de pun lea supe-
dar cel putin S determinat cu 2.10.1.1-1 , rioară. \ ' a fi de cel puţin 3 mm.

in care: 2.10.::; Osatura punţii sc va calcula conform


s _ grosimea lablel or pun ţii de calcul conL cerintelor de la 2,4 cu precizarea că În formulele
2.5.1 ; respective nu se ian În considerare membrii in
DJI - inălţimca supr~ s tructurii deasupra pun ţii, care este inclusă lungimea navei, dacă suprastruc-
[m]. tura nu participă la rezlsten\a longitudinală.
O suprast.ructură este c o nsiderată că 2.10.fi ~I o ntan\ii
simpli Iji intări\i ai pe-
participă la rezistt'nţa longiludinală, dacă lun-
reţilor vor fi amplasati in plantll osat.urii cores-
gÎJnt>3 acesteia este de cel puţin şase ori mai
pun7.ătoare a corpului navei. Distanţa dintre
mare deCÎt înălţimea sa , dar minimum 0,5 L. In montanţi nu va depăşi 0,6 m.
acest caz, suprastructura se va amplasa pe toată
lungime-a ~onei centrale a navei şi se va consolida Modulul de rezist.enţă al monlan\ilor
cu montanţi întăriţi sau cu pereţii transversali. pNeţilor la:
Distanţa dintre montanţii Întăriţi sau dintre - suprastructura cu un singur etaj;
pereţii transversali nu va depăşi 5 m.
- primul etaj al suprastruclurilor cu
2 .10.1.2 Grosimea tablelor punţii celui de al mai mt1\te ni\'elc ;
doilea nivel şi al nivelelor următoare ale supra- - suprastructuri ingropaie,
strudurilor şi tut.uror nivelelor rufurilor va fi
fi cel puţin egală cu: \"a fi cel pu\in egală cu 80% din modnlul de r{'-
zistenţă al coastelor corpului din zona respectivă.

,~ [..!.:....+2)-"-,
80 0,60
[mm] (2.10.1.2) Mod\l lul de rl'Zistenţă al monLanţilcr
peretitor la celelalte suprastrueluri şi rururi \".c
dar cel puţin 2 mm. fi cel puţin ('gală cu 60% din modulul de rezi s '
tenţă al coastelor corpului din zona rcspect.i\"ă
2.10.2 * La navele cu L;a: 25 m la care supra-
slructurile au lungimea ~0,5 L dar nu participă 1n nici un caz modulul de rezistenta
la rezistenţa longitudinală a na\'ei, îmbinarea al m c ntanţilol' nu \"a fi mai mic de G cm~. .
dintre suprastrudură şi punte face obiectul unei Dacă pentru OSat.ura pereţilor nu sint
cxaminări speciale din partea R.N.R. folosiţimontanti Întăriţi (confOlm 2.10.7), alunci
la maximum opt distanţe Între monlanţii simpli
2.10.3 Includerea etajului al doilea sau al se vor dispune montan ţ i Întări ti care vor a\"ca
celorlalte etaje in rezistenţa longitudinală a navei modulul de rezistenţă cel pu~in egal cu dublul
face obiectul unei examinări speciale din partea modulului de rezistenţă al montanţilor simpli din
R.N.R. zona r~speet.ivă.

2.10.4 l'ereji exterior; 2.10.7 !>.Iodulul de rezistenţă al montanţilor


intăriţi şi
Ira\"erse!or întărite ale suprastructurilor
2.10.4.1 Grosimea tablelor pereţ.ilor exteriori care participă la rezistenţa longitudinală a navei
ai suprastruclurilor, care se iau in considerare la va fi cel puţin egal cu:
calculul de rezistenţă longitudinală , la navele
cu L >25 m, va fi cel puţin egală C\I: '''Il = W __D_
D +D '
]cml] (2.107)

s =~(.!:..+?5
0,6 .10
1
- , J'
[mm J (2.10.4.1) în care:
IV modulul de rezistenţă al coaslelor intărite
dar nu mai mică de 3 mm şi nici mai mare decil şi traverselor Întărite ale corpului din zona
grosimea tablelor punţii lor, determinată conform respectivă, [cm l );
2.10.1 -2. Tablele pereţilor exteriori ai suprastruc- Dy - înălţimea supraslructurii, deasupra pun ţi i
turilor din zona decupărilor pentru ferestre sau superioare, [mI.
Partea II - Corp 81

2.1 0.8 Pereţji laterali ai suprastructurilor. Grosimea montanlului va fi egală Cu


dispuşi in continuarea bordajului la navele eu gros imea tablei parapetuluÎ, din zona respectivă.
L > 25 m, se vor racorda lin la ambele capete
eu bordajul pe o distanţă cel puţin egală cu înăl ­ Marginea liberă a montantului va avea o plat-
ţimea suprastructurii. band 3 sa u f1an şă de lăţim e egală cu zece ori gro-
Grosimea filei inferioare a pereţilor simea montanlului.
Jaterali. centurii şi IAcrimarei se va mări cu 10% 2.1 1. 2.3 Modulul de rezi s tenţă al copastiei
faţă de grosimea tablelor adiacente conform fig.
2.10.8. fa ţă de axa verticală \'a fi cel puţin egal cu;

W- 5-'-,lcm ' J (2'11.2.3)


0,00
in care:
a - distanţa dintre monta~ţi, [mJ.
2. 11, 2.4 Dacă in parapet sint dispuse piese
ale instalaţii lor de punte (nări, role etc.). atunci
montanţii se vor InUri corespunzător.

2.1 2 PQSTAMENTE

2.1 2. 1 POS lamentele maşinilo r principa le


2. 12.1.1 L onjeroanele se vor dispune con-
Fig. 2.10.8
tinuu pe toată lungi mea compartimentului ma-
şinii şi se vor suda de pereţii transversali etanşi.
2 .1 0.9. Din punctul de vedere al construcţiei, Cînd lonjeroa nele nu se lea gă de car-
duneta şi teuga se consideră s uprastru cturi. lingi , acestea se \'or cont inua dincolo de pereţii
compartimentului maşini pe două di s tanţe inter-
costale , s ub formă de gusee.
2. 11. PARAPETUL tn 1l..Iţim ea lonjeroanelor estc funcţie
de p oziţ ia motorului în să nu trebuie să fie mai
2.11 .1 tnălţimea parapetului se df'termină mică deCÎt pozitia varangelor cu inimă din com-
din tabelul 2. 11.1, funcţie de amplasarea lui şi partimentu l maşini.
de zona de navigaţie a navei.
Grosimea inimi i IOlljeronului va fi
Tabelul 2.11.1
cu 1 mm mni mare decit grosimea inimii varan-
gei din compartimentul maşini.
fnil.lţlmu parapt'tului. m
Pl at banda lonjerollului pe care se
Zona de navigaţie
I prOVQ
I pupa fixea ză motorul va awa o l ăţi me corespunzătoare
tălpii motoru lui şi o secţ iun e cel puţin egală cu
2 0.0 I).(l
de două ori secţ iun ea plat benzii var a ngei cu
3
I 0,0
I -
inim3 din eomparlimentul maşini.
2.1 2.1.2 Pentru elementele lrans\'ersale ale pos-
2.11.2 Dimensionare tamentelor vezi 2.2. 3.
2. 11 .2. 1 Grosimea tablei parapetului va fi 2.12.2 Postnlllentele maş inilor a u xil iare
egală cu grosimea tablelor pereţilor laterali ai
suprastr:uclurii. conform 2.10.4.1. iar pentru "o" Postamentele trebuie să asigure prin-
se adoptă distanţa dintre m o nlanţii parapetului. derea solid ă a mecanismelor auxili:He de osa-
2.11. 2.2 Montanţii se vor dispune in corespon-
tura corpului navei.
denţa osaturii punţii la ÎnleT\'al de maximum Grosimea inimii 10lljeroanelor va fi
1.2 m. egală cu a vara ngelor, iar sec ţiunea platbenzii
Llirţimea monlantului la punte va fi : l onjeronului va fi cu 50% mai mare decît sec-
ţiunea platbeuzii varangelor.
- 1/3 din Inălţimea parapet ului, pen-
tru zona 2 de navigaţie, 2,1 2.3 Trecerea de la Înălţimea maxi mă a
- 1/4 din in3 1 ţimea parapetului, pen- postament ului la inălţimea normală a osaturii
tru zona S de navigaţie. fundului se va face treptat
'-U'JI
82 Purtea Il - Corp

2.1.3 DUBLUL FUND ŞI DUBLUL 2.13.5 Profilul inferior al varangelor schelet


BORDAJ va corespunde cerinţelor de la 2.2.7.
Modulul de rezistenţă al profilului
2.13.1 superior al varangei schelet va fi cel puţ.in egal
cu'
2.13.2
W- J(aD,b'. [cm'l 2.13.5)
2.1 3.3 Grosimea tablelor dublului fund va fi
in care:
cel putin egală cu:
K _ 7,1 - pentru varangele schelet, care nu au
,_ [~ +2 ) ~ . mm) (2.13.3) legături la mijlocul deschiderii Între profilul su-
20 0,5 perior şi inferior;
J( ....1,25 - idem , cu legături;
rn cazul ulilizl!.rii grairerelor sau altor
mijloace mecanizate pentru încărcarea şi des· b - deschiderea m[lximă a varan-
gei, Im], măsurată inlre suporţi sau intre suporţ i
cărcarea navei, grosimea tablelor dublului fund
şi bordaj, fără a se ţine seama de bracheţi;
se va majora cu 3 mm. De - inălţimea de construcţie a na-
2.13.4 Varangele cu inimă. vor satisface ce· vei in sectiunea considerată, [mI.
rinţele de la 2.2.2 şi 2.2.5. tn cazul utilizării va· 2. 13.& lntre profilele superioare şi inferioare
rangelor schelet, cel puţin a patra varangă va ale varangei schelet, se dispun bracheţi, a căror
fi cu inimă. Cind tabla dublului fund este inclusă lăţime va fi:

in modulul de rezistenţă al varangei pline şi la suportul tentral Şi gurnă, 0,6


suda rea acesteia se face după un alt procedeu din înălţimea dublului fund ,
decft acela indicat in tabelul 1.6.7.2 la nr. 2.1.şi 2.2, la suporţii lateraH, 0,1 din Înăl ­
ţimea dublului fund.
procedeul de sudare constituie obiectul unei exa·
minări speciale din partea RN.R. Bracheţii
vor avea:
- prosimE"a egală cu aceea a tnblelor
dublului fund calculată conform 2.13.3;
- lăţimea flanşci E"gală cu de 15
. ori grosimea lor (vezi fi~. 2.13).
2.13.7 Suportul central va avea grosimea
cel puţin egalăcu:
,~O.8 v'L [mmJ (2.13.7)
Suporţiilater?li vor avea grosimea
egală cu a varangclor cu inimă (pentru amplasare
\'czi 2.2.11).
2.13.8 Longitudinalele fundului vor indeplini
cerinţele
de la 2.2.9 (vezi fig. 2.13).
Longitudinalele dublului fund vor avea
modulul de rezistenţă cel puţin E"gal cu:
W=KaD.I', (cm' (2.13.8)
in care:
1 - deschiderea longitudinalci intre
varangele cu inimă şi fără a se ţine seama de
bracheţi, [m];

K = 7,1 - pentru longitudinalelc care


nu zu legături intre longitudinalele fundului
,)
şi dublului fund, la mijlocul deschiderii lor;

.....zi I.S.4. K= 4,25 - idem, cind au legături.

2.13.9* Inăl ţimea dublului fund nu va fi


mai mică de 650 mm. In anumite cazuri, cu acor -
dul special al RN.R., Jnălţ.imea dublului Tund
poate fi redusă. In cazul cind ină lţimea dublului
fund a fost redusă şi nu se mai pot executa sud u·
riie normale dintre osatură şi . tablele dublului
Fii. 2.13 fund. se vor lua următoarele măsuri:
...,
Partea II - Corp 83

- filele de table · ale dulJlului fund. Profi lele, care formeazA. coastele in-
:şe \'dr amplasa t ransversal, i.ar morpinîle lor s~ tărite. Ia mijlocul deschiderii 'lor \'or fi prevă­
vor suda cel puţin din 3 tu 3 varange de f1anşa zute cu traverse nepuntite, ca in fig. 2.13, sec~
acestora cu o cusătură continuă; ţi\ln~a A-A, saţl altă constru~,ie echiva l entă.
- tablele dublului fund se YOT suda Secţiunea transversală a lraverse i ne-
la fiecare varangă in borduri şi de o parte şi de puntite va fi cel puţin egală cu:
alta a suportului central, prin sudarea in găuri.
pe o lungime cel puţin egală cu 0,6 m. S=I,4 a.l' , [cm'] (2.13.12.2-2)
Cu acordul R.N.R., se pot utiliza şi 2.1 3. 12.3 Modulul de rezistenţă al coastelor
a lte scheme de sudură care să asigure rigiditatea simple, atit ale bordajului cit şi ale dublu borda-
şi elanşe i tatca construcţiei corespunzătoare la jul ui, se determină conform prevederilor de la
sarcina de probă conform anexei nr. 1.
2.14.2.2.
2.13.10 T~blele terminale ale dublului fund
2. 13. 12.4 Grosimea Învelişului dublu bordaju~
nu se vcor intrerupe hrusc la pereţii transvcrsali lui va fi egală cu grosimea invelişului dublului
etanşi, ci se vor extinde pe fiecare continuare a
fund, determinată conrorm 2.13.3.
suporţiJor.
Extinderea tabelelor din planul dia· 2.1 3.12.5 Dimensiunile semitra\'ersei simple vor
metral se va prelungi cit mai mult posibil spre fi:
extremităţi. Lungimea minimă a extinderii va Înălţimea); 0.12 D
fi de 0,1 B la fiecare prelungire de suport, iar
l ăţimea minimă la perete va fi de 0,05 B. grosimea> 0,75 vr
2.13.11 · Prinderea coastelor de plafonul du~ - lăţimea flanşei,
cel puţ.in ega l ă cu
blului fund se \'a ex.ecuta ca in fig 2.13. tn cazul ' de zece ori grosimea ("ezi fig. 2.13).
cind coastele se prind de plafon prin gusee f1an~
şate, in corespondenţa unei varange cu inimă, Pentru semitraversa inUrită, se pot
varanga se va rigidiza cu o nervurli, ca in Hg. adopta aceh'aşi dimensiuni ca şi pentru acea
2.13.11· sau un profi l echivalent. simplă.

2.14 INTĂRIREA CORPULUI NAVE-


LOR PENTRU MĂRFUR I
USCATE FĂRĂ PUNTE, CU
CULOARE LATERALE
INGUSTE

2.14.1 Cerir\!e !Jenerale


2.14.1.1 tn cazul rind lăţimea reală a tablei
Fig. 2.13.ll' Iăcrimare mică decit lăţimea nomi-
CI ("ste mai
nală determinată conform 2.5.3, corpul navei va
2.13.12 Duh lul hordnj fi intărit conform prevederilor de la 2.14.2 şi
2.14.3.
2.13.1 2. 1 Lă\imea dublu hordajului C~ (vezi
fig. 2.13) nu va fi mai mică de 800 mm. 2.14.1.2 Dacă lungimea uneia din magazii
2. 13. 12.2 Modulul de rezistenţă al coastelor depăşeşte0,5 L, se recomandă construcţia na\'ei
înUrite se determină pentru toată secţiunea trans- cu dublu bordaj conform 2.13.12.
versală a dublu bordajului. inclusiv nşia de la-
blă adiţională, atit de pe bordajul exterior cit 2.14.2 Osatu ra ho rda jul ui
şi de pe dublul bordaj (vezi fig. 2.13, secţiunea
A-A). 2. 14.2. 1 Modulul de rezistenţă al coastclor
Modulul de rezistenţă al profilelor, Întărite. determinat conform 2.3.6.4, se va mliri
atit ale bordajului cit şi ale dublu bordajuluÎ,
care f ormează coastele intărite, va fi cel puţin prjn inmulţire cu ..s.
c.
egal cu:
2. 14.2.2 Modulul de rezistenţă al coastelor
W=3,8 a,D.i', [em'] (2.13.12.2-1) simple, determinat conform 2.3.2 şi al longitu-
În care: dinalelor de bordaj determinat conform 2.3.2 şi
a. - distanţa dintrele coastele intlirite, [ml j
2.3.5 se va mări prin inmulţire cu V.:.o. .
I,D. - vezi 2.3.2.1.
'.
...,
84 Partea II - Corp

2.11.3 Osatura fundului 2.14.3.2 Modul de rezi stenţA al varangelor


cu inimli din magazii , determinat conform 2.2.2,
2.U.3.t Modul de rezistenţ ă al varangelor de care se prin coastele simple se '\'a mări prin
cu in im ă din magazii, delerminat conform 2.2.2
ş i 2.2.6 de care se prind coaslele Întările corec-
Inmulţirea cu Vc,c, .
lale co nform 2.14.2.1, se va mări prin inmulţire
2.14.3.3
cu .E!..
c, 2.15
Partea Il - Corp 85

3. C ERINŢE SUPLIMENTARE PE NTRU NAVELE CISTERNA

3.\ DOMENIUL DE APLICARE . Număru~ pereţilor transversali etanşi se


stabileşte In funcţlc de următoarele conside-
3.1.1 Cerinţele prezentei diviziuni se aplică r~nte:

navelor cisternă destinate transportului lichide- volumul tancurilor nu trebuie să


lor inflamabile de categoriile I,II şi III (pentru {ie mai mare decit acela indicat in tabelul 3.2.1.2;
definiţii vezi 1.2 din partea V " Protecţia contra
incendiului" din Regulile RN.R- l) indiferent TII~ l u l 3.2. 1.2
de zona lor de navigaţie.
Construcţia navelor destinate trans-
portului altor lichide [ace obiectul unei examin- K = L'BD
Imll
\','"m"' mnim ,'"",,'
tlnc, inclusiv casetele d t
IN'.m''''m
lancurl de
d,
nări speciale din partea RN.R.

3.1.2 Elementele corpului, nemenţionate in


I l'x pansiune ImI]
O,:J L'BD
mllrfll

2
prezenta diviziune. Ii se aplică cerinţe l e divi- 0.3 L ' BD 4
K < l50 00 + 0,16 (L'BD- 300) 4
ziunilor 1 şi 2 din prezenta parte a Regu lilor 150<!iOK< 300 114 + 0,12 (L'BD- 4S0) 6
pentru procedeul no~mal de î ncărcare al navei. :100"K< 450 180 + 0,10 (L'BD-lOOO) 8
450", K < 1000 230+0,08 (L'BD-l500) 8
:).1.3 tn prezentelc Reguli , s-a adoptat ca 1000",1«1500 270+0,03 (L' BD-2000) 'O
tip principal constructiv de navă cisternă, nava 1500",1«2000 330+0,05 (L'DO - 3000) 10
cu o s i ngură punte, {ără dublu fund, la care fundul. 2000" 1< <:1000 380 10 +2
3000" 1,<4000
bordajul puntea şi pereţii etanşi, delimilează
tancurile de marfă.
4000" J{ "''''"
rlttare
1000 mI
Construcţia navelor ci sternă cu tancuri
nestructurale se execută conform prevederilor di- In carc;
L' utt lungimu maximă a. navei, [mI
viziunii 2 din prezenta parte a Regulilor.
Construcţia na\'elor cisternă cu alte ObSUDa/ie
tancuri structurale de marfă •• altele decit cele natA lungimu lo talll. a tancurilor cit marfă este mal
mici dcclt 0.8 L'. numărul minim al Ia.ncurllor dc
prevăzute mai sus, constituie obiectul unei exa-
marfă poate fi redus In raportul 110,8 L '.
minări speciale a RN.R

3.2 GENERALITĂŢ I - numărul tancurilor nu trebuie să


fie mai mic deCÎt acela indicat în tabelul 3.2.1.2;
3.2.1 Com partimcnlarea tancurilor - distanta dintre pereţii transversal i
etanşi trebuie s1i fie..;;;-(1+0,l L), [m]
3.2. 1,1 Navele cistern3. cU B =6 . .. 12 m, sau
la care lungimea tancurilor (inclusiv colerda- 3.2.1.3 Navete cisternă cu doi pereti longi-
murile pupa şi prova) este mai mare decit acea tudinali etanşi \'or fi pre\Tăz ute cu pereţi trans-
sta bilită prin formula: "ersali eta n şi exti nşi din bord in bord.
- Numărul pereţilor transversali e-
Q,82L ( \ - 7,5 : ) , [mi (3.2.1.1) tanşi se stabilesc funcţie de urm1itoarete consi-
derente:
vor fi prevăzute intre pereţii transversali eta n şi,
cu perete longitudinal etanş, in planul diame- - volumul l:l.ncurilor nu trebuie să
tral. Navele cisternă cu B > 12 m vor fi prevă­ fie mai mare decit acela indicat in labelul 3.2.1.2,
zute, intre pereţii transversa li etanşi, CII doi cu exceptia unuia din tancurile centrale, al cărui
pereţi longitudinali etanşi. Distanţa dintre pere- volum poate fi mai mare cu 25%;
ţii longitudinali şi borduri şi dintre ei va fi in - volumul total al unui tanc dis-
limitele de 0.33 ... 0,6 B. pus intre doi pereţi transversali etanşi nu va
depăş i 60% di n volumul delimitat de aceştia.
3.2.1.2 Navele cisternă cu un singur perete
longitudinal etanş in tancuri vor fi prevăzute cu Numărul tancurilor nu trebuie să fie
pereţi transversali etanşi din bord in bord. mai mic de 6.
Partea II - Corp

3. :!.~ c.tC'~lln Yolumul OM aW!e de expansiu ne


"a fi cel p u ţin t!;al cu S 1) din ,'Olumul total
3.:':!. 1 Tanc dC' marfă de la navele ci s·
al tancului de marfă_ In.i1 · lmea ramei casetei
stemă pd1tra t dC' C' IDflamabile de categoria
d e e xpa nsi une . deuupra puntii. \'a fi cel pu ţi n
III 'or fi separate de: c mpl'rtiment ul ma ş ini.
de 300 mm , iar grosimea cel putin t'gală cu gro-
incăperile de IOCUlt c mpartime ntul căldări ş i
s imea in 'elişului punlii. dar minim 5.5 mm.
picuri. printr-tl~ C-:i!erdam. dispus pe to ată Iăti ­
mf'a naHi. Corerdamul ~e "a extinde pe o di s tanţă
i ntercostală. dar cel putin 500 mm. Pereţii co·
ferdamului vcr fi f'tanşi. :J.:J DI;\I E :'\ S Jt;>n LE STRl,;CTURlI
:O-;a\tle cislf'rn ă pen tru transportul ( ORP CLu l t:o-; R EG IUNEA
lichidelor inflamabile de ca t egoria 1 ş. i I,I , in T AN CliR ILOR D E ~I:\RFA
afara prevederilor de mai sus. vor a \ ca separa t
pr in corerdam şi compartimentul pompelor, dacă Dim e nsiuni le struct uri i navale cister-
aces t a este a m plasa t sub pun te . nă, <!('trrminat e c u for mu lele din prezenta divi -
3.2.2.~ Cofe rdam urile navelor cisternă pentru ziune, co respund procedeului de încărcare ş i
de s căr care normaL
trans por tu l li chidelor inflamabilf' de categoria
1 ş i II n u vor fi utili za te in alte scopuri. tn pereţii
lor nu se ,'or practi ca d ec upări. 3.3.1 \ ':uange cu inimă.
Cofe rdamurile na \'el or ci:d e rn ă pen- :.1.3.1.1 In sist e m ul t ra nS" ersal de osatur ă,
tru tran s portul li chi delor infl a mabilc de catf'go- varangele eu inimă se vor dispune la fiecare
ria III pot fi folosit e astfel: scoas lă , iar in sistem ul longitudinal. Ia cel mult
pe nt ru lî chidclc infla mabile de ca- patru di s tanţe int e r cos l ale.
tegoria III,
3.3.1.2 Mod ul de rezi st enţă va fi cel pu ţ in
pentru combus t ibilul propriu , dacă t'bal c u :
apa r ţi n e categ oriei III,
ca t a ncuri de apă pata bi l ă sau [em' l (3.3.1.2)
de răci re, in care:
pentru a mplasarea pompelor ce (II - d i s tall ~ a dinlre "arangcle cu
marf ă. i nimă [m] ;
NI - 0.5 n in cazul unui singur
3.2.3 SUllrastrueluri şi ruI uri perel (' long:i t udinal , (m}.
3.2.3. 1 S upr astru cturile. in care sin t ampla- 8 1 - 0 ,.\ B în cazul a doi pere ţi lon-
sate a me naj ll.ril e pentr u echipaj , se vor dispune l udinali, (mI:
in afara t a nc uril or de marf ă ş i a coferdamurilor. }{ - 5,0 cind fundul este în sis te m
tn ca zu ri exce pţi onale, suprastructura l ongitudinal sau tra ns\'e rsal, iar bordajul in
poate d e p ăşi cu 3 m extre mitatea coferdamului si slem lon gitudinal.
ş i tancu ril or de m arfă, d acă puntea-pai 01 este 1\- 3,7 cind fundul şi bordajul sint
metalÎcă şi etanşă la gaze. jn sis tem longitudinal
La na\'ele pentru t ransportul lichi- 11 - în ă lţim e a casetei de expan siune
delor infl amabile de categoria I ş i II, puntea- deasu pra pun \ii. pl us 0,5 m, dar cel puţin 1 m.
paiol se \'a dispune deasupra pun ţii . Ia o Înăl­ [mi·
ţ im e care sA permită o c ir cul a ţ ie liberă a aerului
ş i intreOnere comodă. dar nu mai mică de 500 mm.
3 .3.1.:1 Va rangele Cll inimă "or fi continui
prin pereţ ii longitud inali. Se admite intreruperea,
3.2.3.2 In perttii (rontali ai suprastructu- cu co ndi ţ i a ca l eg ătura varangelor cu pere tele
rilor dispuşi in apropierea coferda murilor şi tan- s ă se rea li zeze pr in gusee, avind următo arele
curilor de roarU nu se \'or practica decupări dimensiuni:
deschiSC'. - lat ura de pe ,! aran g ă \'a a vea
lungimea de 1.5 ori i n ă l ţi mea "arangeij
3.2..3.3 Soprastructura trebuie să n e o con-
strucţie metabd. - la tura de pe perete va avea lun·
gimea e gală cu în ă l ţi m ea va rangei j
3.!!.. 3.~
RIrl'~1 poate fi di .. pus d easu pra punţii - g rosimea, mai mare cu 2 mm decît
taDcan de marfl numai in cazul cind aceas ta grosimea inimii \'arangei. Di stanţa dintre varange
no com,mud c me alt compa r t imente ale ş.i pereli \'a fi de maximum 40 mm.
c rpclw D.aTtt
Pua~ a rufului tre buie să fie 3.3.1 04 La fu ndul in s ist em longitudinal , dacă
meblid p ta cd pu\in 0,5 m deasupra deschide rea "a ra ngei d e pă şeş te 4,5 m, la mijlocul
acesteia, intre longi t udinale ş i \'a rangă, se vor
P=
prevedea g usee de o parte ş i de alta a varangei
3._'
v
F
a.u
R t.llK' de mar f ă trcbuic pre·
tie n D:SIune.
(vezi fig. 3.3. 1.\.). Aceste gusee pot fi înlocuite
cu ca rlingi.
Partea II - Corp 87

- distanta dintre carlingi nu \'a de-


păşi 3 m.
Dimensiunile - conform 2.2.12.
3.3.3.2 tn cazul fundului in sistem longitudinal
carlingile nu sint obligatorii.
3.3.1 tn coferdamuri, pereţii longitudinali

...
--!.1
~
trebuie prelungi ţi cu gusee, ale căro r dimensiuni
sint indicate În fig. 3.3A.

"'j)'!: liCA ?'


Fig. 3.3.1.4

3.3.1.5 Cu acordul special al R.N.R., varan-


gele cu inimă se pot amplasa peste longitudinalele
fundului. In acest caz. varangele vor fi executate
din profile simetrice (1 sau U), iar valoarea modu-
lului de rezistenţă se referă numai la profil, fără
{işia de tablă adiţională. In cazul cind longitudi- Fig. 3.3.4
nalele sint executate din profil cu bulb, intre
varange şi longitudinale se vor dispune gusee 3.3.5 Osatura bordajului
ca in figura 3.3.1.5.
3.3.5.1 Coaste simple:
Modulul de rezi s tenţâ va fi cel puţin
egal cu:
W = 2,5 a D + 2.'t) Dl + 5, [cm'] (3.3.5.1)
in care h - vezi 3.3.1.2.
tn cazul cind pe bordaj est.e dispus
un slringher, modulul de rezistent1\. al coastelor
simple poate fi redus cu 30%.
3.3.5.2 Prinderea coastelor la traverse şi va-
range se va executa numai prin gusee, conform
cerinţelor de la 1.5.4.
Prinderea eoastelor la longitudinalele
Fig. 3.3.1.5 fundului şi ale punţii se va executa conform fig.,.
2.3.3.2 fără Îmbinări prin suprapunere.
3.3.2 LoniJitudlnn le de fund 3 .3.S· La fundul ţi punt.ea in sistem longi-
Modulul de rezistenţă va fi cel puţin tudinal, coastele Întărite vor avea următoarele
egal cu: dimensiuni:
- capătul inferior, egal cu dimen-
(3.3.2) siunile varangei cu inimă;
- capătul superior, esal cu dimen-
siunile traversei Întărite.
in care:
Trecerea de la dimensiunile unui cap1it
deschiderea longitudinalc.i, inclusiv ca- la celălalt se va [ace liniar.
petele de fixare (se consideră reaume Imbinarea coastei cu traversa Întă­
pereţii transversali şi ,'arangele cu inimă), rită şi varanga cu inimă, se poate executa con-
Imi; form fig. 2.3.6.
h vezi 3.3.1.2.
3 .3.7 Longitudinale
3.3.3 Carling i 3,3.7.1 Modulul de rezistenţă va fi cel puţin
3.3.3.1 Amplasarea şi numArul carlingilor va egal cu:
corespunde prevederilor de la 2.2.11, cu urmă­ W- 6,3 a (D+h -%;)[1, [cm'] 3.3.7.1)
toarele precizăr i :
_ pereţii longitudinali ţin loc de in care:
carlingi, h - vezi 3.3.1.2;
-
88 Partea II - Corp

Xj distan\a pe verticală,
dinlre longiludinala :l. 3. : l L o ng itudinalc
considerată şi faţa superioară
a chilei
Modulul de reZistenţă Y3 Ci cel puţin
plate sau dintre punctul de inlerscc~ie a
{'gal cu:
feţei interioare a înveliş ului fundului cu
chila masivă, lm}.
(3.3.9)
3.3.7. 2 La bordajul şi punlea in sistem lon-
gitudina l, Între ultima longitudinală de pc bordaj În care:
şi prima lo n gitudinală a pun\ii , se vor prevedea
~ deschiderea longitudinalei, inclusiv rea-
gusee ca in fig. 3.3.7.2. zemele, [mJ, dar cel mult 2 m;
Iz vezi 3.3. 1. 2.

3.3.10 Curent i
:1.3.10 . 1 In cazul punţii in sist('m t ransversal,
curenţ.ii se dispun astfel ca deschiderea traverse-
lor să nu depăşească 3 m.
Curenţii se vor dispune in prelungirr-a
pere\ilor longitudinali ai tancurilor de marfă
şi se vor extinde cit mai mult posibil spre exlre-
mităţ.ile navei.
tn locurile de i ntersectie cu traversele
Întărite. cnrenţ.i i se vor sprijini pe pontili.

3.3. 10.2 Modulul de rezistenţă al curenţilor


va fi cel puţin ('gal cu:
Fig. 3.3.7.2
(3.3.10.2)
Grosimea guseelor va fi egală CU
grosimea borda jului. Guseele se vor dispune la in care:
inlen'ale de maximum 1 m. II ~ vezi 3.3.1.2;
k ,b,l - vezi 2..1.7.2.
3.3.8 Tnl\"erse simple şi intiiritc :l.a. lo Cind puntN este in sistem longitu-
3.3.8. 1 Modulul de rezistenţă \'a fi cel puţin dinal , dispunerea curenţilor nu este obligatorie.
egal cu: 3.3.11 In coferdamuri, trecer.:a de la pereţii
(3.3.8.1) longitudinali la curenţi se face cu gusce, ale căr or
in care: dimensiuni sînt indicate in 'fig. 3.3..\.
]( =G pentru traverse, cind puntea esle in
sistem transversal, 3.3.12 I'omili
K = 5,3 pentru traversele întărite, cînd puntea Aria secţi uni i transYf:rsale a ponli-
este in sistem longitudinal iar bordajul lilor nu va fi mai mică dccît:
În sistem transversal ,
5=2 21llJ I [em "] (3.3.1 2-1 )
]{ 4,5 pentru traversele î ntărite, cînd puntea
şi bordajul sint în sistem longitudinal; Momcntul de inerţie al pontilikr, va
al distanţa dintre traversele simple sau în- fi cel pu\in egal cu:
tărite, [m];
1=24 Ilb ll~, [em'] (3.3.12-2)
It vezi 3.3.1.2;
l pentru traycrsele simple, v('zi 2.'1.2.1, in care:
pentru tra\'ersele Întărite I=B I , conform h ~ vezi 3.3.1.2;
3.3.1.2. b,l,ll ~ vezi 2.4.8.
3.3. 0.2 Imbinarea traverselor simple cu coas-
lele şi montan ţi i de pc peretele longitudinal se 3.3. 13 Tu \'C liş u l peretilor tancurilor de marf:"1
execută cu gusee conform 1.5..1. Dacă tra"crsele şi colerda mu.rilor
se intrerup la perete atunc i se prevăd gusee pe
3.3. 13.1 Grosimea tablclor pereţilor transver-
ambele părţi. Grosimea guseelor \'a fi cu 2 mm
sali se determină confor m prevederilor de la
mai mare decît Învel i şul peretelui determinat con-
form 3.3.13.2, iar distanţa dintre capătul tra- 2.8 .2.1, în care h se măsoară de la marginea in fe--
ver sei şi perete va fi de 25 mm. rioară a lablei pînă la ext remitatea superi oară a
Inimile iraverselor Întărite vor fi caselei de expansiune, plus 0,5 m, dar cel puţin
continue prin pereţii longitudinali , platbenzile 1 m şi ]{=2. Grosimea tablelor nu va fi mai
se pot Întrerupe şi se vor suda la pereţi. mică de 5 mm.
Partea II - Corp 89

3 ,3. 13.2 Grosimea tablelor peretilor longitu- .2 Orizontale


dinali, pe 0.5 L la mijlocul navei , \'3 fi mai mare
cu 0.5 mm decit grosimea determinată la 3.3.13.1. /3.3. 14-2)
I n afara lui 0,5 L grosimea lablelor pereţilor longi- in care:
tudinali va fi egală cu aceea a pereţilor trans-
versali. - deschiderea orizontalei Între reazeme, {m ;
h - vezi 3.3.1.2;
3 .3. 13.3 Grosimea tablelor peretelui coferda- XI - vezi 2.3.5.1.
mului, care nu se invecinează cu lancurile de
marfă, se determină conform prevederilor de la .3 Montanţîi inUriţi ai pereţilor lon-
2.9.2, in care h se măsoară pl n ă la extremitatea gitudinali, in sistemul longitudinal, vor avea:
tubului de aerisire. dar cel puţin 1 ro deasupra - capătul inferior egal cu secţiunea
punţii. Grosimea lablelor nu va fi mai mică de varangei cu inimă,
5 rom. - capătul superior egal cu secţiunea
traversei inUrite.
3.3.1 4 Osatura perclilor tancurilor de m a rfă
Trecerea de Ia o secţiune la alta se
şicofertlamurilor va face liniar.
i\lodulele de rezistenţă vor fi cel puţin
3.3.1 5 Pereţi gorraţi . Gofrele se stabilesc con-
egale cu:
form 2.8.5 .
•1 Montanţi in care:
W - ko(l+2h)l' , cm'l 3.3.14-1) h - vezi 3.3.1.2;
n care: c - 15.
deschiderea montantului, inclusiv guseele
(dadi existA), [m}; 3.3.1 6 Deeupăr i de scu rgere
a distanţa dintre montan ţi, lml;
Pentru trecerea lichidelor prin in-
h - vezi 3.3; mile osaturii fundului ş i pentru trecerca lichidelor
K 3 pentru montanţii liberi Ia capete, şi gazelor prin inimile osaturii pun ţii, se vor
K 2 pentru montan ţi cu gusee Ia capete, prevedea gău fi de scurgere.
K 2,1 pentru montan ţi cu gusee la capele, În In cazul osaturii sudate in pieptcne,
cazu 1 pereţilor longitudinali. găurile de scurgere nu sint obligatorii.
90 Partea II - Corp

4. CERINŢE SUPUMENTARE PENTRU IMPINGATOARE.


REMORCHERE-IMPINGATOARE ŞI BARJE IMPINSE

In afara pre\'ederilor din diviziunile Grosimea liicrimarei, nu ya fi mai mi-


şi 2 se \'or satisface şi următoarele ce r i n ţe: că deCÎt g rosimea invelişulu i punpi in zona res~
pectivă. •
4.1. 2.5 Grosimea tablelor fundului, pe loaU.
4. 1 IMP I NGĂTOARE lungimea navei, va fi cel puţin egală cu:

4. 1.1 rn planul tampoanelor de împingere


se vor monta pereţi longi tudinali sau cadre
s= I.3(1 V2L{m(CB-0,15)3 - n}(1,7-1.4~) +
î ntărite, legate solid de corpul navei şi extinse +Âs [mml (4.1.2-5)
pînă la pe retele picului prova.
În care:
In prelungirea acestor pereţi sau ca- ÂS_ O,0 15fL+30) [mml pentru zona 2 de
dre se vor dispune carlingi şi curenţi, de dimen- navigaţie;
siuni conform 2.4.7 şi 2.2.12. ~S - 0,5 [mml pt'ntru zona 3 de na\' ignţie;
l ... m,n - vezi 2.5.1;
4.1.2· Tn\'elişu 1 C B - coeficientu l de fi n eţe bloc.
4.1.2.1 Grosimea invelişului borda jului in ex- 1,.1.3 Dacă in planul l ampoanelor de Îm-
tremitatea prova pe o distanţă cel puţin egală pi ngere se pre\'ăd cadre inUrite, in corespondenţa
cu lăţimea navei, va fi egală cu grosimea inveli- lor pe peretele de col iziune se vor dispune mon~
şului exterior din zona centrală a navei. tanţi întăriţi avind dimensiuni egale cu "ale curen-

4. 1. 2.2 Grosimea tablei oglinzii prova va fi tului de care se prind.


majorată cu 30% faţă de tablele cen lurii din 1" .1.4 Tn plan ul stringherilor, peretele de
zona ce n tralăa navei, dar cu cel puţi n 2 mm. coliziune va fi prevăzut cu orizontale Î n tărite
4.1.2.3 Grosimea tablelor punţii de calcul. legate de stringheri prin gusee. Orizontala În-
tărită va avea aceleaşi dimensiuni cu stringherul.
pe toată lungimea navei, se ca l cu l ează cu for-
mula: conform 2.3.7.1.
4. 1.5 Sudura osalurii longitudinale Întă­
:.=2 '?/LV a2[m(Cn-0. 15)3- n l ( 1,7 - 1,4 f )+ rite. in zona picului prova, va fi continuă, bilate-
rală .
+M. lmm l (4.1.2.3- 1)
În care: 4. 1.6· Etram
CB - coeficientul de fineţe bloc. dar nu mai
mic de 0.6; 4.1.6.1 Dimensiunile etravei masive se vor
Âs =O,02(L+30), [mml pentru zona 2 de majora cu 25% faţă de cele indicate la 2.1.2.1
nav igaţie, ş i 2.1.2.2.

Âs=0,5, [mm l pentru zona 3 de navigaţie; 4.1.6.2 Grosimea etra\'ei din tablă se va
m,n,l ... - vezi 2.5. 1. ma jora cu 40% f aţă de aceea in dicaU la 2.1.3,
Indiferent de sistemul de osaturu a totuşi grosimea ei nu va fi mai mică de 8 mm.
pun ţii, grosimea învelişului punţii pe toată lun-
gimea navei nu va fi ma i mică decît:
4. 2 BARJE IMP INSE
, - 0.7 VI.+30. [mm] (4.1.2.3-2)
4.1.2.4 Grosimea Iăcr i mare i , pe toată lun- 4.2.1 Pe ntru prel uarea sol i citărilor produse
gi mea navei, va fi cel puţi n egală cu: de tampoanele impingătoarel o r sau de alte dis-
,~0,8v'L. [mm] (·1.1.2··1) . pozitive de cuplare, corpul trebuie Î ntări t astfel :
Partea JJ - Corp 91

.1 1n planul tampoaneJor sau altor dis- "' .2A Oylin;oj


pozitive de cuplare trebuie prevăzuţi curenţi şi
carlingi laterale, exlinse cel puţin pină la peretele "',2."' .1 La harjele fără tampoane tabla eenlurii
de coliziune. i\lodulul de rezistenţă al carlingilor se \'a prelungi pînă la oglinzi şi pe oglinzi. In\'e-
laterale va fi cel puţin egal cu acela al \'a rangelor lişul oglinzii de sub centură \'a avea grosimea cu
pline din partea centrală a na\'ei. Inălţimea cu- 2 mm mai mare decît grosimea bordajului din
renţilor va fi de minim 0,1 1 li - inălţimea ogli n-
zona centrală.
zii). 4.2 ,"'.2 L..a barjele cu tampoane grosimea În-
.2 In planul lampoanelor Sau in locurile \'elişului oglinzilor \'a fi minimum:
în care tampoanele impingătoarelor sint in con- , - 0.07 L+6, [mm] (4.2.4.2)
tact cu oglinda, oglinzile trebuie Întărite cu bra-
cheţi, constituiţi din profil T sudat, de înălţime "'.2:5 . Pe peretele de coJi~iune, inplanUl
egală cu a curenţilor adiacenţ i şi se vor suda de stnnghenlor se vor prevedea oTizontale intărit.e,
curenţii şi carlingile laterale. avind aceleaşi dimensiuni ca şi stringherii (vezi
2.3.7.1). Orizontalelc se vor prinde de stringheri.
.3 In planul curenţilor şi carlingilor, pc
pereţiide colhiune se vOr prevedea montanti de 4.2.6 Modulul de rezistenţă al montanţilor
dimensiuni egale cu ale curenţilor. oglinzilor va fi cu 50% mai mare decit acela cal-
culat la 2.3.2.1, pentru ,,1" adoptindu-se Înălţimea
4.2.2 In orice sistem de osatură se vor
oglinzii. Capelele montanţiJor se vor fixa cu gusee
asigura următoarele grosi mi minime: de elemente vccine.
- pentru tabla Iăerimară:
4.2.7 Tampoanele se vor fixa sigur de corp.
s~O,07 L+4 , [mm] (4.2.2-1)
Se reeumandă ca tampoanele să aibă construcţie
- pentru invelişul fundului: chesonată. Grosimea tablei [rontaie trebuie să
fie minim:
s"'" 0,055 L +3, mm) (,1.2.2-2)
s - O,l L +8, [mm) (4.2.7-1)
,_5,5 a v' d+u, [mm] 4.2.2-3)
Grosimea tablei laterale va fi minim
- pentru Învelişul bordajului:
,-0,08 L+5, [mm] (4.2.7-2)
,- 1.6 a vr: [mm] (4.2.2 ..1)
"'.2.11 In zona picurilor, structurile longitu-
La extremităţi, pe zonă de lungime dinalc Întărite se \'or suda cu cusături eontinu('.
minim cit lăţimea navei , grosimea bordajului \'a bilaterale.
fi cel putin egală. cu grosimea in\'elişu l ui fundului
în partea centrală. "',2.9 La barjele impinse avind dubiu fund
Grosimea învelişului pun ţii, la extre- numărul suporţilor poate fi redus, faţă de pre-
mităţi va fi cel putin: nderile de ia 2.2.11.1, la hei (un suport central
şi · doi lateral i). Tn cal.1I1 barjelor cu dublu'bordaj
, - (0,05 1_+3)..!.-, [mm] (•. 2.2.-5) suporţii laterali vor fi prc\'ăzu(i in corespondenţa
0,5
du blu bordaju :lli.
4.2.3 La extremităţi, transversal pe navă
se va prevedea o tablă Iăcrim ară, de grosime cel
puţin:

s=0,07 L + l , (mm) (U.3-1) HE~10RCH EHE-t~JP LNGĂ TOARE

Lăţilllea acestei table lacrimare va fi Dimensi onarea se va executa in con-


minÎm:
formitate cu prevederile diviziunilor 2 şi '1, adop-
b_ 5 L +300, [mm] (4.2.3-2) tindu-se \'a lorile cele mai mari.
Partea J J - CQr p

5. CERINŢE SUPLIMENTARE PENTRU NAVELE


CARE TRANSPORTA MARFA PE PUNTE
(NAVE CU PUNTEA DREAPTA)

5.1 DOMENIUL DE APLICARE 5.2 GENERAL ITĂŢI

Cerinţele prezentei diviziuni se aplică 5.2. 1 La na vele care transportă marfă pe


navelor care transportă. marCă pe punte (nave punte trebu ie prev5.zut un perete longitudinal in
Cu puntea d reaptă). ale căror dimensiuni princi- planul diametral. Cu acordul R.N.R. peretele
pale trebuie să co res pundă cerinţelor de la 1.1.2 longitudinal poate Ci inlocuit prin grind ă cu tli-
brele. La nave le cu procedeu special de incărcare
din prezenta parte a Regulilor. se permite solutia cu pontili.

",," ~

PO

B/2 - 8
J.

SE.CTIUNEA A • A
t VARIANTA)

- - -

-
- - -
Fii. 5.2.3.- 1
Partea Jl - Corp 93
-
'-y ..

8,
- -
r
~- --

B,
-
~ ",
:
,
I :1 ,
;1 ,,

L
,
h~"~ J -
b

B12
I
~
h
SECŢIUNEA A-A
JVARIANTA)

1---- '---- -+
1 -- --"-------;
Fig. 5.2.3-2

5.2.2 Sistemul de osatură al fundului tre- r;lodulul de rezistenţă al varangelor


buie legat in mod eficace de osatura pun ţii ; la cu inimă va fi cel puţi n egal cu;
nave le cu procedeu normal de Încărcare prin
grindă cu zăbrele. iar la navele cu procedeu spe-
W=I{.KI (d + u)alB~, [cma1 (5.3.2.1)
cial prin pontili. tn cazul adoptării sistemului in care;
cu pontili. Ia eşantionarea varangelor, in formula
Bl - deschiderea varangei cu inimă măsurată
(5.3.2. 1) in loc de B 1 se va folosi lăţimea navei B.
intre rcazem, dar cel puţi-n egală cu valoarea
5.2.3 In sislemul longitudinal de osatură al înălţimii D , [m];
fundului şi pun ţii zăbrelele se vor amplasa in al vezi 2.2.2.1;
planul tuturor cadrelor transversale (vezi fig.
5.2.3-1) iar in sistemul transversal, in planul tuturor K 4,5 in cazul sistemului longitudinal al
elementelor longitudinale de bază (vezi fig. 5.2.3-2) osaturii fundului;
6 in cazul sistemului transversal al osaturi i
fundului;
5,3 OSATURA CORPULUI n,
" - vezi 2.2.2.3. In absl'.nţa suporţil o r lat.eraIi
KI = 1
5.3,1 Elementelor de structură ale corpu-
5.3.2.2 Dacă varangele cu inimă compuse din
lui. nemenţionate in prezenta diviziune. Ii se
aplică cerinţele diviziunilor 1. 2 şi 4. din prezenta
profiJe simetrice U şi 1 se dispun pe marginile
parte a Regulilor. superioare ale longitudinalelor. Îmbinarea varao-
gel or cu longitudinalele va fi conform 3.3.1.4 şi
3.3.1.5 din prezenta parte a Regulilor.
5.3.2 Varangc cu inimă şi carlin.gi
5.3.2.3 Modulul de rezistenţă al earlingii (vezi
5.3.2.1 Varangele cu inimă se consideră re- fig. 5.2.3-2) va fi cel puţin egal cu;
zemale pe bordaje. pereţi longitudinali şi nodurile
grinzilor cu zăbrele longitudinale. W= G b(d+u) {I, .[cm a] (5.3.2.3)
94 Partea II - Corp

in cafC: (1 - distanţa Între elementele de osatu r ă (m];


II lăţimea supra fe ţii întărite
de respecth'3 p - ~arci na pe punte conform 5.3.3.1-
carlingă , măsurată in tre centrele suprafete-
lor n d nlările. dispuse de o parte şi de alt a Pentru punţile HirA învel iş de pro-
a ei, [mI (wzi fig. 5.2.3-2); tecţie din lemn la care pentru incărcare / descăr­
dcschider{'u carlingii , [mJ. Se con~idcră care se folosesc mijloace mecanizate, grosimea
reazclRc peretii transyersali şi nodurile
in\'elişului pun ţii , in zona de încărcare, va fi cu
grin7:ii cu zăbrele.
2 mm ma i mare decit aceea determinată cu for-
;\fodulul de rezistenţă al carlingii va
fi cel puţin egal cu cel al varangci cu inimă. m ula 5.3.3.2.

5.3.3 S.3.? Grin'/,i cu zăb r ele

5.3.3 .1 Osat ura punlii


5.3.? .! Elementele gri nzi !or cu zăbrele (tra-
5.3.3.1 Dimensiunile oslurij pun ţ ii se de- verse, yarange, carli ngi, curenţi, diagonale) se
lerminu confor m cerinţelor de la 2..l din prezenta
parte a Regulilor, cu menţiunea c1i sarcina de vor amplasa trans versa l in cazul sistemului lon-
calcul se determină CU: gitudinal de osatură (vezi fig. 5.2.3-1) sau longi-
tudinal in cazul sistemului transversal de osatură
(vezi fig. 5.2.3-2).
in care:
y densitatea lncărcăturii de pe punte, [lj m*l ; 5.3.?.!! Dimensiunile elementel or grinzil or cu
h Înălţimea medie a stivei incl!.rcăturii de zăbrele se determină conform prescripţ i ilor din
pe punte, [mI. prezenta paTle a Regulilor. Pontilii se ca l culează
Dacă sarcina e[eclivii. de pe punte conform 2.4.8. Diagonalele se calculează conform
depăşeşte 30 KN/m ' , respectivele . construcţii 2.<1.8 adoptind penlru sarcina de calcul l\'c va-
constituie obiectul unei cXaminări speciale din loarea:
partea R.N.R.
IKNI (5.3..t.2-1)
5.3.3.2 îllHlişul PlU\lii
in care:
Grosimea im'eli ş ului pun ţii la mij-
locul na vei, iu zona de În cărcare \'3 -fi cel puţin N sarc:na de calcul conform 2.-1.8.3, [K)l];
egală cu: O'. unghiul dintre axa pontilului şi diagonală,
{gradeJ;
S ..,. 5+ J~ (!Om] (5.3.3.2)
I 2 ' f{ ! pentru zălJrelele conform fig. 5.3A.-a şi li;
in care: ,,5" - grosimea in "e li şulu i punţii calcu- K 2 pentru zăbrelele confor m fig. 5.3A- c şi
la tă con form 2.5.l.
lungimeu de calculi. valoarea:
In cazu l existenţei curenţilor de punte
(5.3.·1.2-2)
conform 2.4.7, grosimea S determin ată conform
în earc:
2.5.1.1.1 poate li redusă c u 6% in cazul existenţei
a 3 cure n ţi şi cu cile 3% pentru rieca re curent in f. lungimea diagonalei, [m] ;
plus, Imm] ; zăbrelele şi

.
]{I 1 pentru eon;orm fig. 5.3.4-3 b;
K 0,6 pentru zăbre lelc conform fig. 5.3. 4-c.

Il)
N
e)
IN

021 Fii. 5.3.4


Partea Il - Corp 95

6. CERINŢESUPLIMENTARE PENTRU CORPURILE


COMPUSE DIN PONTOANE INDEPENDENTE

6.1 GENERALITĂŢI consideraţie a va lului cor{'s pun zălor zonei de


navigaţie , inclusiv a valul ui aş e za t transversal.
Prezenta diviziune se aplică navelor
tehnice al căror corp este comp us din pontoane G.3 .:J Elementele de îmbinare
independente cuplate rigid intre ele.
Pentru elementele de structură ne- G.3.3.1 S{'cţiu n eaelementelor de imbinare.
menţionate in prezenta diviziune se aplică divi- pentru imbin1i.ri lransversale, in zona 0,5 L la
zi unile I şi 2 din prezenta parte a Regulilor. mijlocul na "ei trebuie să fie cel puţin:
pentru piesele supuse la intinderel
compresiune:
&.2 D IMENSIUNI PRINCIPALE
AI=~ 10', {mml (6.3.3 .1 -1)
~.

- Lungime de c.alc.ul .,T.:', rm], esţc


lungimea ansamblului pontoanelor 'măsurată con- pentru piesele supuse Ia forfecare:
form 1.2.l.
A , - .Q.. I0 -, [mm ' ] (6.3.3.1-2)
..... Lălim, a navei "B", [m]. {'ste lă­ ~.

ţimea ansamblului pontoanelor măsurată con- in care:


form 1.2.1.
,M CI - momentul ÎnCO"oietor maxim al navei,
- Lt'J/imc a IInui ponlon "b", [m], [kN . mI, calculat prin integrarea diagra-
este lăţimea maximă măsuraU!.. Între feţe le exte- mei de greută~i sau printr-o altă metodă
rioare ale coastclor unui ponton ce face parte agreată de RN.R.
di n ansamblu.
P'entru si tuaţia navei in stare de plu-
tire poate fi folosil1\. [ormul a:
G.3 PRINCIPII DE CALCU L ŞI M o.-.!:...(TJ+4) (1 ,7- t ,75~ ) .[kNm}
CONS TR UCŢIE 13 L
(6.3.3.1-3)
6.3. 1 Cuplarea pontoa nelor se va facc cu Q - for ţa lăietoare maximă, [kI\l
elemente demontabile: şuruburi, piulite, pinleni
etc. Se vor lua măsuri sigure pentru prev('nir{'a Pentru sit uaţia navei in stare de plutire forţa
demontării de la sine a acestor elemenle. Intre- tăietoare poate fi calculată cu:
buinţarea la cuplare a şaibelor elastice nu este
permisă. Q- ,,~. . {kN} (6.3.3.1-4)
6.3.2 Elementele demonta bile vor trebui di stan~a pc "crticaIă intre elementele de
verificate la e[orturile care apar În toate situaţiile imbinare , in zona pun ţii şi fundului, Im}.
de exploatare sau transport. Dintre acestea, ur-
mătoarele situaţii "or fi avute in vedere in mod
deosebit:
.1 Pontoane cuplate av in d una sau mai
multe imbinări. in situaţ i a de a fi manevrate cu
macaraua In vede rea transportului sau lan să rii
la apă;
.2 Ansamblul de la . 1 in sit uaţia de
pluti re;
.3 Nava complet dotată pentru situa ţia
de exploatare in stare de plutire şi cu luarea in Fig. 6.3.3.1
96 Partea II - Corp

rezislenţele admisibile la intindert"/com- La osatură se vor prevedea element e


presiune şi respecti v forfecare ale mate- intăriteco ns lit uite din ini m ă şi pla tb a nd ă. Pe
rialului elementelor de îmbinare IN /mm l ] ambele părţ i ale elementelor ÎnUrite se vor pre-
conform 6.3.4. vedea bracheţi de r igidiza re.
P,I ... - vezi 2.6.1.1.
6.3 .3. 2 Pentru imbinârile longiludina le, la (i A lNVELIŞUL EXTE RIOR
calcu lul momentului inco'\'oielor transversal, in
formule le 6.3.3. 1-3 şi 13.3.3. 1-4 parametrii L ş i 6.1,.1 Grosimea io\"elişu l ui fun dului trebuie
ş i 1.. se in locuiesc cu B şi respectiv bOI' calculaUi cu formula 2.6. 1. 1.6, da r va fi cel puţin
6.3.3.:1 Cind un grup de pontoane sau În- 5 mm.
treaga navă sint manevrate cu o i n stalaţi e de 6.1.2 Grosimea invc l işului pu n ţii în zona
rid icat (in "ederea transportului sau la n sării la centrală trebuie calculată cu formula 2.5. 1. 1.5
apă), calculul eforturilor din imbin?lri face obiec-
dar va fi cel puţin 5 mm.
tul unei examinări speciale din partea R.N.R 6.".3 Po ntoanele cu b >5 m şi de ase-
menea pontoa nele ale căror c u plă ri se f i xează
6.3.4 Tensiunile efective din elementele de- de punte vor fi prevăzute cu tablli Iăcrimarli..
monlabile şi elementele de cuplare nu vor depăşi:
.t Pentru îmbinări cu şuruburi a "ind;
OSATURA
d <Bmm - 0,25 Rm
d> 8mm -0,3 RfII .1 Longitudinalele fundului vor fi cal-
cu late cu formula 2.2.9.2-1.
.2 Tensiunile de Încovoiere - 0,4 Rm
.2 Vara ngele vor fi calculate cu formu la
.3 Tensiunile tange n ţ i ale - 0,2 R~1I 2.2.5, ad optînd J{1 = 1 şi B 1= b, dar ce l puţin 2,5 m.
.4 T ensiun ile de strivire - 0,3 Ro/{
.3 Trayc rsele întărite in siste mu l 1011-
.ro T ensiunile de Întindere/co mpresiune gitudinal de osatură \'or fi calculate cu formula
-0,3R II1 2.<1.6.3, ndoptind pentru deschiderea traverse i
l= b, dar cel puţin 2,5 m.
Pentru cazul solicitărilor compuse, efor-
tul combina t ; . .1 In cazul cînd grupul de pontoane sau
nava asamblată sint manevrate cu o instalaţ i e
0".0,,=v' 0 1+3":"";:;;;0,5 R' H de ridicat (i n \'cderea transportului sau l ansăr i i
la apă), şi osatura punţii este in sistem longitu-
6.3.5 I n zona imbinărilor demontabile În- dinal, modulul de rezistenţă al longi l udinalelor
ve l iş ul şi osatu ra corpu lui pontoanelor se vor de pu nte \'a fi cel puţin:
r igidiza.
W=3 apP, (cm*} (6.5.1)
L a Înveliş se \'or prevedea ta ble În- in care;
g roşate sau dubluri. p - vezi 2.4.2.1.
I
I
I

I
Partea Il - Corp

7 '. CERINŢE SUPlJMENTARE PENTRU NAVELE


DESTINATE NAVIGAŢIEI PRIN GHEŢURl SPARTE

7.1* INDICAT lI GENER ALE pupa pină la wna eii indrică , dar pc o dis tanţă
cel puţin ega l ă cu B.
Elementelor corpului neme n ţionatc în 7.2.3.2 · Mod ulul de rezistent1\. al coastelor
prezenta diviziune li se aplică ce r inţele diyiziuni- simple şi intermediare, indicate la 7.2.3.'1, se va
lor t ... 6 din prc7..enta parte a R~gu lil or. maj ora cu 30% faţă de acela determÎnat conform
2.3.2 ~ i 2.3.4.
7.2.3.3· I n zoua i n dicată la 7.2.3.l amplasa-
7.2 OSATU R A Ş I lNVELlŞUL
rea stringherilor va respecta prevederile de la
7.2.1 E lra \':l. 2.3.7.1 1 dar cel puţin un st rin gher va fi dispus
la jumătatea distanţei dintre plutirea n avei in
7.2. 1.1 Dimensiunile etravei masive de sec-
balast ş i plutirea de maximă incărcăturA. Modulul
ţiune dreptunghiulară, determinate co nform 2.1.2 .1
se yor majora cu 25% . : de rczistentă va fi cu 30% mai mare decit acela
Etrayele masi ve de altii. secţiune dec it indicat la 2.3.7.1.
dreptunghiulară vor avea acelaşi modul de re-
7.2.4 · 'Tahlele in\"eJişllllli. din regiunea cu-
zisten ţii. faţă de o axă p erpendiculară pe planul
prinsă
Între 300 mm deasu pra lin iei de pluli re
diametral.
de maximă Încărcătură ş i 400 mm sub lin ia de
7,2,1.2 Grosimea etravei din tabl ă sau din plutire a navei in balast . iar pe lungime conform
cornier. determinată conform 2.1.3.1 , se \·a ma-
jora cu 30% zonei indicate la 7.2.3.1, vor avea grosimea ma-
jorată cu 30% fată de aceea i ndicată la 2.6.4.
7.2.2 Osulurn fundului Grosimea majoraUI va fi cu cel puţi n 2 mm mai
mare decîl aceea determi n ată la 2.6.4.
7.2.2.1 Osatura fundu lui, la extremitatea pro-
va, se va executa in sistem transversal. Dacli fundul se găseşte la mai puti n
de 400 mm suh linia de plutire a na\"ei in balast,
7.2.2.2 Grosimea varangelor cu inimă, din atunci grosiml'!\ !\cc.!otuia \'a fi egală cu grosimea
extremitatea prOY3 determinată confoflu 2.2.4.1
se va majora cu 15%. majorată a borda jul ui determinată mai sus.

7.2.5 Ostltura IJdrdajului şi învelişul ' ex_


7.2.3 Os:: tllrl1 horda jll lui terior ale impingătoarclor de tip ponton se va
7. 2.3. 1* Cind (/ > 0,4 m se vor displllle coaste Întări , pe pi:)",,~iunca 9.2 L de la pupa, conform
intermediare la pro\'a., care se vor extinde spre cerintelor de In 7.2.3 şi .7.2.4. ~

/. .

1 - 10'i~
'98 Partea 11 - Corp
------------------------~----------------

8. CERINŢE SUPlJMENTARE PENTRU NAVE


CU ZONA DE NAVIGAŢEI l'

8.1 GENERALITĂŢI apă calmă M,,,, şi f ort~lor Uieloare in apă calm1\:


N,,,, pot fi determinale cu:
8.1.1 Preurnta. d,iviziune sc aplică oaveJor
pentru mărfuri uscat~ Ji naveloJ' cisternă aplo- M •• - ~ M' ••. Ik~ml (8.2.2-1)
propu l sate~ destinate să navige in zona 1. ,L (8.2.2,.2)
Cerinţele din prezenta divi~iune_ sînt
in care:
suplimentare faţă de cerinţele din prezenta parte
a Regulilor ' pentru zona de navigaţie 2, :. momentul ioco"o}etpr şi forta tă­
letoare, In apă calmă fără luarea
8.1.2 Cerinţele din prezenta diviziune se in considerare a incovoierii lon-
aplică plecind de la ipoteza că navele de navi- gitudin ale.
gaţie interi ()ară, construite. in c()nf()rmitate cu
aceste cerinţe, vor naviga in condiţii meteoro- ~- coeficient.ul de in(luenţă a încovoie-
logice care nu vor cţmduce la va luri mai inalte de rii longitudinale asupra momenlu-
2 m. Definirea înălţimii valului se face conform lui incovoietor . şi fortei tăietoare;
1.2 din partea I - "Clasificarea". se poate calcula. aproximativ, cu
relaţia:
8.1.3 Raportul L ID pentru navele indicate
la 8. I.t nu va depăşi 29. ~ =1 - (!±?.)'. "IY·B
100
1::'7
8.1.1" Puterea aparatului de propulsie, se
recomandă, să asigure navei la plină incărdHudi.
1-., B, D '- "czi 1.2.1
i
in apă calmă o viteză de minim 15 km / oră. 0.2.3 Momentul incovoietor adiţipnal da-
torat '"alului se calculează Cll:
8.1.5 tn toate situaţii l e de in!;ărcare (in-
clusiv nava in balast) pesca jul prova va fi ce l
M .. = ± ~ C n BU, [kNm} (8,2,3)
puţin 0,015 L. 3.G

in care:
h scmiină lţime a yalului. Dacă înălţimea va-
8.2 REZISTENŢA LONGITUDINALĂ
lului, nu este spec ifi cată in mod expres.
se adoptă h = 1 m. Valoarea lui h nu se va
8.2.1 Rezistenţa longitudinală a corpului
adopta mai mare decit (D'-d,+O,2), [mI;
·se va verifica prin calcul. Momentele incovoie-
toate ş i forţele tăietoare in apă calmă se vor de· CB coeficientul de fineţe bloc, pentru pescajul
termina pentru toate C2Zuri le reale posibile de d 1 tO.
repartiţie a încărcăturii pe lungimea navei ; ce D' înălţimea de eonstrucţie a navei, măsurată
apar in exploatare. Totuşi este necesar să se ve- conform 1.2.1 pînă la puntea superioară
rifice următoarele cazuri: sau pină la marginea superioară a truncu-
lui, dacă acesta există, [mI;
.1 nava goală fără balast, cu 10% şi
100% rezerve: d1 - pescajul navei corespunzător situaţiei de
încărcare,
[mi .
.2 navă goală cu balast, cu 10% şi 100 % Momentul inco\'oietor adiţional da-
rezerve; torat "alului, la mijlocul navei pe 0,5L sc consi-
deră constant, spre extremităţi scade pină la zero,
." navă cu plină ind. rcătură, cu 10% vezi fig, 8.2.4.
şi 100% rezerve.
8.2.4. Forţa tăietoare suplimentară daloraU
8.2.2 La navele cu raportul LJD >25, la valului se calculeazfi cu:
determinarea valorilor M ,,,, ş i N .", se poate lua
in cond ideraţie incovoierea longitudinală a co!'- N", - ~
L • I,NI (8.2.4)
pului navei. Valoril e momentelor inco\'oietoarp in
Partea Il - Corp 99

Tam-lui B.~,f1

Locuri In cxtrcmltat~:l
ma,gat lel
I
i\"a \':1
goală
I N",
plină 10
Incăn:ii.lurii

Muebill, ~lIpnilH,rA a ra.mel 1.5 1,7


r,luchla Interioară

Muehla supcrioaril. a
a ramei
~nturll
1.'
1,1
I 1.6
1.3
Gurna
'.' I 2.7

Tensiunile calculate cu această mc-


t<odă aproximath'ă nu vor depăşi prevederile de
Fig. 8.2.4 la 8.2.7. In anumite cazuri RNR poate cere veri-
ficarea prin calcul a tensiunilor datorate torsiunii
b1 - d i sta n ţa dintre ' varangele pline sau Ira- na'·ei.
\"ersele întărite, (cOlI .
.2 Ca elemente ri gide pot fi considerate:
8 03 INTĂRITURI LA CORPUL NAVE-
- structurile longitudinple (suporţi, LOR PENTRU MĂRFURI USCATE
carlingi , curenţi, rame, guri de magazie, longilu-
dinale etc.) 8.3,} Ccrinţele dc mai jos se aplică elemen-
- fîşiile adiţionale ale structurilor Ion- tel or constructive ale corpului, care au fost sta-
gitudinale. de l1iţime 0.25 a, de fiecare parte a bilite in conrormitate cu diviziunea 2 din prezenta
inimii (a - latura cea mai mică a plăcii , vczi
parte a Regulilor şi se consideră minime. Dacă la
fig. 8.2.7).
verificarea rezistenţei longitudinale conrorm 8. 1
toate tablele invelişului supuse la
intindere; se co n stată depăşirea tensiunilor admisibile, este
necesa ră întărirea suplimentară a corpului navei,
gurna in limitele curburii sale.
Toate celelalte elementc structurale se 8.3.2 Cnrlin!Ji (suporli)
consider1'i elastice.
tn cazul osalurii rundului simplu in
sistem lranS"ersal, numărul carlingilor va fi ce
putin egal cu (lcela prevăzut in tabelul 8.3.2.

Tabelul R.3.2

:-Iurnărul carlingilor

pin" 1:1 S.t.

8,5<n" 10,5
10,!'l < nC;;12.5
Fig. 8.2.7 12,5 <H-o t ;,

8.2.8 Pentru navele de mărruri uscate trebuie


determinată tensiunea rezultantă care apare in tn cazul navelor cu dublu rund n u-
secţiune? transversală a corpului in zona extre- mărul suporţi1or se micşorează cu 2.
mităţii gurii de magazie. Această lensiune se
compune din tensiunea normală datorată inco- 8.3.3 Tabla Iăcrimadi.
voierii "crticale a corpului in locurile respecthe
şi din tensiunea normală datorată t.ensiunii cor- Grosimea tablei Iăcrimare determi -
pului navei pe ' ·aluri. nată. conform 2.5.3.6 se va mări cu !:l, calculatfl
La navele cu o singură magazie len- cu;
siunea rezultantâ poate fi calculată aproximativ,
inmu l ţind tensiunea datoraU Înco"oierii verti-
c21e in secţiunea consideratii cu un coeficient dat
d o - J,5 ( -'-w-J'
1 - 60 '
{mm] (8,3.3)

in tabelul 8.2,8. in care L nu se ,'a considera mai mic de 60 m.

'o
Distrihuţia pe lungimer. Il:'!\'.:'! n :'!("es- J mo:nentul de inerţie al sectiunii tran :;-
tei forţe ~ste ariitată in fig, 8,2.4. \' ersale examinate, [cm·];
n.2.Î Trnsiuni!f' maxim(' <!dmisib il(: dntu
r.'lle !nnJ\"oierii longitudina lI' sint indirule in t.:\ ..
bdul 8,2.7. in functie ac rezistenţa la CHrW·.ff:

Tahe lul :1.2.7

EI"",",,,, ,:ru~'"'~J ~~~~r:,~~;:~


Tcnriunl Ilvrmule ai In:
.:
- muehia ~upetloară
u Tamd 53\1 II truncului 0.68 R'N 0,;,0 R.I'
- punlt:l sup~rioară
sau fund 0,65 R." O,fin R,1/
Flg, 8.2,.f..
1_T_'"_'_' '_"_'_"_"_'_'_"_'_"_"_"__,-_O,_"_R_,'_'...-'- O,:l8_~::"__ j
8.2.5 Momentul ÎncDvoietor longitudinal ver_
tical de calcul se determină pentru fiecare caz de Tensiunea de compres'iune oatorat3 Îl:-
încărcare ca suma valorilor absoh!te ale momen- covoierii longitudinalI' DU trebuie să ,1epăşe<lsc~
tului in apă calmă .~1... şi momentpl adiţionnl iVI ... tensiunea critică din t.ablele punţii şi fliI!dului.
:Momer:tul încovoiel or maxim 1\1",.., destinat ''-1'- Dacă tensiunea de compresiune este mai mare, i~
rifidrii tensiunilor din corpul ntlvei se de:tennîn.li calculul momentului de inerţie al secţiunii. tr .. :t.:i·
din infăşurătoarea tuturor curbelor momen'.;ebr versa le a corp ului pot fi incluse. cu intreaga SI,'
incovoieto3re care au fost calculate: pentru sitll- praCaţ5 a secţiunii numai eiementele rigid.::. l!.le·
aţiile de incărcnre preconizate, mentele elastice pof fi incluse numai cu secţ.ioIn:·;,
requsă, aplicilldu-se tin coeiicient de redncf:IT {~gfl.l
3.2.6 Tensiunile din elementele ::trllclun,lc
.. le c~rpuHti navei, tensiuni ce apar datorită r.!O- cu 0,5. In cazuri deosebite RNR pOdte een', \ rd-
mentului incovoietor se calculează cu: ficarea stabilităţii fun dului şi punţii.
Obser \'aţii
- tensiuni normale:
.1 Tensiunile critice .. le tablelor p :!!'.tii :,i
Cundu!t!i pot fi calculate cu lIp r o ximaţie CI,'

- tensiuni tangtnţinle:

in care:
K - ccefici€:ntll[ c:dculat astfr!:
în care:
in r"-zul osaturii punţii ~I (,. ntbllli i:l
iH maz - momentul Îu co\'oietor maxim in sec- si:;lem tranSVf:.rs:::tl:
ţiunea trans\'ersală examinută, vezi
8.2.5, (kNmJ;
N",u Corţ .. tăietoare maximă in secţiunea
transv ersală cxaminată, [kNJ; in cazlt! osatnrii p unţii şi func1n!<li :11
z, distanţa de la elementul considerat pinii sistem longi tu dinal:
la axa neutră, [m);
](=(~1-+.!.!..12CÎnd 1.:<;~~ 1,41
s momentul static al suprafeţelor sec- ~I "1 UI

ţiunilor tuturor elementelor structurale,


situate de o sing ură parte a axei neutre, K=·l ~'jfld!!..>1,41
intre fibra extremă şi o ax5 paralel:t
la axa neulr ă care trece prin punctul
"
grosim(';:; .!oopratlt a tablelor pun ţ ii " i
considerat, in r<lport cu .. xa neutr:I, fundului, [cm];
[cm 2mJ; disl<'lnţ., ri i!11rc ':tlr,mge sr.u lravcl'sc-. {~B\~;
surnit grosimilCll' bordajului sau indus!\'
"
distanţ_a d.nll'!' !ongiludinalc, [cm] ;
peretelui longitudinal in pl<lJlul ,IXI'i
neutre, [cm]; distanţa dintre suporţi sau curenţ i, [tl;1 j;
100 Partea 1[ 1._ Corp

B.3.1t. Rama gurii de magazie .4 Lăţimea bracheţilor determinată con-


'orm 2.7.2.3 se va mări cu 20%. Distanţa dintre
.1 Grosimea ramei gurii de magazie de- bracheţi va fi de maxim 3 distanţe r~gulamentare.
terminată conform 2.7.2.2 se va mări cu 11, cal-
culată cu; 8.3.::i Tnt:'rirea echivalentă a tablelar

(L-00)2 ,
~.=1,5 -\-0- (mm1 (8.3.4-1) lntăririle prevăzute la 8.3.3 şi 8.3.1
pot fi realizate şi sub formă de nervuri longitudi-
în care L nu se va considera mai mic de 60 m. nale suplimentare de secţiune egală. Aceste
nervuri trebuie sudate cu cusături continue, la-
.2 Grosimea părţii superioare a ramei terale.
gurii de magazie determinată conform 2.7.2.2,
se va dubl~ pe o lăţime de cel puţin 250 mm.
8.4 ADAOSUm DE conOZIUNE
.3 Secţiunea intăriturii orizontale de-
terminată conform 2.7 .2.2 - 1 se va mări cu~, In funcţie de durata de exploatare in
calculată cu: zone maritime, de felul şi calitatea vopselelor anti-
carozi\'e, precum şi de agresivitatea rnărfii, R.N.R.
a. ~ -"-- (L-oO), [cm'] (8.3.4-2) poate cere mărirea adaosurilor de coroziune la
24D
tablele ale căror grosimi au fost stabilite prin
in care L nu se va cOllsi~era mai mic dc 50 m. prezentele Reguli.
Partea II - Corp 101

9 CERINŢE SUPLIMENTARE PENTRU NAVELE


CARE TRANSPORTA CONTAINERE IN MAGAZII •
9.1 Domeniul de aplicare grosimea în\'c\işului dublului fund este de minim
9 mm. Distanţa dintre semicarlingă (semisuport)
9.1.1 , Cerinţele prezentei diviziuni se aplică şi carlingă - (suport) va [i de 250 mm (vezi fig.
navelor pentru mărfuri uscate cu magazii, d«rstî~ 9.2.3.1). Cu acordul R.N.R. se pot adopta ş i alte
nate transportului dc containere, precum şi na ~ soluţii, inclusiv pentru alte tipuri de containere.
vele de mărfuri generale care ocazional transportă
containere. 9.2.4 In cazul absenţei plăcilor ingroşate sau 1·1
a locaşurilor pentru fixarea containerelor, locurile
9.1.2 Cerinţele presupun aşezarea longitu- de aşezare a containerelor vor fi marcate vizibil.
d in ală a containerelor pe 2, 3 şi 4 rinduri în sens 1,
transversal şi maxim 3 rinduri pe verticală. 9.2.5 Plăcile ingroşatc prevăzute la 9.2.2 tre-
buie instalate pe intersecţia carlingilor (suporţi.
9.1.3 Navele cu puntea dreaptă, destinate lor) cu varangele cu inimă sau se vor prelungi.
pentru transportul containerelor se vor dimen- pînă la două varange vecine (vezi fig. 9.2.2.1, a) .
sion a prin calcul.
9.2.C In zona plăcil or îngroşate, în inimile
9.1.4 Pe navele pentru mărfuri generale, cu varangelor, carlingilor (suporţi lor) şi semicarlin-
dublu fund, al cărui în\'eliş are grosimea de 9 mm gilor (semisuporţilor) nu sint permise decupări.
şi mai mult, se permite transportul containerelor
pe un rind pe verticală. In cazul cind collul con- 9.2.7 Ordinea încărcării / descărcării contai-
tainerului nu se aşază in corespondenţa unui nerelor lrebuie reglementală (pe rînduri sat:..
element Întărit (varange cu inimă sau carlingă), arbitrar). Dimensiunile elementelor constructive
se va prevedea întărirea cQrcspunzăto<>re a du- ale fundului trebuie stabilite funcţie de ordinea
blului fund, iar sub pereţii longitudinali ai con- adoptată.
tainerufll i se vor prevedea dulapi de lemn, care
să asigure distribuirea uniformă :J. greutăţii con- La navele prevăzute să transporte 3
tainerului. rinduri de cOlltainere (pe înălţime) şi sti"uirea
arbitrară a primelor două rînduri, pescajul de
calcul se \'a adopta pentru cazul încărcării n:J.vei
9.2 • Generalil:'ili cu două rinduri de containere.
9.2.1 Cerinţe suplimcntare numai pentru 9.2.8 Pentru elementele constructi ve ale
osatura fundului.
fundului R.N.R. poate soli-eita verificarea stabi-
Elementele constructh'e ale fundului lităţii acestor elemente.
trebuie să satisfacă cerinţele diviziunii 2 şi capi-
9.2.9 Se permite slabilirea prin calcul a
tolului 4.2. dimensiunilor elementelor constructive ale fun-
9.2.2 Sistemul de osalură al fundului poate dului, cu o metodă agreată de R.N.R.
fi trans\'ersal sau longitudinal dar indiferent
In calcule pot fi adopta Le următoarele
de sistem , pe linia mediană a şirului pieselor de tensiunÎ admisibile:
colţ trebuie prevăzut un suport lateral (vezi fig.
9.2.2.1 şi 9.2.2.2). Preluarea de către suportul .1 normale penlru carlingi - 0,45 R'H
lateral a sarcinilor lr:J.nsmise de colţurile cbntai-
nerelor se va face prin intermediul unei plăci cu .2 I.an~el,lţiale penlru carlingi - 0,.10 RtJI
dimensiunile 12 x 130 x .f60 nim, sau prin locaşul .3 normale pentru varange - 0,75 Rm
de fixarea containerului, sudat de dublu fund
(fig. 92.2.3 a şi b). .,. tangenţiale penlr var:J.nge - 0,45 R'H
, ,
9.2.3 In cazul cind şirul colţurilor de con~ Tensiunile admisibile normale şi tan-
taincre se reazemă .pe o carlingă (suporl), sub gcnţ.iale, pentru elemenlele carlingilorcare suportă
şirul vt!cin al colţurilor conlainerelor se va pre- direet colţurile conlainerului vor fi respectiv
vedea o semicarlingă (semisuport), extinsă pe 0,,10 R' H şi 0,35 R'H' iar pentru vaI'ange 0,55 Ron
d ouă interyale inlercostale. In acest caz 'de con~ şi 0,35 RUJ' dacă se foloseşte schema idealizată
strucţie placa îngroşată nu mai este necesară dacă prin reţea de bare a planşeului fundului.

-1
102 Partea Il - Corp

~" ...- .-1---"


-- - b
p
J-b ~...:
-- - -J
--- TfK ......

-- r--
'
k' ............
~'- ............
I I
I I
k 1--
r--
' 1 I
I I
"",,011 ngâ
___ o

---
b< ......
...... , I I
r-. _ I I
/ V ..-' ~ ---- I
- .
t--.
. -
I}
. -- . .~. ::..::;.....
I
Bord j si. plu sau dublu

~.
Varanga pr În(lpat5: Varonge cu inimă
... "
(portontâl

, .
-... . ....... -
o)

~.
I
-- ---
~

[~-- -~Q I
: I
r-.. I I v'-
~-- :: .- "''-:" -- -- f- --
J 1-- '
r- r-- "
--- \
I I

1-- .~ ~ ling';
1-- '
I I
I I
I I
~r-., 1->< ..- '
I
-1< r--. I I
I I
StiJIlCartÎn a
V ..... ,
r---. 1--., r-., I I
I I
V 1--'
I

I
i-. I} ...- v·V
~
- . . .-
Bord J SI plu sau dllblu .
""
b)
FIII'. 9.2.2.1

9.3 Conslruc1ia fundului. m - numărul rindurilor de containere pe lăţime a


magaziei;
9.3.1 Modulul de rezistenţă
al varangclor
WI> care susţin containere trebuie să fie cel putin: - numânll Yarangelor cu inimă ce susţin
containere adiacente. care se adoptă egal
W 1 = 7,7 M~.2...- 5,7 M.a" (em l
] (0.3.1.1 ) cu cel mult numărul vara ngelor efective
z amp l asate in zona b. [m] conform tabelului
in carc: 9.3.1.1 şi fig. !l.3.1. 1 j
M,~0.25P,. n[m(B - 7.32) + 9.761. {KNm] a~ - distanţa dintre yara ngele eare ~uşţin co n-
Pţ - sarc in ş.de calcul a containe rului, [KN] ; tainere, rm]; ,
n - num ă r ul rindurilor de conlainere pe Înă!· b. - lungimea de calcul a porţiunii fundului
ţimea magaziei; (in sensul lungimii navei) care susţ,i ne con-
Partea II' - Corp 103 I
-.---- - .
~
, .
1

t:k 1:'.'
___ o
_
,

---'- - 1 I
~ .J:7
IT
1I
--- ----o ---o < I
1'<:--'
-. \-;.1 -- -
cOrl'''9~

-----o V
.
11
i 1

----.-
1I
I I
sem;carlln~~

I
--- ----
I I
. :k:::
----- -
---'-"
Bordo) 5.implu sou dublu
------

e)

----.... .
5.emicarlin .------
Cl .

----.....
- ------- - ---- -------------
i s,~f!l'-u~'fIS'-Q-u-jE~u
_'rla
...._ _ _ _ _•_ _!3_o - - - t---
b)
Osat ură longitudinală

FIi'. 9.2.2.2.2

,1
pin . 17" 1,3 0 " 460 ~cr{ ;n ă lo(o ~ul
tor.tc. Îne rulul

. ~ . ,
FIi'. 9.22.3
104 Partea II -.- eorp

Fig. 9.2.3.1

L------ I --.- ....----


--.~----
I!--. ~ __ .

,k-~ . . . . . -----~----'
-/î.--------
a a
'----v----
1
1". ,I
varan ge (u 'Lnimă

varangele p(ÎncJpale

Fig. 9.3.1.1

taine re. a cărei valoare nu va dcpa~i pe 9.3 .3 Modulul de rezÎstenţă al Yarangdor


acelea prevăzute in tabelul 9.3.1.1; aflate in afara zonei (=.(1.). (care nu susţin con·
_ M .. =1,22Bl(a;f. - u), [KNm]; tainere) se determină conform 2.2.2 şi mărit con-
d: w _ pescajul minim al navcÎ la inceputul În- form 2,1,1,3.
cărcării. care nu se va adopta mai mare
9.3.4 Secliullca ,'arangelor cu inimă (fără
de 0,6 dt şi mai mic de u, [mI;
dccupări) situată intre bordaj (sau perete longi-
d. pescajul navei in cazul de încărcare cu
containere. (m]; tudinal) şi carlinga (suportul) cea mai apropiată
9.3.2 ln cazul încărcării arbitrare a c/lntai- trehuie să fie cel puţin:
nerelor (vezi 9.2.7) modulul de rezistenţă W: al
fiecărei varange din magazie trebuie să fie cel
puţin egal cu W l (delerminat cu formula 9.3.1.1)
(9.3.4.1)
şi are expresia:

W. = 6,95 B~a(de+II), (em ] l


(9.3.2.1) Pe porţiunile dintre carlingi (suporţi)
In caTC: SIIII ,se micşorează după relaţia:
a distanţa efectivă dintre varunge, (m);
81 - vezi 2.2.2.1. ImI. S/(,,=S/(I_lj-6S,. [emI1.
Parlea. II - Corp 105

Tabelul '.3.1.1

m_ 2
Num Aru l <,ontalnerelor pe lăţimea navei
I I m =3
I m=.(

b.. [m) .
pentru contalnue de 20'

pentru cont ainere de 40'


.. ,
",3,95

,,5,30
<5 ,1 5

<S,30
,, 5,70

" 9.00

la .fiecare. trecer.e ' pest~ O carlingă (s uport) con- in care : ,)


tinuă , de o parte a planului diametral, dar maxim
y - distanţa pin ă la P.D. a secţiunii examinate,
. :. S, .
2
tn care: .: (m) , dar maxim.2:.. S, . .
2

.6. S, =0,03P.~. [cm ' ].


., '9.3.6 Secţiunea
fiecărei carlingi ş i a
inimii {fără decupăTi) a
carlingii centrale trebuie să
9,3.5 La a cont aine-
incă,rcare a .arhitrară {ie cel puţin:
re10r secţiunea inimii varangelor !(iiri. decupări),
intre 'bo~aj (sau perete longitudinal) şi Cea mai
S.. - 0,..06 ~.n, ~cmIJ.
a,propiat.5. ' carlingă (suport) trebuie să fie ce.! Cu .cr.eşterea .di stanţei laţă de col ţul
puţin: containerului secţiune a se pO;lt e mi.cşora cu:

S,=0,466 Ba(d.+u). (eJll'1 (9.3.5.1) .6.S. = 2S• ..!!!.. [emil


Pe .urm ătoarele porţiuni dintre carlingi (spporţi ) -,
S, se micşorează după relaţia: !Ia .tTecerea peste fi ecare varan gă cu inimă , dar
.,.
maxim ~ S,'.
2

.'

J.
~------------~~--------------------~~
106 Partea 11 - Corp

Anexa 1
PROBE DE ETANŞ EITATE

t .. Cerinţele prezentei diviziuni, se referă


2 Taflcur-j
la Încercarea etanşeităţii invelişului exterior, 2.1 Tancuri Prin umplere cu IIpA plnă la
compartimenteloT interioare, inchiderilor corpu- structuraJo capAtu l luperior al aerr.
lui şi supra structurii. IlrlP)
2.2 '[nncurl Prin umplere cu !lpl pinA la
Probele de etanşeitate se efectuează nestructuTllle capătul superior II aerl-
prin umplere cu api'l sau cu jet de apă sub pre- slrll sali p~apllnulul, lnsll.
siune. Jelui va fi dirijat. pc cit posibil, perpen- nu mal p u ţin de 2,5 m
coloanll. api dusupra punc-
dicular pe . porţiunea supusii încercării de .I.a o tului cel mai de lUI al
distanţă maximă de 3 rn· tanculul l )
Tancurile de Prin umplere cu apil. plnD.
Presiunea apei din furlun va asigura marfă III. nnvele deasupra casetei de I:'X-
o înălţime a jelului de Q.pă pe verticală de mini- clltemA , panslune, 1ns.'i nu mal
mum 10 m, iar diametrul interior al ţevii de re- puţin de 1 m S'J~anA apA

fulare va fi de Jminimum 16 mm. ,. deasupra punctuluI cel


mii de IUS al p,',ntli
2 Zonele navei supuse încercătii şi me- tancului respectivi)
todele de incercare a etanşeităt,ii sînt date in
tabel ul de mai jos. ...
• CamparlImtnl~ din
dublu fund
,
'.1 - uscate Prin umplue cu apA pinA la
'0,5 m' coloana apA,' dea-
3* Probele de etanşeit.ate .- se vor executa Supra liniei de-lncArc~el)
numai după terminarea satură rii şi predării teb.~ '.2 - folosite ta Prin umplere cu apA. plnă la
nice. tancuri pentru capiHulluperlor al aerisLrIl
lichide
Inainte de efectuarea probei de etan~ sau preapllnulul, dar cel
şe i tate, suprafeţele
ce urmează a fi supuse I n cer~ puţin 2,5 m coloana apA
deasupra dublului fund
cării nu se vor pitura, cimenta sau adalta. Se Coftrdo.murllt Prin umplere cu apll. p1nA
admite totuşi grunduirea construcţiilor, cu ex- la capAtul luperlor al tu-
cepţia zonelor imbinărilor sudate. bului de aerisire dar cel
~utln 1,5 ~ deasl'pra
'" tnainte de lansarea navei, se supun pUhţitl) ţ ~'>J».r'"
probelor de etanşeitate toate zonele navei, care
după lansare nu mai pot fi vizitate pe ambele
6 C/Udtle DalDu/elor
de fund '1 •
6.1 - cu spălare Prin umplere cu apA, avind
părţi. Probarea celorlalte părţi se poate executa o coloanA dc apă de 1,25
şi după lansarea navei. ori prulunea de lucrul)
• 6.2 - fiirA spălnre Prin umplere cu apA, avind
5 Cind temperatura mediului ambiant o coloanli de apă de
este sub O°C, se permite efectuarea probelor de 1,25 DI)
InDelfşul ulufor Suoplre cu jet de apă sub
etanşeitate dacă se iau măsurile corespunzUoare in afora presiunel)
pentru prevenirea ingheţării zonei supuse probei. tancurilor
Punlta t;t:pluD Stropire CII jd de apă sub
G Dacă totuşi după probele de etanşei ­ preslunel)
tate se mai executA lucră ri de asamblare, sudură P~rt/li t/an.Jl Stropire Ctl jet de apA sub
sau Indreptare, atunci R.N.R., hotărlişte necesi- preslunel)
10 Suprallruclurl şi Stroplre cu jet dl:' apă sub
tatea şi volumul repetArii probelor de etanşeitate. rufurl preslunel)
11 Fundul nout! Prin umplere cu apil p1nă la
7 Folosirea altor metode in afara celor InAlţlmu. varanllelor dar
prevăzute in tabel este permisă numai cu acordul m1nimum 0,25 mi)
special al R.N. R. 12 Imblndrllt prin Cu acordul special al n.N.R.
luprapunue la

Nr'l
at.
Zonele navei
supuse Incenlril
Mdodele 01 normele de
Incercare
l/lutIlful t%/erfor
fi dubiu ~rdoj

1 Ob'UDa/1I
1) 1n catul executArii unei serii de nlve, la navele ce
1 Plc . rf/e urmeull capului de serie, proba de umplere cu :lpă
Prin umplere cu apil pina. poale II lnlocullil cu proba cu aer sub presiune. Presi-
1.1 - folosite ca o:apltul superior al aerl$Lril unu de probA va 1\ dl:' 25 kN/m t •
tancuri de apil 2) Prob:l cu jet de apA sub presiune ponte 1\ Inlocuită
1.2 - uscate Prin umplere cu apli plnă prin proba cu petrol şi pral de cretA. Fac excepţie
la puntea dispU$! dtrulupra Imblniirlie prin luprapunere.
liniei de IncArcare l ) 3) La navele cu fundul .tclat, cu acordul n.N.R., s<:
poate utl1ita proba cu petrol şi praf de cretll.
Partea 11 - Corp 107

MOMENTE DE INERŢIE, MODULE DE REZISTENŢA Anexa 2


ŞI SECŢIUNI

s,
S,
IL 0,1 0,2 O,.} O.~ 0,5 0$ 0,7 o. q9 aJ f.I 12 ',3 ~ 1.5 U 1.1 '.1 1,9
" I I "
~.I ~ f-- J -:; __ ~ ._"- ~L-+-+-r-t-+-f-t-+
:.: -
~41-+-~'t- ~
16 ~
." ~ ~ . . ··~~"n_-I-
~
y
';~~H-~~t+~~1-~~t-~t-t-~t-~Y-t-~
~2r-f-H-r+f-~f-r++-t-~t-t-*-t-+-f-r
II
l°r-r-»-rrr-~r-rrt-t+t-t-~t-~+-~
'~I--'Ht--!++--tt-t~H-t1I-t--+-/t--+--HI-!-+-+l-+-+-1+-+
I/-+-+-J4-+-,\--l-
,.6I-+-JI--t+HIH---i/--+-H-+!++-+--V-
·.>H-IH-Hf-HHf-Hf-f-f-I-f-Hf-t-1-+1-I
~~-1~~~1-#-~t-~~-+~/+-t-~-
III
•. O Hc-IHcHHf---JH;I--t+-I--HI--r-tf-f-H~I--t+HI-t-
~4f-l--+--II-+-I+-+f++--+I-+-I-+I+I+-+-/'--+--HI+-I---ţ--+-+­
~.H--I-I~-+-r-~f-r-f-V-f-~r-f-r-t-I-+f-r-hf+

C; I I I II / ~~-
J.2~-It--+-ti---I-1fr-H1H+t-t-/ft--+-+--H+t-1 ~'~,Lf--
/ I l
J.OH--n- --tt---'t-1H'-t-t+-+-ff-+--tf-t-+:;+t--+-1f---cf-f-A-+--1
I / /

'. I I / 1 1/ / / V
1.
I 2
I I / / / V./ /' S, - supra{ah.",i-tIPcnZli celei
rrlol /TJ(Jrl C/11", '.
, II / / / / / V,,/ V Sr :c~ t;!f6en", ce/CI
1,0 / / / /' /' 'r JUf>'T'fch mi,,,,j ' em '
oa -I.-"-!7"'q...".f<"-+-+-+-+-+-+ n- ",:,fanil> o'mm, renfrde
" 1///// / / /' ,/ de 9,,",,1rIk ale }>/<7f~nfi cm
o. '////~I-/ / /
:;_ ~~~V
0.' 02 0.3 O,t, 0.5 0.. 0,1 O,~ 0,9 ,,O 1./ f.2 ',J /, 1., I,S 1.6 1.1. I~ 1.9 ~() 1,1 2,2 ~
S,
108 Pdrtea II ~ Corp

~6
<

.S-
'..
~J

3.2

J,!

'r
2.9 c-
TI 52

,/
/

17
./

-i--+--t-I/~++-+/-6,..f-+++-l-~-"'T++++-l-H-4
,.6 1--+-+-h4-\--I--l-7....j.<:4--\--I-+--l-~-I--1I-+-+-+-\--I-+v-t..;.:q
2.7 i--i--f-A~-l-+-+*'-!---l----l----jVH:.-q-l-l-+-+'-!-++*"+-+--t---l
~si--~~r--j-+74'-!-'-!---l---h~-f--f-4-4-+- ţ~·,~~~,~~-f-++-~
V / Y.
2.5h4:.....j.-+-i/---\..<+--l-l--+v~+++-H[....H . ".,.~-+-H-+-++-H
1/-JL-1---t-l---+,.-H-l-+-+:.....-t...ţ::.H-+-+++-H....
.~ • 1-l--l-
1 -+=.....;/>""i
2~ / V 1/ " . \.~ f.-" ,...
22, V V 1 v.
~~~ ",';' /O, at '7 o.' ,. O!L!,I"- '~';;" 4~s,i' ':' '.f 'O .:, s-:;.,,,
'A 1.-
.9 V V • ~,...
.8 /' -'~G.-!""'f.-+-!-+-+-+-1

;U/
'V I VI , t- ....
s ~++v~~
I 4-H+~~~++-f-~I.~4~-b~I~~- 1
.• ~--+*-+-+-+-Iv-l,...?-i--+-+-I-l- :t:,;..!-.I~Hq.++-H4-1
.' H4++-l-:.....-b.-ţ:...j-t-+++-b-4=+-+-H-l---l---1---t-t--1
.2H-+-1H/7i"+H-++ v-!:;:"1""'H-+++-H+ + +t---If.-"-+I--:d
.I I-Hv-7I'''++++-+v-:J,.-<f-+-+-h.~H~-+-+[....--"I-H~...ţ++-1
'H-.~++4~v~~ +-H+--II~I~~,~~
Q9 V i--
o.8 ~--~V~~++-+-~:.....--+~~~~-t
07 S,.~,crop;:b &.M"~" celei moi mtJl1 ~

o,.r-
, -~~~~f-:,jI-""lVH-l-li--~I-I-H .$1''"f1'''1# p/oI6t:mn ce/ei ",ai miefc",'
SJ- j~/i:th (II/mii cffl l
0. 5 L,...- h _IndII/mea ",,.,,,,r, cm
0., 'w, .h 2 ! [=']
o.jH--+-+++++-~H--+-+++-l­
o.2~H-+-+-+-+-+++++++-+-+
o,,·f--'H-+-+-+-+-+++++++-+-+
O 41 02 o", o,{, 4S 6,6 0.7 q, 0,9 /.0 f./ 1.2 I.J 1,1, 1.$ 1,& 1,7 ',8 " g/J (1 2.2 2,' r.+ ~5 ~
.li
Partea II - Corp 109

h'SJ
S,
IT 0.1 O,, 1.0 1,.2 ţ.J I.~ , ..., '.1 1. 9 -.;
0.1 0.2 o,) OJ, o.S 0$ (J,4 f.J 1.1, '5 2 .0 V ~.1
2,
,
1,
, ';" ~ ~~ O~
..... ~
I
....- V /' l..---~':'
~p
,2
, ,/ ....- V 1-- ~

,O
....- V
./

.... . / ..... ,...... --- f..- ~ ft,-


, ....- ....- ./
,......
....-
....-
,...... e- f..- I-- ~
..- ,/
V V
,...... ""ofo f-
--- f- V V L..- ..-P.:"' --
"", V /' 7 . ..... ......
./ .... V ...... V
~
,;

<
17 ..- V V ..... V f..- V f-
, V- V- l....- V L..- 1-- V f- . ,f!!r-
V- .... V V ~
.....
1
..- V ..... V 1--- --- V ..- ~~,- ~
~
l
V ./ 1....- 1--- ..- ..... V
..... ..- V e-
I

'4
...- V ....- V d' ~ !-
, V- V ..... / ' J.-- !-- .....-
a
V V-
/' ...... I--- --- f-..-
.- f-
,n!'1. 1-
o"
L..-
./
....- ..... V V e-
......
--- ..- f..- ~1-
Q
" ;..-
VV
O • ..- ....- ....-..... V V
..... 1--
L- I--
VV
..
;
.
IT
..... V V V
O
.v V
O1
,V- .Il = ~ " (om')
oI l....- I---
oI
L.... "
I
•• ,• '"
O
II OI (J) "'" os
s, - .l<fpro,/Ub pJo-IbcnzN wr:r ",ClI
0$0.'7480.9
marI cm ~
f.(J 1./1.2 U f.
• I.SI~1. '"

SI "sufYO/U1v plul6mzll c-e,~1 -mal I'I"JIO c..m 2


-& - j(jfYUh*, m"",,, c'"~
J " ln<fI.ltI1J~(] miinII cm
.1
Partea II! - Instalaţii, echipamente şi doturi 113

· ,. : ,. ,
III ."

1, PRINCIPII GENERALE

1.1 DOMENIUL DE APLICARE 1. 2.2 Suprns tructuri ş i rulnri

1.1.1 Prezenta parte a Regulilor se apli c1i .1 SlIp rastrucluTli - construcţ ia punta-
Iă, situată pc puntea su peri oar ă. care se ex-
instalaţiilor, echipamentelor ş i doUrjlor n ave-
lor de nay igaţ i c interi oară. pentru zon~ l e de na- tinde de la UII hord la celălalh ' sau (',are se afl ă la
v i gaţie 2 şi 3, cu exceplia navelor cu aripi portaute.
o distanţă f aţă de unu! din borduri, de cel mult
0,04 din l ăţimea navei ,.n".
pe pernă de aer şi a hidroglisoarelor. Aplicarea
cerinţel or la navele din zona de navigaţie 1 va .2 Rllf - construcţia pu.ntată, situatli.
face obiectul unui acord special al RNR. cu pe puntea s uperioară . sau pe puntea supras-
excepţia cazur:tlor com'coile prin Reguli. tructurii, ca re se află la o distanţă mai mare de
Caracteristicile zone lor de navigaţie sint in- cel puţin 0,04 din lăţimea navei " B " de la
dicate la 2.2.3.1 partea 1 "Clasificarea". unul din horduri. Rufuri!e pot u"ca upul sau
mai multe et3je.

1.2.3 1~ lanşe it !, t e,
1.2 DEFIN IŢI Î
.1 Etanş la stropi -, caracteristica unui
Defin i ţiile ş i n oţiunile folosite in d ispozitiv de Închi~ere din oper:a moartă, sau
terminologia gene r a l ă a Regulilor sint menţionate element de consl rucţ ie , prin care apa nu păt rund e
in "Reguli generale de supraveghere," şi in partea in caz de ploaie intensă sau valuri pe p unte.
1 "Clasificarea", I ncercarea etanşe i tăţii la stropi se
to prezenta parle se rolosesc şi ur- face la lei ca incercarea etanşeit.1l.\ii la apă . d ar
mătoarele definiţii: in acest caz se admite pătrund erea unei mici can-
tităţi de apă prÎn aceste dispozith·e.
1.2. J Dimensiunile principale şi pe.scajul .2 Etallş la apă - caracte ri!!tica unui
Dani dispozitiv de inchidere. sau element de cons-
.1 Jndlţ i mea de construcţie a navei "D" tructie, prin care apa nu pătrunde, la presiunea
distanţa măsurată pe vert i cală la mijlocul Îndicată sau În timpul încercării la un jet de
navei, de la su prafaţ a superioară a chilei plate. apă produs de o ţeava de refulare.
sau de la punelul de intersecţ i e a suprafeţei Diametrul orificiului ' de> ieşire al
inteţioare a învelişului exterior cu chila masivă , ţe ..... ii de refula re trebuie să fie de cel puţin 16 mm,
pină la intersecţ ia feţei superioare a traverse; iar presiunea apel in furtun treBuie să asigure
punţii superioare cu bordajul. sau pină la punctul un jet de apă cu o in ălţime de cel puţin 10 m;
de intersecţie al liniilor teoretice prelungite ale stropi rea se fa ~e de la o distanţă de cel mult
punţii superioare şi bordajului (in cazul imbin ării 3 In de la porţiunea de · incercat.
rotunj ite a centurii cu Iă cr im ara). 1.2.1" .'untea.. de bord liber - puntea etanşă
.2 Lungimea navei ..,,1:. " - dista n ţa mă- de calcul pină la care se extind pereţii etanşi.
surată Între perpend icularele duse la extremi- Această punle poate avea una 'sau mai multe
tăţile liniei de incArcare. I n cazul unor forme trepte.
neobi ş nuite , ale extre mitţil o r pupa sau prova, La navele cu puntea discontinuă, par-
determinarea lungimii "L" face obiectul unei exa- tea cea mai de jos a punţii şi ,. prelungireâ
mină~i speciale a RNR. ei paralelă cu partea superi oară a I pun ţii se
consideră ca punte de bord liber. .
.3 Ptscajul navei .. d" - distanţa măsu-
rată pe verticalA, la mijlocul navei, de la raţa
superi oară a chilie i plate, sau de l a intresecţia 1.3 VOLUMUL SUPRAVEGHERII
s up rafeţe i inlerioare , a inve lişului exl erior cu
chila masivă, pinA. la linia de in cA rcare.
1.3.. Principiile generale prh:ind suprav~­
.1" Ldţimea navei .. B" '- Biţi ,mea ma- gherea insta l a ţiil or, echipamentelor ş i dotărilor
ximl!., măsurată l a mijlocul navei, Inlre feţele ' navale sint expuse in ..Reguli generale de supra-
exterioare ale coastelor. veghere" şi in partea 1 "Clasificarea". "

1-1117'
114 Partea III - I nstalaţi i. echţpamente şi uotifri

1.3.2 UrmA.toa rele elemente ale instalaţiilor. .2 piesele pentru fixarea cirligelor de re-
echipam e ntelor şi dolărilor s int supuse supra- morcare In corpul na vei;
vegherii RNR in timpul execuUlrii lor : .3 cu rbel e pentru parimelt. de remorcare
1.3.2. 1 instalaţi a de gu\"ernare 1.3.3.5 dispozitivele de Închiderea deschi-
.1 axul cirmei; defilor in corpul navei, suprastrucluri şi rururi
•• hubl ourile, ferestrele ş i luminatoarele
.2 pana CÎrmei (sarranul); de punte;
.3 etambourile demontabile; , 2 spiraiurile. inchiderile din punte ş i
uşile exterioare .
.4 pivotii cirmeij
1.3.3.6 dife ri te alte instalaţii şi echipamente
.5 piesele dc fixare fş uruburile imbi- .1 scările interioare ş i ~xterioare;
năril o r CII flan şe).
.2 balustradele.
1.3.2.2 instal~ţia de ancorare
1.3.4 Pentru toale elementele menţi o nate la
. 1 ancorele avind masa de 35 kg şi mai 1. 3.*. şi 1.3.3 trebuie să se prezinte la RNR:
mult; .1 planul genera l al instalaţiei;
.2 l an ţuril e de a n coră avind calibrul .2 ca lculele (nu se ştampi lează );
() mm ş i m ai mult sau cablurile de ancoră. .3 planurile suba nsam blurilor ş i piesclor,
da că' ele nu se execută conform st andardelor
1.3.2.3 instalaţia de man evră ~i legare, acceptate sau cond i ţiilo r tehnice aprobate de
.1 parimele vegetale, metalice' sau sin- RNR;
tetice de manevrli. şi legare. .4 desc rie rea tehnică ş i alte documenM
taţii necesare pentru mijloacele de salvare.
1 .3.2." in stalaţia de remorcare şi Împingere
1.3.5 Piesele instalaţiilor , echipamentelor
.1 parime de remorcare; şi dotărilor. specificate in tabelul 11.3.5, precum
.2 cirlige de remordre cu un efort la
tracţiune de 10 kN ş i mai mult; Tabelul 1.3.:>

.3 instalaţiile de cuplare pentru impin-


gerea navelor. N'I
crt.
Denumirea
I Piese brute

1.3.2.5 mijloacele şi in stala ţiile de salvare


I Axele elrml·lor, inclusiv PI~ lorjah. din otel
.1 vrstele şi co lacii; lIanşele lor Piese turnate din oţel

.2 plutele; 2 Ple5('le ~nd clrmd P ieSe forjate <lIn olel


Plne turnate din otel
.3 Mrdle; TabU lamlnată din olel

.4 aparatele plutitoare; 3 Etnmbollrlle demont:J.hile Piese forjale din oţel


ale clnnelor. InclU$I" Piese turnat e din 01 ("\
.:; gruile şi vindurile bărcilo L fla",d~ lor

1.3.3 Supravegherea RNR, la executarea


, Plvoll! etrmelor Piese fOfjate din aici
Piese turnate din oţel
următ oarelor elemente ale in st:d aţiilor, echipa-
mentelo r şi dotlirilor na .... ale, se limitează DU- , PieSele <le filtn re (~uru- Piese fafJate <lIn olel
mai la av izarea documentaţiei tehnice respccth'ţ: burl , plullţc) Protile din oţel

1.3.3. 1 in sta l aţia de guvernare G Clrllgrle de remorcare şi Piese lorjate din oţd
piesele pentru' flX llrea Tablă lamlllntă din oţel
.1 balarpalele cirmei i lo r la corpul navei Profile din olel

.2 laglirele axel or cirmei ; 7 Ancore , Pine fotjate din olel


PieSe turnate din oţel
1.3.3.2 ins t alaţia . de ancorare T::tblii laminaU din otel

.1 instala\ia de tinere la post: 8 Lanţuri d ~ nncor~ ,1 Oţel rotund


alte lanţuri Piese t urnate din olel
1.3.3.3 instalaţia de mancvră şi legare
. 1 ba holele de manevră, tacheţ ii, ure- "'·aI4 :
chile de ghid are, năril e, rolele de ghidare ş i stopele: , 1) Folosirea a.ltOT materiale p~ntTu piefo('le brute men-
ţionate eon$[ltul~, In f1tCllre cal. In parte, obiectul
1.3.3A In stalaţiil e de remorcare şi împingere untl ~"amlnMI sprcla1e a RNR.
i. . 1" ' .:;ll
2} Ples~le fQrJatc din old pot fi !nloculte otel
.1 bjnlelc~; babnlclc, ure.chile de ghidare' laml nat Rv! nc) c.lLamclrul pinA 1a. _150 mm. '"
nările ş i sto pele de remorcare; ,
Partea III - ~nstalaţii. echipamente şi dotlfri 115

şi materialele penlru confectionarea mijloacelor pe punţile care formează plafoanele tancurilor


de salvare, urmează a fi supuse supravegherii RNR de marfă şi ale tancurilor de combustibil.
pentru verificarea respectării cerinţelor din partea
A~XIII "Materiale" şi partea A-XIV "Sudarea"
In acest caz, mecanismele trebuie să
din Regulile pentru na ... ele maritime, precum rie instalate pe postamcnte speciale, a căror
construcţie să asigure circulaţia aerului sub me-
şi din partea VIII ~Maşini şi mecanisme"
din Regulile pentru clasificarea şi construcţia canisme.
navelor de navigaţie interioară.
1.3.6 Următoarele instalal;ii şi echipam~nte
sint supuse supra\"egherii RNR in timpul con~
,.. EFORTURI UNITARE EFECTIVE
Ş I REZISTENŢE ADMISIBILE
strucţieinavei;
.1 instnlaţia de guvernarei 1.5.1 In prezenta parte a Regulilor, prin
efort unitar efectiv se inţelege efortul unitar
.2 instalaţi a de aneorarei re~us ~.." calculat cu (ofir ula
instalaţia de manevrăş'j legare;
.
.3

.5
instal;i ţia de remorcare
instalatiile şi
şi împingere i
mijloacele de salvare;
in care:
a,... - Va'+3T· IN/ mm'] (1.5.1)

a - efortul unitar normal in secţiunea


.6 dispozilivele de inchidţrea deschi ~ considerată, {N ;mm'l;
derilor in corpul navei, suprastructuri şi rufuri;
'1' - efortul unitar tangenţial in sec-
.7 instalaţii ' ş i echipamente diverse, indi- ţiunea considerată, [N/ mm ' ];
cate in diviziunea 8.
Verificarea condiţiilor de rezistenţă
trebuie sli. se facă la aceste eforturi unitare
reduse.
1." INDI CAŢ II GENERALE
1.~.2 Rezistentele admisibile, cu care sînt
1.4.. Intărituriie pentru gheaţă prevăzute
comparate eforturile unitare reduse la verifica-
in prezenta parte a Regulilor se refe ră la navele rea c~mdiţii1or de rezistenţă, sint date in pre~
cu semnul "GOI (din simbolul clasei). lenta parte a Regulilor sub formă de fractiuni
Caracteristicile penfru sem nul "G" din limita de curgere a materialului folosit; totuşi,
sint date in partea 1 "Clasificarea". n cazul cind nu se menţionează altfel, \'aloarea
1.4.2 Pe na\'ele care transportă in tancuri limitei de curgere nu trebuie să (,ie mai mare de
lichide inflamabil e, de categoria 1 şI!!, nu se 0.7 din rezistenta de rupere a materialului res~
admite instalarea diferitelor mecanisme direct pectiv.

.,

"
)16 Parţea IIl ),-- /nstalalU, echipa1[Jente #. dotllri

<.

2 INSTALAŢI" DE Gu,vERNARE il.


·'0
2,1 GENERALITĂTII in care:
m este cea mai mică din distan-
2.1.1 Orice n",vă. cu ~xcep\l~ barje)or ţele intre nervuri le orizontale , sa u intre diafrag-
purtate şi şlepuriJor Impinse, na ve lor fără pro- mele vcrticale, m: ' )n
pulsÎ~ ale flotei tehnice, construcţiilor plutitoare k - coeficientul dat in tabelul 2.2. t;
fărâ propulsie ş i navelor staţionare care se ex-
ploatează permanent la mal sau pc ancore de
v - viteza conrorm pct. 2.3. t ;
fQrp mort, trebuie si aibă o instalaţie ,d.c gu- d - pescajul maxim, m:
veoare sigu'ră. care să garanteze, manevrablhtatea R,u - limita superioară de curgere
şi stabilitatea de drum necesară. a materialului im'elişului cirmei, N/ mm l :
- cea ~ai ' ~are dint;e distan\el~
.. <
Asemenea instalaţii pot fi: cu cirmă. n
ajutaj oricntabil , propulsat cit paiele \'crU- intre nervurile orizontale, sa u, intre diafragmele
ple şi alte, instalaţii aprobate d; către RNR. verticale, m.
2.1.2 Prezenta diviziune se aplică numai Tnbelul :!.~. I
n stalaţi ilorde guvernare, 3\'Înd cirrnă obişnuită,I CU
SIlU făr1'l profil hidrodinamÎc. Inst alatiile de gu-
vernare avind cirme speţj,~le neobişnuite, pre-cum " /rn
_,_1_1_1._' 1.' , ,
şi 'propulsori Cli pal,ete verticale, inSt'atati!,1e -=- ' , ~

cu a jutaf orien tabil şi alte instalaţ ii vor ' lorma, .


k 1.72 I I"j 2,13 .. 2,'1!l 2,12
tn fiecare caz, obiectul unei examinări speciale
a RNR. 1 I,

2.1.3. Diferitele a nsimbluri şi detalii ale Pentru valori interrriediare ale ra-
Il\~talaţiei de guvernare, precum şÎ diferitele părti portului In /m. cooeficientut k se dE1t~rmină pri~
ale mecanismelor nepreYăzute 1n pruenla div; ... interpol are liniară. t
ziune . vor corespunde standardel or acctpta,ţe tie l n " to3.te cazurile, groSiijlea table.lqr
HNR şi cerinţelor din partea VII I " Maşini Invelişulu·i cirmei nu trebuie să fie m ai mică
şi mecanisme". de:
2, 1.4 Parametrii i.ni\iati de calcul. deter- (romi (2.2.1-2)
minaţi În prezentul capitol. sint \'alabili numai
pentru alegerea elementelor constructive ale cîr- Însă in nici un caz mai mică de 3 mm, in care:
melor obişnuite ş i ajutajelor orirntabile cu sta- L - lungimea navei, m.
bilizatoare fixate rigid şi nu poUi rolosiţi la de-
terminarea caracteristicilor finale ale dispoziti- 2.2.2 La cirmele cu profil hidrodinamic.
velor de acţionare il cirmei. RNR nu reglemen- grosimea tablelor care Închid pana, la partea
tează metodele de determinare a acestor carac- superioa.ră şi cea inferioară, \'a fi de cel puţin
teristici, iar calculele respective nu vor fi supuse 1,.1 ori grosimea invelişului penei conform
acordului său. Caracteristicile menţionate. ale dis- 2.2.1.
.pozitivelor de acţionare, vor fi verificate de HNR 2.2.3 In velişu l trebuie să fie ÎnUril la in-
in timpul probelor de marş ale na\'ei. În sensul lerior cu nervuri orizontale şi diafragme ver-
concordanţe i Cll 2.4. ticale a căror grosime nil trebuie să fie inferioară
grosi mii invelişului penei conform 2.2.1.
Nervurile orizontale ş i diafragmele
2.2 PANA CIR.\IEI (SAFRANUL) verticale trcbuie să aibă un număr s uficient de
decupări, pentru scurgerea liberâ a apei care
2,2, 1 Grosimea s a tablelor invelişului unei pUrl1nde in str uctura cirmei, iar in tablele de
pene de cirm6. cu profil hidrodinamic. va fi cel inchidere se vor prevedea do puri de evacuare,
pulin cea rezultind din formula: din material rezistent la coroziune.

$=-=m k V
120"+2 500d
R,"
(mml (2.2.1 -1) 2.2.1 Dacă imbinarea penei cîrmei cu axul
cirmei se face cu ajutorul f1anşelor orizontale
PaI'ten IJl - In stalaţii, echipamente şi doU!ri 117

(~ul C;îrmcb nu pătrunde in pana cirmei) atunci, 2.2.10 Cirmele vor trebui să fie amplasate
in afară de celelalte Icgliluri intre flanşe şi pana deasupra liniei de bază a navei. astfel incit să
cirmei, sub cxtremităţile prova şi pupa ale (lanşei se excludă posibilitatea avarierii prin lovirea
penci, se "or pl'evedea cite o diafragmă vcr- de fundul apei. cind nava este apupată.
ticală.
Diafragma prova trebuie prelungit1\.
il\ jos cel pulin pină la jumătate din înălţimea 2.3 AXUL Ş I PIVOŢlI e lRMEI
penei. iar cea din pupa va fi dispusă pc toată
Înăl tiinea peneL 2.3.1 Diametrul capului ax.ulu i cirmei d.
" , Grosime; ţieeărei diafragme "a fi DU trebuie să fie mai mic de ':
cel puliri de două ori grosimea invelîşului renei,
conform 2.2.1, d. _ S,6S ll -;;-:;; [cmj (2.3.1)
Y R,II
"2.2.t'f Grosimea s n· tablelor invelişului pcnei
unei cirme plate (nepPl,fiIale) trebUie să rie eel ~n care:
puţin: A suprafaţa penei cirmei. n:';
'[ s =<1,25 '\1':[ J {m,[~] r, distanţa Între centrul de greutate .··.lI
insă in nici un eaz mai mică de 5,5 mm. suprafetei cirmei şi axu l de rotire, 'fn;
L este lungimea navei, m. - nu trehuie să fie mai' mic de 1/3 din dis-
tanţa rT)edie între axul de rotire al eirmei
2.2.G La cirmele plate ,modulul de rezis-
şi marginea dispre pupa a l penei clr~ei
tcnpl. W, al nervurilor orizontale (Ură nşia de
tablă adiţional1\.) În imediata apropiere a axului
" (fig. 2,8.1):
de rotire a penei cirmei, se va determina. pentru
Ft/I - limita s uperi o ară de curgere a ma·terialu·
fiecare ner\"ură in parte, 'cu formula:
lui axulu i cirmei, N'Jmm s •

"'.. , [em'] ., (2.2, 6)


in care:
distan(a diy.tre netvurile cirmeî. m;
11 distanţa dintre marginea dinspre pupa
cirmei şi a xul de rotire, m;
viteza maximă co'n'form 2.3.1;
R'1l lim.iţa s~periQară d~, curgere a materin-
N / mm·~
n.r.lui Jolosit,
La cJrmele ş.1ej)urilor, acest modul de
rC1.isten\ă p02te fi micşorat cu 29%.
IIl ălţ im ea ner,vuril9r orizontale poate
fi redusă t.reptat pînă la , jumăt.ate, la marginea
dinspre pupa a pCJ,lei cirrilei.
2.2.i Grosimea tablelor învelişului penei, de-
terminată conform 2.2.1 'Sau 2.2.5, precum şj
modulul de rezistenţă al nervuri lor orizonlale
determinat conform 2.2.6, trebuie miirită cu 10%
la I;lavelc avind in simbolul de rlasă sem nul
"y' "" ,
2.2.U' , La remo rchcre şi îrnpin~ătoar('. , gro-
simea tablelor in ... elişului renei cirmei, determi.
naLă conform 2.2.1'-5au 2.2.5 şi majorată conform
2.2.7, se va mări cu lO%J iar modulul de retis-
tenţă al nervurilor Rri:r;qntale/ determinat con-
torm ~2.2.6 şi majoraţ conform, ~17.7, se va llllil!
cu 2Q%.
2. 2.~ La drmele nedispuse in curentul e li ~
eilor, precum şi la cdle de la şlepuri, grosimea
tablelor invelişului penei cirmt"i, dctcrm~
conform 2.2.1 sau 2.2.5, poate fi micşorată. cu
10%. Fig. 2.3.1
"
118 Partea [Il - Instalaţii, echipamente şi dotări

v 4J viteza maximă a navei la marş inaÎnte. cel calculnt, cu o mărime care se determină con-
insă cel putin <'gală cu: form fbrmuloi :

0-1I,I"\! j,~' jkmforă] :!tf I~:, r (1·'- 2~·) 1%1 (~.3.')

in care : in care: ,
P puterea totnUI. Ia elice. dcdusă din putt'r,ea R raZa elicei. dar mI mai mare de ([ - r~). m:
nominală a motoarelor principale, kW;
1 J'unghnea medic a cirmei. m (fig. 2.3. 1);
6. deplasamentul navei, la pcscajul corestnin-
TI di51anţa dintrc axul de rotire al cirmci ş i
zălor liniei de incărcare, t.
marginca dispre pron a cirmei, m (fig.
Pentru impingătoarc. se ia suma de- 2.3.1). •
plasamentel or impingălorului ş i celui mai mare
şlep pre,r ăzul pentru împingere. Pentru navele ' 2.3.:> Diamel{ul nxului unei cirme dispuse
Ilcpropulsale, viteza v se ia egală cu cel puţin in pupa ajulajulu i elicei se va 1pări cu 10%.
8 km foră. peste majornrca conform 2.3..1.
La cir mele dispuse in curentul elicei, 2.:J.f; La navele avind in simbolul de clasă
dJgmetrul do trebuie să fie majorat conform semnul "C", dinmetrul axului cirmei trebuie să
2.3A fie m!irit cu 10%. peste majorarea conform pcl.
Diametru! ca pului axului cirmei d•• 2.3.4 sau 2.3.5.
determinat conform formulei 2.3.1 ş i majorat
conform 2.3.4, Se' va {olosi la dimensionarea deta- 2.3.7 La 1I:l\"cle cu mai multe elici. se admite
liilor de acţionare a cirmei, in conformitate cu mi cşorarc:. CII 5% a diametrului axului la toate
prescripl iile din partea VIII " Maşini ş i meca- l;irmelc.
nisme",
2.3.U Dacii eehea sau sectoru l cirmei se
2.3.2 Diametrul d l al axului unei cirme a[lă la distanţa 1/ deasupra lagărului superior
sprijini t in lag1\re deasupra şi dedesubtul penei al axului cirmei, atunc i diametrul axului d, in
nu trebuie să fie mai mic de: dreptul ac('stu i lagăr nu trebuie să fie mai mic

Icm] (2.3.2)
dc:
,
d. -d,VG. loml (2.3.8-1)
in care: in care:

C.-2-(:~ r do diametrul capului axului cirmei cu majorăli­


le conform pct. 2.3.·1 sau 2.3. 5, cm;
conform 2.3.1;
It distanţa intre mijlocul lagărului infe- lunGimea cehei sau raza sectorului cirmei,
rior al axului cirmei ş i marginea supe- cm (fig. 2.3.1); )
rioară a penei. m (fig . 2.3.1): Il _ distanţa Între mijloc.ul la gărului superior
111 di stanţa intre mijlocul lagărului infe- • al axu lui cirm~i ş i mijlocul bucşei de fixare
rior al axului cirmei şi mijlocul primului pe ax a ec he i sau a sectorului, cm (fig. 2.3.1).
lag ~r de deasupra penei, m (fig. 2.3.1). Pe porţiunea din distan~a Il arJaU
2 .3.3 Diametrul d"
al axului unei cirme
compensate suspendate, nu trebuie să fie mai
intre marginea supe ri oară a la gărului şi a bucşe i
echei sau sectorului, diametrul d, poate fi micşo­
rat treptat pină la valoarea diametrului do·
mic de:
, In caz\l1 cind distanţa intre lagărul
d,-d.Y C, (cm] (2.3.3)
cel mai de sus al axului cirmei şi l agăru l imedi at
inferi or este mai mare decit Il, diametrul d~ -
in care:
'. incepind de sub lagărul s uperior - poatţ fi mic-
şorâ'l treptat pînă la valoarea diametrului cerul
pentru l agăru l imed iat inferior.
C, = 1/ 1.33 h~+r~ (m] Dacă distanţa dintre cele două lagăre
conrorm 2.3.1; este mai mică decit distanţa u. atunci reducerea
distanţa intre centrul de greutate al treptată a diametrului d. trebuie efectuată astfel,
aTlet Clrmel ŞI mijlocul primului lagăr incit diametrul d l sau d, (inclusiv ma.io~ări1e
al axului cirmei deasupra penei, m acestor diam,etre) să fie obţinut numai la (Iis- V

Wg. 2.3.1). tanţa egală cu Il.

2.3.4 Diametrul axului unei cirme dispuse In afară de aceasta, pentru cirmele
in curentul elicei trebuie să fie majorat. faţă de montate pe arbori prin pană, diametrul d, trebuie
Partea III - In stal aţii , et:bip:1Vlcnte şi dotllTi 119

sa se \"crifice la solicitarea ma x imă pro du să de cm;


nc tionarea cirmei, c u ajutorul formulei; numărul
buloanelor de asamblare.
, buloanelor de asamblar~ va
Numă rul
d a = 22Y .\fIC~ [cm) (2.3.8-2) fi de cel putin 6. Distanta de la cenlrul unui
R., buion pină, la centrul nan~ei va fi de cel puţin
in c:::tre; 0,7 din diametrul d l sau d. al axului cinnei, con·
form 2.3.2 sau 2.3.3 .
.lI,[ I - momentul de t ors iune m:::txim dezvoltat
de ac~ionarea cirmei pc arborele exam inat, Pentru cirmeie al căror ax esle soli·
kNm. citat la torsiune şi incovoirre. se mai cere ca
d istanta de la centrul unuj bui on pină la planul
In cazul exislen\e i unor dispozitive diametral al penei să nu fie mai mi că de 0,6 din
care să limiteze redistribuirea sarcini; acţionării di ametrul axului cirmei in dreptul l agărului, de
pe ceilalţi arbori ai cîrmelor, aslfcl incit momentul deasupra penei.
pe arborele unei cirme separate să nu poată
depăşi momentul nominal aferent, "-erificarea eu
formula- (2.3.8-2) nu este nt'cesară. 2.3,11 Toate but oanele trebuie să fie c:alibrale
şi să (ie asigurate conl ra autodt'şurubării.
2.3.9 Pe porţiunea intre marginea ~upe­
Dacă,
intre suprafe\ele de co nt act ale
rioară a primului lagăr de deasupra pe.nei tirmei
hnbin ării prin llanşe ,
se prevede pană de păsuire.
ş i marginea infe ri oarA. a lagărului su perior al
atunci se considcră
suficient ca numai două
:axului cirmei, diametrul d, sau da (cu luarea in
considerare a m 'ajorări lor respective) poale fi buloane să fie calibratl'.
redus treptat astfel: 2 ,3.12 Grosimea fI:mşe l or de Îmbinare nu
t-rebuie să fic mai . mică decit diametrul buloa-
- in cazul unor clrme susţinute la nelor d•. Centrcle găur il or pentru butoane l rebuie
partea inferi oarA., di a metrul d, poate fi micşorat să se afle la o distanţă de la marginile exterioare
treptat pe toală distanţa intre l agărul tubulu i ole flanşelor dc cel pu ţi n 1,2 din diametrul buloa-
clambreu şi marginea inferioară a lagărului su· llelor.
perior, dar nu mai puţ in de \"aloarea diametru lui
( /0 (luînd in cQns id erare majoră rite respective); 2.3.13 Dacă imbinarea axulu i cu cinna este
conică, atunci lungime:::t de lucru a părţii coni ce
- in cazu l unor cirme suspendate,
diametrul d, trebuie să fie păs t rat pe p orţiunea a. axului cirmci nu trebu ie să fie mai mică de
egală cu 0,2 din distanţa intre mijlocul lagărului 1,5 ori diametrul axu lui cirmei, iar conicitatea
tubului etambreu şi mijlocul primului lagăr de trebuie să fie Între 1;10 şi 1 :12.
deasupra etambreulu i, iar din acesl puncl. pe tmbinarea conică va fi pre\'ăzută cu
po r ţ iunea p i nă la marginea inferioară :\ lagărului pană longitudinală. Filetul porţiunii filetate
superio r, poale fi redus t reptal pînă la yuloarea o' axu lui cirmei trebuie să fie fin. Pi uliţa trebuie
diametrului d, (luind in considerare ma j orările să fie asigl1rată contra autodeşurubă rii .
respect ive).
2.3.14 Dacă axu l cirmei nu este dintr-o
I n cazul cind axul eirmei se. p~elun­ s i ngură bucată, părti l esale componcnte trebuie
geşte' pînă la margi.t;lca inferioară a penci Clrmel , sA fie Îmbinate print-un cu pl aj cu manşon. Păr­
diametrul capăt ului infcrior al axului cirmei tile cup lajulu i trebuie să fie îmbinate cu cel
poate fi micşorat astfel: puţin 8 buion ne.
- la cirmele cu reazem sub pană, Af'Îa tolală a secţiu ni i trans\"ersale
pină. la 60 % din diametrul d, (0,6 d l ) ; a buloanelor trebuie să fie de cel p uţin 0.-14 (l',
- la cirmele sus pendate, pină la d fiin d diamelrul axului cirmei la locul de îm-
40 % din diametrul d l (OA d.). binare.
T recerea de la lIU diametru la al t ul Gros im ea fi ecărei flan şe a cuplaj ului
trebuie să se efectueze treptal. cu o rază de racor- nu trebuie să fie mai mică de 0,3 din diametrul
d are cit mai mare. Trecerea 'de la ax la flanşa a~ulu i cirmei la locu l de Îmbinnre.
de îmbinare cu pa na cirmei trebuie să se fac ă cu Pentru descărcare a buloanelor, tre-
o rază de racordare de cel putin 0, 12 din di ametrul
buie să se prevadă pană.
axului,
2.3.10 Dacă. imbin area axului cirmd cu pana Cen t rele gauril or pentru buloane tre-
se face cu flan şe orizontale. dia metrul bul oa nelol' buie să se afle la o d i st anţă , de la marginile ex-
de asamblare d. "a fi cel putin: trrioare ale flanşelor, de cel puţin 1,2 din diame-

el.=O,61 d V+ [em) (2.3. 10)


trul butoanelor de asamblare.

in care: 2,3 ,15 Diametrul .d, al pi\'o\i\?r fără bu cşă


,1 - di :llnetrul el, sau d l al a;..:ului d rmei con· şi al pivoţilor cu bucşli, inainte de montarea
form 2,3,2 sau 2.3.3, cu major:'"trile necesare, acesteia , trebuie să fie cel puţin:
120 Partea 11/ - Instalaţii, echipamente şi dotări

Tabdul :!:.:l.19 ~

in' eaTe: ,
M~tNi?lele fo mlll"\J l"uplurl
Rz - reacţiunea in ' reazcme, determinatl'i in de r r"c~rc
" funcţ.ic de tipul cirmel; prin distribuirea la ·lulm:·firr\" Ila lubrcficrc
- sarcinii de calcul R a 'cîrmei pe fiecare cu npă cu. ul"';
din renzeme, corespunzător poziţiei cen- O\el illux iduhil .$au bronz , 2.4
trului de greutate al suprafet,ei cirmei; Pt: lemn ik gaiac
R<ll limi\a superioa ră de curgere a materia- Olel iuoxidahil sau !.>rOll7.
lului pivotului, Nfmm l • pe text"lit Suu IX' malc- Cu .acordul spo.-ci:ll al
riale siulrti<.;,· RNH
Sarcina de calcul .R a cir mei se va
lua cel putin egală cu: 0te! inoxidabil pe uron7. n.9· Cu at;lrdul
sau Îllv"r5 ~pcciul ni

R =39,2 Av l [NI (2.3.15-2) RNR


Olcl pc c()rnp(>~i\i<- '
in care; A, v - cOJ}form 2.3.1. antifriclluJle
.1.4

, Pentru cir'mele dispuse în curenlul


elicei, viteza navei v se va lua mărită cu 3Q%. Folosirea pentru cuplurile în frecare
a altor matcriale, decit cele indicate in tabel·.
2.3.16 Lungimea porţiunii conice a ' 'Pivotu~ va forma. in fiecare caz, obiectul unei examinări
lui , prin care se fixează in balamaua cirmei sau speciale a RNR
în călcîiul etam boului, nu trebuie să fie mai
2.3.20 Lagărele axului cirmei, care preiau
mică decit diametrul pivotului d" iar conieilatea sarcini transversale mari. trebuie să Indeplinească
trebuie să fie intre 1 ;10 şi 1 :12. Poftiunea co- cerinţele de la 2.3.19.
nică a piyolului trebuie conlinuată printr-o
formă ciiindrică fără trepte. 2.3.21 Pentru a prelua greutatea cirmei şi
Lungimea de lucru a porţiunii cilin- a axului trebuie ' instalat un lagăr axial. L ocul
instalării aCţstui la găr trebuie să fie întărit
drice a pÎ\'otului trebuie să fie cel puţin' egală corespunzător.
eu diametrul pivotului împreună cu bucşa, dacă
De asemenea, se vor lua măsuri im-
aceasta există, şi nu mai mare de 1,3 ori acest potriva deplasării axiale in sus a penei şi a axu-
diametru. lui cirmei, mai mult decît permite sistemul de
La toate nayele. avînd in simbolul de ac\ionare a cirmei.
2.3.17
clasă semnul "G", diametru! de calcul al pivo- 2.3.22 tn locul de trecere al axului cirmei
ţilor trebuie să fie mărit cu 10%. La impingă­ prin partea superioară a tubului etambreu trebuie
montată o presetupă care să împiedice pătrun­
toare şi remorchere, diametrul pivo\ilor, deter- derea apei in corpul navei.
minat conform 2.3.15 şi majorat ca mai sus,
Presetnpa trebuic să fie amplasată
trebuie să fie mărit cu Încă 10% . Î.ntr-1Jn loc permanent accesibil pentru control şi
2.3.18 Grosimea peretului balamalelor cÎr- intre ţinere.
mei, situate J;le e't amboll, trebuie să fie cel puţin Dac? tubul et.ambreu este scos mai
0.Ş5·'·~in diamet~ul pivotului fără bucşă. sus de linia de bord liber, atunci presctupa poate
lipsi. 1.
2.3.19 Dimensiunile alese pentru pivoti \'or
fi 'yerificate la ' presiunea speci[ică, cu formula:

. • (2.3.19) 2.4 ACTIONAnEA lNSTALA,T"llLOR

in care: .
DE, GUVERNARE;.,
,.
2.4.1 Fiecare navă, cu excepţia cazurilor
Rz - reacţiunea convenţională de calcul con-
de la 2.4.2, trebuie să dispună de acţionnre prin-
form 2.3.15, N; cipală şi auxiliară a insl;J,la\iei de guvernare.
71. _ diametrul pivotului inclusiv buc.şa lui; dacă
există, Însă fără majorările prevăzute la
2.4.2 Aeţionarea auxiliară a cirmei nu esle
2.3.17, cm:
necesară În următoarele cazuri:
hb - Înălţimea bueşei pivot.ului, cm.
, .1 dacă acţionarea principală a cirmei
Presiunea specifică rezultată nu tre-
este manuală şi există acţiol1,are cu eehe de
buie să fie mai mare decit!. valorile indicate in
tabelul 2.3.19. Il avarie;
Partea I/J - In.stalaţii. echipamente şi dotiiri 121

.2. in cazul utilizării a două sau mai sibililatea unei comutări manuale, simple şi ra ~
multe instalaţii de cirmă (de exemplu cîrme pide, a acţionilrii auxi liare, din orice poz i ţie a
multiple, cÎrme cu ajutaje orientabile etc.), cind cirmei, prin cel mult două operaţii efectuate
fiecare din ele este acţionată separat de ciLe un de către o singură persoană) in maximum 5 se-
servomotor şi de asemenea există şi o acţionare cunde.
cu eche de avarie;
Pupitrcle dc comandă trebuie să fie
.3 in cazul unui servomotor hidraulic pre"ăzute cu semnalizăl'i luminoase. pentru a
cu două pompe hidraulice, acţionate independent evidenţia funcţionarea şi care anume dintre
una de alta {de exemplu acţionare electrică şi/sa n acţi o nări este in funcţ.iune.
manuală).
2.4.6 Acţionnrea principală a cirmci poate
2"'-3 Acţionarca principală, care funcţio­
fi manuală . dacă diametrul capului axulu i cirmei
nează de la o sursă de energie, trebuie, să asigure d. nu depăşe~le 150 rom.
manevra de bandare a cirmei, de la 30 grade
d intr-un bord la 30 grade in celălalt bord, cu o
viteză unghiulară medic de cel puţin 4 grade 2.5 DISPOZI'{IVELE DE LIlH ITARE
pe secundă, la pescajul maxim şi la viteza maxi mă A UNGHIULUI DE etRMĂ
de mtlrş inainte ale navei.
2.5 .1 Instala~ia de guvernare trebuie sA
Ţinind seama de condiţiile specifice
fie dotată cu limitalori de unghi de cîrmă, care
ale anumitor căi naviga bile, RNR poate admite să permită punerea cirmei banda in fiecare bord
şi o viteză unghiulară de bandnre mai mică, numai cu unghiul :;0 şi să satisfacă condiţia:
insă nceasta nu trebuie să fie sub 2,5 grade pe pentru acţionarea manuală
secundă,
(2.5.1-1)
In afară
de aceasta, acţionarea prin-
pentru acţionarea mecanică.
cipală mecanică
a cirmei trebuie să asigure pu~
nerea cirmei banda, dintr~un bord in celălalt (IXO+2D).::;;;~O.::;;; (c.(.o+30) 12.5.1-2)
bord, la viteza max i mă de marş Inapoi a navei. în care:
« - unghiul maxim de cirml\, la care este reglat
Acţionarea aux i liară a cirmei tre~ servo mecanismul.
2.~ . '"
buie să
fie independentă de acţionarea princl ~ 2..5.2 Toate piesele sistemului de limitare
pală şi sâ asigure punerea cirmei banda, de la a unghiului de cîrmă \'or fi calculate la sarcinile
20° intr~un bord la 20° in celălal t bord, intr~un co respunzătoare momentului limită de torsiune
timp de cel mult ro s.la marş inainte, cu o viteză MI. care nu trebu ie să fie mai mic de:
egală cu jumâtate d in viteza maximă a navei, )UI =1 1,54 rfoR rrr [Ncm] (2.5.2)
la pescajul corespunzător i ncărcătu r ii m axime.
1n care:
d, d iamet.rul capului axulu i cirmei conform
Dacă acţionarea Quxiliarâ a cirmei nu 2.3.1, cm;
intră in funcţiune automat (in cazul defectării limita superioară de curgere a materia-
acţionArii principale), trebuie să se prC\"edă po- lului axului cirmei, N fmm l •

--
.
122 Partea III - Instalaţii, echipamente şi dotc1ri

3 INSTALAŢIA DE ANCORARE

3.1 GENERA LlT ĂT I 3.1.9 Posturile de manevră, a instala\iei de


ancorare VOr fi astfel dispuse incit, la ruperea
3.1.1 Prezenta di viziune se a pliClt 1l 3n'lor parimei sau lanţului. să nu existe nici un pericol
obişnuite, cu sa u fl'lră propulsic proprie, pre- pentru pe rsonalu l de servici u, iar lanţul de an-
coră ce trece peste harboli n1i lrebuie să fie u.şor
cum şi convoaiclor impinse.
\'izibil.
3.1.2 Orice navă, cu excepţia cazuril or de
la 3. l. 3, trebuie sl'l fie prevăzută cu o instalaţie 3.1.10 Acoperirea punţii, la locurile unde se
execută monevrarea in stalaţie i de ancora re, tre-
de ancaTare uşor de pus in funcţiune.
buie 5ă excludă posibilîtate3. alunecării.
3.1.3 Navele sta ţi onare. exploat ate in per-
m anenţă la mal, precum ş i navcle împinse care 3.1.11 Deschide rile din punţile de acces des-
efectuează curse scurte, cu acordu l RN R , coperite ale tuburilor nărilor de anco ră trebuie
să fie dotate cu inchideri uşor- de manevrat.
pot să nu aibă insta l aţ ii ele anCOTare, cu condiţ i a
asigurării securitAtii lor la stalionare prin alte
mijloace. recunoscule ca fiind suficiente. Dacă
anumite condiţii locale de exploataTe impun exis- 3.2 DOTAREA NA VELOR CU ANCORE.
len ta pe aceste nave a unor echipamente de an- LANŢURI ŞI PARIME
carare, aceste.:t. vor fi la fel ca ale nuYclor fără
propulsie. 3.2.1 Ca.raeteristicn de dotarc
3. 1.4 Drăgile
se echiva lează . in ceea ce 3.2.1.1 Echipamentul de ancorare se deter-
priveşte instalaţia de ancorare. cu navele de mină in funcţie
de ca racteristica de dotare N a •
marfă autopropulsatc. calculată cu [ormula:
~ . I. 5 Dotarea cu I instalaţii de ancorare a N.-L(B+D)+.4 [m'] 132.1.1)
barjelor purtate, a const.rucţiilor plutîtoare cu
destinaţie specială, a na\'elor neprop ul sate din in c3re L, E, D reprezintă dimensiunile prin -
flota de dragure, a nnvelor cu o constructie neQ- cipale ale navei ,m;
bişnuiUi., precllm şi a navelor obiş n uite desti- A - corecţia. pentru s uprastructuri şi rururi,
n ate exclusiv lucrărilor in condiţii speciale, for- determinatA cu formula:
m ează, tn fiecare caz ÎIl parte, obiedul unei exa-
minări speciale Mn partea RNR.
A _ J(Ilh [m Z]
3.1.6 Dacă pe 113\'ă, in afa ră de instalaţia n care 1 ş i h sint lung imile şi înălţimile medii
de ancorare snu altI.'. echipamente prevăzute la ale diferitelOr s uprastructuri şi rufuri, m.
3.1.2. 3.1.1 şi 3.1.5, mai f'Xistă orice fel de altă La barjele purtate, in calculul mă­
instalaţie de ancora re . sau echipament (ancore rimii A. ramele gurilor de magaz ii şi celelalte
de 3yanti sau papionaj. corp mort la docurile construcţii care se află deasupra punl ii superi-
plutitoarc ş.a.), alund asemeu{'u instalaţii sau oare, se consideră ca suprastructuri sau ruiuri.
echipamente de ancorare sînt considerate ca Coeficientul J( se ia egal cu 1,0 pen-
speciale ş i nu !:.int supuse supraycgherii RNH. lru na"'ele la care lungimea i ns um ată, a supra-
3.1.7 Cerinţele prezentei dÎ\'Îziuni se aplică structurilor şi rururilor de pe toate pun ţile. de-
aneorelor de oid cu forţă de ţin ere. normală (lIall păşeşte jumătate dÎn L ş i egal cu 0.5 pentru n a-
sau ancore cu patru braţe). "'cle la care neeastă lungime totală este cuprinsă
F olosirea unor ancore de alt tip şi intre 0,25 L şi 0,5 L.
În special a ancorelcr cu f,Jrţă de (inerc mărită In cazul unei lungimi totale, fi supra-
f ormează, În ficcnre caz in partc. obiectul unei structurilor ş i rururilor, mai mieă de 0,25 L,
examinăr i speciale din partea nKR corecţia A nu se introd uce în formulă.

3.1.8 Tonte elementele instala \iei de an- 3.2.1.2 Pentru n avele destÎnate trans portu-
carare, Jlemcnţionale ia <lceastă di\'iziune. 1re- lui de mărfuri pe punte, ~ l h se calculează
huie să corespundă standardel or aCC(:l)tate. de ca produsu l dintre lung imea {onturului lateral
RNR. . :,1 inc~rcăturii pe punte ~ i a înălţimii sale med ii,
,I

Partea III - Instalaţii, echipamente şi dotdri 123

incluzind şi separaţiile încărcăturii. iar coefi- /{ 1,0 - idem. pentru \' iteze ale curen-
cientul K se ia egal cu 0,5 pentru şlepurile desi i- tului intre G şi 9 km/ h;
nate numai mărfurilor în vrac şi 1,0 dacă trans- J( 1,2 - idem, pentru viteze ale curentului
portă caric pc punte. mai m ari de 9 km / h:
3.2.1.3 La drăgi , eşafodajul el indei. elinda. ]{l 1,08 K - pentru remorchere şi imping-
gruile şi jgheahurile in poziţia de marş. se con- t oare.
sideră, din punclul de 'v edere al caracteristic ii de Pentru na\'ele destinate zonei 3 de
dolare. ca. rufuri , aria s uprafetei lor laterale de- navig a ţie . a vind caracteri stica de dotare mai
terminindu-se pe baza gabaritului profilului. mică de 325 , masa ancorei se dete rmin ă inmul-
ţind masa tabelarâ a ancorei, pentru zona 2 de
3.2.1.':' Pentru caracteristica de dotare. a con- navigaţie . cu coeficicntul K, ,",,, O,8 (ţ inind seama
voaielor de nave impinse. se adoptă valoarea şi de coeficient ii de mai su s).
maximă rezultată din calcul , dintre toate va- t n cazul ciud viteza curentului, in
riantele de convoi, considerind că impingălorul zona 3 de IHl \' igaţie , este mai mică de 3.5 km / h,
şi nuvele impinse fac corp comu n , cu acordul HNn , coefic ientul/{. poate fi luat
egal cu O,{j pentru toate caracteristicile de dotare.
3.2.2 Ancorele pront . I n toate celelalte cazuri, nemenţio-
nate mni sus , navele din zona 3 de navigaţie se
3.2.2.1 Pentru na\'ele destinate zonei 2 de vor dota cu ancore de aceeaşi masă ca la navele
navî~aţie, numărul şi masa ancorelor prova se din zona 2 de navigaţie.
determină din tabelul 3.2,2.1. in funcţie de carac-
teristica de dotare, inmulţind masa tabel ară a !l.2.2.2 La determinarea masei fiecăreia din
ancorelor cu coeficientul K sau K t în care: cele două ancore insLalate. masa totală tabel a ră
se imparte egal. Totuşi masa une i ancore poate
K - 0.9 - pentru- navele cu şi făra propulsie ti ega l ă cu pin ă la 0 ,6 din masa tabelară tota l ă,
proprie şi pentru o \' iteză a curentului masa celeilalte a ncore fiind dedusă co respunză ­
mai micA de 6 kmfh: tor.
3.2.2 .3 Cu acordul RNR se poate admite
ca Împingăloarel e să nu fie dotate cu ancore
Cllract ~ r i!l k a
N (m!)
de dotare Număr de
ancorarc
I >Im lot.l' •
an eor~lor
pro"a
pro\' a.
3.2.2.4 La danele şi barjele purtate. exploa-
I (kg)
tate in convoaie impin se, instalaţia de ancorare
pro\' a este obligatorie numai pentru danele sau
PinII iti :15 1 ~5 barjele din capul convoiului. pentru care trebuie
36 - 65 1 5. să se ia in con s ideraţie cerintele de la 3. 2.1.4 .
66 -8:; 1 75
86-107 1 100
3.2.2..5 ?\Ia!ia to l alll. a ancorelor prova a două
sau mai multe bal'je legate intre ele şi aflate la
108 - t:Jl 2 15. capul con\'oiului integrat poate fi impărţită

,,
132 - 156 2 200 intre ele.
1,,7 - 185 250
186 - 236 300 3.2.2.r: Cu acordul RNR se admite ca la
navele f ără propulsie, care conform tabel ului
3.2.2.1 trebuie să fie dotate cu douA. ancore prova,
237_2Q·\ 2 350
295_:\56 să se instaleze numai o anco ră cu o masă de cel
2 400
357 - 417 2 450 puţin 75% diu masa totală tabelară, iar la
418 -ă25 2 500 ş lep urile împinse - cel puţin 100% .

3.2.3 Ancorele pupa


526 - 669
670 - 840
2
2
'00
700
841-1010 2 800 3.2.3.1 Impingiitoarele şi remorcherele-im-
1011-1200 2 900 pîngăloare, pentru zona 2 şi 3 de navigaţie. tre-
1201 - 1550 2 1000 buie să fie dotate cu o instalaţie de ancora re
in pupa.
1 ă51 - 2 080 2 1250 Num ii.rul şi masa ancorelor pupa se
2081 - 2 675 2 1500 stab il eşte, du pătabelul 3.2.2. 1, in funcţie de
2676 - 3310 2 1750
3311 - 3990 2 2000
caracteristica de dotare d eterminată după cerin-
ţele de la 3.2.1.4 şi inmulţind masa tabelară a
ancorei cu coeficientul K. - O,75 Kl' in care Kl
3991-4 200 2 2250 se determină conform 3.2.2.1.
4201_5839 2 2500
5840_8050
Masa totală a ancorelor nu trebuie
2 3000
805 1-11200 2 3500 să fie mai mi că decit cea menţionată in tabelul
3.2.3.1.
124 Partea III - Instalaţii, echipam.ente şi dotări

TalleluI3.2.3.1 L a remorc herele-imp i ngătoare , cu pu-

Puleru kW I Mu:tlotală:I :tl\corclor pupa


t erea pîn ă la 295 kW, cu acordul RNR , m asa
ancorei pupa poate fi m icşo r a tă, iar la cele C'U
" puterea de 100 kW ş i m ai mi că, cu o lungi me
p î n ă la 20 m inclusiv, i ns t alaţia de ancorare p upa
29:;
440
I 600 poate lipsi.
'00
735 1 llOO 3.2.3.2 Dotarea cu in st a laţii de ancorare pupa,
1 105 1 250 la alte t ip uri de nave cu ş i f ără propuls ie {lro-
1 G20 I ~OO
2355
3 G80
17::.0
, 000 . prie. fo rm ează, in fieca re caz În parte, obiectul
unei e x a m i n ă ri speciale din par tea RNR.

.\"ofd, 3.2.4 Lanţurile şi cablurile de ancorl\ şi


călăuză
Valorile intermediare ~ dl'terlll ini1 prin lnterpola re
liniară , rot unjind plnă In r(>(1 mai apropi:l l:i m:tliil dc
3.2A. l Alege rea lant urilor de anco ră ş i ti
an cor i!. standard .
lanţuril or că l ă u ză se facc du pă ta belul 3.2.4.1.

T nlH'lul 3.2.4 .1

CaliLrul Ia.n\ulul ,1, :lncora mm


Forln m inimă
MMa ancorel d, nlJlCrc , FAră pun t e
Cu pun t e:
(kg) l anţu lui
a ncnn'i (kN)
d, (Categoria
1 şi 2)
Cntf'ţtorla
1
Catep:o rÎa
2 ,
Cllt~gorln

I , , • 5 \ 6

35 12 6 - - -
50 17
,
7 -
-
-
-
-
-
70
100 "
34 10 - ~
-
150 51 12 11 - -
200 G9 14 U 11 -
12,5 -
250
300 10'" 1.
17
16
16 11 II

350 121 18 17.5 18 12.5


400 137 20 10 16 J.I
450 155 21 20,5 17,5 J.I
500 172 22 20,::0 17,5 10

20. 1.
l'
""
600 '·1
700 240 26 20,5 17,5
800 275 28 26 22
l'
000
1 000
30'
,<3 "
31 "
:;0
24

"
20.5
2Q,5

1 250
1:;00
1 T1t)
110
5 15
00 1
"
38
41
"
3ti
40
28

"
3\
',1
26
28
2000 686
" ti :lo 30

Xold .
_ Call1mti Il\n~lIhl; (~ al1corii. menţionat In tabel, este ddet-
minat f\(1,tl'll oldurlk OI' lanţ d e ~:;l tclol'orille 1. 2 ~I 3 (vrl.i
'.
p unc t ul 3.G I'Iln par l ~ a A X ilI ~M atc riale~ II RegulllC> T PCll t ru
u:wdc m:lritimr).
_ Forţa d,' rl!J'('f( a 1:1'11111111 (sali cablulul) ci\l/lu:r..1. lrcbul~
s{j fi<> ed puţiu 0,3 dll: forl' de nlIJ('re • lanţului de :lJlrorii.
,
3.2.4.2 tn ţ'azUI folosirii uno r ~C'Or(' c.ti'fo r ţA 3.2.4..3 tnce pind de la calibr ul de 11 mm
de ţin e re m A r'ită , a tege(e~ l a nţ tl ril o r de ancorA, şi ma i mt!l t, se rc co m a nd ă ca la nţul s ă aibă Zale
ca blurÎl or ş i altor elemente ale in sb laţic Î de' an co- cu pnn te.
pare tTebuie să se f acă in funcţi e de masa anco- 3.2.4.1,;., Lu ngimea 1" a fi e c ă rui
lanţ pentru
rei ' cu fO r ţa normală de ţin e re st abili tă pe nt ru ancore prova trebl!ie să fie 1~= L, dar ' cel puţin
1l ava res pectivă. - 30 m ş i cel mult . l 00 m.
Partea Il! - Instalaţii, echipamente şi dot?iri 125

Lungimea 1•• a fiecărui lanţ pentru 3.3.3 Amplasarea nărilor de ancoră (dacă
ancora pupa. trebuie să fie de cel puţin 75% din există) trebuie să satisfacă unn!itoarele condiţii:
lungimea lanţului ancorei prova, cu excepţia
impingătoarelor şi remorcherelor-impingătoare .1 să
asigure intrarea liberă a fusului
la care lur.gimea lanţurilor pentru ancorele pupa ancorci în nară,
iar in cazul rilArii lanţului de
nu trebuie să fie mai mică decit lungimea lan- ancoră, căderea liberă a ancorei; diametrul in~

ţuril or pentru ancorele pro"a. terior al tubului nării trebuie să fie de cel puţin
10 ori calibrul lanţului de ancoră. iar grosimea
3.2.t..5 Lanţurile sau cablurile călăuză tre-
peretelui tubului nării nu trebuie să fie mai mică
buie să aibă o lungime mai mare cu cel puţin de 0,4. din calibrul lanţului:
5 m decit lanţurile de ancoră.
" să asigure Iringerea minimă a lanţu-
lui de ancoră la trecerea lui prin nară:
3.2.1".6 Inlocuirea lanţurilor de ancoră cu ca-
bluri formează, in fiecare caz În parte, obiectul .3 complementare pentru con-
cerinţele
unei examinări speciare d in partea RNR. strucţia nărilor de ancoră şi nărilor de puţ pen-
tru navele petroliere sint indicate În partea V
"P r otecţia contra incendiilor" (cap. 2.3).

3.3 DISPOZITIVE PENTRU ASIGU-


RAREA LANŢURILOR. CABLU-
RILOR ŞI ANCORELOR 3.4 MECANISME DE ANCORARE

3.3.1 Pentru fiecare lanţ sau cablu al an- 3.4.1 Pentru fundari sirea şi virarea an-
corei principale trebuie să se prevad li. Q ştopă carelo r cu o masă mai mare de 35 kg, pe puntea
pentru mentinerea ancorci la nară. Stopele trr-· navei trebuie să se instaleze mecanisme de an-
buic să fie astfel executate incit să permită elibe- corare, respectind cerinţele de la 1.4.2.
rarea ş i fixarea uşoară şi sigurA a lanţului ş i an_
Cu acordul RNR, pentru fund ari·
corci. Elementele de fixare la post a ancorci
sirea şi vira rea ancorelor. se admite instalarea
trebuie să permită eliberarea s igură şi rapidă. tn
de mecanisme manuale, precum şi folosirea altor
cazul cA stopa are o rezistenţă egală cu reziatenţa
mecanisme de punte.
lanţului de ancoră stopa se poate ut.iliza şi pen-
tru menţinerea navei la ancoră. La navele care Cerinţele privind construcţia ş i pu-
nu au mecanisme de ancora re, esle obligatorie t erea maşini l or, in sta laţiiJor de ancorare sint
prevederea sto pelor care sa asigure staţionarea dale În partea VIII " M aşi ni şi mecanisme".
navei la ancoră.
3.4.2 :'I'Iecanîsmele de oncorare, cu acţio­
3.3.2 Piesele dispozilivului pentru asigu- nare manuală, trebuie să fie amplasate in aşa
rarea şi/sau eliberarea totală a capătului de la leI. incît manivelele. in poziţie inferioară minimă,
bord al lanţului, trebuie să fie verificate la re- să nu ajungă la mai puţin de 500 rom de la in~

zistenţă, luind ca sarcină de calcul 0,6 din sar- veJişul pun tii, iar in poziţie s\lperioară maximă

cina de rupere a lanţului sau a cablului care să nu depăşească 1200 mm cle la în\'elişul punţii.

il înlocuieşte. In acest caz, eforturile uni-


tare in piesele dispozitivului nu trebuie să
fie mai mari de 0,95 din limita de curgere a ma-
3.G EXECUŢIA ŞI INCERCAREA
terialului. Cu acordul RNR, acest dispozitiv
ANCORELOR, LANŢURILOR ŞI
poate lipsi.
CABLURILOR
Dacă nu exist1i un dispozitiv pentru
eliberarea capătului de al bord al lanţului de an- tncercarea lanţurilor cu punte se va
coră sau al cablului, atunci lanţul de ancorA sau efectua in conformitate cu tab. 3.6.10.2 partea
cablul trebuie să a ib ă o l egAtură sigură la navă, A XIII "Materiale" din Regulile RNR - M,
printr~o cheie de ancoră sau alt element, care să iar a l anţurilor H'irA punte in conformitate cu
aibă o rezistenţă mai mică decit lanţul sau cablul. tab. 3.5.
126 Partea III - Instalaţ'ii, echipamente şi dotări

Sarcina de Inccrc::trc ti Ia.uţulni f:1ră punle


Calibrul lanţului fără punle de catl."goria 1 ş i 2 [kN]
[mm]
p robă rl1~rc

1 2 I 3

, 13
9
"
18
7
8 17 24
9
10
21
26
'O
37

11 31 45
12 37 53
H 6"]
13
I4 51 72
15
" "
1G
17
18
"
75
81
"
107
120
10 '·1 1:13
20 10 1 148

21 114 1113
22 125 179
,." 137
149
Hi2
11);)
:n :l
231
25

175- 250
"
27
28
18'
203
269
28!l
29 218 310
30 233 332

31 249 355
32 2" 378
:13 28:J 402
3·1 300 427
318 4;;'2
35

36 336 478
37 35" 505
374 5:13
"
39
40
394
415
"Ill
~'JI

41 436 ' 21
42 45H 652
43 480
'"
Partea III - Instalaţii, echipamente şi dotări 127

4 INSTALAŢIA DE ~'1ANEVRA ŞI LEGARE

4.1 GENERALITĂŢI Pentru navele care transportă lichide


in(lamabile, parimele de oţel trebuie să satis-
Fiecare navă trebuie să aibă lacă cerinţele capitolului 2.3 din partea V
instalaţie de mane\'ră şi legare, care să asigure "Protecţia contra in cendiilor".
apropierea şi legarea sigură a navei de cheu sau Pc navele care transportă lichide in-
de alte construcţii plutitoare. f1amabile, de categoriile I ş i II, nu se permite
lolosirea parimelor sintetice. decit in locurile
situate În afara zonei tancurilor de încărcare.
4.2 CARACTERISTICA DE DOTARE· 10.3.6 Parimele de oţel trebuie să aibă cel
puţin 144 sîrme şi cel puţin 7 inimi vegetale
Caracteristica de dotare N. se cal- (constructie flexibilă 6 toroane x2-1 sirme+7
culează in modul indicat la 3.2.1. inimi "egelale).
Sirmele trebuie să fie zincate conform
4.3 PARIME DE ~JANEVRĂ ŞI slan dardelor acceptate de RNR.
LEGARE Cu acordul RNR, pot fi admise şi
alte conslrucţ ii de parime, care să asigure cali-
4.3.1 Numărul parÎmelor de man('. vră şi tăţile echivalente parimelor de mai sus.
legare la bordul navei trebuie s1'l. fie de cel puţin
3. 10.3::' 1n legătură cu cerinţele privind exe~
culia şi încercările parimelor, se va vedea partea
La cererea armatorului, parimele de A XlII n~Iateriale" din Regulile pentru clasifi-
mane\' r.ă şi legare ale barjelor purtate pot fi păs­
carea şi construcţia navelor maritime.
trate la nava portbarje. remorcher sau impingă­
tor şi nu vor intra in componenţa dotării barjei
însăşi.
10.4, ECHIPA~IENTE DE MANE\'R.~
1,.:1.2 Lungimea a fiecărei parime de ŞI LEGARE
manevră şi legare IlU trebuie să (it; mai mică
de:
4.4.1 Numărul şi amplasarea babalelor, a
1~1,8 L [mI (4.3.2) urechilor de ghidare şi altor accesorii de ma-
nevră şi legare ale navelar se adoptă ţinînd seamă
in care L - este lungimea n:n·ei. m. cle particularităţile funcţionale ~i constructive
Această lungime nu trebuie să fie şi de dcstinatia ~i sistematizarea generală ale
mai mică de 50 ro şi nici mai mare de 150 m. navei.
4.3.3 Forţ.a de rupere F, a parimelor de 11 .":.2 Diamclrul exterior al corpului baba-
manevrll. şi legare din otel, trebuie să fie cel lei nu trt'buie să fie mni mic de 10 ori diametrul
puţin: parimci de oţel, san de 5,5 ori diametrul pari mei
din fibre sintetice, sau cit lungimea circumfe-
(4.3.3)
rinţe i parimei vegeLale pentru care este destinată
in care N a - este caracteristica de dotare con- babaua.
form 4.2. Distanţa dinlre axele corpurilor baba-
Totuşi, nu este necesar ca forţa de lei nu trebuie să fie mai mică de 2.5 ori diametrul
rupere a parimelor de manevră şi legare să fie exterior al corpului babalei.
mai mare de 320 kN.
ItA.3 Babalele pot fi din o\el sau din fontă.
4.3.4 Forţa de rupere minim ll. a pari mei La navele mici, dOlate numai cu parime vegetale
vegetale de manevră şi legare trebuie să fie cu sau din fibre sintetice, se permite executarea baba~
20% mai mare decit cea a· parimelor de o\el. lelor din aliaje uşoare. Ca mo'd de execu~ie, ba-
bnlele pot fi sudate sau turnate.
4.3.5 Parimele de mane\Tă ş i legare pot fi La barjele purtate se admite utili-
din oţel, din fibre vegetale sau sintetice. zarea ca element de manevră·legare, a părţii
l
128 Partea III - Instalaţii, echipamente şi doti'iri

superioare il pieselor de ridicare, cu condiţia ca "'.4..8 Acoperirea pun tii , la locurile unde se
aceasta să aibă o formă corespunzătoare. execută manevrarea instalaţiei de legare, trebuie
să excludă posibilitatea alunecării.
4..1..1. Babalele se vor fixa de puntea navei
prin postamenle, sau vor fi legate prin punte 4.4.9 La executarea operaţiilor manuale de
de osatura corpului. legare, dispunerea reciprocă a urechilor de ghi-
dare, nărilor şi babalelor, cit şi amplasarea lor
Babelele, urechile de ghidarc şi alte pe Înălţime, trebuie ~ă asigure fixarea parîmclor
accesorii de manevră şi legare, precum şi posta- pe babale. incluzind atit reglarea cit şi pozarea
mentele lor, trebuie să fie calculate. astfel incit normală a parimelor pe babale, fliră a se admite
eforturile să nu depăşească 0,95 din limita de formarea de suprapuneri.
curgere a materialelor, la acţiunea unei forţe
Dispunerea reciprocă, a habalelor şi
egale cu [a rţa de rupere a pari mei pentru care
urechilor de ghidarc, trebuie să fie astfel rcaUzată
sint destinate. incit parime le, de la baba le spre urechile de
tn cazul folosirii fontei cenuşii . coe- ghidare, să nu facă un unghi mai mare de 2QG
ficientul de siguranţă faţă de rezţstenţa la rupere faţă de orizontala.

trebuie s1!. fie cel puţin 2. 4.4. 10 Dis pozitivele de legare trebuie astfel
dispuse incit parima să fad. unghi drept cu axul
4..4.5 Echipamentul de manevră şi legare de rotaţie al mecanismului de legare.
trebuie să fie amplasat pe punte, astfel incit să
4.1..11 :\Iecanismele de legare, cu a cţionare
se asigure accesul liber la manevră şi să nu fie manuală, trebuie să fie amplasate in aşa fel
expuse la lovituri sau frecări cu alte instalaţii incît maniyeleJe, in poziţia brerioară minimă,
sau mecanisme de punte, respectînd cerinţele să nu ajungă la mai puţin de 500 mm de la in-
de la 1.4.2. yelişul punţii , iar in pozilie superioară maximă
să nu depăşească 1200 mm de la învelişul pun ţii.
4.4.tJ Cerinţele privind construcţia meca-
4..4..12 Alegerea numărului şi lipului meca-
nismelor de manevră sint date in cap. 5..1 din nismelor de manevră se face la aprecierea arma-
partea VIII "Maşini şi mecanisme". torului şi proiectantului, cu condiţia ca forţa
4.4.7 Posturile de manevră a instalaţiei de nominalA. de tracţiune a acestora să nu depă­
şească 1/3 din forţa totală de rupere a parimelor
legare vor fi astfel d ispuse incit. Ia ruperea pari- de legare adoptate pentru dotarea navei şi res-
mei, să ou existe nici un pericol pentru perso-- pectind cerinţele de la 5,4 din partea VIII ,,~Ja­
nalul de serviciu. şini şi mecanisme".
l
Partea III - Instalaţii, echipa~m.:c:e~n~'e-=---ş~i.-::d~o~'ăC'~i_ __ _ _ _ _ _ _-,1~2::9

5 INSTALAŢIA DE REMORCARE ŞI IMPINGERE

G.I GENERALITĂŢI .2 la. navele cu ajutaje fixe sau


orienlabile
5.1.1 Fiecare na\"ă propulsată sau nepro- F=200 Pe (N! (5.2.3.1-2)
p\llsatătrebuie sli fie prevăzută cu posi bilitatea in care:
remorcării sale de către alU na\"ă. Pe - pulerea totală
la elice, kW.
Dacă In timpul probelor remoreherului
5.1.2 Pe lîngă aceasta, na\"ele la care sim-
bolul de clasă este completat cu menţiuni spe- la cheu şi in marş. tra.cţjunca măsurată la cirlig
\'8 fi mai mare decit cea rezultată din calcul
ciale trebuie să respecte următoarele cerinţe din
prezenta diviziune: sau decit aceea determinată la prototip, atunci
RNR poate cerc Intărirea in stalaţiei de remorca-
.1 navele cu menţiunea "re morcher" re, sau poate impune limitarea puterii la remor-
cerinţele de la 5.2; care .
.2 navele cu mentiunea "i mpingător" 5.2.3.2 Sarcina de rupere a unei parîme de
cerinţe le de la 5.'1; rem orcare la tracţiune trebuie să fie cel puţin
3F, fofla F delerminindu-se conform formulelor
.3 navele cu menţiunea "remorcher- im- şi indieaţiilor de la 5.2.3.1.
pingător" - cerinţele de la 5.2 şi 5.4.
5.2.3.3 Parimele de remorcă trebuie să fie
5.1.3 Instalaţiile
de remorcare ale na velor din oţel. Cu acordul special al RNR, se perm ite
propulsate, nemenţionate
la 5.1.2, trebuie să folosirea parimelor de remorcă din fibre sintetice.
Îndeplinească cerinţele de la 5.6. Parimele de remorcă din oţel, folosite la navele
5.1.... Posturile de manevră a instalaţiei de care transportă lichide inflamabil e, trebuie să
remorcare ....or fi dispuse in afara zonei de pericol respecte cerinţele cap. 2.3 din partea V "Pro-
a pari mei şi cirligului de remorcare, iar echipa- tecţia contra incendiilor".
mentele trebuie să fie uşor vizibile. Parimele de rem orcă vor fi confecţ.io­
nate şi încercate in conformitate cu cerinţele
din partea A-X 1 Il "Materi ale" din Regulile
5.2 ECH IPAlI.IENTELE REMORCHE- pentru clasificarea şi constructia navelor maritime.
RELOR 5.2.3.... Lungimea parîmelar de remorcâ din
dotarea remorcherului se determină pe baza date·
ri .2.1 Numărul şi tipul mecanismelor şi echi- lor practice de exploatare, in funcţie de puterea
pamentelor instalatiei de remorcare, precum şi remorcherului. de condiţiile locale de navigaţie
amplasarea lor. se vor stabil i de către proiectant. etc., insă va fi de cel puţin 60 m.
sau de beneficiar, in (uncţie de particulariUiţ.ile
constructive ale remorcherului. 5.2.... Cîrligele de remorcA
!i.2.2 Nu este admisă
folosi rea fontei pen- 5 .2 ..... 1 Cîrligele de remorcă trebuie să aibă
tru confecţionarea pieselor, instalaţiei de remor- un dispozitiv, pentru molarea rapidă a remorcii,
care, supuse la intindere sau încovoiere sub acţiu­ care să funcţioneze în deplină sigur a nţă , in gama
nea forţei de tracţiune din remorcă. sarcinilor la cirlig de la zero pînă la sarcina totală
de rupere a pari mei de remorcă şi in cazul tutu-
5.2.3 l'arimR de remorcare (remorca) ror abaterilor practic posibile faţă de planul
diametral.
5.2.3.1 Dotarea remorcherelor cu parime de
rem o rcă se \'a face in funcţie de forţa de tracţiune Dispozitivul trebuie să poată fi
nominală la cirlig F, corespunzătoare vitezei ac\ionat atit local cit şi din timonerie. Această
de remorcare 11-0. valoarea acesteia luîndu-se cerinţă nu se aplică cirligului de rezervă.
cel puţin: 5.2.'-.2 Toate elementele cirligului de remorcă,
.1 la navele fără ajutaje supuse unei sarcini de tracţiune, precum şi pie·
sele de prindere a acestuia de corpul navei tre-
I
F-I60 p, [N[ (5.2.3.1-1) buie să fie dimensionate pentru a prelua forţa II
I
I
130 Partea III - Instalaţii, echipamente şi dot<lri

de rupere a paTimei de remorcă. Eforturile unη ă .2.1; Vlneiuri de remord.


tare in elementele respecti'\"c nu trebuie S3 rie Cerintele privind puterea şi co n strucţi a '\'inciu-
mai mari de 0,95 din limita de curgere :l. materia· rilor de remorcă sint indicate in partea V 1Il
lulu i. ..Maşini şi mecanisme".
5 2.4.:1 Fiecare cirlig de Temorcă. cu excep-
ţ i a celor de la remorchcrele cu puterea mai mică
de 75 kW, trebuie să aibă am('lrtizoare a căror 5.3 ECHIPAMENTE LE NAVELOR
sarcină Iimit1l. de amortizare nu trebuie să fie NEPROPULSATE, RDIORCATE
mai mică de 1,2 ori tractiune a nominală la cirlig.
5. 2.40.10 Porţ i unea ar t iculată a cirligului de 5.3. 1 Echipamentul de remorcare la nave le
remorcă trebuie să fie din oţel , for jat dintr-o ne propulsate, destinate a fi remorca le. se com-
singură bucatA, sau sA fie executaă dintr-o sin- pune, de regulă, din ba bale sau binte de remorcă,
gură p iesâ brută laminată. nări . parime de remorcare.

Alungirea relativă a materialului trebuie să fie La cererea armatorului, pot fi prev1'l-


zute ş i cîrlige de remorcă, monta t e pe una din
A, > 18%. babalele de remorcl'l.
5.2.t,.5 Porţiunea articulată a cirliguluÎ de
Pentru legarea reciprocă, a nuvelor
remorcă lrebuie să fie calculată ca o grindă remorcate, ponte fi utilizată instalaţia de mane-
eurbilinie. Dacă cirligul este asimilat cu o grin- vră. şi legare.
dă rectilinie, atunci rezistenţe l e admisibile in
secţiunea periculoasă trebuie să fie reduse cu 5 .3. 2 Numărul şi amplasarea echipamen-
35%. tului de remorcare se va stabili in funcţie de cons-
trucţia navei şi plnDul general de amenajare.
5.2.1,.6 Cirligele de remorcă, inainte la mon-
tarea la bord. trebuie să fie supuse la o sarcină 5.3.3 La dotarea cu echipament de remor-
care a navelor nepropulsate, destinate a fi re-
de probă, egală cu dublul tracţiunii nom inale la
morcate, se aplică:
cirlig F, corespunzătoare vitezei de remorcare
cerinţele de la .104 , pentru babale şi nări;
v=o.
5.2A .i Fixarea cirligului de remorcă de cor- cerintele de la 5.2.5. pentru cÎI'lige de remorcă;

pul na\'eÎ trebuÎe să fie executată, astrel incit , cerinţele


de la 5.2.4.3 şi 5.2.4.4, pentru pa-
la orice unghi de remorcare practic posibil, cir/i- rimc de remorcare.
gul să fie supus numai forţe l or care acţ i onează 5.304 Parimcle de remorcă, necesare navelor
in planul de simetrie vertica l al cirligului. nepropulsate destinate a fi remorcate. se stabilesc
cu aj utoru l caracteristicii de do tare care se cal cu-
5.2A .8 Cirligul de remorcă trebuie să fie
leaz1i conform indicaţiilor de la 3.2.1.
amplasat in axul navei, la o distanţă de axul
cirmei de cel puţin 0,3 L. fn runctie de caracteristica de dotare.
din tabelul 5.3.4 . se determină sarcina de rupere a
fn unele cazuri. cu acordul RNR parim('j de o\el.
se admite micşorarea acestei distanţe.
Pentru parimele de remorcă din fi-
bre vegetale, sarcina de rupere indicată in tabelul
5.2.5 Cu rbe pentr u r e mor ('ă
5.3.4 se \'3 mări cu 20%.
5.2.:i.I Dacă in partea din pupa a pUlllii
5.3.5 La cererea armalorului, parimele de
remorcherului se dispun curbe de remorcă, atunci remorcare ale barjelor purtate vor fi păstrate la
acestea trebuie să fie extinse de la un bord la nava portbarje. remorcher sau remorcher-impin-
celâlalt. Numărul curbelor se va stabili pentru gător şi nu vor intra in componenţa dotării
fieCare remorcher. in funcţie de lung imea părţii barjei însăşi.
pupa.
Fona de rupere a parimei de remor-
Se recomaIală montarea curbe lor la care, necesoră pentru dimensionarea elementelor
o distanţă de 2 - 2.5 m intre ·ele. dispozitivelor de remorcare, nu trebuie să fie
5.2 .5.2 Disrunrrra curbelor trebuie să asigure mai mică decit cea calculată cu formula:
mişcarea li beră a remorcii, iar curba propriu- F, - n(O,2C, N.+35) (kN] (5.3.5)
zisă trebuie să fie suficient de rezistenU'i.
in care:
5 .2.5 .:1 La ultimele curbe, se recomandă mor.-
tarea unui dispozitiv de oprire a eventualei a l u~ n numărul barjelor remorcale din convoi;
necări a remorcii de pe curbe. N. caracteristica de dolare conform 3.2.1.
Partea III - Instalaţii, echipamente şi dotă ri 131

Taheltll :>.3." .3 trebuie să asigure posibilitatea cu-


plării impingătorului. atit la şlepuri l e Încărcate
Sareinll de rUPt're II pa· cit şi la cele goale;
Carnctetistlf!l lIe dotnre
rlmd li" n\rl (Intn·gi)
Na(m:)
I kN .{ amplasarea instulaţiei de cuplare nu
Irebuie să impiedice deservirea altor mecanisme
de puntei elementele instalaţiei nu t.rehuie sli
100 ·Hl
dl'păşeasCri Iăţimt':'l de gabarit a na\"ci.
'00 R1
:JOO 108
'00 l:l:{

"'" '" 5.5 ECHIPAMENTELE NAVELOR

000
700
'00
000
.
,18'
'20
24;'
5.:).1
IMPIN SE

tn funcţie de zona de navigaţie , fie-


care nad destinată a fi impinsă va fi dotată cu
echipamentul necesar cuplării ş i legării navelor
1000
'" În convoi.
1100 277 S.~.2 PI'oiectarea intalatiilor de cuplare, ale
I 200 '00 navelor impinse şi ale impingătoarelor. t rebuie
1:'00
1400
1 500
'"
308
316
executată s im ultan.

Jn sta laţiil or de cuplare ale nave lor


Împinse li se aplică cerinţele prevăr.ute la 5.4.2.
1 000 322
1 700 :127 5.5.3 Pentru legarea Între ele a navelor im-
1800 331
pinse in convoi, se permite ulilizarea babalelor de
1 !lOO 33;'
, 000 338 manevră din oţel. cărora li se aplică cerinţele
prescrise la 4.4.
,,"oM:
5.5.1 Dacă navcle inipinse sint desLinate
1" cazul cind cllrQclcrlsticll de dotare cnlcul11tă S~
lină Int re două valori t:lbelar('. sarcina de rupere R a ti folosite in mod regulat şi la remorcarea prin
patimei se stab ilrşte prin interpolQre liniarA. tracţiune, atunci ele \"or fi dotate cu in sta l aţie
de gU\·ernnre. iar instalaţi", de remorcare trebuie
să corespundă cerintelor de la 5.3.
5.1 I NSTALAŢ IILE DE CUPLARE
ALE IMPINGĂTOARELOR tn cazul remorcării la ureche a nave-
lor impinse. se admite utilizarea in acest scop a
5.1.1 Jmpingătoarele, de toate tipurile, vor inslalatiei dc manevră şi legare. căreia i se
fi dotate cu instalaţii de cuplare, corespunzătoare aplică cerint~le pre\lăzute in divizh~nea 4 din
zonelor de navigaţie şi tipurilor de nave prevă- prezenta parte a Reglililor.
zute a fi impinse. .
ăA. 2 Instalaţia de cuplare trebuie să înde-
plinească următoarele cerinţe principale: 5.6 ECHIPAMENTELE DE REMOR-
CARE A NAVELOR PROPULSATE
elementele instalaţiei de cuplare tre-
.1
huie să aibă. o rezistenţă sufic ient ă. Ia sarcina
max.imă din ex.ploata re şi in cele mai grele con- ri.C. l Dacă navele propulsate s int dotate
diţii de navigaţie, specifice zonei pentru care
cu echipamentul necesar, pentru a remorca in
a fost proiectată nava ;
mod regulat alte na\·e. atunci acesta trebuie să
.2 co n st rucţia instalaţiei trebuie să asi· corespundă cerinţelor de la 5.2.
gure na\"elor gradul necesar de libertate, la de-
plasările lor una faţă. de alta, atunci cînd sint 5.6.2 Volumul echipamentului, destinat ex-
supuse la oscilaţii În plan longitudinal şi transver- clusiv remorcării in cazuri de a\"arie, va fi supus
sai; acordului RNR.

'"
Partea III - .Instalaţii, echipamente şi dotliri
132

6 MIJLOACE DE SALVARE

G.2.2 NIl"c a ulopropu lsa te


6.\ GENERALITĂŢI
G.2.2. 1 Na\'ele auto propulsate vor fi dotate
G.1. 1 Ce rinţele prezentei diviziuni se aplică cu mijloace de salvare in conformitate cu tabelele
mijloacelor de sah'are ale na\'clor de navigaţie 0.2.2.1-1 ş i 0.2.2.1-2.
interioarâ , aflale sub supravegherea RNR. G.2.2.2 Cu acordul RNR. navele de ori-
ro , \.2 Mijloacele de salvare şi obiectele de ce tip, inclusiv cele de pasageri, pot fi dotate
echipament şi dotare trebuie să funcţioneze in numai cu colaci de salvare conform 6.2.2.1, in
mod sigur la o temperatură a mediului inconju- cazul in care exploatate zilnic, in şenale navi-
răiar de la _30°C pină la +50°C. gabile ce nu depăşesc in adincime inălţimea bor-
dului navei (inclusiv suprastructura rigidă) , dar
maximum 1,8 m, sau in şe nale navigabile la care
distanţa pină la mal. in acel Idc, nu depăşeşte
6.2 NOmlE DE ECHIPARE CU 250 m. I n cazul in care, in astfel de şenale navi-
~tIJLOACE DE SALVARE gabile. este exclusă sau puţin probabilă posi-
bililatea ciocnirii cu ' nave de oţel avind o lungi-
me mai mare de 15 m (ca urmare a navigaţiei
6.2. 1 PrescriplH gcucr:lle conform unui orar. exploatare efectuată numai
de către o singură intreprindere ele.) această
6.2.1. 1 Lungimea bărcilor ou trebuie să [ie
distanţă se poate mări la 500 m.
mai micl'l de 4m pentru navele din zona 2 de
navigaţie şi 3,5 m pentru navele din zona 3 de
navigaţie .
G.2.3 Na\'e ncprop ulsat e
6.2.3 .1 Nlj.\'cle de marfă ne propulsate şi navele
6.2. 1.2 Capacitatea' plulelor de salvare nu
trebuie să fie mai mică de ,1 oameni şi nici mai
...l2.!!l tehnice nepropulsate se consideră ca nave
de marfă auto propulsate, dudi au la bord echipaj-
mare de 20 oameni.
permanent.
6.2. 1." BărcHe de salvare de la petroliere Nuvele care nu au echipaj În exploatare pot să
trebuie s3 fie confecţionate din materiale in- nu aibă mijloace de sah·are.
coml>ustibile.
Tallt"lul G.2.2.1- 1

Tipul
:\Olll'lrui
de o;amelll
Nr. colo-
cilor d.
"Hte de sah'ore Mijloace d.
colcCtivA~)
salvare I
nn\"d ce se :lfI" salvare
la borrl

,
I
I 2
I I3 • I
2. .,I
Pentm 2.3 r. din
nflă
oamt'lii ~
N.'l\1.' (1,(: :!1_50
.~1-100 3
P.'nlru 100 % din
"am~nîl ce se nnil 1• borrl "
pa$ag~rl
,1 la bord plus lO r.
bacurl 101-200 ·1 pentru copiI.
penlru 2UI-200 5 ,\ cesl număr se
:>01 _'100 ponle mlşcora cu Pentru 25%
lnuu·
portar("t1
oamenilor
40t _~OO
501_GOO ,,
"7 50 % dacA se asigură
nrS<'ufundabllilo.lc!I
din onmenli ..,e se
nnll 1. borrl. dar ..,cI
f,oI-SfKl
>800 ,. 1111""'\ In Inundnr~a
anul comptlrtlmt1l1
pulin o bnreil de salvare
Partea III - I nstalaţii, echipamente şi dot~ri 133

l'nbdu l G.2. 2. 1-2;

\'este de Ullvare')

IN""" -I
l\I!Jloacc de 5alvare
Tipul navei L (ni) ellor de I
I salvarei}
I eoleetiv:'\I)

,
I
I ., I 3 I 4
I
~a\'c de mărfuri
ImpingălOllre, rfmor·
chere, nAveJe flotei
<15
15 -75
>75
,
3
I P~nlru

la bord
100 y. din
oamenii ce se "fl,l
Pcnlrll 25 y' din
o.::nnl'uii ~
" .n.
la bord - cel puţi n
lehnic(', bncuri o bllrell. de salvare.
pentru milrruri Dac:l echipajul
3 onmeni ,1 m.I '"
puţin. nu e$le nece-