Sunteți pe pagina 1din 3

Caracterizarea lui Apostol Bologa din opera

„Pădurea Spânzuraților” de Liviu Rebreanu


Apostol Bologa este personajul principal din opera „Pădurea Spânzuraților” de Liviu
Rebreanu, locotenent în armata ungară și soțul Marei.

Acesta era un lider și vorbea cam dur cu soldații puși la dispoziția acestuia sugerează
fragmentul „strigă apoi mânios să vedeți ce va zice domnul general, aude, acuma ce mai
stai”. Acesta chiar îi amenință pentru a realiza lucrul mai repede.

Locotenentul avea și niște puncte slabe în tăria sa de caracter, deoarece totuși îl mustra
conștiința după ce a condamnat acel biet soldat sugerează fragmentul „Bologa se făcu
roșu de luare-aminte, își auzea bătăile inimii, ca niște ciocane și casca îl strângea”.
Apostol era și un patriot, deoarece s-a axat pe spusele tatălui său „nu uita niciodată că
ești român”, iar în acest sens el dezertează la dușman, numind-o faptă vitejească și nu e
gata să lupte contra românilor, ne dăm seama din fragmentul „-Am să te văd pe frontul
românesc / - N-o să mă vezi niciodată acolo”. Un aport important în dezvoltarea lui
Apostol Bologa a avut tatăl său – Iosif care după cele spuse în operă „îi dezvoltă principii,
franze pompoase și îi ceru energie, concentrate pentru fiul lor”. Apostol avea și o
educație spirituală, cultivată de mamă-sa și protopopul Groza, aceștia chiar „hotărâră să
pună pe Bolga să zică „Tatăl Nostru”, într-o duminică”.

Apostol era un soldat viteaz, deoarece dorea cu orice preț să nimicească acel reflector,
mai ales că acel ce va reuși va primi o înaltă recompensă și reuși sugerează fragmentele
„Trebuie să nimicim acest rușinos reflector” și „Apostol primi o decorațiune pentru
distrugerea reflectorului”. A încercat să dezerteze, dar a fost prins și pedepsit amarnic,
atunci el se simțea pierdut și inima probabil îi bătea ca cea a unui șoarece sugerează
fragmentul „îl cuprinse frigul, tresări, își însesă pălăria să nu mai vadă nimic”.

Pe Bologa l-aș asemăna cu Soldățelul de plumb din opera „Soldăţelul de plumb” de Hans
Christian Andersen, deoarece ambii au întâlnit mari greutăți, fetele au jucat un rol
important în motivarea lor și viața acestora a căpătat sens după ce și-au pus un țel.