Sunteți pe pagina 1din 7

CUPRINS

I. Introducere…………………………………………
II. Ce masoara scala?.....................................................
II.1 . Prezentarea scalei SAH………………………
II.2.Cotare………………………………………….
III. Etalonare…………………………………………...
IV. Formularea chestionarului…………………………

V. Bibliografie………………………………………...
I. INTRODUCERE

Acest chestionar surprinde dimensiunea cognitiva, somatica si


comportamentala a anxietatii. Cei 36 de itemi au fost construiti si
validati de Lehrer si Woolfolck in 1982.

II.1.CE MASOARA SCALA

Raspunsurile se dau pe o scala cu 8 trepte, 0 indicand performanta


minima si 8 maxima. Se calculeaza un scor pentru fiecare dimensiune
(cognitiva, somatica si comportamentala) si un scor global pentru
anxietate prin sumarea scorurilor partiale.

II.2. PREZENTAREA SCALEI

Dimensiunea somatica. Itemi: 1,2,4,7,10,13,14,18,20,29,30,31,33,34,35


(0 -> 128)

Dimensiunea comportamentala. Itemi: 3,6,9,12,17,22,25,26,28 (0 -> 72)

Dimensiunea cognitiva. Itemi: 5,8,11,15,16,19,21,24,27,32,36 (0 -> 88)

Atat pentru fiecare scala in aparte cat si per total chestionar, un scor
ridicat este indicativ pentru un nivel crescut de anxietate (0 -> 128)
III. ETALONARE

Fidelitatea

Schelling si Emmelkamp (1992) au examinat consistenta interna a


subscalelor intr-o populatie de indivizi cu fobii sociale si au gasit un
indice de fidelitate de 0,92 pentru subscala somatica, 0,88 pentru cea
comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva.
Intr-o populatie de adulti normali au fost gasiti coeficienti de
fidelitate de 0,92 pentru subscala somatica, 0,87 pentru cea
comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva.
Pe o populatie de adolescenti s-au gasit coeficienti de fidelitate de
0,88 pentru subscala somatica, 0,81 pentru cea comportamentala si 0,83
pentru cea cognitiva.

Validitate

Lehrer si Emmelkamp (1992) au aratat ca intr-un grup de studenti


la seral, scorurile la toate cele 3 subscale coreleaza semnificativ cu alte
inventare de anxietate, nevrozism si introversie.
Intr-un esantion de 57 de pacienti cu anxietate, a rezultat ca scala
de somatizare SCL - 90 - R este foarte apropiata de subscala somatica
ASQ. Scala de psihotism a SCL - 90 - R coreleaza inalt cu subscalele
cognitiva si comportamentala a ASQ.
Scholing si Emmelkamp (1992) au aratat ca intr-un grup de
pacienti cu fobie sociala si in alt grup de adolescenti, subscala somatica
coreleaza mai mult cu scala de somatizare SCL -90 - R, decat scalele
comportamentala sau cognitiva. Au gasit de asemenea o corelatie
puternica intre scalele comportamentale si chestionarul Marks Matheus
de masurare a fobiei sociale, corelatii inalte intre subscala de cognitie si
subscalele de depresie si interpersonala din SCL - 90 - R si o corelatie
moderata intre subscala cognitiva si un inventar de cognitii sociale.
Lehrer si Woolfolck au aratat ca scalele solicita anumite raspunsuri
dezirabile social. Intr-un esantion de studenti care au completat scala
ASQ si un alt chestionar de evaluare a raspunsurilor dezirabile s-a
relevat ca scala este susceptibila la raspunsuri dezirabile social.

IV. FORMULAREA CHESTIONARULUI

Marcaţi frecvenţa cu care simţiti stările de mai jos:

Nciodată ............
Foarte des
1 2 3 4 5 6 7 8
1. Mi se usucă gâtul.
2. Am dificultăţi când înghit.
3. Încerc să evit să încep o conversaţie.
4. Îmi simt inima grea.
5. Îmi închipui nenorociri viitoare.
6. Evit să vorbesc oamenilor investiţi cu
autoritate (şefului, poliţistului, etc.)
7. Îmi tremură mâinile şi picioarele.
8. Nu pot să-mi scot din minte anumite
gânduri.
9. Evit să intru singur într-o cameră unde
oamenii s-au adunat şi vorbesc deja.
10. Mă doare stomacul.
11. Învăţ din greşeli.
12. Evit situaţiile noi sau cele nefamiliare.
13. Simt un nod în gât.
14. Am ameţeli.
15. Mă gândesc la posibile necazuri ale celor
dragi.
16. Nu pot să mă concentrez asupra unei
activităţi, fără să-mi vină în minte alte
gânduri.
17. Când mă întâlnesc cu colegi sau prieteni pe
care nu i-am mai văzut de mult, dacă nu mă
opresc ei să stăm de vorbă, eu trec mai
departe.
18. Respir într-un ritm rapid.
19. Îmi ocup timpul pentru a evita gândurile
negre.
20. Îmi pierd respiraţia.
21. Nu pot sâ-mi scot unele poze sau imagini
din minte.
22. Încerc să evit reuniunile.
23. Îmi simt mâinile sau picioarele înţepenite.
24. Îmi imaginez că par naiv în faţa unei
persoane a cărei părere despre mine o
consider importantă.
25. Mai degrabă stau acasă decât să mă implic
în activităţi afară din casă.
26. Prefer să evit să-mi fac planuri de viitor
referitoare la autoperfecţionarea mea.
27. Sunt preocupat ca alţii să gândească bine
despre mine.
28. Încerc să evit activităţile solicitante.
29. Am mişcări necontrolate ale muşchilor.
30. Simt furnicături în corp.
31. Îmi simt mâinile sau picioarele fără putere.
32. Trebuie să fiu atent să nu-mi arăt
adevăratele sentimente.
33. Am dureri şi/sau crampe musculare.
34. Îmi simt faţa, mâinile, picioarele sau limba
amorţite.
35. Am dureri în zona pieptului.
36. am un sentiment de nelinişte.
V. BIBLIOGRAFIE

1. http://www.scritub.com/sociologie/psihiatrie/ASQ-
Chestionarul-pentru-evalua101151611.php acesat la data de
20.11.2019, ora 21:37
2. Behaviour Research and Therapy, Volume 30, Issue 5,
September 1992, Pages 521-531