Guvernul roman s-a orientat spre incheierea si intarirea pactelor regionale, care erau menite sa

consolideze pacea in estul si sud-estul Europei. Cu toata opozitia puterilor rezivioniste, la 9 februarie
1934se pun la Atena bazele Intelegerii Balcanice ale Pactului Balcanic format din Romania, Iugoslavia,
Turcia si Grecia. Documentul semnat cu aceasta ocazie stipuleaza printre altele ca statele semnatare “isi
garanteaza mutual securitatea frontierelor balcanice” si “isi iau obligatia de a nu intreprinde nicio
actiune politica fata de un alt stat balcanic nesemnatar al pactului fara avizul mutual prealabil al
cerorlalti semnatari si de a nu lua nicio obligatie politica fata de oricare alt stat balcanic fara cunostinta
prealabila a cerorlalte parti”.

Infiintarea Intelegerii Balcanice a constituit un mijloc de respingere a uneltirilor statelor revizioniste de a

se amesteca in aceasta parte a Europei si un important pas menit sa salveze si securitatea acestor
popoare.

In anul 1933 a fost desavarsita o intreaga retea de colaborari dintre tarile balcanice. Existau deja
acorduri bilaterale: Romania-Grecia, Romania-Turcia, Iugoslavia-Turcia, Iugoslavia-Grecia, Initiativa
crearii unei intelegeri multilaterale a revenit, de aceasta data Romaniei, ministrului sau de externe,
Nicolae Titulescu.

La 6 octombrie 1933, Nicolae Titulescu isi incepe vizita in capitalele tarilor balcanice. Dar, la Sofia nu a
gasit sprijin. La 29 ianuarie 1934, Nicolae Titulescu a prezentat la Zagreb liniile directoare si genwerale
ale pactului intelegerii balcanice.

La 2 feb 1934, la Belgrad ministrii afacerilor externe ai Romaniei, Turciei, Greciei si Iugoslaviei s-au
intalnit pentru a discuta proiectul viitorului pact. La 4 feb 1934 a fost parafat la Belgrad pactul Intelegerii
Balcanice. La 9 feb 1934 a fost semnat la Atena pactul. Din partea romaniei pactul a fost semnat de
nicolae titulescu, a iugoslaviei de jeftici, a greciei de maximos, a turciei de aras.

Scopul principal, enuntat in preabul, era acela de a asigura respectful angajamentelor privind
mentinerea statu-quo-ului territorial in balcani.

La baza pactului au fost puse principiile pactului briand-kellog. Alianta nu era indepartata impotriva nici
unui stat din zona si ramanea deschisa pentru la adera la ea si alta state balcanice. Tarile semnatare isi
garantau securitatea granitelor. Ele nu puteau intreprinde actiuni fata de alta tara balcanica fara
consimtanatul statelor semnatare.

Guvernul romana a urmarit in aceasta perioADA CU MAI MULTA CONSECVENTA stabilira unor relatii de
buna vecinatate cu URSS.

Elementul care a inceput sa fie luat din ce in ce mai in serios de catre cercurile conducatoare romanesti il
constituie o apropiere de uniunea sovietica. Un rol insemnat in realizarea acestei apropieri a revenit lui
nicolae titulescu om cu deosebit simt al realitatii.