Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DREPT FINANCIAR

REFERAT
“Curtea de conturi – organul suprem de
control financiar în Republica Moldova”

Chişinău – 2017

1
Curtea de Conturi este organul suprem de control financiar.
1994 – a fost creată Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în conformitate cu
prevederile articolului 133 din Constituţia Republicii Moldova şi ale Legii nr. 312-
XIII din 8 decembrie 1994 „Privind Curtea de Conturi”. Înfiinţarea Curţii de Conturi
e prevăzută de Constituţia RM din 29 iulie 1994, titlul IV, articolul 133, care
prevede că :
(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare
şi de întrebuinţare a resurselor financiare publice.
(2) Curtea de Conturi este alcătuită din 7 membri.
(3) Preşedintele Curţii de Conturi este numit de Parlament, la propunerea
Preşedintelui acestuia, pentru un termen de 5 ani. Membrii Curţii sînt numiţi de
Parlament, la propunerea Preşedintelui acesteia.
(4) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra administrării şi
întrebuinţării resurselor financiare publice.
Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea independent în conformitate cu
Constituţia Republicii Moldova, cu alte acte legislative, precum şi cu tratatele
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Curtea de Conturi activează şi îşi exercită competenţele în baza actelor
legislative:
-Constituţia Republicii Moldova, adoptata la 29.07.1994 (art. 133)

-Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 privind Curtea de Conturi


-Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public nr.25-XVI din
22.02.2008
-Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158-
XVI din 04.07.2008
-Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007
-Legea privind activitatea de audit nr. 61-XVI din 16.03.2007
-Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar nr.847-XIII din
24.05.1996
-Legea privind finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003

Acorduri bilaterale de cooperare încheiate între Curtea de Conturi şi alte


Autorităţi Publice : Ministerul Afacerilor Interne, CCCEC, Serviciul de informaţii
şi securitate, Procuratura general, Serviciul vamal, ULIM, USM, ASEM.

2
În virtutea angajamentului de a adera la cele mai bune standarde şi practici în
domeniul auditului extern, Curtea a început, în anul 2007, procesul de transformare
într-o instituţie supremă de audit, care să întrunească cele mai înalte standarde de
independenţă, obiectivitate şi profesionalism în efectuarea auditului finanţelor
publice.
Primul pas, şi cel mai important, în acest proces de transformare îl constituie
elaborarea şi adoptarea noii Legi a Curţii de Conturi, care a intrat în vigoare
începînd cu 01 ianuarie 2009. Schimbările principale pe care le-a introdus noua
lege pot fi rezumate ca o trecere de la controlul financiar extern la un nou sistem
de audit public extern şi reprezintă o schimbare majoră a funcţiei Curţii de Conturi
în cadrul unui model de management al finanţelor publice.
Curtea de Conturi este unica autoritate publică a statului care exercită controlul
asupra formării, administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi
administrării patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul
public, în calitate de instituţie supremă de audit şi este protejată legal de
interferenţa din partea organelor de drept sau cu funcţii de control.

2. Obiectivele şi principiile activităţii Curţii de Conturi sînt:


- evaluarea regularităţii, legalităţii, conformităţii, economicităţii, eficienţei şi
eficacităţii gestionării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public;
- promovarea standardelor, recunoscute internaţional, privind transparenţa şi
responsabilitatea în domeniul managementului finanţelor publice;
- asigurarea transparenţei prin informarea autorităţilor publice responsabile şi
publicului despre planurile sale strategice şi anuale, despre constatările şi
recomandările sale;
- certificarea personalului cu atribuţii de audit public.
Activitatea Curţii de Conturi se bazează pe următoarele principii:
- legalitate;
- obiectivitate;
- independenţă;
- transparenţă.

Conducerea
Conducerea Curţii de Conturi se exercită de Preşedintele acesteia, care se
numeşte de Parlament pe un termen de 5 ani, la propunerea Preşedintelui
Parlamentului.

Relaţiile cu Parlamentul
Parlamentul aprobă bugetul Curţii de Conturi pe anul următor pînă la 1 iulie a
anului în curs şi-l remite Guvernului pentru includerea lui în proiectul legii
bugetului de stat pentru anul bugetar următor.
Preşedintele Curţii de Conturi se numeşte de Parlament pe un termen de 5 ani,
la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

3
Preşedintele Parlamentului propune candidatura pentru funcţia de Preşedinte al
Curţii de Conturi după consultarea obligatorie a fracţiunilor parlamentare.
Membrii Curţii de Conturi se numesc de Parlament, la propunerea Preşedintelui
Curţii de Conturi, pe un termen de 5 ani, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
Parlamentul sau fracţiunile parlamentare pot solicita Curţii de Conturi
efectuarea unor acţiuni de audit. Acţiunile de audit pot fi solicitate fără decizia
Parlamentului, la cererea oricărei fracţiuni parlamentare, o dată în semestru.
Numărul de personal al Curţii de Conturi se aprobă de către Parlament.
Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului:
- către 15 martie, raportul financiar de executare a bugetului propriu din exerciţiul
bugetar expirat;
- către 15 iulie, raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare
publice şi patrimoniului public, care se examinează în şedinţă plenară a
Parlamentului.

3. Independenţa Curţii de Conturi :


(1) Curtea de Conturi dispune de independenţă organizaţională, funcţională,
operaţională şi financiară conform prezentei legi.
(2) În exercitarea atribuţiilor şi împuternicirilor sale, Curtea de Conturi este
independentă şi nu poate fi direcţionată sau controlată de nici o persoană fizică sau
juridică.
(3) Curtea de Conturi este apolitică, nu sprijină şi nu acordă asistenţă nici unui partid
politic.
Astfel, aceasta are menirea de a asigura populaţiei atît cunoaşterea dacă banii şi
averea publică sunt administrate conform legii , cît şi convingerea că toţi cei ce
respectă legea sunt obligaţi la răspunderea prejudiciilor cauzate.
Conlucrarea cu alte autorităţi publice, inclusiv cu alte organe de
control
În conformitate cu articolul 9 alin. (1) din Legea Curţii de Conturi nr.261-
XVI din 05.12.2008, „Curtea de Conturi, în caz de necesitate, conlucrează cu
autorităţile, instituţiile publice, inclusiv organele de drept, în rezolvarea problemelor
comune, conducîndu-se de principiile legalităţii şi neadmiterii amestecului în
activitatea lor”.
În cadrul activităţii sale, Curtea de Conturi, paralel cu exercitarea prioritară a
atribuţiilor de audit public extern, s-a preocupat consecvent de consolidarea
capacităţii instituţionale, care să-i permită exercitarea la nivel înalt a atribuţiilor
legale şi, respectiv, utilizarea eficientă a resurselor umane, financiare, materiale,
precum şi adaptarea la cerinţele mediului intern şi extern etc., conştientizînd în
acest aspect necesitatea conlucrării. De aceea, una din direcţiile prioritare spre
care Curtea şi-a concentrat activitatea, este cooperarea cu alte autorităţi publice,
inclusiv cu alte organe de control şi de drept, în procesul examinării în comun a
unor materiale de audit, coordonării şi sincronizării reformelor, armonizării
metodologiilor şi standardelor de audit, instruirii personalului etc.
Curtea, al cărei rol important în stat derivă din misiunea şi competenţele ei

4
legale, avînd ca scop sporirea credibilităţii, prestigiului şi impactului socioeconomic
al activităţii sale de audit public extern, conştientizează necesitatea şi
importanţa unei astfel de colaborări, precum şi consolidarea acesteia.
Semnificaţia conlucrării se justifică şi prin faptul indispensabilitaţii de
exercitare a competenţelor legal atribuite la nivel de înalt profesionalism, care
constituie un garant al credibilităţii şi al calităţii activităţii exercitate de părţile
antrenate în procesul de conlucrare.
La baza colaborării întotdeauna au fost puse astfel de obiective ca
performanţa, calitatea, încrederea, conduita adecvată etc. În relaţiile de colaborare a
lipsit conflictul de interese şi a persistat neutralitatea politică.
Colaborare internaţională
Relaţiile internaţionale ale Curţii de Conturi, în perioada de referinţă, s-au
extins şi s-au consolidat în vederea executării prevederilor articolului 10 din Legea
privind Curtea de Conturi întru asigurarea creării şi funcţionării adecvate a unei
instituţii supreme de audit independente în conformitate cu standardele
internaţionale şi cu cele ale Uniunii Europene privind cele mai bune practici ale
auditului extern.
Activitatea Curţii de Conturi s-a axat, în special, pe :
• participarea activă ca membru al INTOSAI, EUROSAI, AISCCUF si al
Consiliului conducatorilor organelor supreme de control financiar din statele
membre ale CSI;
• cooperarea cu Oficiul Naţional de Audit al Suediei (ONAS) şi cu Banca
Mondială în cadrul Planului de Dezvoltare Strategica a Curtii de Conturi;
• realizarea Acordurilor bilaterale de cooperare cu ISA din alte state şi
semnarea unor noi Acorduri;
• colaborarea cu instituţiile similare din alte state, in special, din statele
membre ale UE.
În cadrul organizaţiilor internaţionale de profil, Curtea de Conturi a
Republicii Moldova este membru al următoarelor Grupuri de lucru :
• Grupul de lucru privind auditul mediului (EUROSAI)
• Grupul operativ privind auditul fondurilor alocate pentru combaterea
efectelor calamităţilor naturale sau a dezastrelor (EUROSAI)
• Grupul de lucru pentru elaborarea standardelor (EUROSAI)
• Grupul de experţi pentru indicatorii-cheie naţionali pe lîngă Consiliul
conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale
CSI.
Executarea bugetului Curţii de Conturi (la componenta de
bază) în anul 2009 (9 luni)
Potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2009 nr.244-XVI din 21.11.2008 (cu
modificările şi completările ulterioare) pentru activitatea Curţii de Conturi de la
componenta de bază au fost alocate 17284,0 mii lei.

4.Activitatea de control a Curţii de Conturi

5
Controlul exercitat de acest organ are în vedere respectarea legilor şi aplicarea
eficienţei în gestionarea mijloacelor materiale şi băneşti publice.
În exercitarea atribuţiilor sale, Curtea de Conturi auditează următoarele
entităţi(subiectul):
a) autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, alte autorităţi publice;
b) instituţiile şi organizaţiile finanţate din bugetul public naţional;
c) agenţii economici al căror capital social este de stat în întregime sau în al căror
capital social cota statului este mai mare de 50%;
d) alte entităţi, în conformitate cu legislaţia.
Obiectul controlului Curţii de Conturi este urmărirea respectarii legii în
gestionarea mijloacelor materiale şi băneşti publice. Curtea de Conturi analizează
calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicităţii, eficienţei şi
eficacităţii, făcând astfel un control de oportunitate.
La exercitarea atribuţiilor sale, Curtea de Conturi auditează
următoarele domenii:
• formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor
sociale de stat, ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, ale fondurilor
asigurării obligatorii de asistenţă medicală, inclusiv:
- formarea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale, precum şi a fondurilor
de tezaur public;
- formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor
guvernamentale pentru creditele interne şi externe;
- utilizarea de către instituţiile publice a granturilor şi finanţelor alocate de
donatorii externi pentru realizarea programelor la care participă Republica
Moldova;
- utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi altor forme de
asistenţă financiară din partea statului;
• executarea tratatelor interguvernamentale în domeniul economico-financiar;
• administrarea şi gestionarea patrimoniului public;
• procesul de privatizare a patrimoniului statului şi de asigurare a activităţii de
postprivatizare;
• administrarea şi utilizarea resurselor naturale;
• utilizarea resurselor creditare şi valutare ale statului;
• ţinerea evidenţei contabile şi raportarea financiară;
• activitatea altor organe de control/audit financiar public, precum şi a sistemelor
de control intern;
• alte domenii de activitate raportate, prin legi organice, la competenţa Curţii de
Conturi.
Curtea de Conturi poate să auditeze utilizarea resurselor alocate de Uniunea
Europeană, de partenerii de dezvoltare şi de alţi donatori ale căror resurse au fost
incluse în bugetul de stat sau în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.
Tipurile de audit
Curtea de Conturi efectuează controlul asupra administrării şi întrebuinţării
resurselor financiare publice şi a patrimoniului public prin:

6
• auditul regularităţii;
• auditul performanţei;
• alte tipuri de audit.
Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi
(1) Curtea de Conturi decide în mod independent asupra programului său de
activitate, precum şi asupra modului de executare a acestuia.
(2) Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi se planifică pe un an şi/sau pe
trei ani.
(3) Nici o altă autoritate publică nu poate solicita sau obliga Curtea de Conturi să
modifice programul activităţii de audit, să efectueze sau să sisteze acţiunile de audit.
4) Parlamentul sau fracţiunile parlamentare pot solicita Curţii de Conturi
efectuarea unor acţiuni de audit. Acţiunile de audit pot fi solicitate fără decizia
Parlamentului, la cererea oricărei fracţiuni parlamentare, o dată în semestru.
Procedura de efectuare a auditului
(1) Auditul public extern se efectuează în conformitate cu legislaţia Republicii
Moldova, cu actele interne, cu standardele proprii de audit, adoptate pe baza
standardelor internaţionale de audit (INTOSAI).
(2) Auditul public extern se exercită în trei etape:
a) etapa de planificare, care prevede organizarea acţiunilor de audit într-un domeniu
bine determinat şi în modul cît mai raţional şi oportun, în conformitate cu actele
interne;
b) etapa aplicării procedurilor de audit, care reprezintă activitatea nemijlocită de
efectuare a auditului prin evaluarea rezultatelor procedurilor de audit aplicate şi
cumularea probelor de audit necesare exprimării opiniei de audit sau întocmirii
raportului de audit;
c) etapa de raportare – etapa finală a efectuării auditului public, care are ca scop
formularea în scris a unor concluzii asupra situaţiilor financiare ale entităţii auditate.
În funcţie de tip, auditul public se finalizează cu întocmirea unui raport de audit, în
conformitate cu standardele de audit.
Documentele de lucru ale auditorilor
(1) Documente de lucru ale auditorilor sînt materialele acumulate şi utilizate de
auditorii publici în procesul efectuării auditului. Documentele de lucru ale
auditorilor sînt: extrasele din documente, copiile autentificate, certificatele,
explicaţiile, tabelele, testele, descrierile, constatările, propunerile etc.
(2) Documentele de lucru, menţionate la alin.(1), sînt proprietate a Curţii de Conturi
şi nu pot fi prezentate persoanelor terţe fără consimţămîntul Preşedintelui Curţii de
Conturi, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Documentele de lucru se păstrează
în arhivă, conform procedurii stabilite prin lege.
Rapoartele de audit
(1) În funcţie de tipul de audit efectuat, echipele de audit întocmesc rapoarte de audit.
Structura şi forma rapoartelor de audit, precum şi a opiniilor de audit, care sînt parte
componentă a rapoartelor de audit, se stabilesc prin actele interne.
(2) Rapoartele de audit se semnează de către auditorii publici care sînt responsabili
de efectuarea auditului.

7
(3) Rapoartele de audit se examinează la şedinţele Plenului Curţii de Conturi, care,
concomitent cu audierea şi dezbaterea raportului persoanei cu funcţie de răspundere
a entităţii auditate şi, după caz, a opiniilor experţilor şi specialiştilor din sferele
adiacente domeniului auditat, adoptă hotărîri, prin care:
a) ia atitudine faţă de raportul de audit;
b) decide remiterea acestui raport entităţii auditate, organelor ierarhic superioare,
precum şi altor entităţi interesate, inclusiv Parlamentului, Preşedintelui Republicii
Moldova, Guvernului, organelor de urmărire penală;
c) face entităţii auditate recomandări suplimentar celor cuprinse în raportul de audit;
d) înaintează cerinţe atît entităţii auditate, cît şi altor organe şi instituţii;
e) stabileşte termenele de informare despre implementarea recomandărilor şi
executarea cerinţelor.
(4) Neparticiparea, fără motive întemeiate, a persoanelor cu funcţie de răspundere la
examinarea rapoartelor de audit nu împiedică adoptarea hotărîrii dacă persoanele
respective au fost înştiinţate în modul stabilit.
(5) Raportul de audit poate fi respins de Plenul Curţii de Conturi în cazurile:
a) de necorespundere standardelor şi/sau scopului prevăzut în programul de audit;
b) de imposibilitate a îndeplinirii sau implementării recomandărilor expuse în raport;
c) de prezentare de către entitatea auditată sau de către o altă persoană a unor noi
probe.
(6) Hotărîrile adoptate de Curtea de Conturi pe marginea rapoartelor de audit pot fi
contestate la Curtea de Apel Chişinău în decurs de 30 de zile de la data adoptării.
Cererile de contestare a constatărilor ce ţin de calcularea prejudiciului şi de alte
consecinţe rezultate din acţiunile entităţii auditate urmează a fi examinate după
efectuarea de către aceasta a unei expertize independente, cu participarea
specialiştilor neinteresaţi.
(7) Rapoartele de audit, precum şi hotărîrile Curţii de Conturi asupra acestora se
publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în decurs de 10 zile de la data
expirării termenului de atac, iar în cazul contestării acestea se publică doar după
adoptarea hotărîrii definitive a instanţei de judecată.
Drepturile şi obligaţiile entităţilor auditate
(1) Entităţile auditate au dreptul:
a) să cunoască scopul auditului;
b) să primească de la auditor informaţie exhaustivă despre cerinţele actelor
normative în vigoare referitor la efectuarea auditului public şi ale altor acte pe care
se bazează auditorul la exprimarea opiniei asupra rapoartelor financiare;
c) să primească de la Curtea de Conturi sau de la auditor recomandări privind
excluderea cazurilor de încălcare a prevederilor actelor normative;
d) să participe, împreună cu echipa de audit, la întocmirea proiectelor rapoartelor de
audit, precum şi la examinarea rapoartelor de audit în cadrul şedinţei Plenului Curţii
de Conturi;
e) să solicite motivat revizuirea raportului de audit.
Entităţile auditate sînt obligate:
a) să asigure accesul auditorilor în sediu şi să le creeze condiţii de lucru adecvate;

8
b) să prezinte, la cererea Curţii de Conturi sau a auditorului, actele, documentele,
informaţiile şi bazele de date necesare, în termenele stabilite de Curtea de Conturi;
c) să prezinte, la cererea auditorului, explicaţii verbale şi scrise;
d) să prezinte, în termenul stabilit de Curtea de Conturi, o referinţă în scris asupra
raportului de audit, în care se va exprima acordul sau dezacordul cu acesta;
e) să îndeplinească recomandările şi să execute cerinţele ori alte prescripţii prevăzute
în rapoartele de audit şi/sau în hotărîrile Curţii de Conturi.
Implementarea recomandărilor şi executarea cerinţelor Curţii de Conturi
(1) Entităţile auditate şi alte instituţii vizate în hotărîrile Curţii de Conturi sînt
obligate să informeze despre implementarea recomandărilor şi/sau executarea
cerinţelor Curţii de Conturi în termenul stabilit de Curtea de Conturi şi să comunice
despre măsurile luate.
(2) În cazul în care entitatea auditată nu va îndeplini hotărîrea Curţii de Conturi,
precum şi obligaţia menţionată la alin.(1), şi dacă prin aceasta se încalcă legislaţia,
Curtea de Conturi va sesiza organele ierarhic superioare şi alte organe competente.

Curtea de Conturi exercită atît controlul preventiv, cît şi controlul ulterior.

Controlul preventiv are scopul de a asigura legalitatea efectuării plăţilor şi


uilizarea creditelor bugetare în limita şi conform destinaţiei stabilite. Acest tip de
control se exercită prin organe proprii de control(plăţile efectuate din fonduri
publice, deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare). Deci, pentru a deschide şi
repartiza creditele bugetare se supun controlului preventive documentele necesare.
Dacă ne referim la Dispoziţia bugetară pentru repartizarea creditelor, atunci
controlul financiar preventive al Curţii de Conturi examinează:
 Concordanţa creditelor inscrise în dispoziţiile bugetare cu prevederile din
bugetele aprobate;
 Încadarea sumelor înscrise în dispoziţiile bugetare de repartizare în
totalul creditului bugetar aprobat şi deschis pe subdiviziuni ale
clasificaţiei bugetare;
 Completarea corectă a formularului şi existenţa semnăturilor persoanelor
autorizate.
O problem esenţială e relaţia dintre controlul financiar preventive al Curţii de
Conturi ţi controlul preventiv propriu al ordonatorilor principali de credite.
Normele stabilesc că controlul exercitat de Curetea de Conturi nu îi eliberează pe
ordonatorii principali de credite de răspunderile ce le revin în vederea efectuării
controlului preventiv propriu. Evaluarea activităţii de control financiar preventiv
propriu se face de către controlorii financiari ai Curţii de Conturi care controlează
modul de organizare a controlului financiar preventiv propriu.
Pentru abaterile constatate în urma controlului, controlorii financiari ai Curţii
încheie procese verbale de constatare a contravenţiilor .
Pentru efectuarea controlului ulterior, Curtea de Conturi efectuează anual, în
mod obligatoriu, auditul rapoartelor Guvernului privind executarea din exerciţiul

9
bugetar expirat:
• a bugetului de stat;
• a bugetului asigurărilor sociale de stat;
• a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
Controlul conturilor acestor bugete se poate executa la sediul Curţii sau la faţa
locului şi se constată:dacă conturile expuse coincide cu realitatea ; dacă
inventarierea patrimoniului statului e făcută la termen şi în condiţii legale; dacă
veniturile statului au fost încasate la termen.
Controlul efectuat pe parcursul exerciţiului bugetar diferă de controlul
conturilor la sfirsitul anului bugetar, se intocmeste un proces-verbal de constatare,
care include abaterile semnalate, constatări bazate pe fapte concrete şi documente,
se semnează de controlorii financiari şi conducerea persoanei juridice şi
persoanele răspunzătoare pentru prejudiciile produse.

Rezultatele activităţii Curţii de Conturi vor fi evaluate prin:


- prezentarea entităţilor auditate a unor recomandări practice de lichidare a
neajunsurilor şi încălcărilor;
- prezentarea Raportul anual Parlamentului - un document succint şi cu precizie
înaltă, oferind o analiză profundă şi detaliată în anexe bine structurate;
- monitorizarea implementării recomandărilor Curţii de Conturi şi ale
Parlamentului.
Prin esenţă, Curtea de Conturi se prezintă a fi un instrument prin intermediul căruia
statul cunoaşte modul în care sînt formate şi utilizate resursele financiare publice,
cum este gestionat patrimoniul public, precum şi disciplina şi responsabilitatea
persoanelor cu funcţii de răspundere care coordonează aceste procese. De
asemenea, este o oglindă prin care cetăţeanul urmăreşte soarta investiţiilor pe care
le face întru bunăstarea societăţii.

10
Bibliografie :

1. Legea privind Curtea de Conturi.


2. Constituţia Republicii Moldova.
3. Control financiar şi expertiză contabilă,Mircea Boulescu, Bucureşri, 1996.
4. Curtea de conturi. Elemente de identitate.,Dragoş Luchian, Bucureşti, 1996.

11

S-ar putea să vă placă și