Universitatea Ovidius Constanta

Facultatea de Stiinţe ale Naturii şi Ştiinţe Agricole

Specializarea: Geografia Turismului

STAȚIUNEA BĂILE TUȘNAD

PARTICULARITĂȚI BALNEOCLIMATERICE

Studente: Stamate Ana-Maria Profesor Coordonator: Marius Lungu

Tudose Elena
Anul III
Grupa II
 CUPRINS

Capitolul 1. Introducere
Analiza teoretică
1.1 Scopul si structura lucrării
1.2 Materiale și metode folosite
1.3Aspecte generale
1.3.1 Cai de acces
1.3.2 Prezentare factori naturali de cură
1.3.3 Renumele stațiunii
1.3.4 Bazele de tratament
1.3.5 Indicații terapeutice
1.3.6 Planuri de dezvoltare locală
Capitolul 2. Analiza indicilor bioclimatici din regiune
2.1 Indicele de confort termic
2.2 Temperatura echivalent efectivă
2.3 Stresul bioclimatic
Capitolul 3. Metode de cercetare climatică și balneoclimaterică
3.1 Regimul termic
3.2 Precipitații
3.3 Nebulozitatea
3.4 Analiza SWOT
4. Concluzii finale
Bibliografie
ANEXE
Capitolul 1. Introducere
Confortul uman este strâns legat de starea vremii și condițiile climatice locale deoarece
continua lor variație spațială și temporală impun permanenta adaptare a tuturor sistemelor
fiziologice de integrare și control ale organismului uman. Starea de confort sau disconfort
bioclimatic pe care organismul uman o resimte în anumite condiții de temperatură, umiditate și
dinamică a aerului depind nemijlocit de procesele de schimb caloric ale organismului uman.
Astfel, în zilele calde și umede de vară, pierderea de căldură corporală este favorizată mai
ales de intensa evaporare a apei care apare la suprafața pielii prin intensificarea proceselor de
transpirație. În acest sens este important de subliniat că evaporația și respectiv răcirea
suprafeței corporale depind în primul rând de conținutul de vapori de apă sau gradul de
umiditate a aerului. Cu cât gradul de umiditate a aerului este mai mare, cu atât organismul
uman elimină mai greu excesul de căldură acumulat în interior, pentru că mecanismul
fiziologic de termoliză se dereglează, determinând creșterea temperaturii interne și producerea
unei accentuate stări de disconfort termic prin încălzire.
Câteva studii internaționale au fost făcute pentru a identifica cele mai optime condiții
favorabile pentru practicarea turismului în general sau pentru unele segmente de turism
specifice unor activități. Aici amintim studiile lui Crowe și colab, (1973), Besancenot și colab.
(1978), Mieczkowski (1985), De Freitas (1990), Harlfinger (1991), Becker (1998), Morgan și
colab. (2000), Maddison (2001), Lise și Tol (2002), Hamilton și Lau (2005); Bigano și colab.
(2006).
Pe plan național acest domeniu de studiu al relației dintre climă și turism este unul
oarecum nou, fiind cercetat în puține studii (Teodoreanu și Gaceu (2013), Ionac și Ciulache
(2008), Gaceu (2013), Mihăilă (2014), Grigore (2012). Motivele pentru evaluarea climei din
acest punct de vedere constau în identificarea unui „optim” sau a unor condiții „ideale” pentru
practicarea unor activității turistice diversificate.
Clima are un efect major asupra cererii și satisfacției turistice, iar de aici întrevedem
necesitatea de a evalua impactul climei în plan turistic. Evoluțiile meteoclimatice sunt vitale în
dezvoltarea industriei turismului și în planificarea sau programarea concediilor pentru turiști.
Turiștii și touroperatorii ar putea folosi rezultatele acestor studii pentru a selecta cele mai bune
intervale și locuri pentru a planifica fluxurile turistice. În același timp este importantă
cunoașterea matricei climatice și pentru evaluarea unei destinații turistice consacrate sau poate
a unei destinații cu potențial pentru dezvoltare viitoare a turismului.
1. Analiza teoretică
1.1 Scopul și structura lucrării
Proiectul cu tema „Stațiunea Băile Tușnad – Particularități balneoclimaterice„ a fost
realizat în scopul laboratorului practic de Balneoclimatologie pentru studierea influențelor
elementelor meteorologice și factorii climatici din stațiune asupra organismului uman dar și
asupra practicării turismului, pentru a scoate în evidență tendințele evoluției stațiunii cu dorința
de a trage un semnal de alarmă pentru a lua măsuri în reabilitarea, dezvoltarea infrastructurii
turistice și balneare, dar și valorificarea acestui bogat potențial natural pe care Stațiunea Băile
Tușnad îl deține. Acesta este structurat pe 4 capitole specifice temei.
În primul capitol sunt prezentate aspectele generale precum si analiza teoretică a
fenomenului studiat. În al doilea capitol am prezentat analiza indicilor bioclimatici din stațiune,
al treilea capitol metodele de cercetare climatică dar și prezentarea generală a principalelor
elemente climatice și o analiză SWOT a particularităților balneoclimatice din statiune , însoțite
de grafice climatice si figuri.
În capitolul al patrulea am prezentat concluziile finale, la final fiind introduse bibliografia
cu sursele de documentare.
1.2 Materiale și metode folosite
Pentru realizarea acestui proiect am folosit diferite surse de informare, atât din cărți de
specialitate cât și de pe Internet. Am preluat din cărțile de specialitate informația cât si grafice
climatice si le-am recreat în programe ca Excel, Word, Paint, iar hărțile au fost preluate de pe
Internet, menționându-se sursa acestora.
1.3 Aspecte generale
Localitate situata in partea central-estica a Romaniei (Judetul Harghita), pe raul Olt, in
partea sudica extrema a Depresiunii Ciucului, altitudine 656m, 32 km sud de Miercurea Ciuc
(resedinta Judetului Harghita). Depresiunea este delimitata de Muntii Harghitei in partea de nord-
vest si de Masivul Ciumatu Mare in sud-est- munti vulcanici acoperiti cu paduri de brazi si fagi.
Cheile Tusnad-Malnas ale Oltului, aerul puternic ozonat, linistea, confortul si tratamentul cu ape
minerale au facut din Baile Tusnad o statiune minunata si un loc ideal de petrecere a vacantei in
orice anotimp. Localitatea are o clima subalpina, de depresiune montana, cu veri racoroase
(temperatura medie in iulie este de 17,5°C) si ierni reci (temperatura medie in ianuarie este de -
7°C). Regim pluvionar moderat (intre 600 si 700 mmm anual).
Muntii asigura un scut protector impotriva vanturilor. Statiune cu sezon permanent, cu
numeroase izvoare de ape minerale (cunoscute inca de la inceputul secolului al XIX-lea, dar
inaugurata abia in anul 1860): ape minerale bicarbonatate, carbonate, clorate, sodice,
magneziene, feruginoase, calcice si ape mezotermale folosite intr-un bazin in aer liber. Statiunea
este recomandata pentru tratamentul bolilor sistemului nervos central (nevroza astenica, stari
astenice secundare, stres fizic si intelectual), al bolilor cardiovasculare (infarct miocardic,
hipertensiune, arteriopatie periferica, stari postflebite, varice), al bolilor sistemului urinar (litiasa
renala, inflamatii) si al unor boli inrudite (boli digestive, endocrine, ginecologice etc.).
Posibilitati moderne de tratament: bai cu ape minerale carbonatate, bai galvanice, impachetari cu
parafine, instalatii pentru electroterapie, sali de gimnastica, mofete (emanatii naturale de bioxid
de carbon) cu incaperi pentru inhalatii de bioxid de carbon. La trei ore distanta de mers pe jos se
afla Lacul Sfanta Ana - singurul lac vulcanic din Romania, la o altitudine de 950 m.
Băile Tuşnad sunt situate în partea sudică a Depresiunii Ciucului, la o altitudine de 650
m, între munţii Harghita şi Bodoc, într-un splendid defileu al Oltului. Poziţia în teritoriu îi
conferă un cadru deosebit de pitoresc, cu aer puternic ozonat, bogat în aerosoli răşinoşi şi ioni
negativi care fac ca staţiunea să dispună de un bioclimat montan tonic, favorabil reconfortării
psihice.
Oraşul Băile Tuşnad a fost înfiinţat, cel mai probabil, în 1842, iar în anul 1845 s-au pus
bazele unei societăţi pe acţiuni în vederea exploatării staţiunii. Cunoscut ca "Mica Elveţie",
Tuşnadul este cea mai mică staţiune balneară din ţară. Distrus în 1849, în timpul revoluţiei, oraşul
a fost reconstruit în 1852, iar numele actual apare în 1861.
Despre apele minerale din zona Tuşnadului există dovezi scrise încă din secolul al XVIII-
lea, când se menţionează existenţa unor izvoare de ape minerale cu efecte curative folosite de
către localnicii satelor din apropiere. Denumită "Perla Ardealului", Tuşnadul este una dintre cele
mai frumoase aşezări balneare din România, recomandată pentru tratamentul bolilor
cardiovasculare, urinare şi ale sistemului nervos, datorită prezenţei diverselor izvoare de ape
minerale, mezotermale şi mofete.
Tuşnad fac parte din judeţul Harghita,fiind in imediata vecinătate a judeţului Covasna.
Limita sudica a staţiunii coincide cu o mica parte din hotarul dintre cele două judeţe.
Localităţile urbane ale judeţului sunt: municipiile Miercurea Ciuc – reşedinţa judeţului,
Odorheiul Secuiesc, oraşele Băile Tuşnad, Bălan, Borsec, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni,
Topliţa, Vlăhiţa.
 Teritoriul oraşului se intinde de-o parte şi de alta a Oltului iar prin suprafaţa sa de doar
cativa km² ,acesta reprezinta cel mai mic centru urban din Romȃnia.1
Staţiunea este delimitată in nord de localitatea Tuşnad Sat iar in partea sudica de comuna
Malnaş,ce aparţine judeţului Covasna.In afara aşezării propriu-zise, in componenţa oraşului
mai intră şi satul Carpitus.

1.3.1 Cai de acces

Incă din cele mai vechi timpuri Valea Oltului a fost o insemnata artera de comunicaƫie, din care
se desprind alte drumuri, mai ales in sudul delileului.

Principalele artere de comunicaƫie de importanƫă naƫionala care traversează staƫiunea sunt:

 cai ferate
- calea ferata Bucureşti- Baia Mare (magistrala 4); aceasta se racordează la magistralele
feroviare din celelalte zone din tara; astfel,la Siculeni se intersectează cu calea ferata de pe
valea Trotuşului, la Deda se desprinde calea ferată ce merge la Tȃrgu-Mureş,iar in sud,la
Braşov, se intersectează cu toate arterele ce vin din centrul tării spre Bucureşti.

 cai rutiere

DN 12 –şoseaua ce merge din Braşov spre nord, trecȃnd prin toate depresiunile de baraj
vulcanic,ieşind la Deda in Podişul Transilvaniei; din şoseaua naƫionala se desprind alte drumuri,
cu grad diferit de modernizare peste pasurile din munƫii vulcanici Gurghiu-Harghita sau prin
Defileul Mureşului catre Transilvania, dupa cum altele se vor indrepta in rasarit,spre
Moldova.Turiştii care vin din sudul tarii,indiferent de ruta aleasă, dupa traversarea munƫilor, din
Depresiunea Braşov vor merge pana la Băile Tuşnad pe DN 12.

-in regiune mai sunt şi alte drumuri modernizate care fac legatura cu localităƫile din
apropiere.Unele sunt cunoscute incă cu multe secole in urmă şi au fost folosite de localnici.O
buna parte din aceste drumuri sunt folosite astăzi in drumeƫiile din Munƫii Harghita(la Herculian,
Băƫani, Ozunca-Băi etc.)2.

1
Ielenicz M., Vlasceanu M.,Tusnad-mic indreptar turistic
2
Ielenicz M., Vlasceanu M.,Tusnad-mic indreptar turistic
 -mult mai dificil se face legatura cu vecinii din Bacau; pentru a traversa muntii acestia
ocolesc pana la Pasul Oituz, DJ123 spre Poiana Sarata si Valea Uzului fiind impracticabil.

Staƫiunea Băile Tuşnad se gaseşte la distanƫe mici in raport cu unele centre urbane
insemnate cum ar fi : Miercurea-Ciuc (32 km), Sfantu Gheorghe (35 km),Braşov (72 km) dar şi la
distanţe acceptabile faţa de unele oraşe din partea centrală şi sud-estică a ţării.

1.3.2 Factorii naturali de cură

Exista o diversitate de factori care contribuie intr-o masura mai mare sau mai mica la cura
balneara. Intre acestia enumeram topoclimatul de culoar de vale montana, apele minerale,
mofeta.

Topoclimatul de culoar de vale montana- are caracter sedativ, de crutare, fiind puternic
influentat de configuratia reliefului( defileu ) si versantii puternic impaduriti cu conifere. El
constituie un factor important atat pentru realizarea diferitelor forme de climoterapie, cat si pentru
stimularea activitatilor de odihna si turism. Prin caracteristicile regimului de manifestare a
temperaturii, statiunea inregistreaza lunar un numar de 8-10 zile de confort termic in intervalul
iunie-august (prezenta acestora fiind posibila doar in intervalul mai-octombrie).1

Baile de aer constituie pentru majoritatea celor sositi in statiune modalitatea

climatoterapeutica de baza, ea avand caracter tonifiant. Se recomanda in orice sezon, dar
diferentiat, in functie de starea vremii si starea de sanatate. Cu aeroterapia se combina frecvent
cura de teren-deplasarea usoara pe trasee cu panta nu prea mare .Astfel de poteci au fost create
in statiune, ele traversand de obicei sectoarele linistite si bine impadurite cu conifere. In lungul
acestora exista amenajari pentru odihna si puncte de belvedere. Pentru excursionisti si cei sositi la
odihna cura de teren si aeroterapia se pot realiza in coditii foarte bune in drumetii spre varfurile
muntilor vecini ( Stanca Soimilor, Pilisca, Ciomatu etc.).

Apele minerale- apar in raza statiunii in mai multe locuri, izvoarele situandu-se fie la baza
versantilor si fruntilor de terasa, fie in luncile Oltului si principalilor afluenti. Stratele acvifere din
care provin se afla la adancimi diferite, situatie care se reflecta atat in gradul de mineralizare, cat
si in valorile de temperatura. Cu toate acestea se impun cateva aspecte comune: o mineralizare
cuprinsa intre 1 si 8 g/l, un continut chimic bazat pe cca 17 elemente din care CO2, HCO3, Na,
Ca, Cl, K au pondere insemnata, caracterul carbogazos dat de concentratia de 0,7- 2 g/l de CO2,
debite mici, frecvent intre 0,05 si 2,5 l/s, radioactivitate cuprinsa intre 63,6 si 1510 p Cl Ru/l,
temperatura intre 11 si 22º C. Desi exista un numar mare de izvoare (aproape 50), pentru cura
balneara nu sunt amenajate decat sase, toate situate pe partea stanga a Oltului. Fiecare inregistreaza
caracteristici chimice si termice deosebite, situatie ce le asigura o capacitate terapeutica diferita,
facandu-le apte atat in cura interna, cat si in cea externa.

Izvorul 1 bis stănescu: cu o apă bicarbonatată calcică, magneziană, hipotonă cu o

mineralizare totală 7,435mg/l; HCO3 392,3mg/l; Na 808,4mg/l; Ca 313,2mg/l; Mg 158,4mg/l;
Co2 1782,3mg/l; H2SiO3 161,9mg/l, cu o temperatura de 10-12º C. Este apa cea mai bine tolerată
în crenoterapia gastritelor hiperacide cu proprietăţi specifice ca choleteric, pansament gastric şi
antiimflamator (Ca,Al,alcaline) are şi efect diuretic bine tolerat ca alcalinizare la diabetici.

Izvorul 2 (Ileana): este situat in estul statiunii , la baza versantului Culmii Apor si deasupra
nivelului terasei superioare. De altfel, aici exista un glacis deluvio-coluvial grosier ce acopera
conglomeratele vulcanice. Apa, dupa ce este captata dintr-un bazin de acumulare, este dirijata
spre strandul mezotermal (baile Ileana) situat intre str. Vointa si str. Oltul.

Este o apă feruginoasă, clorurată, bicarbonată, sodică, calcică, potastică, magneziană,

carbogazoasă, hipotonă, mezotermală(23 grade celsius), slab radioactivă(2.3 milimicrocurie/l).
Mineralizare totală 6,129mg/l; CO2 1505,8mg/l; Fe 17,8mg/l. Conţine şi brom, sodiu, clor,
magneziu, calciu şi silicaţi; care asigură caracteristici uşor laxative, diaretice. Indicat în cură
internă în diferite tipuri gastrite, hiperacide, dispensi cronice, dischinezii biliare, diabet simplu,
gută, diatezele acide şi urice.

Izvorul Apor: apă carbogazoasă, clorurată, bicarbonată, sodică, calcică, magneziană,

feruginoasă, hipotonă. Mineralizare totală 3495,94mg/l; CO2 1802mg/l; HCO3 427mg/l; Na
357,6mg/l; Ca 89mg/l; Mg23,2mg/l; Fe 9mg/l. Temperatura apei este de 16ºC, iar debitul de circa
0,14 l/s.

Izvorul isi are sorgintea in apele acumulate in formatiunile de piroclastite ce alcatuiesc baza
versantului vestic al Muntelui Ciomatul. El se situeaza la sud de izvorul 2 (cateva sute de metri) .
In amenajarea sa intra un bazin colector si constructia in care se afla buveta cu patru puncte de
iesire a apei.

Izvorul 4- se afla la cativa metri de precedentul, avand aceleasi caracteristici de zacamant.

Apa clorosodica, carbogazoasa, borica, feruginoasa, este adusa de o conducta la o buveta.
Mineralizarea (3g/l) este mai redusa si are in compozitia ei mai multe elemente ( predomina Cl,
bicarbonatii, Na, K, Ca, C02). Prezinta o temperatura de 15-16º C, un debit mai mic- 0,04l/s- si o
usoara radioactivitate (2,91 milimicrocurie). Ea este utilizata in cura interna, in dispepsii
hipoacide, diateze urice si oxaleie.

Izvorul 5- se gaseste in lunca Oltului , la nord-vest de amenajarea Izvorului 1. Apa care

provine din aglomerate vulcanice si dintr-un con de dejectie are caracter bicarbonatat sodic,
calcic, carbogazos si feruginos si o mineralizare totala de 3,9g/l; gazele dizolvate au aproape 99%
CO2, iar tempetarura este in jur de 12º. Si apa acestui izvor este recomandata pentru cura interna
in gastrite hipoacide.

Izvorul Ana- corespunde la doua iviri de apa mezotermala ( 20-22º) aflate la nord de izvoarele
3 si 4. Ele sunt captate si dirijate prin conducte la trei bazine colectoare din care ajunge in cladirea
bailor calde la instalatiile pentru tratament. Apa are o mineralizare mai ridicata (5,2-5,7 g/l), fiind
clorosodica, feruginoasa, carbogazoasa. Ea este utilizata numai in cura externa pentru tratarea
unor boli cardiovasculare, endocrine, ale sistemului nervos, reumatism.

In afara acestora, in statiune exista numeroase izvoare carbogazoase, clorurate,sodice,

calcice, feruginoase cu debite intre 0.02 si 1g/l, care nu sunt amenajate sau la care captarea s-a
realizat in recipiente simple. Dintre acestea, mai insemnate sunt cele de pe stanga vaii Oltului(cele
aflate de-o parte si de alta a paraului Comlos), pe paraul Cetatii, in poiana Tisa.

Deosebit de importanta este apa termala ajunsa la suprafata prin foraj. Aceasta se afla in zona
de agrement a lacului Ciucas. Forajul a fost executat in 1977, la o adancime de peste 700m,
strabatand mai intai formatiuni vulcanice si apoi un complex sedimentar marno-argilo-gresos de
varsta mezozoica (cretacic). Sub adancimea de 80 m au aparut gaze mofetice si apoi ape termale
cu caracter ascensional al caror debit si temperatura au crescut catre baza forajului, unde au
inregistrat 4 l/s si respectiv 63º. Pentru utilizarea acestora in agrement si in cura externa s-au
realizat, in 1980-1981, un bazin cu un volum de apa de 700 m si o plaja pe 1500 m² prevazuta cu
instalatii corespunzatoare. Are o mineralizare totala de 12,5-13,5 g/l (cea mai ridicata din
statiune), fiind bicarbonatata, sodica, brom-iodurata. Se recomanda in reumatismul cronic
inflamatoriu, reumatismul degerenativ,sechele post traumatice ale membrelor, in afectiuni ale
sistemului nervos.

Mofeta- baie de dioxid de carbon sub formă uscată, gazoasă-constituie o trasatura specifica
regiunilor vulcanice. Ele se manifesta insa nu numai in spatiul strict al grupei montane Harghita-
 Caliman, ci si intr-o zona limitrofa, mai extinsa datorita deplasarii gazelor pe liniile de fractura.
Sunt astfel cunoscute in statiunile Covasna, Balvanyos, Baile Tusnad, Borsec, Harghita, unde
gazele ce apar la suprafata au peste 85% (uneori 98%) dioxid de carbon. Mofeta de la Baile
Tusnad se afla pe dreapta Oltului in vecinatatea contactului dintre versantul Muntelui Pilișca si
lunca raului. Aici gazele au un continut de peste 80% dioxid de carbon.

Băile de gaz carbonic se efectuează asupra bolnavilor parţial sau total îmbrăcaţi. Pacienţii
stau în timpul tratamentului până la gât sau până la piept în atmosfera de gaz. Acţiunea lor este
asemănătoare cu a băilor de acid carbonic. Indicaţiile băilor cu gaz carbonic pot cuprinde şi faze
mai avansate ale afecţiunilor cardiovasculare indicate pentru băile carbogazoase deoarece lipseşte
acţiunea temperaturii şi a presiuni hidrostatice. Astfel el se indică în boala hipertonică şi în
cardiopatiile compensate sau pe cale decompensare. Ele dau rezultate bune în tulburări ale
circulaţiei periferice; acrocianoza, sindromul de ischenie periferică, endarterite, tromboflebite,
tulburări circulatori consecutive varicelor şi ulcere varicoase. Deasemenea sunt indicate
afecţiunile tegumentare localizate mai ales în jumătatea inferioară, ca şi afecţiunile nervoase
periferice şi articulare; în unele boli cronice utero-anexiale se va prescrie individualizat, de la 5-
10, până la 20-25 minute maximum.

1.3.3 Renumele stațiunii

La 1845, terenul cu izvoare era cunoscut sub numele de „Cȃmpu Vorbirii’’,denumirea

referindu-se la un cȃmp neted, de poiană, unde păstorii se adunau şi işi dădeau sfaturi dar se şi
imbăiau in apele gazoase.

Incepȃnd din anul 1852 aşezarea poartă numele Tuşnad Băi prin legarea ei toponimică de
localitatea situată la nord, la numai cȃţiva kilometri.1

Etape importante din viaţa staţiunii:

Efectul terapeutic al apelor termale din stațiunea balneoclimaterică Baile Tușnad a atras
atenția publicului pentru prima oară in anul 1842 dupa vindecarea miraculoasă a unui fiu de
cioban.

 În 1864 staţiunea trece în administrarea lui Nagy Daniel din Târgu Secuiesc. În 1866 chimistul
din Zurich Dietrich H. Gustaw analizează apele celor 8 izvoare principale. În acelaşi an începe
înbutelierea apei izvorului principal, un produs cunoscut al staţiuni până în anii 1900. Se
contruieşte ştrandul mezotermal pe apa izvorului de 23 grade celsius.
 În 1880 începe prima epocă de aur a staţiunii. În 1890 este dat în folosinţă institutul balnear
Ştefania, o instituţie balneară de nivel mondial al vremii, lacul artificial Ciucaş a fost amenajat
în 1882-1893, se amenajează parcuri, se captează izvoare, sunt contruite alei, izvoarele cele mai
importante sunt acoperite, amenajate în vederea servirii optime a turştilor. Cu predare liniei ferate
Sfântu Gheorghe-Miercurea-Ciuc în anii 1896-97 Băile Tuşnad cunosc o dezvoltare şi mai
spectaculoasă.
 Primul război mondial înseamnă sfârşitul primei perioade de aur a staţiunii, fiind cunoscută
deja ca “Perla Transilvaniei”. Datorită schimbărilor ce au venit după războiul mondial staţiunea
îşi revine încet, şi în anul 1927 este deja cunoscută pe plan naţional ca staţiune balneoclimaterică
de prim rang.
Din 1935 staţiunea Băile Tuşnad dobândeşte statut de localitate de sine stătătoare din punct
de vedere administrativ, separându-se de comuna Tuşnad. În 1941 Băile Tuşnad deja au 724
locuitori. După declinul din 1939-1940 staţiunea devine din nou foarte populară.

 În 1968 staţiunea Băile Tuşnad este ridicat la rang de oraş. La sfârşitul anilor 1970 în urma
unui foraj de prospecţiuni geologice lângă lacul Ciucaş la adâncimea de 1100m s-a găsit apă
termală de 63 de grade celsius, urmată de construirea unui ştrand termal(din păcate puţul s-a
astupat la sfârşitul anilor 1980, ştrandul termal fiind în paragină la ora actuală.. Este cea de a
doua epocă de aur a staţiunii.
 Din anul 1995 satţiunea a redevenit un centru de conferinţe internaţionale, comunitatea locală,
sprijină autorităţile judeţene face eforturi susţinute pentru ridica din nou staţiunea la rangul de
odinioară, la nivelul posibilităţilor şi potenţialului natural excepţional de care dispune staţiunea.
ConformHg nr. 1121-2002 oraşul a fost declarat staţiune de interes naţional, lucru care arată
că dezvoltare localităţii arată o curbă ascendentă chiar dacă cu un ritm mai încet.

1.3.4 Baze de tratament

La Băile Tuşnad, în pavilionul balnear al policlinicii se efectuează băi carbogazoase calde,

aplicaţii cu parafină, hidroterapii şi fizioterapii, gimnastică medicală, electroterapie. Complexul
este dotat cu 40 de vane şi poate cura 800 de pacienţi pe zi. Bazinul în aer liber este alimentat de
apele Izvorului Băilor.
 Hotel Tusnad*** este cel mai important reper al statiunii supranumita “Perla Ardealului”.
In anul 2006, hotelul, situat in centrul Tusnadului, a fost renovat partial astfel ca 23 de camere
sunt acum clasificate la 3*. Procesul de modernizare continua dar fara a crea neplaceri clientilor
care aleg acest hotel pentru odihna, tratament sau evenimente de afaceri. Baza de tratament, la
care accesul se face direct din hotel, poate primi 900 de pacienti pe zi la procedurile principale.
Alte baze de tratament Hotel Astoria, Hotel Olt și Hotel Ciucaș.

Baile Tusnad - Hotel Olt

Hotel Olt se afla in centrul statiunii balneare si dispune de 6 camere single, 119 camere double
si 3 apartamente.
Dotari camere: camere single: pat matrimonial sau 2 paturi separate, baie si tv color; camere
duble: 2 paturi separate, baie, tv color (optional); apartament: dormitor, sufragerie, baie.
Pârtie de schi cu cablu
Locuri:
• 6 camere single
• 119 camere duble
• 3 apartamente
Facilităti - Servicii:
• Restaurant
• Bar de zi
• Sali de conferinte
• Piscina acoperita
• Parcare proprie
Drumetii:
• Ture montane
• Stânca Soimilor 2,5 km
• Panorama Ludmila 1,5km
• Tinovul Mohos 5,7 km
• Lacul Sfânta Ana 5,5 km
• Cetatea Bálványos 10 km
• Pesteri sulfuroase 8 km
Drumetii:
• Baile Tusnad - Miercurea Ciuc - 32 km
• Baile Tusnad - Sumuleu Ciuc - 37 km
• Baile Tusnad - Lazarea (Castelul Lazar) - 92 km
• Baile Tusnad - Lacul Rosu - Cheile Bicazului - 93 km
• Baile Tusnad - Ghimes - 77 km
• Baile Tusnad - Corund (ceramica populara) - 108 km
• Baile Tusnad - Praid, salina - 120 km
• Baile Tusnad - Sovata, Lacul Ursu - 127 km
• Baile Tusnad - Sighisoara - 140 km
• Baile Tusnad - Brasov - 69 km
• Baile Tusnad - Poiana Brasov - 85 km
• Baile Tusnad - Bran (castelul Bran, Dracula) - 100 km
• Baile Tusnad - Harghita Băi (Mofeta) - 55 km
• Baile Tusnad - Lacul Sfanta Ana - 55 km

Băile Tusnad - Hotel Fortuna

În Hotelul Fortuna sunt 13 camere, din care patru camere cu două paturi, sase camere
cu pat matrimonial. Sunt două apartamente la dispozitia oaspetilor: un apartament de lux cu
jacuzzi si un apartament cu două camere separate pentru patru persoane.
Capacitatea maximă a camerelor: 26 persoane.
Toate camerele au cabină de dus, televizor color, acces la Internet si terasă.
Clădirea si camerele sunt aranjate în stil rustic.
Mai multe detalii : Pârtie de schi cu cablu
Servicii:
• TV în cameră, room-service, internet
• Parcare
• Restaurant pentru 60 de persoane
• Grădină de vară pentru 30 persoane
• Club, masă biliard
• Saună, masaj, tratament
• Unul dintre apartmane are jacuzzi, camerele sunt aranjate cu paturi cu saltele medicinale,
panel de dus cu hidromasaj
• Tratamente si băi cu apă minerală
Programe:
• Vânătoare, pescuit, excursii, drumetii montane, plimbări cu caleasca
• Organizare petreceri, dineuri, conferinte
• Iarna: sănius, plimbări cu sania
Locuri: 13 camere, total 26 locuri
• 13 camere cu 2 paturi
Sezon de vânătoare:
• 15.05.-30.11 - cerb
• 15.03.-15.05 - urs
• 01.09.-30.11 - căprioară
• 15.09.-30.11 - capră neagră
• 01.10.-15.02 - mistret
• 01.04.-15.04 - cocos de munte
• 01.10.-28.02 - fazan
Drumetii:
• Baile Tusnad - Miercurea Ciuc - 32 km
• Baile Tusnad - Sumuleu Ciuc - 37 km
• Baile Tusnad - Lazarea (Castelul Lazar) - 92 km
• Baile Tusnad - Lacul Rosu - Cheile Bicazului - 93 km
• Baile Tusnad - Ghimes - 77 km
• Baile Tusnad - Corund (ceramica populara) - 108 km
• Baile Tusnad - Praid, salina - 120 km
• Baile Tusnad - Sovata, Lacul Ursu - 127 km
• Baile Tusnad - Sighisoara - 140 km
• Baile Tusnad - Brasov - 69 km
• Baile Tusnad - Poiana Brasov - 85 km
• Baile Tusnad - Bran (castelul Bran, Dracula) - 100 km
• Baile Tusnad - Harghita Băi (Mofeta) - 55 km
• Baile Tusnad - Lacul Sfanta Ana - 55 km

Tusnad - Hotel Ciucas***

Hotel Ciucas***, situat în statiunea balneară Băile Tusnad, pe drumul national DN12 la
63 km de Brasov si 37 km de Miercurea Ciuc, vă asteaptă ospitalier cu servicii si dotari deosebite
si cu un personal amabil si prietenos. Alegerea ideală pentru momentele dumneavoastra de
relaxare.
Amplasat într-un cadru natural deosebit si dotat cu facilităti pe măsura celor mai exigente
asteptari Hotelul Ciucas reprezinta alegerea ideeală pentru organizarea de evenimente,
simpozioane sau teambuilding.
Pârtie de schi cu cablu
Locuri: în 78 camere si 3 apartamente sunt 165 locuri
• 78 camere duble
• 3 apartamente
Facilităti - Servicii:
• Restaurantul dispune de 170 locuri ce pot fi separate pe grupuri (servirea meselor zilnice;
mese festive; organizarea de nunti, botezuri sau zile onomastice; organizarea de petreceri
ocazionale; organizarea de expozitii culinare)
• Restaurantul dispune de sonorizare proprie si orchestra la cerere (programe cu dansuri populare
sau de societate)
• Pe terasa restaurantului, intr-un cadru natural deosebit, exista spatiu amenajat pentru servirea
mesei pentru încă 60 de persoane.
• Fiecare camera dispune de acces cu cartelă, baie proprie cu dus sau cadă baie, televizor si cablu
tv cu o grilă de 30 de programe, telefon cu acces international si balcon.
• Închirierea gratuita de jocuri
• Organizarea de conferinte, expozitii, seminării, prezentări de produse sau servicii si alte
evenimente in functie de cerintele clientilor
• Organizarea de excursii în imprejurimile statiunii la cele mai importante puncte de atractie
• Complexul de conferinte, simpozioane si training are o capacitate maximă de 300 de locuri
impartite în 5 săli
• Coffee brake-urile se pot organiza în bar având o capacitate de 24 de locuri la mese
Reduceri:
• Copii sub 7 ani însotiti de părinti beneficiază de cazare gratuită
• Pentru un pat suplimentar se percepe ½ din valoarea unui loc
Drumetii:
• Ture montane
• Stânca Soimilor 2,5 km
• Panorama Ludmila 1,5km
• Tinovul Mohos 5,7 km
• Lacul Sfânta Ana 5,5 km
• Cetatea Bálványos 10 km
• Pesteri sulfuroase 8 km
Drumetii:
• Baile Tusnad - Miercurea Ciuc - 32 km
• Baile Tusnad - Sumuleu Ciuc - 37 km
• Baile Tusnad - Lazarea (Castelul Lazar) - 92 km
• Baile Tusnad - Lacul Rosu - Cheile Bicazului - 93 km
• Baile Tusnad - Ghimes - 77 km
• Baile Tusnad - Corund (ceramica populara) - 108 km
• Baile Tusnad - Praid, salina - 120 km
• Baile Tusnad - Sovata, Lacul Ursu - 127 km
• Baile Tusnad - Sighisoara - 140 km
• Baile Tusnad - Brasov - 69 km
• Baile Tusnad - Poiana Brasov - 85 km
• Baile Tusnad - Bran (castelul Bran, Dracula) - 100 km
• Baile Tusnad - Harghita Băi (Mofeta) - 55 km
• Baile Tusnad - Lacul Sfanta Ana - 55 km

Alte baze de tratament

 Kinetoterapia -terapia prin mișcare se poate folosi in programele terapeutice de recuperare

si profilactice (kinetoprofilaxia).

 Hidrokinetoterapia - Utilizarea apei minerale ca mediu de facilitare pentru programele de

kinetoterapie. Temperatura apei minerale este de 26°- 31° C, temperatură la care se
produc efecte microrelaxante si antialergice.
  Electroterapia - terapie fizicală care foloseste forme diferite de curent electric ( curent
galvanic, curent de joasa frecvență, curent de frecvență medie, curent de inalta frecvență,
unde scurte, microunde, ultrasunete), radiații inflaroșii, ultraviolete și laser, câmpuri
magnetice de joasă frecvență. Necesită personal specializat, asistenți medicali
fizioterapeuti.

 Masoterapia - un grupaj de exercitări mecanice de tip manual asupra tegumentului.

Masajul manual este efectuat de personal medical specializat- maseuri sau asistenți
medicali, specialitatea masoterapie.

 Terapia locala - foloseste ca factor terapeutic vectorul temperatura care poate fi transferată
corpului prin intermediul unui suport termic cum ar fi parafina. Parafina se aplică sub
formă de placă de parafină la temperatura de 50° C circa 15-20 minute.

 Hidroterapia - balneatia externa cu apa minerală carbogazoasă în scop terapeutic, pentru

factorul termic, de presiune, biochimic (bioxidul de carbon dizolvat in apa), a
vasodilatator. Temperatura apei este de 32-34° C. Durata unei sedinte este de 15 min si
necesita supraveghere de personal calificat medical.

 Hidromasaj - dus subacval partial si general, sub forma de jet de apa sub presiune proiectat
de tegument. Presiunea jetului de apa este de 2-4 kg/cm².

1.3.5 Indicații terapeutice

Statiunea este recomandata pentru tratamentul bolilor sistemului nervos central

(nevroza astenica, stari astenice secundare, stres fizic si intelectual), al bolilor cardiovasculare
(infarct miocardic, hipertensiune, arteriopatie periferica, stari postflebite, varice), al bolilor
sistemului urinar (litiaza renala, inflamatii) si al unor boli inrudite (boli digestive, endocrine,
ginecologice etc.).
Posibilitati moderne de tratament: bai cu ape minerale carbonatate, bai galvanice,
impachetari cu parafine, instalatii pentru electroterapie, sali de gimnastica, mofete (emanatii
naturale de bioxid de carbon) cu incaperi pentru inhalatii de bioxid de carbon.
Statiunea cu diverse izvoare de ape minerale, mezotermale si mofete este recomandat
pentru tratamentul bolilor cardio vasculare, urinare si a sistemului nervos. Exista 44 izvoare
naturale si foraje din care in prezent sunt utilizate 6 izvoare naturale, din care patru (Izv.
Stanescu, Apor, Ileana si Mikes) pentru cura externa. Prin cura interna se pot trata afectiuni
digestive, gastrite hipoacide, precum si hepato-colecistite cronice, boli metabolice si neuro
endocrine. Prin cura externa baile sunt recomandate in afectiuni cardiovasculare, tulburari
circulare, reumatice si nevroza astenica sau de suprasolicitare, bolile ale aparatului locomotor.
1.3.6 Planuri de dezvoltare locală

Orasul Baile Tusnad reprezinta una din cele mai importante statiuni balneoclimaterice
din tara noastra si cu valente suficiente, care sa o situeze pe un loc fruntas, între cele europene.
Aceasta afirmatie, din pacate nu mai este valabila, aceasta statiune a suferit în ultimii ani
schimbari destul de mari în sens negativ între care amintim costul ridicat al serviciilor fata de
veniturile populatiei, fapt care a generat scaderea numarului de turisti. Lipsa fondurilor
necesare întretinerii cladirilor, se poate sesiza mai ales la vile, dintre care în momentul de fata
functioneaza doar câteva celelalte fiind într-o stare deteriorata, cu tencuiala cazuta, geamuri
sparte etc.
Pentru revitalizarea statiunii este nevoie, în primul rând, de investitii, adica de bunuri
materiale, apoi de o echipa priceputa care sa organizeze si sa realizeze schimbarile conform
planurilor si nu în ultimul rând de idei care ar reorganiza si care ar da impuls dezvoltarii
activitatilor turistice din localitate. Câteva idei realizabile ar fi: tiparirea în cât mai multe
exemplare a unor brosuri, pliante turistice cu multe date si fotografii despre statiune, în sezonul
estival sa fie amenajate mai multe terenuri sportive si locuri de agrement cum sunt discoteci,
cinematografe, sali de jocuri etc., renovarea si actualizarea avizierelor vechi din fata marilor
hoteluri, refacerea drumurilor din statiune si mai ales a drumul ce duce din Baile Tusnad la
Lacul Sfanta Ana. Iarna, suprafata înghetata a lacului Ciucas poate fi folosita pentru patinaj,
iar pe pantele înzapezite de lânga statiune se poate practica schiul si saniusul.
În cadrul programului de tratament un loc aparte are si cura de teren. Pentru înfaptuirea
acesteia se pot realiza câteva trasee usoare pe aleele si potecile ce înconjoara localitatea. Ele se
pot desfasura în padure care trebuie sa fie prevazute cu banci pentru odihna. Biroul de Turism
din statiune poate organiza zilnic drumetii usoare în raza statiunii, sau la lacul Sfânta Ana si
alte excursii ale caror itinerarii duc la obiective aflate în localitatile din judetele Harghita,
Covasna, Brasov si Mures, iar la solicitare chiar pe distante si durate mai lungi. Începerea cât
mai rapida a restaurarii vilelor mai vechi, cu pastrarea specificului arhitectonic al localitatii,
aspectul îngrijit a hotelurilor, vilelor, locuintelor, a arterelor de circulatie, buna gospodarire a
locurilor de agrement ar conferi localitatii nu numai frumusete, dar si un aspect edilitar aparte.
Astfel orasul Baile Tusnad ar cunoaste o dezvoltare intensa sub toate aspectele, o atentie
speciala acordându-se si sectorului balneoturistic (cresterea capacitatii de cazare si a gradului
de confort, amenajarea si diversificarea mijloacelor de agrement, largirea bazei de tratament
etc.) în vederea exploatarii la maximum a conditiilor deosebit de favorabile oferite de astfel de
activitati în cadrul natural. Un alt obiectiv important ar trebui sa fie vizarea exercitarii
turismului de tranzit nu doar turism balnear sau de agreement si odihna. De exemplu foarte
multe spatii de cazare cum sunt hoteluri, pensiuni, vile sunt inchise in extrasezon si
functioneaza doar in sezon, lucru negativ pentru turisti care fac circuite si trec prin Baile
Tusnad si ar innopta doar pentru o noapte. Perspectiva de dezvoltare si promovare a zonei ar
mai fi: organozarea de venimente si ocazii si in alte anotimpuri decat vara, de exemplu
festivalul berii sau alte evenimente care sunt organizate doar vara. Un eveniment de genul
Zilele Tusnadului ar fi o oportunitate, organizat toamna sau primavara. O promovare mai
buna pe internet si prin agentii ar putea duce la cresterea turistilor straini, stabilirea unor
contacte cu agentii din strainatate.
2. Analiza indicilor bioclimatici din regiune

2.1 Indicele de confort termic reprezintă metoda prin care se analizează cât de prielnică este
o zonă pentru organismul uman. Zona de neutralitate sau confortul termic este o zonă îngustă
în care un organism sănătos, în repaus, nu primește și nu cedează căldură și este cuprinsă
între aproximativ 17 ° (16,8) C și 21° (20.6) C ( denumită și temperatura echivalent efectivă).
2.2 Temperatura echivalent efectivă este acea temperatură resimțită de organism în condiții
diferite ale aerului precum: încălzirea acestuia, încărcătura de vapori de apă sau curenții de
aer. Ea se calculează pe baza următoarelor elemente: umezeala aerului, temperatura aerului
și viteza vântului.
Deoarece confortul termic nu depinde doar de temperatură, ci şi de umezeala aerului şi de
viteza vântului, s-au calculat temperaturile echivalent efective (TEE) pentru tot anul, în orele
de amiază care arată că zilele cu confort termic apar încă din luna aprilie la câmpie (o zi), din
mai pe litoral şi în regiunile de dealuri joase şi din iunie până în septembrie în toate regiunile
situate până la 1400-1500 m, cu un maxim în iulie-august.

2.3 Stresul bioclimatic

Acțiunea mediului asupra omului se poate manifesta printr‐un stres de natură variabilă.
Stresul (engl. Stress = presiune, încordare, tensiune) este o noțiune relativ nouă, semnificând
o solicitare puternică a organismului, o sursă de agresiune, de solicitare a organismului de
către factori nenumărați si foarte diferiți. Toate stările alarmante provoacă aceeasi reacție de
apărare, indiferent de natura factorului stresant. Se realizează astfel un sindrom general sau
local de adaptare. Este solicitat sistemul endocrin (hipofiza), sistemul nervos şi glandele
suprarenale. O primă etapă este „reacția de alarmă”, urmată, în cazul în care stresul persistă,
de un stadiu de indiferență, si apoi de un stadiu de epuizare. Un stres moderat, urmat de
restabilirea echilibrului endocrin si nervos este considerat pozitiv, stimulent, antrenând o
adaptare si o vitalizare a organismului. Pentru geograful climatolog, stresul care interesează
este expunerea la variațiile puternice, neperiodice ale activității solare, ale circulației
atmosferice, la condițiile agresive ale unui mediu modificat, cu alte caracteristici geografice.
 Este un indice complex, care poate fi calculat atât iarna, cât şi vara, sub forma valorilor
orare, zilnice, dar şi lunare şi anuale, în acest caz fiind utilizat mai ales pentru stabilirea
unei regionări bioclimatice.
 Se calculează în mai multe trepte, care pot fi interpretate şi separat: indicele de stres
cutanat, indicele de stres pulmonar şi indicele bioclimatic total.
 Indicele de stres cutanat - Se referă la senzaţiile de căldură şi de frig pe care le resimte
organismul la nivelul pielii, în procesul termoreglării şi care depind de temperatura
aerului şi de viteza curenţilor de aer.
 Indicele de stres pulmonar - Se bazează pe schimburile respiratorii, dintre plămân şi
mediul înconjurător, respectiv pe absorbţia de oxigen şi eliminarea de dioxid de
carbon, în condiţiile unei anumite cantităţi de vapori de apă, exprimată cel mai bine în
valorile tensiunii vaporilor de apă, care arată dacă aerul este umed sau uscat.
 Indicele bioclimatic total - evidențiază solicitarea globală a climatului asupra
organismului uman atacat simultan la nivelul pielii și plămânilor.
3. Metode de cercetare climatică și balneoclimaterică
Progresul ştiințific în cercetarea balneoclimatică a avut un ritm lent, chiar dacă relația dintre
elementele climei si organismul uman a fost intuită de multă vreme. Printre metodele de
cercetare se află:
1. Metode empirice:
‐ metoda indirectă, a geografiei medicale (hărți ale distribuției geografice a datelor de
mortalitate si morbiditate, după vârstă, boală, perioadă), la care adăugăm noi hărți ale
indicilor climatici si chiar hărți climatice ale unor elemente care pot sugera o anumită
caracteristică bioclimatică;
‐ metoda directă biometeorologică, prin analizarea, compararea datelor meteorologice şi
clinice. În acest scop se întocmeste un jurnal de bord biometeorologic care cuprinde
principalele elemente meteorologice si caracteristicile sinoptice ale hărților zilnice ale vremii.
Erorile posibile pot apărea prin: diagnostic, înregistrare, tratament medical, condiții
meteorologice considerate „dezagreabile” de pacient şi care pot infirma un efect bioclimatic,
mediul de spital, erori datorită diferențelor de vărstă, sex, profesiune, statut social.
2. Metode experimentale se aplică în cadrul cercetării aclimatizării la schimbul de
temperatură, umezeală, presiune. Se realizează cu ajutorul camerei climatice, în care se
poate controla temperatura, umezeala, miscarea aerului, presiunea atmosferică, ionizarea şi
radiația (infraroşie, ultravioletă), imitându‐se condițiile de vreme reale în variația lor.
Influența acestora este studiată la nivelul presiunii sângelui, conținutului de hemoglobină şi a
altor componenți fizico – chimici. De asemenea se analizează starea de confort termic
(indicele de confort termic a fost stabilit cu ajutorul camerei climatice), capacitatea
respiratorie.
3. Metodele statistice: abaterea standard, mediile progresive, testul de variație,
probabilitatea integrală a lui Gauss. Folosirea rețelei de stații meteorologice, cu datele
stocate ulterior în arhivele institutelor de specialitate, prezintă un interes limitat pentru
valorificarea bioclimatică.
Mijloace de cercetare:
- statistica meteorologică cuprinsă în sinteză în anuarele meteorologice şi detaliat în fişele
stațiilor meteorologice;
-observația vizuală efectuată de cercetător în timpul sau imediat după producerea unui
fenomen atmosferic;
- mijloacele cartografice care cuprind:
- hărți şi planuri pe care se înscriu elemente ale cadrului fizico‐geografic şi care marchează
punctul de amplasare ale stațiilor meteorologice, sectoarele intens poluate ale zonelor
urbane, zonele de inversiune termică;
- grafice pe care se transpun elementele climatice: presiune, temperatură, umiditate,
precipitații etc.
- mijloacele experimentale care sunt mai dificil de aplicat (Exemplu: – pentru a studia modul
de dispersie si stratificare a fumului într‐o zi de acalmie în atmosfera unui oraş se poate
conveni cu conducerile unor fabrici să modifice regimul de degajare a noxelor pentru un
anumit interval de timp. Din mai multe puncte de observație se fotografiază şi cartează
distribuția fumului. Experiența s‐ar putea repeta în zile cu vânt din diferite direcții sau
intensități).
3.1 Regimul termic
Se caracterizeaza prin valori medii negative in lunile de iarna ( -3 pana la -5˚C) si peste 10˚C in
intervalul mai-septembrie.Luna cea mai rece este ianuarie(in jur de 5,5˚C) iar cea mai caldă
este iulie(in jur de 18˚C). In sezonul rece, numărul de zile in care media temperaturii 0˚C nu
depașește 100 iar cel al zilelor în care valoarea minimă este negativă oscilează între 150 si 160
iar al zilelor geroase de iarnă(maxima negativa(in jur de 50).Sunt puține zile în care
temperatura depașește 25˚C(în jur de 50).
3.2 Precipitațiile
Mediile multianuale sunt de 600-700mm depăşind media multianuală .Cele mai multe sunt in
aprilie-iunie iar mai scazute din a doua parte a lunii august pana in octombrie. Umiditatea
aerului este ridicată fiind cca. 75-85% vara şi cca. 85-90% iarna. Iarna sunt ninsori abundente.
Terenul fiind în pantă şi absorbant favorizează scurgerea apelor de precipitaţii.
3.3 Nebulozitatea
Nebulozitatea este redusă. Zilele sunt dese iar numărul celor cu acoperire parţială sau totală
este redus. Luminozitatea este relativ normală. Durata de strălucire a soarelui este de
aproximativ 1800 ore pe an. Vânturile nu bat puternic datorită Munţilor care înconjoară
Defileul şi a pădurilor de brazi care învelesc complet Munţii. Direcţia din care bat vânturile
este Nord-Vest mai rar din Sud-Vest.Aerul este pur, bogat în aerosoli răşinoşi, în ioni negativi
de oxigen şi puternic ozonat.

3.4 Analiza SWOT

Puncte Tari
 Potențial turistic natural diversificat
 Oferta structurilor de cazare
 Creşterea numărului de turişti în Regiune şi în Staţiunea balneară Tuşnad
 Diversificarea sectorială a ofertei turistice, posibilităţi de participare în trasee, circuite
turistice regionale.
 Indici de ocupare turistică superiori mediei naţionale
 Potenţial important pentru turismul de nişă
 Învăţământ superior în Regiune

Puncte Slabe

 Lipsa de produse turistice şi lipsa susţinerii brandurilor

 Lipsa imaginii de marcă
 Slabă dezvoltare a turismului de nişă
 Structuri de promovare şi informare puţine sau absente
 Lipsa surselor financiare pentru proiecte de investiţii şi/sau alocarea acestora pe
priorităţi comunitare
 Nivel scăzut de specializare a forţei de muncă
 Degradarea patrimoniului cultural
 Infrastructura de transport slab dezvoltată;
Oportunități
  Creşterea capacităţii de cazare turistică
 Creşterea nivelului de trai
 Oportunităţi pe piaţă pentru dezvoltarea turismului de nişă
 Cooperarea transfrontalieră cu ţările vecine (Ungaria, Ucraina), dezvoltarea
programelor turistice comune
 Promovarea brandului turistic al României
Amenințări

 Ineficienţa economică a activitătilor turistice

 Drenajul cererii locale şi regionale spre destinaţiile turistice din străinătate
 Concurenţa staţiunilor de profil din ţară (Băile Felix) şi din Ungaria

4. Concluzii finale

 Denumita ,,Perla Ardealului'' stațiunea Băile Tușnad este una dintre cele mai frumoase
așezări balneare din țara noastră.
 Orasul Tușnad Băi, înființat in 1842, cunoscut până astăzi și sub denumirea de ,,Mica
Elveție'', este renumit prin apele minerale sau termale, nămoluri terapeutice, cât si gaze
terapeutice cu concentrație de CO2 care tratează afecțiuni ale sistemului nervos central,
ale aparutului digestiv, afecțiuni cardiovasculare, endocrine, nevroze, stres,
afecțiunile glandelor anexe ale ficatului.
 In apropierea stațiunii se află singurul lac de origine vulcaniăa din țara noastră Sf. Ana
unde se pot practica sporturi nautice.
 Structurile de cazare din Băile Tușnad sunt foarte variate și se compun din: hoteluri,
pensiuni, vile, tabere de vară cu casuțe, campinguri, moteluri, pensiuni agroturistice,
închirieri de camere si apartamente la casa particulare, casa de vacanță și locuri pentru
corturi.
 Aceasta stațiune a suferit în ultimii ani schimbări destul de mari în sens negativ între
care amintim costul ridicat al serviciilor fată de veniturile populației, fapt care a generat
scăderea numarului de turiști. Lipsa fondurilor necesare întreținerii clădirilor, se poate
sesiza mai ales la vile, dintre care în momentul de față funcționează doar câteva
celelalte fiind într-o stare deteriorată.
 Din stațiunea Băile Tușnad sunt mai multe posibilități de circuite, fie circuite cu
autocarul sau autoturismul, fie pe cale ferată sau chiar drumeții pe traseele montane
practicate de turiștii doritori de ture montane cu deplasari pe jos.
Bibliografie
1. Ielenicz M., Vlasceanu M.,Tusnad-mic indreptar touristic
2. Pricăjan, A. (1972), Apele minerale şi termale din România, Editura Tehnică,
Bucureşti.
3. Balneo-Research Journal Vol.2, Nr.4, 2011
4. Ghidul stațiunilor balneare, iunie 2011
5. http://www.infoturism.ro/complexe-balneare/baile-tusnad/
6. http://www.bailetusnad.ro/
7. http://www.travelworld.ro/statiuni/baile_tusnad.php
8. http://bailetusnad.in-romania.ro/
9. http://www.tusnad.ro/
10. http://www.tratamentbalnear.ro/baile-tusnad
11. https://romania.directbooking.ro/prezentare-baile-tusnad-informatii-poze-imagini-
2387.aspx
12. https://balneologietransilvania.ro/statiuni-balneare/statiunea-balneoclimaterica-baile-
tusnad
13. http://bioclima.ro/J246r.pdf
14. https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/modelclimate/b%C4%83ile-
tu%C8%99nad_rom%C3%A2nia_685782?fbclid=IwAR2-
phaoJhQXLuwE5_NRJr2u_WmROUpZx4HrUG5oJMr-MgmtgPCIEkkeQjg
15. http://www.turismuldesanatate.ro/wp-content/uploads/2016/04/7-Turismul-
balneoclimatic-Gaceu-Ovidiu.pdf
16. http://www.scritub.com/economie/Lucrare-de-diploma-Economia-co621182111.php
17. http://bioclima.ro/FNT.pdf
ANEXE

Fig.1 Asezarea statiunii Baile Tusnad in cadrul Romaniei și in cadrul Județului Harghita

Fig.2 Cai de acces Baile Tușnad

Fig.3 Hotel Tușnad ***

Fig.4 Hotel Ciucaș ***

Fig.5 Hotel Fortuna***

Fig.6 Stațiunea Băile Tușnad

Fig. 7 Temperaturile medii zilnice

Fig. 8 Temperaturile maxime stațiunea Tușnad

Fig. 9 Variația precipitațiilor, zilelor de secetă și zăpadă

Fig. 10 Numarul lunar de zile de soare, înnorate și cu precipitații

Fig.11 Indicele de răcire