MĂSU

URAREA
A VITEZE
EI UNUII CUREN
NT DE AE
ER

 
   
  Luucrările  expe
erimentale  au u  drept  scopp  măsurarea  vitezei  unui  curent  de  aer 
a folosind  două 
dispozitive: tubul Pitott‐Prandtl (fig.1) și tubul Veenturi (fig.2). 
 

c.    d. 
 
montat pe intrradosul aripii și (b) montatt pe fuselaj; (c) și (d) detalii 
Fig.1.. Tubul Pitot‐Prandtl: (a) m
 

 
  
Fig.2. Diferite modele de tuburi Venturi [1]. 

1.1. Măsurarea vitezei unui curent de aer cu ajutorul tubului Pitot-Prandtl

  Lucrarea  are  ca  obiectiv  măsurarea  vitezei  unui  curent  de  aer  cu  ajutorul  tubului  Pitot‐Prandtl 
[2].  Curentul  de  aer  este  produs  de  sufleria  aerodinamică  de  0,5  m  cu  circuit  închis  şi  cameră  de 
experienţă deschisă.
 
1.1.1. Instalaţia experimentală 
 
Pentru  producerea  curentului  de  aer  a  cărui  viteză  se  va  măsura,  se  utilizează  sufleria 
aerodinamică cu circuit închis de aer şi vână liberă în dreptul zonei de experienţe (fig.3). Diametrul, la 
ieşire, al colectorului C este de 0,5 m. Curentul de aer este produs de un ventilator V  antrenat de un 
motor electric de 11kW a cărui turaţie se reglează prin decalajul periilor. 
 

 
Fig.3 Sufleria subsonică de 0,5m cu circuit închis şi vînă liberă. 
 
  Tubul  Pitot‐Prandtl  este  format  din  două  tuburi  concentrice,  cel  exterior  rotunjit  la  unul  din 
capete  şi  prezintă  două  orificii:  un  orificiu  frontal  A  ce  comunică  cu  tubul  a  şi  un  orificiu  lateral  B, 
practicat  în  tubul  exterior,  ce  comunică  cu  tubul  b.  Tuburile  a  şi  b  comunică  prin  intermediul  unor 
racorduri de cauciuc cu prizele Am şi Bm ale micromanometrului M (fig.4). 
 
  
Fig.4. Tubul Pitot‐Prandtl conectat la micromanometrul M. 
Micromanometrul M (fig.4) se compune dintr‐o cuvă cilindrică închisă, cu diametrul D=10 cm, la 
care se racordează un tub din sticlă gradat în mm, avand lungimea de 30 cm, diametrul interior d=5 mm 
şi înclinarea  variabilă. Tubul gradat este fixat pe un suport care se poate roti în jurul punctului O, pe un 
arc de cerc. Tubul poate fi înclinat la unghiuri    care corespund la  sin   =1/10, 1/5, 1/2, 1/1, respectiv 
(  =5°45’,  11°32’,    30°,  90°).  În  afară  de  priza  Am,  cuva  are  la  partea  superioară  un  orificiu  N  care  în 
timpul funcţionării este astupat cu un dop. 
Lichidul  din  micromanometru  este  alcoolul  etilic  sau  metilic,  cu  densitatea   alc   =  795‐870 
kg/m3 (la  20°C).  Deoarece  are  coeficientul  de  dilatare  volumică    mic  (alc  =  0,0011),  evaporare 
moderată şi este o substanţă chimic unitară, adeziunea la sticla tubului este mai mică decât a apei.  
Micromanometrul se umple cu alcool astfel încît marginea superioară a meniscului lichidului din 
tub să coincidă cu gradaţia 0. În timpul experimentului, datorită diferenţei de presiuni  p A  pB  (>0), în 
tub lichidul va urca pe distanţa lC  faţă de reperul zero în timp ce în cuva micromanometrului lichidul va 
coborî  (volumul  de  alcool  rămâne  acelaşi).  Fie  diferenţa  de  nivel  reală  hR.  Deoarece  volumul  de  lichid 
care urcă în tub este egal cu volumul de lichid care coboară în cuvă, vom avea: 
 D2 d2
   hR  lC sin    lC sin    (0.1) 
4 4
Rezultă diferenţa de nivel reală: 
  d 2 
  hR  lC  sin    1       (0.2) 
 D 
 
Pentru  o  determinarea  precisă  a  diferenţei  de  presiune  p A  pB   se  poate  aduce  o  corecţie 
densităţii  alcoolului,  alc,  datorită  variaţiei  densităţii  alcoolului  cu  temperatura.  Presupunem  că  se 
cunoaşte, pentru alcoolul utilizat, densitatea acestuia  alc0 la temperatura t0 Dacă în timpul experienţei 
temperatura este t  t0, densitatea alcoolului la temperatura t va fi: 
1    t0
   alc   alc 0   (0.3) 
1  t
luându‐se pentru  valoarea  = 0,0011. 
 
1.1.2. Teoria lucrării 

a. Relații de calcul
Valoarea vitezei curentului într-un punct din spaţiu, pentru o curgere permanentă, se
poate determina aplicând formula lui Bernoulli pe o linie de curent:

  p V 2  Const.   (0.4) 
2
unde p reprezintă presiunea (N/m2),   densitatea aerului (1,225 Kg/m3) şi V viteza curentului în punctul 
considerat (m/s).  În formula (0.4) s‐a neglijat termenul corespunzător energiei potenţiale a fluidului pe 
unitatea de volum (  g z ) şi compresibilitatea fluidului. Deoarece liniile de curent vin dintr‐o zonă unde 
avem  aceleaşi  condiţii  de  curgere  ( p0 ,V0 ‐  la  ieşirea  din  colectorul  sufleriei),  constanta  Const  va  fi 
aceeaşi în tot domeniul curgerii şi ecuaţia lui Bernoulli devine:   
 V 2   V02
  p  p0    (0.5) 
2 2
   Vom  nota  cu  pA  ,VA şi  pB  ,VB    parametrii  curgerii  în  puctele  A  şi  B  corespunzătoare  orificiilor 
tubului. Punctul A este un punct de viteză nulă, VA = 0, iar în B, VB  V0. Deci, 

  p A  p0  V02 ,    pB = p0 
(0.6) 
2
Rezultă că priza A captează presiunea totală (presiunea statică la care se adaugă presiunea
dinamică), iar priza B, numai presiunea statică. Presiunile sunt transmise la micromanometru
prin intermediul racordurilor de cauciuc. În micromanometru fenomenul este de natură
hidrostatică, motiv pentru care se aplică legea hidrostaticii:
  p   alc  g  z  K   (0.7) 

 alc

unde  g  este  acceleratia  gravitationala  în  m/s ,  alc  –  greutatea  specifică  a  alcoolului  în  kg/(m2s2)    iar  z 
2

cota pe verticală a suprafeţei libere a alcoolului faţă de un sistem de referinţă arbitrar ales.  
Aplicând relaţia (0.7) între cele două suprafeţe libere ale lichidului din micromanometru rezulta 
(fig. 2) : 
  p A  pB   alc  hR   (0.8) 
şi, înlocuind diferenţa presiunilor (pA – pB) din (0.6) în functie de V0, se obţine: 
2   alc 2   alc   d 2 
  V0   hR   lC  sin   1       (0.9) 
   D 
 
Viteza curentului din punctul S se poate măsura deci în funcţie de denivelarea citită,  lC , a lichidului din 
micromanometru.  
  Din formula (0.9), la măsurarea vitezelor mici, precizia de citire lC va fi cu atât mai mare cu cât 
unghiul  de  înclinare  al  tubului  micromanometrului,  ,    va  fi  mai  mic;  deci,  în  acest  caz,  se  vor  utiliza 
înclinări mari. 
 
b. Modelarea matematică a curgerii (SE VA FACE CA APLICATIE LA
CURGERI AXIAL-SIMETRICE)
Tubul Pitot este un corp de revoluţie plasat în curent uniform paralel cu axa corpului. Folosind 
rezultatele  de  la  curgeri  axial‐simetrice  [3,4],  studiul  distribuţiei  de  viteze  pe  suprafaţa  unui  corp  de 
revoluţie plasat într‐un curent uniform şi rectiliniu se poate face indirect, analizând curgerea rezultată 
din suprapunerea mişcării unui curent rectiliniu şi uniform peste aceea datorată unei surse punctiforme 
pozitive sau a unei surse distribuite pe un segment de dreaptă.  
Pentru  cazul  tubului  Pitot,  vom  suprapune  peste  o  sursă  pozitivă  Q   plasată  în  originea 
sistemului de axe (cilindric) Oxr, un curent uniform de viteză  U   ( U   V0 ) paralel cu axa Ox (fig.5) . 
Potenţialul acestei mişcări va fi dat de expresia: 
Q
    U x    (0.10) 
4 R
în timp ce funcţia de curent va fi 
 cos  1  U  r 2    1   (0.11) 
1 Q 1 Q 1 Q x
    Ur2  cos   C  U  r 2 
2 4 2 4 2 4  R 
unde  R  x 2  r 2 .  Constanta  C  a  fost  aleasă  astfel  încît    0   să  fie  o  linie  de  curent  particulară 
(fig.5).  Se  observă  că  această  linie  de  curent  reprezintă  suprafaţa  mediană  a  unui  corp  de  revoluţie, 
descrisă de ecuaţia: 
Q Q  x 
  r2   cos  1 sau r2   2  1   (0.12) 
2 U  2 U  x  r 2 
unde   [0, 2 ] . Pentru    0  şi pentru    2 , raza corpului de revoluţie va tinde către valoarea 
r  : 
Q
  r    (0.13) 
U
Pentru       vom  avea  r  0 şi x   xA .  De  asemenea,  funcţia  de  curent   ,  pentru     ,  va  fi 
zero când x  (,  x A ) . 
  O linie de curent arbitrară   C1 va fi descrisă în planul Oxr de următoarele relaţii: 
r 2 1 1
r   2
  cos   1  C2   cos  1
r U  r 2 2
    (0.14) 
x
x  r  ctg
r
unde C2 este o constantă ce ia valori în intervalul (‐1,0) pentru liniile de curent din interiorul curbei (0.12) 
şi în intervalul (0,) pentru liniile de curent din exteriorul aceleiaşi curbe (fig.5). 
 
  
niile de curent   C  trassate, din motive de simetrie faţă de axaa Ox,   
Fig.5. Lin
pentru seemiplanul  r  0 . 
 
  Po d de la expresia razei penttru   0 : 
oziţia punctului A se deterrmină pornind
Q Q  
r2  (cos   1))  cos 2  r2 cos 2
2 U  U 2 2
  (0.1
15) 
 
r  R siin   4 R sin
2 2 2
s 2 2
 cos 2

2 2
şi ţinând ccont că      rezultă : 
1 Q 1
  RA   x A   r (0.1
16) 
2 U 2
  Componentele
e vitezei într‐u
un punct P din domeniul ccurgerii vor fi date de relaţţiile : 
 Q x Q
  u  U   U  cos  (0.1
17) 
x 4 R R
2
4 R 2
şi 
 Q r Q
  vr    sin  (0.1
18) 
r 4 R R 4 R 2
2

 
0    ) viteeza va avea coomponentele: 
În punctul A  ( x A , r  0,
Q
  uA  U   0 , vr A  0 (0.1
19) 
4 RA2
ceea ce co
onfirmă faptu
ul că este pun
nct de stagnarre. 
  Pee curba mediană descrisă de (0.12) viteeza va avea co
omponentelee: 
  Q Q sin 2   cos 
u  U   U  
x 4 R2 4 r 2
    (0.20) 
Q sin 2   cos   
 U   U    1  sin 2  cos 
2  r cos  1
2
 2 
şi 
 Q sin  
  vr    U  sin 2  sin    (0.21) 
r 4 R 2
2
Viteza totală va fi pe aceeaşi curbă: 
 3cos  1 
  V  u 2  vr2  U  1  (1  cos )    U    (0.22) 
 4 
Variația funcţiei      V   / U  este prezentată în figura 6. 
 

 
Fig.6. Reprezentarea funcţiei   V  V / U  în funcţie de unghiul   . 
 
Dacă orificiul B este plasat la o distanţă de cca (5,5  6) r  de vârful tubului sau (55,5) r  de originea 
sistemului  de  referinţă,  vom  obţine  pentru  unghiul   B   valorile  10,22011,250.  Eroarea  cu  care  se 
VB  U 
evaluează viteza  VB  va fi   (0, 78  0,94)%  1%  , deci se poate admite că  VB  U   (=  V0 ). 
U
 
 
 
 
 
1.1.3. Executarea măsurătorilor

Scara micromanometrului se potriveşte astfel încât marginea de sus a meniscului alcoolului din 
tub să coincidă cu gradaţia zero şi se controleaza orizontalitatea acestuia.  
Se aşează tubul Pitot paralel cu curentul în zona de experienţă, fixându‐se pe un suport special.  
Se închide întrerupătorul  motorului electric şi  cu ajutorul rozetei situate pe carcasa metalică a 
acestuia  se  reglează  turaţia  motorului  şi  implicit  viteza  curentului  de  aer,  citindu‐se  indicaţiile 
micromanometrului legat la tubul Pitot pentru fiecare poziţie. Se vor face 6 – 8 citiri pe tubul înclinat. Se 
readuce rozeta de reglaj a turaţiei la zero şi se deschide întrerupătorul. Se măsoară apoi temperatura talc 
a alcoolului din micromanometru în vederea corecţiei densităţii acestuia. Cu ajutorul unui barometru şi 
termometru se măsoară presiunea patm şi temperatura tatm din sala de experienţă. 
Se  trece  la  calculul  vitezei  pentru  fiecare  citire.  Din  ecuaţia  generală  a  gazelor,  p/=RT,  se 
deduce densitatea aerului din sala de experienţă (deci aproximativ a aerului din tunel, considerîndu‐se 
curgerea incompresibilă): 
patm patm
      (0.23) 
R Tatm R (273,15  tatm )
unde constanta R pentru aer are valoarea  R  287,053 m /( s K ) . 
2 2

Din  (0.3) se determină  alc, iar din (0.2) diferenţa de nivel hR , unde se ia d/D = 0,05. Cunoscand 
toate  aceste  valori  şi  înlocuindu‐le  în  (0.9)  se  obţine viteza  V0   a  curentului  de  aer  în  camera  de 
experienţă. 
Se va întocmi următorul tabel: 
 
lC (mm)  ....        ....
2
V0 (m/s )  ....        ....
 
şi se traseaza curba V0 = f(lC). Această curbă poate fi privită, cu aproximaţie, ca o curbă de etalonare a 
aparatului. Ea devine o curbă de etalonare exactă numai în condiţii atmosferice identice de presiune şi 
temperatura cu cele la care s‐a făcut determinarea ei. 
 
1.1.4. Echipamente auxiliare 
 
  Pentru  măsurarea  presiunii  în  aplicaţiile  de  laborator  se  poate  utiliza  şi  manometrul  digital, 
dispozitiv ce oferă avantajul unei citiri directe cu o precizie de 0,1% din scala totală, precum şi conversia 
în unităţi de măsură consacrate pentru presiune (sistem metric şi sistem englezesc). 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
a. Manometrul digital – prezentare generală  
       
  Caracteristici tehnice [5] 
- gaz de lucru: aer sau gaze compatibile 
- precizia:  0,1%  din  valoarea  maximă,  ptr.  temperaturi  cuprinse  între  15,60  şi  25,60  C  şi  1%  din 
valoarea maximă pentru temperaturi între 0...15,60 C şi 25,60...400 C 
- gama de presiuni: 0‐4,982 kPa  
- display LCD 
- cuple de conectare prin presare 
- unităţi de măsură: Pa. 
 
Conectarea tuburilor de presiune 
Pentru  a  măsura  presiune  pozitivă  având  drept  referinţă  presiunea  atmosferică  se  va  conecta 
tubul la priza de presiune marcată cu „+” , în timp ce cealaltă priză se va lăsa liberă. Pentru a măsura 
presiunea diferenţial se va conecta tubul ce va da cea mai mare presiune la priza cu „+”, iar celălalt tub, 
de  presiune  scăzută,  se  va  conecta  la  priza  „‐”.  Manometrul  va  indica  în  al  doilea  caz  diferenţa  de 
presiune dintre cele două prize, cu semn, în sistemul de unităţi de măsură ales. 
 
  b. Tuburile Pitot‐Prandtl 
  Aceste  tuburi  utilizate  pentru  determinarea  vitezei  unui  curent  de  aer  au  următoarele 
dimensiuni [5]: 
- inserţie (tijă tub)/ diametru exterior:  165/3,18 ; 317/3,18 ; 625/8 ; 1235/8 (mm/mm). 
Racordurile  flexibile  se  montează  prin  presare  pe  prizele  tubului  (de  diametre  1/8”  sau  1/4”). 
Fiecare tub este însoţit de curbele de corecţie a presiunii citite cu temperatura.  
 
 
c. Curba de funcţionare a sufleriei 
Viteza în camera de experienţă se determină folosind curba experimentală  V  f ( p ) , unde V 
este viteza în camera de experienţă, iar  p  este presiunea diferenţială măsurată între corpul sufleriei şi 
colector şi citită pe manometrul digital al sufleriei (fig.7). 
 
  
 
Fig.7.  Valoarea vitezei din camera de experienţă în funcţie de presiunea măsurată între corpul sufleriei 
şi colector. 
 
 
  Dependenţa  poate  fi  exprimată  prin  funcţia  analitică  (obţinută  prin  metoda  celor  mai  mici 
pătrate): 
V(p)= 0.14649e-16  p7 -0.335e-13  p6 +0.31755e-10  p5 
-0.1623e-7  p 4 +0.49145e-5  p3 -0.9427e-3  p 2        (0.24) 
 0.156  p+3.0886
   
   
 35

30

25

20
V [m/s]

15

10

0
0 100 200 300 400 500 600 700
Delta P_suflerie
Delta P_digital citit pe Micromanometru Digital

reconstructie din datele initiale Valori estimate cu masuratori aparate Digitale

 
 
Verificarea curbei de funcționare a sufleriei folosind sistemul digital de măsurare (eroarea maximă este 
de 2 %).