Sunteți pe pagina 1din 42

MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII

TINERETULUI ȘI SPORTULUI
ȘCOALA POSTLICEALĂ ,,HENRI COANDĂ’’ SIBIU
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE PROIECT

COORDONATOR
AS.MED GENERALIST : ABSOLVENT :
EUGENIA MANICEA ROXANA ELENA ROTAR

SIBIU
2018
MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII
TINERETULUI ŞI SPORTULUI
SCOALA POSTLICEALĂ ,, HENRI COANDĂ’’ SIBIU
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Îngrijirea pacientelor cu afecţiuni


tumorale ale aparatului genital
feminin: Chistul ovarian

COORDONATOR
AS.MED.GENERALIST: ABSOLVENT :
EUGENIA MANICEA ROXANA ELENA ROTAR

Sibiu
2018

2
Cuprins
I. Introducere .......................................................................................................................... 4
II. Capitolul I .ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ ...... 5
III. Capitolul II CHISTUL OVARIAN ................................................................................. 8
2.1.Definiție .................................................................................................................... 8
2.2.Clasificare ................................................................................................................. 8
2.3.Etiologie .................................................................................................................... 8
2.4.Simptome ................................................................................................................ 10
2.5. Diagnosticul pozitiv ............................................................................................... 11
2.6.Complicații. Evoluție. Prognostic ........................................................................... 12
2.7.Tratament ................................................................................................................ 13
2.8. Pregătirea preoperatorie ......................................................................................... 14
V. CAPITOLUL III .PLANURI DE INGRIJIRE ................................................................. 19
3.1.CAZUL 1 ................................................................................................................ 19
3.2.CAZUL 2 ................................................................................................................ 23
4.3. CAZUL 3 ............................................................................................................... 29
4.4.CAZUL 4 ................................................................................................................ 34
VI. CONCLUZII ................................................................................................................. 40
VII BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................ 40

3
I. Introducere

Patologia tumorală este unul dintre domeniile prioritare de


cercetare medicală în prezent.Tumorile ovariene benigne reprezintă cea mai
frecventă patologie care necesită tratament chirurgical la femeile aflate în
timpul perioadei fertile. Incidența acestei afecțiuni este și mai mare dacă se iau
în considerare pacientele ce se prezintă la medicul ginecolog pentru chisturi
funcționale cu rezoluție spontană și chisturi ovariene persistente, pentru
majoritatea acestora nefiind necesar tratament chirurgical.
Tumorile benigne și leziunile distrofice (speudo-tumorale ) de ovar
ocupă un loc important în patologia ginecologică prin incidența crescută
indiferent de vârstă, sărăcia manifestărilor din fazele inițiale și consecutive
dificultăților de depistare precoce, posibilitățile de malignizare, indiferent de
originea embriogenetică și varietatea histologică, implicațiile terapeutice și
prognostice datorită comportamentului biologic diferențiat, imposibil de
anticipat . Polimorfismul distrofic /pseudotumoral și tumoral derutant are ca
substrat mozaicul embriologic și histologic ce caracterizează originea și
structura gonadelor. Acuratețea și eficacitatea diagnostică în corelație cu cea
terapeutică rămâne în prezent apanajul deciziei histo-patologului, cu implicații
prognostice nemijlocite. Toate acestea relevă doar parțial complexitatea
patologiei tumorale ovariene, necesitatea muncii în echipă fiind singura garanție
în reducerea morbidității și a mortalității prin patologia tumorală de ovar.
Motivația abordării acestei teme se datorează faptului că am
constatat că incidența tumorilor ovariene a crescut considerabil în ultimul secol
și că tot mai multe femei se confruntă cu această patologie ovariană care
nediagnosticată, din cauza lipsei simptomatologiei, și, netratată la timp, se
extinde și poate fi fatală .Un alt motiv este faptul că și eu am avut trista
experiență de a trece prin această patologie în urma căreia am învățat că
sănătatea este cel mai de preț bun al nostru fără de care nu am putea trăi .

4
II. Capitolul I .ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL
FEMININ
Organele cărora le revine sarcina de a asigura reproducerea
poartă numele de organe genitale. După asezarea lor, organele genitale ale
femeii se împart în organe genitale externe și interne.
Organele genitale externe : -Vulva
-Glanda Mamara
Organe genitale interne : -Vaginul
-Uterul
-Trompele uterine
-Ovarul
Vulva este formată din totalitatea organelor genitale externe și
anume muntele lui Venus, labiile mari, labiile mici sau nimfele, glandele
Bartholin, meatul urinar (orificiul extern al uretrei), clitorisul și himenul .
Vulva organ extern al aparatului genital feminin este poarta de intrare în vagin,
și locul de deschidere al uretrei.
Muntele lui Venus (Muntele pubisului) este o proeminență
rotunjită de formă triunghiulară cu vârful inferior, așezat înaintea simfizei
pubiene și partea inferioară a peretelui abdominal. Este acoperit de peri scurți și
răsuciti a căror limită superioară este o linie orizontală. Muntele pubisului este
format din pachete adipoase de 35 mm grosime care se continuă în sus cu
paniculul adipos al abdomenului, iar în jos cu celălalt al mariilor labii.
Labiile mari sunt două repliuri cutanate orientate antero-posterior
care formează cu orizontala un unghi de 30º. Au o lungime de 8cm, o grosime
de 2 cm și o înălțime de 1,5cm.
Labiile mici sau nimfele sunt două repliuri cutanate aplatizate
transversal, așezate antero-posterior de o parte și de alta a șanțului interlabial.
Au un aspect roziu neted și umed.
Glandele anexe Bartholin sunt situate în grosimea labiilor mari în
jumătatea posterioară a acestora. Au o lungime de 1 cm și o lățime de 0,5cm.
Meatul urinar este un orificiu circular situat imediat înapoia
clitorisului.

5
Clitorisul
este o formațiune mică
cilindrică situată în
partea anterioară
avulvei, între
extremitățile anterioare
ale labiilor mici. Are o
lungime de 6 cm.
Himenul
este o membrană
incompletă situată la
limita dintre orificiul
inferior al vaginului și
spațiul interlabial sau
canalul vulvar. Fig.1.1.Anatomia organelor genitale externe

Organe genitale interne


 Vaginul este un conduct cilindric , musculo-membranos turtit antero-
posterior cu pereți elastici și lungime variabilă. Este organul de legătură între
vulvă și uter, fiind destinat actului copulației, eliminării secrețiilor uterine,
expulziei fătului și anexelor fetale la naștere.
Raporturi : anterior cu uretra și vezica urinară, posterior cu rectul.
Structura vaginului : tunica externă conjunctivă (adventicea), tunica mijlocie
musculară, tunica internă sau mucoasă.
Funcțiile vaginului sunt: de scurgere a secrețiilor uterine, și a sângelui
menstrual, de copulatie, de trecere a fătului și a anexelor în timpul nașterii și de
protecție a organelor genitale interne împotriva infecțiilor.
 Uterul este un organ musculos, are forma unui trunchi de con (sau pară)
având baza orientată în sus. Datorită formei și structurii anatomice, colul
îndeplinește următoarele funcții: menstruală, sexuală, funcție în fecundație,
funcție în gestație, funcție în statica pelviană.
 Trompele Uterine (tube,salpinge) sunt conducte perechi ce se deschid
prin extremitatea proximală în coarnele uterine, iar prin cea distală în cavitatea
peritoneală. Trompele realizează astfel o comunicare a cavității peritoneale cu
mediul extern. În trompe se produce fecundația și primele diviziuni ale oului,
ele asigurând și transportul acestuia spre cavitatea uterină. Trompele au o
lungime de 10-12 cm și o lărgime în funcție de porțiune între 2-8 mm.
Secrețiile tubare favorizează vitalitatea spermatozoizilor și asigură nutriția și
protecția oului în timpul migrării.
 Ovarele sunt organe pereche situate pe părțile laterale ale cavității pelvine,
înaintea rectului și înapoia ligamentelor largi și a trompei. Ovarul are formă
ovoidală, cu dimensiuni variabile în funcție de vârsta femeii și de anumite stări
fiziologice în care ea se găsește. La femeia adultă ovarul are o lungime de 3cm,

6
o lățime de 2 cm și o grosime de 1 cm, cântărind 6,8 g. Ovarul prezintă două
fețe: una superioară, care este în raport cu trompa și ansele intestinale, și alta
inferioară care este în raport cu colonul sigmoid și rectul. Ovarele cresc în
dimensiuni în cursul sarcinii dublându-și toate diametrele, greutatea putând
ajunge până la 15-20g. Suprafața lor este netedă, dar neregulată, discret boșelată
datorită prezenței foliculilor ovarieni, stigmei ovulatorii și corpului galben.
Culoarea este alb-rozată, uneori cu zone violacee, mai ales în partea a -2-a a
ciclului menstrual. Ovarele sunt organe neacoperite de peritoneu și au raporturi
intime cu trompele, împreună alcătuind anexele uterului. Fixitatea ovarelor este
realizată prin ligamentele lombo-ovariene, ligamentele tubo-ovariene,
ligamentele utero-ovariene și mezoovarium. Raporturi: posterior ureterul și
vasele hipogastrice, anterior ligamentul larg și în sus vasele iliace externe

Fig.1.2.Anatomia organelor genitale interne


Structura Ovarului: este alcătuit din 3 zone : zona exterioară (corticală), zona
interioară (medulara), hilul ovarian. Corticala prezintă formațiuni rotunde, de
dimensiuni variabile care sunt foliculi ovarieni. Medulara are o structură mai
laxă, bogat vascularizată și se continuă cu hilul. Atât în corticală cât și în
medulară se constată formațiuni policiclice, ovalare care sunt corpii
progestativi și zone mici hialine, neregulate numite corpii albicans.
Vascularizația: din artera ovariană (ramură a aortei abdominale) și din artera
uterină (ramură din hipogastrică). Aceste artere se anastomozează la nivelul
mezosalpingelui formând o arcadă din care pornesc ramuri înspre trompă și
ovar. Steroidogeneza ovariană: ovarul prezintă o funcție exocrină și una
endocrină. Ovarul secretă următorii hormoni: estrogeni, progesteron, androgeni.
Gametogeneza ovariană reprezintă funcția exocrină a ovarului și constă în
producerea de celule sexuale feminine (ovule), apte pentru fecundație.

7
III. Capitolul II CHISTUL OVARIAN
2.1.Definiție
Chistul ovarian este o leziune distrofică, datorată unei stimulări excesive
de hormoni hipofizari cât și a unor tulburări vasculare. Chistul ovarian este o
colecție de lichid și semi-lichid de ovar și reprezintă o funcționare anormală a
ovarului.

2.2.Clasificare
Forme Anatomoclinice :
A.Tumori funcționale ovariene –Chisturi foliculare
-Chisturi luteale (de corp galben =luteomul)
- Chiști foliculari luteinizați multipli
B.Tumori organice ovariene-Chistadenoame seroase (chisturi seroase)
-Chistadenoame mucinoase (chist mucinos)
- Teratomul chistic(Chistul dermoid)
-Chisturi endometriale
-Sdr.ovare polichistice (Sindrom Stein-
Leventhal)
-Chistul vegetant (Chist papilifer)

2.3.Etiologie
A. Chisturile funcționale ovariene sunt formațiuni pseudotumorale care se
formează prin perturbarea evoluției normale a unor foliculi sau corpi galbeni
care suferă transformare chistică. Formațiunile regresează apoi spontan, pe
parcursul a câtorva săptămâni sau luni, cel mai adesea fără complicații.

Fig.2.1.Chist ovarian funcțional Fig.2.2.Chist ovarian aspect laparoscopic

Chisturile funcționale sunt chisturi foliculare și chisturi luteinice. Ele sunt


structuri tranzitorii, expresia unor anomalii de ovulație.

8
Chisturi foliculare: foliculul ajuns la maturitate nu se rupe pentru ovulație și
în interiorul său se acumulează lichid, iar celulele granuloase și tecale sunt
tasate progresiv pentru a dispărea în timp. Lichidul folicular crește și conține
estrogeni. Aspectul clinic: chistul are 5-6 cm diametru, cu pereți subțiri
translucizi conținutul serocitrin.
Chisturi luteale –corpul galben voluminos chistic ( luteomul) se întâlnește în
sarcina gemelară, sarcina molară și coriocarcinom. Se datorează unei excesive
transformări luteale a celulelor corpului galben. Factorul de stimulare este HCG.
Există doua tipuri de chisturi luteinice: chisturi granuloase și chisturi
tecale. Cel mai adesea chisturile de corp galben măsoară între 3 și 5 cm.
Lichidul întrachistic poate fi roșu-brun, brun-ciocolatiu, și chiar brun gudron.
Pereții conțin celule granuloase luteinizate, iar în exterior celule tecale
luteinizate.
Chiștii foliculari luteinizați multiplii. Acești chiști se datorează unei
activități hormonale exagerate a trofoblastului placentar cu secreție crescută de
gonadotrofină corionică și se găsesc întotdeauna în prezența unei mole sau a
corioepiteliomului. Chiștii foliculari luteinizați sunt formațiuni de talie
variabilă, cu suprafață boșelată, netedă, în mod obișnuit multiplii și situați pe
ambele ovare.
B.Tumori organice ovariene
Chistul ovarian care persistă mai mult de 60 de zile ( în condițiile unui
ciclu menstrual normal ) este considerat un chist organic .
 Chistul seros simplu este cea mai frecventă tumoră chistică benignă,
de obicei unilaterală, macroscopic este o formațiune netedă alb-
sidefie, cu pereții subțiri dar rezistenți, în tensiune datorită
conținutului lichidian, de aspect serocitrin, de obicei unilocular, de
dimensiuni variabile, suprafața internă este lipsită de vegetații.
Tumora poate înlocui parțial sau total țesutul ovarian normal.
 Chistul mucinos este o tumoră ovariană cu dimensiuni relativ mari (în
medie 15 cm) apare în peste 50% din cazuri dupa menopauză. Este
multilocular, poate atinge dimensiuni mari, cu un conținut gelatinos,
vîzcos, adeziv de culoare galbenă sau maronie format din mucină,
propietatea adezivă a acestei secreții determină în condițiile ruperii
chistului peritonita gelatinoasă.
 Chistul dermoid (teratomul chistic) reprezintă 20% din totalul
tumorilor ovariene. Are o suprafață netedă lucioasă. Conținutul este
reprezentat de o substanță grăsoasă gălbuie amestecată cu fire de păr,
dar poate avea și structuri de cartilaj, dinți, țesut cutanat, mucoasă
digestivă. Histologic reproduce țesuturile din cele trei foițe embrionare
(ectoderm, mezoderm,endoderm).

9
Fig.2.3.Chist dermoid

 Chisturile de endometrioză, au un perete foarte gros și neregulat iar


conținutul este lichidian, omogen și intens ecogen. Cel mai frecvent
sunt localizate la nivelul ovarului. Leziunile apar fie sub forma unor
chisturi numeroase de dimensiuni reduse și culoare închisă, conținând
sânge, fie sub forma unui chist de dimensiuni mari, cu o culoare
șocolatie –endometrioma.
 Sindromul ovarelor polichistice (SOP) : Stein și Leventhal au descris
în 1933 un sindrom caracterizat prin sterilitate anovulatorie, obezitate
și hirsutism (neobligatoriu), amenoree sau spaniomenoree mai puțin
de 4-5 menstre anual. La examenul clinic ovarele apar mai mari decât
în mod normal, cu suprafața albicioasă, perfect netedă, „ovare de
porțelan ‟. Sindromul s-ar datora unei dezvoltări exagerate a țesutului
conjunctiv în corticala ovariană
 Chistul vegetant (Chistul papilifer) se mai numește chistadenom papilifer
Waldeyer. Este caracterizat prin prezența de vegetații papilomatoase pe
suprafața internă a chistului, mai rar pe cea internă. Cavitatea chistică este
frecvent multiloculară cu conținut seros galben citrin.

2.4.Simptome
Tumorile ovariene sunt în general asimptomatice, simptomele putând
apărea numai în cazul unor tumori de dimensiuni mari sau în cazul
complicațiilor acestora. Simptomele pe care le poate prezenta o bolnavă cu o
tumoră ovariană sunt :
 senzație de jenă, greutate sau durere pelvină
 tulburări de menstruație: amenoree, menometroragii,
dismenoree, spaniomenoree (mai putin de 4-5 menstre anual)
 tulburări urinare: polakiurie, disurie
 tulburări digestive: constipație, balonări postprandiale, senzație
de plenitudine
 dispareunia în special

10
 sterilitate ± anovulatorie
 palparea unor mase tumorale pelviene
 obezitate și hirsutism (neobligatorii)
Tumorile ovariene nu au o simptomatologie patognomică și nici un
simptom clinic nu este capabil să certifice natura lor benignă sau malignă.
Simptomatologia funcțională subiectivă este în general comună tuturor
tumorilor ovariene benigne și este în raport cu: volumul, consistența,
mobilitatea tumorii, vârsta bolnavei, rapiditatea cu care crește, eventualele
complicații. Principalele simptome funcționale sunt: tulburările menstruale,
menoragii, hipermenoree, polimenoree, prin hiperplazie endometrială în
tumorile secretante de estrogeni, reapariția ciclurilor menstruale la menopauză
sugerează prezența unor tumori ovariene funcționale. În celelalte tumori
ovariene tulburările menstruale pot lipsi, durerile abdominopelviene sunt
necaracteristice, apar mai mult ca o senzație de apasare.
Examenul obiectiv constată abdomen mărit de volum, se palpează o formațiune
tumorală (elastică la cele chistice) de diferite dimensiuni, în general
nedureroasă.

2.5. Diagnosticul pozitiv


Diagnosticul pozitiv presupune stabilirea naturii anexiale a tumorii
pelviene sau pelvabdominale, originea ovariană a formațiunii anexiale,
caracterul predominant chistic sau solid al tumorii. Stabilirea examenului
pozitiv de tumoră se realizează pe baza efectuării următoarelor etape:
anamneză, simptomatologie, examenul clinic, examene de laborator, investigații
paraclinice.
Anamneza:
-frecvent asimptomatice
-dacă tumora atinge dimensiuni mari pot apărea durerea, tulburări micționale,
constipația, creșterea de volum abdomenului, tulburări menstruale, uneori
slăbirea progresivă .
Examenul clinic: cuprinde examenul abdominal, examenul vaginal cu valve,
examenul vaginal digital, respectiv tușeul rectal .
-examenul abdomenului pune în evidență tumori care au depășit micul bazin ce
pot fi voluminoase sau gigante
-tușeul vaginal (examenul vaginal digital) evidențiază tumora ovariană ca o
masă situată lateral de uter nefăcând corp comun cu acesta. La o formațiune
ovariană se vor aprecia dimensiunea, consistența, mobilitatea, sensibilitatea,
uni-sau –bi-lateralitatea. Caracteristicile clinice care sugerează benignitatea
sunt consistența chistică, unilateralitatea, mobilitatea.
Investigații paraclinice :
 Ecografia reprezintă principala metodă de diagnostic a tumorilor
ovariene, arată dimensiunile tumorii, caracterul tumorii (chistic sau

11
solid), caracterele pereților tumorilor ovariene, prezența ascitei, a
vegetațiilor intrachistice uni sau bilateralitatea tumorii
 Testul imunologic de sarcina (TIS)
 Imagistica performantă ( tomografia computerizată /scaner corp complet,
rezonanța magnetică nucleară , pe langă evidențierea tumorii, pot pune în
evidență extensivitatea continuă sau discontinuă, la distanță a
metastazelor).
 Radiografia abdominală pe gol (identifică adeseori imagini radiologice
specifice /fragmente osoase, dinți în teratoame /chistul dermoid)
 Urografia (exclude un eventual rinichi ectopic pelvin) este utilă dacă
există compresii ale arborelui urinar .
 Irigografia (exclude prezența unei tumori rectosigmoidiene)
 Cistoscopia, rectoscopia
 Laparoscopie cu efectuarea chistoscopiei, atât în scop diagnostic,
terapeutic, cît și operator
 Markerii tumorali de tipul CA-125, CA-19.9, CA-15.3, ACE, HCG,
întotdeauna crescuți în tumorile de ovar, dar mai ales în cancerul de ovar.
 Puncția ecoghidată (examenul lichidului de puncție /citologic, biochimic-
estradiol, progesteron, testosteron, markeri tumorali –CA 125, catepsine,
interleukine 6 și 8)
 culdocenteza (examenul citologic al lichidului peritoneal)
 Laparotomia cu examen extemporaneu (peroperator) precizează
diagnosticul
 Celioscopia este o metodă de diagnostic și tratament al tumorilor chistice
de ovar, vizualizează ovarele si stabilește caracterul benign sau malign
 examene de laborator (VSH , PCR, antigen CA 125 , dozări hormonale
Hemograma permite depistarea anemiei.
 Examenul histopatologic

2.6.Complicații. Evoluție. Prognostic

Complicațiile sunt de regulă grave și necesită rezolvarea chirurgicală de urgență


 Torsiunea poate fi completă (de peste 360 de grade ) soldată cu
sistarea circulației arteriale prin pediculul tumorii sau poate fi
incompletă. Tabloul clinic al complicației îl reprezintă durerea vie,
chiar violenta, stare de șoc .
 Ruptura este consecința torsiunii sau hemoragiei intrachistice. Este
însoțită de durere vie, tahicardie, lipotimii, grețuri.
 Hemoragia poate să survină în urma torsiunii, a unui traumatism sau a
puncționării unui chist ovarian. Se manifestă prin durere brutală
 Compresiunea: simptomatologia diferă în funcție de dimensiunile
tumorei, localizare, și organele vecine afectate .

12
 Infecția este rară, poate să survină prin grefarea germenilor pe cale
hematogenă , canaliculară , exogenă/transvaginală prin puncționarea
chistului.
 Malignizarea reprezintă complicația infaustă, cea mai gravă în
tumorile de ovar, inițial benigne .

Evoluția unui chist ovarian este extrem de variabilă. Atunci când este mărit se
poate răsuci cu necroza acestuia, se poate rupe sau poate sângera, devenind
foarte dureros. Cu cât este mai mare cu atât este mai probabil ca el să producă
simptome.Chistul dermoid in cazuri rare si din cauze necunoscute poate devine
malign (canceros).

Prognostic. Chisturile ovariene variază în funcție de vârsta pacietei. Majoritatea


chisturilor foliculare se rezolvă de la sine. La femeile postm,enopauză,
chisturile ovariene au tendință la mali Evoluția posoperatorie a fost una de
succes, recuperarea pacientelor făcându-se fără complicații.
Recomandările privind păstrarea stării de sănătate constau în: control
periodic prin examene de specialitate (examen ginecologic, examen
ecografic, măsurarea markerilor tumorali), alimentație echilibrată pentru
a reduce excesul poderal.

2.7.Tratament
 Tratament medical (medicamentos) constă în :
 Repaus la pat cu spitalizare, evitarea efortului intens, sportului de
performanță , ortostatismului prelungit. Se evită alcoolul, tutunul,
cafeaua, condimentele, relațiile sexuale.
 Hormonoterapia cu progestative de sinteză din grupul compușilor de
idroxiprogesteron sau cu esoprogestative normodozate 3 până la 6 luni
pentru chisturile mai mici de 6-8 cm diametru .
 Imunoterapia activă și pasivă (Polidin, vaccin polimicrobian)
 Fizioterapie produce ameliorarea circulației locale, efecte favorabile
termice, metabolice, enzimatice și mai ales analgezice.
 Dacă se dorește tratarea infertilității se administrează Clomifen
(stimulează ovulația) sau se practică rezecția cuneiformă bilaterală a
ovarelor (în caz de boala polichistică ovariană)
 Hirsutismul este combătut cu aniandrogeni (Cyproterone-produsul
comercial Diane)
 Pentru hiperplazia endometrului se administrează Medroxiprogesteron
acetat (Provera)

13
 Tratament chirurgical
Extirparea tumorilor ovariene se poate face laparoscopic sau clasic prin
laparotomie. La femeia tânără tratamentul chirurgical respectă principiul
conservării funcției ovariene practicându-se chisectomia, rezecția parțială de
ovar sau ovarectomia, cu liza eventualelor aderențe. Intervenția se poate efectua
laparoscopic (doar pentru tumorile ovariene chistice fără semne clinice sau
ecografice de malignitate și care nu depășesc 10 cm) sau prin laparotomie. La
femeile peste 45 de ani se practică histerectomia cu anexectomie bilaterală.

2.8. Pregătirea preoperatorie


Pregătirea generală preoperatorie, constă în examenul clinic și paraclinic,
pregătirea psihică, îngrijiri igienice, urmărirea funcțiilor vitale și vegetative,
precum și observarea schimbării în starea bolnavului și regimul dietetic
preoperator .
Pregătirea preoperatorie :
Scop:
 Prevenirea infecțiilor postoperatorii
 Neutralizarea surselor de suprainfecție
 Reducerea posibilităților de contaminare a pielii, prin utilizarea de
antiseptice
 Depistarea și semnalarea unor leziuni cutanate, infecții ORL sau urinare
recente sau vindecate
Obiective specifice :
Pregătirea pacientului pentru operație prin :
 Restricționarea aportului de alimente și lichide
 Pregătirea câmpului operator (suprafața cutanată)
 Recoltarea produselor pentru examene de laborator
 Efectuarea igienei personale și a altor nevoi de bază
 Asigurarea siguranței pacientului după administrarea medicației
preanestezice
Pregătirea documentelor pacientului pentru operație prin :
 Revederea semnăturii consintământului chirurgical
 Completarea cu acuratețe a listei operatorii
Furnizarea, preoperator, de informații și instrucțiuni pacientului și
familiei
Principii de îngrijire :
 Operația este un eveniment important în viața pacientului, generator de
stres fizic și psihic
 Teama de spital, de anestezie, de operație, de suferința postoperatorie fac
ca bolnavii să fie anxioși, agitați, deprimați psihic
 Incizia operatorie determină durere și predispune la infecții

14
 Anestezicele și drogurile analgezice au efect depresiv asupra
organismului diminuând durerea dar și capacitatea de reacție a pacientului
față de stimulii din mediul înconjurător .
PREGĂTIREA PREOPERATORIE GENERALĂ DIN ZIUA CARE
PRECEDE OPERAȚIA :
PREGĂTIREA PSIHICĂ A BOLNAVULUI :
-Se recomandă tact și înțelegere empatică în comunicarea cu pacientul pentru
a reduce disconfortul psihic creat de teama de operație, anestezie
-se liniștește pacientul cu privire la anestezie, durere și procedurile
preoperatorii
-Se oferă informații clare, accesibile, legate de actul operator și de
consecințele acestuia (limitări, mutilări).
-Se obține consimțământul scris al pacientului constient, adult sau al familiei
în cazul minorilor sau al pacienților inconstienți
-Se stabilește data intervenției și se comunică pacientului
Se administrază, la indicația medicului, sedative, hipnotice în seara
dinaintea intervenției pentru a asigura o odihnă adecvată în timpul nopții.
IGIENA PACIENTULUI :
-Se face baie sau duș sau toaleta pe regiunii, la pat în cazul bolnavilor
nedeplasabili.
CREAREA CÂMPULUI OPERATOR :
-Se depilează zona de intervenție prin raderea pilozității cu un aparat de ras
individual, pe o suprafață largă având grijă șă nu se creeze soluții de
continuitate.
-se dezinfectează zona rasă cu alcool medicinal sau betadină
-Se acopera cîmpul operator cu un câmp steril
SUPRAVEGHEREA ÎNAINTEA OPERAȚIEI
-Se va urmări, măsura și nota funcțiile vitale și vegetative: T.A, pulsul,
respirația, temperatura, diureza, scaunul
-Se cântărește bolnavul și se apreciază talia pentru dozarea premedicației și
anestezicelor
-Examenul clinic pe aparate
-Testarea pacientului la anestezic
INVESTIGAREA PARACLINICĂ :
-Completează examenul clinic, permite o apreciere exactă a stării viitorului
operat.
1. EXAMENE DE RUTINĂ sunt examene de laborator, obligatorii
înaintea tuturor intervențiilor chirurgicale.
 TC și TS
 determinarea grupului sanguin și factorului Rh
 Ht, glicemie, uree sanguină
2. EXAMENE COMPLETE
 HLG completă, V.S.H, Ionogramă

15
 transaminaze, proteinemie, examen de urină
 E.K.G
 Radiografie sau radioscopie
3. EXAMENE SPECIALE
 Markeri tumorali:
CA-125: Antigenul CA 125, o glicoproteină cu greutate moleculară de 220kD,
este prezent în epiteliul următoarelor organe: ovar, pancreas, vezică biliară,
stomac, bronhii, rinichi, colon. De asemenea se găseşte în cantităţi crescute în
lichidul amniotic, laptele matern şi în serul femeilor gravide.
CA 125 prezintă relevanţă diagnostică majoră în cancerul ovarian seros; de
asemenea poate fi folosit ca marker secundar în cancerul pancreatic, după CA
19-9. În prezenţa unei mase tumorale pelvine poate face distincţia între un
proces benign şi o afecţiune malignă. La pacientele cu antecedente heredo-
colaterale de cancer ovarian sau mamar se recomandă determinarea CA 125 la
fiecare 6 luni.
CA-19.9: CA 19-9 este un gangliozid a cărui sinteză este condiţionată de
prezenţa antigenelor de grup sanguin Lewis. Astfel indivizii cu un grup sanguin
relativ rar, negativ pentru antigenele Lewis (3-5% din populaţie), nu dispun de
enzima sialil-transferaza necesară sintezei CA 19-9; la aceste persoane CA 19-9
rămâne la valori foarte scăzute, chiar dacă este prezentă o neoplazie. CA 19-9
este prezent în celulele epiteliale şi mucoase din stomac, intestin, pancreas, ficat
şi ovar. Valori crescute de CA 19-9 sunt întâlnite în 70-80% din cazurile de
carcinom pancreatic, 50-60% din cele de cancer gastric, 60% din tumorile
hepatobiliare, 30% din tumorile colorectale, precum şi la unii pacienţi cu
neoplasm mamar, ovarian, prostatic, pulmonar.
CA-15.3: CA 15-3 este o glicoproteină transmembranară a cărei sinteză este
codificată de gena MUC1. Principala utilitate a determinării acestui marker este
monitorizarea tratamentului şi a evoluţiei bolii în cancerul mamar.
ACE (antigen carcinoembrionar): CEA este o glicoproteină cu greutate
moleculară de 180, aparţine grupului antigenelor oncofetale care sunt produse în
perioada embrionară şi fetală. În timpul dezvoltării embrionului, CEA se
formează în pancreas şi în tractul gastrointestinal ca un antigen de suprafaţă
celulară. Sinteza CEA este supresată după naştere şi, în consecinţă, valorile
acestuia sunt scăzute la adultul sănătos (apare în cantiăţi foarte mici în ţesutul
intestinal, pancreatic şi hepatic). Creşteri semnificative ale concentraţiei CEA
sunt întâlnite în diverse neoplazii (cancer colorectal, pancreatic, gastric,
pulmonar, mamar, cervical, ovarian)
HCG: detectarea şi monitorizarea tumorilor HCG secretante de origine
placentară, ovariană sau testiculară; în cazul tumorilor testiculare HCG se va
determina împreună cu AFP.
EXAMEN HISTOPATOLOGIC: reprezintă examinarea la microscop a unei
probe de țesut din organul suspectat, cu scopul obținerii diagnosticului de
certitudine al leziunii suspecte: benignă (necanceroasa) sau malignă

16
(canceroasă). Examenul histopatologic este singura metodă prin care se poate
obține diagnosticul de certitudine al unei formațiuni tumorale. Acesta se
realizează prin intermediul biopsiei – manevră chirurgicală ce presupune
prelevarea unei probe de țesut din zona suspectă (puncție-biopsie) pentru a fi
analizată în laboratorul de anatomie patologică, sau prelevarea întregii tumori
(biopsie excizională) pentru efectuarea examenului histopatologic intraoperator
(examen extemporaneu, “la gheață”). Analizarea în laborator a probelor de
biopsie de către medicul anatomopatolog permite obținerea diagnosticului de
certitudine: formațiune beninga / malignă (precum și clasificarea rezultatului în
funcție de diverse grade de modificare a structurii tisulare) și stabilește conduita
terapeutică adecvat
GOLIREA INTESTINULUI TERMINAL
-se face clismă evacuatoare în seara dinaintea și în dimineața intervenției în
caz de intervenții pe tubul digestiv
-se administrază un laxativ cu 12-24 de ore înaintea intervenției dacă actul
operator nu se desfășoară pe tubul digestiv și tranzitul bolnavului este
normal
RESTRICȚIA ALIMENTARĂ
-se scade aportul alimentar oral cu o zi înainte de operație
-se sistează aportul de alimente și lichide de la orele 20, în seara de dinaintea
operației
-se interzice fumatul cu o seară înainte de operație, precum și consumul de
băuturi alcoolice
PREGĂTIREA PREOPERATORIE DIN ZIUA OPERAȚIEI
MĂSURI GENERALE
 Se supraveghează pacientul să rămână nemâncat și să nu fumeze
 Se măsoară funcțiile vitale și vegetative
 Se apreciază starea generală și comportamentul
 Se comunică medicului eventualele modificări patologice ale
funcțiilor vitale
 Se îndepărtează bijuteriile, ceasul, peruca protezele (dentare , membre
artificiale)
 Se cere pacientei să-și facă toaleta de dimineață
 Se invită pacienta să-și golească vezica urinară sau se montează
aseptic o sondă vezicală la indicația medicului
 Se strânge părul lung în coadă, iar pacienta îmbracă o pijama curată
ADMINISTRAREA PREMEDICAȚIEI
 Se administrază premedicație preanestezică (premedicația) cu 60 de
minute înainte de operație, dacă administrarea este orală și cu 45 de
minute înainte de operație .
 În administrarea parenterală

17
 Se interzice pacientului să se mai ridice din pat după administrarea
premedicației deoarece are acțiune sedativă și deprimă circulația,
determinînd hipotensiune arterială ortostatică .
TRANSPORTUL BOLNAVULUI LA SALA DE OPERAȚIE
 Se transportă bolnavul la sala de operație cu un mijloc adecvat stării
sale – cu targa, fotoliul rulant sau căruciorul, bine acoperit și însoțit
de asistent
 Se însoțește bolnavul de documentele administrative: F.O. cu
rezultatele investigațiilor, cu consimțământul scris
 Se verifică lista operatorie (data, ora, regiunea operatorie)

18
IV. CAPITOLUL III .PLANURI DE INGRIJIRE

3.1.CAZUL 1
I. Date privind identitatea pacientei:
A. Date relativ stabile:
 numele şi prenumele: B.E.
 sexul: FEMININ
 vârsta: 29 ANI
 starea civilă: CĂSĂTORITĂ
 religia: ORTODOXĂ
 ocupaţia: CONTABILĂ
B. Date variabile:
 domiciliul: STR. CALEA CISNĂDIEI, BL.11, CISNĂDIE, JUD. SIBIU
 condiţii de viaţă şi de muncă: activități fizice reduse datorită muncii la
birou, un copil
 obiceiuri: plimbări de seară regulate, excursii în natură frecvente,
alimentaţie bazată pe principii active sănătoase
 mod de petrecere a timpului liber: cititul, muzică, joaca
II. Date privind starea de sănătate anterioară:
A. Date antropometrice:
 greutatea: 63 kg
 înălţimea: 1,53 cm
 grupul sanguin:0 (I)
 Rh-ul: POZITIV
B. Profilul psiho-social şi cultural:
 limba vorbită: ROMÂNA
 capacităţi cognitive: prezente
 stare de conştienţă: prezentă
 grad de autonomie: păstrat
 capacitatea de comunicare: comunică eficient
C. Antecedente heredocolaterale (familiale):
 boli cronice: neagă
 afecţiuni mentale ale membrilor familiei: neagă
D. Antecedente personale:
 fiziologice:
 menarha=12 ani, naşteri= 1, sarcini=2, avorturi=1
 menstruaţii regulate la 28 de zile, flux normal, durată de 3-4 zile
 patologice:
 boli anterioare: neagă
 intervenţii chirurgicale: neagă
 chist ovarian în obsevație
 tratament cu anticoncepționale de peste 2 luni

19
III. Informaţii legate de starea actuală:
A. Motivul internării:
 dureri pelvi-abdominale de aproximativ 6 luni
 examinarea în ambulator evidențiază un chist ovarian drept
 sângerări pe cale vaginală
 tratament de specialitate
 parametrii vitali:
 temperatura: 36,5 º C
 T.A.: 140/95 mmHg
 Puls: 85 bătăi/ minut
 Respiraţia: 25 respiraţii/minut
B. Istoricul bolii actuale: debut dureros abdominal în etajul inferior fosa
iliacă dreaptă, în urmă cu 6 luni, sângerări pe cale vaginală de o săptămână,
dureri la contactul sexual, stare de slăbiciune fizică, grețuri ușoare. La
examinare de specialitate în ambulator se constată existența unui chist ovarian
drept, sub tratament cu anticoncepționale de 2 luni. Se indică internare în
serviciu de specialitate pentru continuare și completare de investigații și
tratament de specialitate.
C. Diagnosticul medical la internare: Chist ovarian drept. Sindrom dureros
abdominal
D. Data internării: 13.11.2017
E. Examenul clinic pe aparate:
 starea de conştienţă: prezentă, păstrată
 tegumente şi mucoase: intacte, umede, normal colorate
 ţesut conjunctiv (adipos): bine reprezentat
 sistem ganglionar: nepalpabil
 sistem muscular: realaţii normale
 sistem osteo-articular: integru şi funcţional
 aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular
prezent bilateral,
 aparat cardiovascular: şoc apexian spaţiul V intercostal stg.
zgomote cardiace ritmice
 aparat digestiv: tranzit intestinal normal, abdomen suplu, dureros la
palpare
 aparat urinar: micţiuni fiziologice, spontane, loji renale libere,
Giordano (-)
 aparat genital: organe genitale externe cu aspect normal, vagin
suplu, uter cu dimensiuni și consistență normale, sângerare
vaginală evidențiată, în loja anexială dreaptă se palpează o
formațiune tumorală elastică, cu diametru de 50mm, lojă
anexială stângă liberă

20
 sistem nervos, endocrin, organe de simţ: relaţii normale, orientată
temporo-spaţial

Tabelul 3.1.1 Analiza datelor și stabilirea gradului de dependență


Nevoia Manifestări De Surse De Problema De
Fundamentală Dependeță Dificultate Dependență
1. A respira şi a Tahipneee Dureri Anxietate legată de
avea o bună (25respiraţii/min), pelviabdominal durerea existentă și
circulaţie tahicardie e de internare
(89bătăi/min),
TA=150/95mmHg Anxietate Circulație
inadecvată
Rezistență
scăzută la efort
2. A elimina menometroragie Tulburări ale Pierderi sanguine
disfuncțională cilcului pe cale vaginală
menstrual datorate
grețuri ușoare dereglărilor
hormonale instalate
4. A se mişca şi a Limitarea mișcărilor Durerea Mobilizare cu
avea o bună fizice instalată în dificultate legată de
postură etajul slăbiciunea fizică și
Amețeli abdominal in durere
ferior
Slăbiciune fizică
Scăderea
rezistenței la
efort
5. A evita Anxietate Necunoașterea Neliniște legată de
pericolele prognosticului evoluția bolii
Neliniște bolii
6. A învăţa cum Cere informații Probabilitatea Stres și neliniște
să-şi păstreze legate de viitoarele existenței unor legate de
sănătatea proceduri complicații complicații
legate de chist posibile ale
ovarian chistului ovarian

21
Tabelul 3.1.2 Plan de nursing
Nevoia Diagnostic Obiective Intervenţii Evaluare
Deficitară Nursing
Autonome Delegate
1. A respira Ritm Pacienta să Măsor la intevale Recoltez sânge Ameliorarea
şi a avea o respirator şi prezinte de 15-20 minute, pentru analize ritmului
bună puls respiraţie şu timp de două ore, de laborator, respirator şi al
circulaţie modificat, puls în limite pulsul. TA, Administrez pulsului
manifestat normale respiraţia şi notez diazepam 1 Circulație
prin în foaia de tabletă sanguină
tahipnee şi observaţie. stabilă,
tahicardie Încurajez pacienta
să respire rar şi
regulat, să nu intre
în panică
3. A elimina Menometro Pacienta să Respectarea Administrare Scăderea
ragie prezinte regulilor de medicație pierderilor
disfuncțion micțiuni asepsie şi antihemoragică sanguine
ală spontane și antisepsie Test imunologic cantitativ
manifestată scaune Susţinere psihică, de sarcină
rin pierderi fiziologice, încurajare
vaginale de sângerare Igienă
sânge vaginală corespunzătoare
Grețuri absentă în regiunea ano-
vaginală
4. A se mişca Mobilizare Pacienta să Ajut pacienta în Administrare de Postură
şi a avea o redusă aibe o bună timpul antialgice adecvată în
bună postură manifestată postură și mobilizării, să lipsa durerii și
prin mobilizare adopte poziţii slăbiciunii
slăbiciune fizică confortabile
fizică și independentă
disconfort
5. A evita Agitaţie, Pacienta să Asigur suport Pacienta
pericolele teamă, fie liniştită şi psihic, ofer devine
nelinişte, cooperantă încredere în cooperantă,
echipa medicală, este mai
liniştită, s-au
diminuat
temerile legate
evoluția bolii
6. A învăţa Anxietată Pacienta să Explic importanţa Pregătire pentru Pacienta este
cum să-şi manifestată fie liniștită și investigațiilor investigații deschisă
păstreze pin informată suportate, ofer ecografice efectuării
sănătatea neliniște și sprijin moral, investigațiilor
stări de în scop
plâns terapeutic

22
Tabelul nr.3.1.3 SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE

Data T. A. Pulsul Respiraţia Temper Diureza Scaunul


atura
(mmH) (Bătăi/min) (Bătăi/min) (ml)
(ºC)
13.11.2017 140/85 79 25 36,5 1700 1
14.11.2017 140/80 79 23 36,5 1500 0
15.11.2017 125/70 68 21 37,6 1800 0
16.11.2017 120/70 70 21 37,6 1500 1
17.11.2017 120/70 70 19 36,5 1500 1
18.11.2017 120/70 65 19 36,5 1500 1
19.11.2017 110/65 65 20 36,5 1200 1
20.11.2017 110/60 60 19 36,4 1200 1

Tabelul nr. 3.1.4 INVESTIGAȚII PARACLINICE


Data Examene Pregătirea Îngrijiri după
curente pentru examen
examen
13.11.2017 Ecografie Instruirea Nu necesită îngrjiri
abdominală pacientului să speciale
nu mănânce în
ziua examinării
Rx abdominal Pacientul să fie
pe gol nemâncat
Rx pulmonar Nu necesită Nu necesită îngrjiri
îngrjiri speciale speciale

EXTERNAREA PACIENTEI
Data externării: 20.11.2017
Starea la externare: ameliorat
Bilanţul autonomiei la externare: pacienta se externează cu stare generală
bună, afebrilă, se deplasează autonom, abdomen suplu, nedureros la palpare,
sângerare pe cale vaginală absentă, mobilizare fizică restabilită, recâstigarea
echilibrului fizic.
Recomandări la externare: evitarea eforturilor fizice solicitante,
dispensarizare prin medicul de familie.
Tratament: tratamentul cu anticoncepționale pe o perioadă de 3 luni cu
reevaluare ecografică a dimensiunilor chistului ovarian.

3.2.CAZUL 2
I. Date privind identitatea pacientei:
A. Date relativ stabile:
 numele şi prenumele: A.I.-A.
 sexul: feminin

23
 vârsta:43 ani
 starea civilă: căsătorită
 Religia: ortodoxă
 ocupaţia: muncitoare
B. Date variabile:
 domiciliul: Agnita, jud. Sibiu
 condiţii de viaţă şi de muncă: activități casnice, efort moderat, ortostatism
prelungit
II. Date privind starea de sănătate anterioară:
A. Date antropometrice:
 greutatea: 83 kg
 înălţimea: 1,63 cm
 grupul sanguin:A (II)
 Rh-ul: POZITIV
B. Profilul psiho-social şi cultural:
 limba vorbită: româna
 capacităţi cognitive: prezente
 stare de conştienţă: păstrată, prezentă
 grad de autonomie: păstrat
 capacitatea de comunicare: comunică eficient
C. Antecedente heredocolaterale (familiale):
 boli cronice: neagă
 afecţiuni mentale ale membrilor familiei: neagă
D. Antecedente personale:
 fiziologice:
 menarha=13 ani, naşteri= 3, sarcini=3, avorturi=0
 menstruaţii regulate la 28 de zile, flux normal, durată de 3-7 zile,
U.M.=06.11.2017
 patologice:
 boli anterioare: vaginită cu Trichomonas vaginalis în tratament
 intervenţii chirurgicale: Apendicetomie 2001
III. Informaţii legate de starea actuală:
A. Motivul internării:
 dureri abdominale subombilicale, predominant pe stânga cu iradiere în
hipocondrul stâng de aproximativ 3 săptămâni
 examinarea în ambulator evidențiază un chist ovarian stâng, voluminos
complicat cu algii abdominale
 completare investigații cu markeri tumorali și explorare chirurgicală
laparoscopică în scop terapeutic și de diagnostic
 tratament de specialitate
 parametrii vitali:
 temperatura: 36,5 º C
 T.A.: 120/65 mmHg

24
 Puls: 75 bătăi/ minut
 Respiraţia: 22 respiraţii/minut
B. Istoricul bolii actuale: debut dureros abdominal subombilical, cu iradiere
preponderent în hipocondrul stâng în urmă cu 3 săptămâni, menstruații regulate,
cu o vaginită trichomoniazică în tratament cu tinidazol în doză unică. La
examinare în ambulatorul localității de domiciliu și pe baza examenului
ecografic efectuat se constată o masă chistică retrouterină de dimensiuni 11/8/7
cm, poliseptată cu origine anexială. Se instituie procedura de internare în
vederea investigațiilor chirurgicale.
Diagnosticul medical la internare: Chist ovarian stâng voluminos. Obezitate
gradul 2. Vaginită cu Trichomonas vaginalis în tratament.
D. Data internării: 16.11.2017
E. Examenul clinic pe aparate:
 starea de conştienţă: păstrată
 tegumente şi mucoase: intacte, umede, normal colorate
 ţesut conjunctiv (adipos): excesiv reprezentat
 sistem ganglionar: nepalpabil
 sistem muscular: normoton, normochinetic
 sistem osteo-articular: integru şi funcţional
 aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular
prezent bilateral,
 aparat cardiovascular: şoc apexian spaţiul V intercostal stg.
zgomote cardiace ritmice
 aparat digestiv: abdomen mărit de volum, tranzit normal
 aparat urinar: micţiuni fiziologice, spontane, loji renale libere,
Giordano (-)
 aparat genital: organe genitale externe cu aspect normal, vagin
suplu, leucoree excesivă, fără pirederi sanguine, uter în
anteversie-flexie cu dimensiuni și consistență normale, în loja
anexială stângă se palpează o formațiune tumorală voluminoasă,
cu diametru de 110mm, lojă anexială dreaptă liberă
 sistem nervos, endocrin, organe de simţ: relaţii normale, orientată
temporo-spaţial, relfexe osteotendinoase prezente bilateral.

25
Tabelul 3.2.1 Analiza datelor și stabilirea gradului de dependență
Nevoia Manifestări De Surse De Problema De
Fundamentală Dependeță Dificultate Dependență
1. A respira şi Tahipneee Dureri Anxietate legată de
a avea o bună (22respiraţii/min) pelviabdominal durerea existentă și
circulaţie , tahicardie e de internare
(75bătăi/min),
TA=120/75mmH Anxietate Circulație
g inadecvată
Exces ponderal

2. A elimina Leucoree Infecție cu Disconfort igienic


excesivă Trichomonas legat de leucoree
vaginalis
Mictiuni spontane
întrerupte de Durere
durerea existentă
4. A se mişca Mișcare fizică Obezitate Mobilizare cu
şi a avea o greoaie dificultate legată de
bună postură Durere durere și
Poziții antalgice abdominală intervenția
subombilicală chirurgicală
cu iradiere în
hipocondrul
stâng

Durere
postintervenție
laparoscopică
5. A evita Anxietate Consult Anxietate legată de
pericolele preanestezic eventuale
Neliniște complicații

6. A dormi Treziri nocturne Tuburi de dren Scăderea calității și


repetate, postoperator cantității perioadei
cearcăne, de somn datorită
Durere la tuburilor de dren și
nivelul durerii
inciziilor
7. A învăţa Cere informații Lipsa Anxietate și stres
cum să-şi legate de cunoștințelor
păstreze viitoarele despre boală în
sănătatea proceduri sine

26
3.2.2 Plan de nursing
Nevoia Diagnostic Obiective Intervenţii Evaluare
Deficitară Nursing
Autonome Delegate
1. A respira Ritm Pacienta să Măsor la intevale de Recoltez sânge Ameliorarea
şi a avea o respirator şi prezinte 15-20 minute, timp pentru analize de ritmului
bună puls respiraţie şi de două ore, pulsul. laborator, respirator şi al
circulaţie modificat, puls în limite TA, respiraţia şi Administrez pulsului
manifestat normale notez în foaia de medicație Pregătire
prin tahipnee observaţie. antialgică și preoperatorie
şi tahicardie Încurajez pacienta sedativă, betadină necesară
să respire rar şi ovule, irigațiilor Circulație
regulat, să nu intre vaginale sanguină
în panică preoperator stabilă, fără
medicație formare de
anticoagulantă trombi
postoperator postoperator

3. A elimina Disconfort Pacienta să Respectarea Administarea micțiuni


local vaginal prezinte regulilor de asepsie medicației fiziologice
manifestat secreții şi antisepsie specifice vaginitei secreții vaginale
prin leucoree vaginale Susţinere psihică, normale
excesivă fiziologice încurajare

4. A se Mobilitate Pacienta să Ajut pacienta în Administrare de Posoperator se


mişca şi a fizică redusă aibe o bună timpul mobilizării, antialgice mobilizează
avea o bună datorită postură să adopte poziţii singură cu
postură inciziilor confortabile sprijin
operatorii

5. A evita Agitaţie, Pacienta să fie Asigur suport Cooperare,


pericolele teamă, liniştită şi psihic, ofer încredere și
nelinişte, cooperantă încredere în echipa optimism
medicală,

6. A dormi, Calitatea Pacienta să Asigur ambianța Administrez Crește calitativ


a se odihni somnului aibe un somn unui somn sedative ușoare și cantitativ
scăzută bun calitativ și confortabil, poziții perioada de
manifestată cantitativ confortabile pentru somn
prin treziri somn prin aranjarea
repetate tubulaturii drenante
și a lenjeriei patului
6. A învăţa Mobilizare Pacienta să Explic importanţa Mobilizare
cum să-şi treptată fără recâştige reluării activităților activă, fără
păstreze a mobilitatea obișnuite treptat sprijin
sănătatea suprasolicita pentru a nu
zona suprasolicita plaga
abdomino- chirurgicală și
pelvină evitarea
complicațiilor

27
Tabelul nr. 3.2.3 Supravegherea Funcțiilor Vitale
Data T. A. Pulsul Respir Tempera Diureza Scaunul
aţia tura
(mmHg) (Bătăi/ (ml)
min) (Bătăi/ (ºC)
min)
16.11.2017 120/75 75 22 36,5 1700 1
17.11.2017 110/70 79 20 36,5 1500 0
18.11.2017 125/80 68 19 37,6 1800 0
19.11.2017 110/70 70 17 37,6 1500 1
20.11.2017 120/70 70 19 36,5 2500 1
21.11.2017 120/70 65 18 36,5 2500 1
22.11.2017 110/65 65 16 36,5 1800 1

Tabelul nr.3.2.5 Alimentația Bolnavului

Perioada Alimente permise Alimente


interzise
16.11.2017-17.11.2017 Ceaiuri, compoturi, se Alimente
suprimă alimentația după ora solide,
20,00
20.11.2017 Se face hidratare elctrolitică
prin perfuzii cu soluții
hidrosaline și glucozate
21.11.2017 Se reia alimentația, inițial Alimente
ceaiuri, compoturi, apă, solide,
pireuri ușoare
22.11.2017 Alimentație bazată pe supe, Condimente,
ciorbe de legume, ceaiuri, prăjeli, carne
compoturi, lactate ușoare tocată,
mezeluri

Tabelul nr. 3.2.6 Investigații Paraclinice


Data Examene Pregătirea Îngrijiri după
curente pentru examen
examen
16.11.2017 Ecografie Instruirea Nu necesită îngrjiri
abdominală pacientului să speciale
nu mănânce în
ziua examinării
17.11.2017 Rx abdominal Pacientul să fie
pe gol nemâncat
Rx pulmonar Nu necesită Nu necesită îngrjiri
îngrjiri speciale speciale

28
EXTERNAREA PACIENTEI
Data externării: 20.11.2017 Starea la externare: ameliorat
Bilanţul autonomiei la externare: pacienta se externează cu stare generală
bună, afebrilă, se deplasează autonom, abdomen suplu, sensibil la palpare,
sângerare pe cale vaginală absentă, firele de sutură au fost suprimate înainte de
externare, plaga operatorie vindecată.
Recomandări la externare: evitarea eforturilor fizice solicitante, scădere
ponderală, repaus sexual 4-6 săptămâni, control prin ambulator la 6-8 săptămâni
postoperator sau la nevoie
Contraindicaţii: eforturilor fizice excesive, creștere în greutate, tuse,
constipație
Tratament: medicație pentru tratarea vaginitei

4.3. CAZUL 3
I. Date privind identitatea pacientei:
A. Date relativ stabile:
 numele şi prenumele: D.M.
 sexul: FEMININ
 vârsta: 39 ANI
 starea civilă: CĂSĂTORITĂ
 religia: ORTODOXĂ
 ocupaţia: Designer vestimentar
B. Date variabile:
 domiciliul: str.Kiev, Sibiu, jud. Sibiu
 condiţii de viaţă şi de muncă: activități de croitorie, efort moderat,
 obiceiuri: plimbări de seară regulate, excursii în natură frecvente,
alimentaţie bazată pe principii active sănătoase
 mod de petrecere a timpului liber: cititul, muzică
II. Date privind starea de sănătate anterioară:
A. Date antropometrice:
 greutatea: 73 kg
 înălţimea: 1,65 cm
 grupul sanguin:0 (I)
 Rh-ul: pozitiv
B. Profilul psiho-social şi cultural:
 limba vorbită: româna
 capacităţi cognitive: prezente
 stare de conştienţă: păstrată, prezentă
 grad de autonomie: păstrat
 capacitatea de comunicare: comunică eficient
C. Antecedente heredocolaterale (familiale):
 boli cronice: tata: cardiopatie isnhemică nedureroasă, ciroză hepatică;
mama: fără antecedente patologice

29
 afecţiuni mentale ale membrilor familiei: neagă
D. Antecedente personale:
 fiziologice:
 menarha=14 ani, naşteri= 1, sarcini=1, avorturi=0
 menstruaţii regulate la 21 de zile, flux normal, durată de 2-4 zile,
 patologice:
 boli anterioare: Infecție urinară remisă sub tratament,
 intervenţii chirurgicale: Neo col uterin stadiu I operat, Sindrom
aderențial operat

III. Informaţii legate de starea actuală:
A. Motivul internării:
 dureri pelvi-abdominale
 examinarea iî ambulator evidențiază o tumoră anexială stângă rezistentă
la tratament conservator
 completare investigații: RMN
 tratament de specialitate
 parametrii vitali:
 temperatura: 36,5 º C
 T.A.: 110/70 mmHg
 Puls: 75 bătăi/ minut
 Respiraţia: 15 respiraţii/minut
B. Istoricul bolii actuale: debut dureros abdominal în fosa iliacă stângă.
Pacientă cu antecedente de neo col uterin stadiul I operat, la examinare de
specialitate în ambulator se constată existența unei formațiuni tumorale anexiale
stângi, rezistentă la tratament conservator. Se indică internare în serviciu de
specialitate pentru continuare și completare de investigații și tratament de
specialitate.
C. Diagnosticul medical la internare: Chist hematic ovarian voluminos;
Hidrosalpinx; Durere abdominal
D. Data internării: 11.01.2018
E. Examenul clinic pe aparate:
 starea de conştienţă: păstrată
 tegumente şi mucoase: intacte, umede, normal colorate
 ţesut conjunctiv (adipos): bine reprezentat
 sistem ganglionar: nepalpabil
 sistem muscular: realaţii normale
 sistem osteo-articularnormochinetic, normofuncțional
 aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular
prezent bilateral,
 aparat cardiovascular: şoc apexian spaţiul V intercostal stg.
zgomote cardiace ritmice
 aparat digestiv: suplu, dureros la palpare, elastic

30
 aparat urinar: micţiuni fiziologice, spontane, loji renale libere,
Giordano (-)
 aparat genital: organe genitale externe cu aspect normal, vagin
suplu, fără sângerare vaginală, în loja anexială stângă se
palpează o formațiune tumorală elastică, cu diametru de
100mm, lojă anexială dreaptă liberă
 sistem nervos, endocrin, organe de simţ: relaţii normale, orientată
temporo-spaţial
Tabelul nr.3.3.1analiza Datelor Și Stabilirea Gradului De Dependență
Nevoia Manifestări De Surse De Problema De
Fundamentală Dependeță Dificultate Dependență
1. A respira şi a Tahicardie Dureri Anxietate legată de
avea o bună (75bătăi/min), pelviabdominale durerea existentă și de
circulaţie TA=110/70mmHg internare
Anxietate
Circulație inadecvată
2. A elimina Mictiuni spontane Durere Disconfort legat de
întrerupte de polakiurie
durerea existentă

4. A se mişca şi Mișcare fizică Durere Mobilizare cu


a avea o bună greoaie postintervenție dificultate legată de
postură laparoscopică durere și intervenția
Poziții antalgice chirurgicală
5. A evita Anxietate Consult Anxietate legată de
pericolele preanestezic eventuale complicații
Neliniște

6. A dormi, ase Treziri nocturne Tuburi de dren Scăderea calității și


odihni repetate, cearcăne, postoperator cantității perioadei de
somn datorită tuburilor
Durere la nivelul de dren și durerii
inciziilor
7. A învăţa cum Cere informații Antecedente Anxietate și stres
să-şi păstreze legate de viitoarele chirugicale
sănătatea proceduri neoplazice

31
Tabelul 3.3.2 Plan de nursing
Nevoia Diagnostic Obiective Intervenţii Evaluare
Deficitară Nursing
Autonome Delegate
1. A respira Puls Pacienta să Măsor la intevale de Recoltez sânge Ameliorarea
şi a avea o modificat, prezinte 15-20 minute, timp pentru analize de ritmului
bună manifestat respiraţie şu de două ore, pulsul. laborator, respirator şi al
circulaţie prin tahipnee puls în limite TA, respiraţia şi Administrez pulsului
şi tahicardie normale notez în foaia de sedative,betadină Pregătire
observaţie. ovule, preoperatorie
Încurajez pacienta Efectuare irigații necesară
să respire rar şi vaginale Circulație
regulat, să nu intre preoperator, sanguină stabilă
în panică medicație
anticoagulantă
postoperator
3. A elimina Eliminare Pacienta să Respectarea Efectuarea Restabilire
urinară prezinte regulilor de asepsie clismei tranzit intestinal
deficitară, micțiuni şi antisepsie evacuatoare pontan,
tranzit spontane și Susţinere psihică, mictțiuni
intestinal scaune încurajare fiziologice
reluat fiziologice Regim alimentar
postoperator uşor pentru reluarea
tranzitului intestinal
4. A se Mobilitate Pacienta să Ajut pacienta în Administrare de Posoperator se
mişca şi a fizică redusă aibe o bună timpul mobilizării, antialgice mobilizează
avea o bună datorită postură să adopte poziţii singură cu
postură plăgii confortabile sprijin
operatorii
5. A evita Agitaţie, Pacienta să fie Asigur suport Pacienta devine
pericolele teamă, liniştită şi psihic, ofer cooperantă, este
nelinişte, cooperantă încredere în echipa mai liniştită, au
medicală, dispărut temeile
legate de
operație și
evoluția este
favorabilă
postoperator
6. A dormi Somn Să aibe somn Cameră aerisită, Sedative ușoare Se recâștigă
a se odihni insuficient bun calitativ și liniștire, calitatea
manifestat cantitativ comunicare somnului
prin treziri eficientă
repetate

7. A învăţa Mobilizare Pacienta să Explic importanţa Postură


cum să-şi treptată fără recâştige reluării activităților adecvată pentru
păstreze a mobilitatea obișnuite treptat mers și actvități
sănătatea suprasolicita pentru a nu fizice
zona suprasolicita plaga
abdomino- chirurgicală și
pelvină evitarea
complicațiilor

32
Tabelul nr. 3.3.3 SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE
Data T. A. Pulsul Respir Tempera Diureza Scaunul
aţia tura
(mmHg) (Bătăi/ (ml)
min) (Bătăi/ (ºC)
min)
11.01.2018 110/70 75 15 36,5 1700 1
12.01.2018 120/80 69 17 36,5 2500 0
13.01.2018 111/70 68 16 37,6 2800 0

Tabelul nr. 3.3.4 ALIMENTAȚIA PACIENTEI

Perioada Alimente permise Alimente


interzise
11.01.2018 Ceaiuri, compoturi, se Alimente
suprimă alimentația după ora solide,
20,00
12.01.2018 Se face hidratare elctrolitică
prin perfuzii cu soluții
hidrosaline și glucozate
13.01.2018 Se reia alimentația, inițial Alimente
ceaiuri, compoturi, apă, solide,
pireuri ușoare

Tabelul nr. 3.3.5 INVESTGAŢII PARACLINICE


Data Examene Pregătirea Îngrijiri după
curente pentru examen
examen
11.01.2018 Ecografie Instruirea Nu necesită îngrjiri
abdominală pacientului să speciale
nu mănânce în
ziua examinării
RMN pelvin Pacientul să fie
nemâncat
Rx cardio- Nu necesită Nu necesită îngrjiri
pulmonar îngrjiri speciale speciale

EXTERNAREA PACIENTEI
Data externării: 13.01.2018 Starea la externare: vindecată
Bilanţul autonomiei la externare: pacienta se externează cu stare generală
bună, afebrilă, se deplasează autonom, abdomen suplu, sensibil la palpare,
sângerare pe cale vaginală absentă, firele de sutură se suprimă la 10-14 zile
posoperator, plaga operatorie curată.
Recomandări la externare: evitarea eforturilor fizice solicitante, repaus sexual
4-6 săptămâni, control postoperator prin ambulator la 6-8 săptămâni sau la
nevoie.

33
Contraindicaţii: evitarea eforturilor fizice excesive, tusea, constipația 6-
8săptămâni

4.4.CAZUL 4
I. Date privind identitatea pacientei:
A. Date relativ stabile:
 numele şi prenumele: C. I.-R.
 sexul: FEMININ
 vârsta: 30 ANI
 starea civilă: CĂSĂTORITĂ
 religia: ORTODOXĂ
 ocupaţia:Liber profesionistă
B. Date variabile:
 domiciliul: str. Calea Cisnădiei, Sibiu, jud. Sibiu
 condiţii de viaţă şi de muncă: activități casnice, efort moderat,
 obiceiuri: plimbări de seară regulate, excursii în natură frecvente,
alimentaţie echilibrată
 mod de petrecere al timpului liber: cititul, muzică
II. Date privind starea de sănătate anterioară:
A. Date antropometrice:
 greutatea: 68 kg
 înălţimea: 1,63 cm
 grupul sanguin:B (III)
 Rh-ul: pozitiv
B. Profilul psiho-social şi cultural:
 limba vorbită: româna
 capacităţi cognitive: prezente
 stare de conştienţă: păstrată, prezentă
 grad de autonomie: păstrat
 capacitatea de comunicare: comunică eficient
C. Antecedente heredocolaterale (familiale):
 boli cronice: neagă
 afecţiuni mentale ale membrilor familiei: neagă
D. Antecedente personale:
 fiziologice:
 menarha=14 ani, naşteri= 0, sarcini=0, avorturi=0
 menstruaţii regulate la 27 de zile, flux normal, durată de 3-6 zile,
UM=25.10.2017
 patologice:
 boli anterioare: chist ovarian drept sub tratament hormonal de 2
luni
 intervenţii chirurgicale: apendicectomie în anul 2000

34
III. Informaţii legate de starea actuală:
A. Motivul internării:
 dureri pelvi-abdominale de aproximativ 3 luni, de intensitate moderată,
însoțite de polakiurie, dispareunie, balonare, grețuri examinarea in
ambulator evidențiază un chist ovarian drept
 completare investigații
 tratament de specialitate
 parametrii vitali:
 temperatura: 36,5 º C
 T.A.: 110/65 mmHg
 Puls: 68 bătăi/ minut
 Respiraţia: 15 respiraţii/minut
B. Istoricul bolii actuale: debut dureros abdominal în etajul inferior, fosa
iliacă dreaptă, în urmă cu 3 luni. La examinare de specialitate în ambulator se
constată existența unui chist ovarian drept, se indică tratament hormonal și
consevator, sub observație ecografică. Pacienta revine în serviciu de
specialitate pentru continuare și completare de investigații și tratament de
specialitate.
C. Diagnosticul medical la internare: Chist ovarian drept. Steriliate
secundară
D. Data internării: 16.11.2017
E. Examenul clinic pe aparate:
 starea de conştienţă: păstrată
 tegumente şi mucoase: intacte, umede, normal colorate
 ţesut conjunctiv (adipos): bine reprezentat
 sistem ganglionar: nepalpabil
 sistem muscular: realaţii normale
 sistem osteo-articular: integru şi funcţional
 aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular
prezent bilateral,
 aparat cardiovascular: şoc apexian spaţiul V intercostal stg.
zgomote cardiace ritmice
 aparat digestiv: tranzit intestinal prezent, abdomen suplu, elastic
 aparat urinar: polakiurie, spontane, loji renale libere, Giordano (-)
 aparat genital: organe genitale externe cu aspect normal, vagin
suplu, leucoree moderată, sângerare vaginală absentă
uter în anteversie-flexie, cu dimensiuni și consistență normale,
col lung, inchis, în loja anexială dreaptă se palpează o
formațiune tumorală elastică, cu diametru de 70/48mm, lojă
anexială stângă liberă,
 sistem nervos, endocrin, organe de simţ: relaţii normale, orientată
temporo-spaţial

35
Tabelul 3.4.1 Analiza datelor și stabilirea gradului de
dependență
Nevoia Manifestări De Surse De Problema De
Fundamentală Dependeță Dificultate Dependență
1. A mânca, a Grețuri, Dezechilibru Alimentare și
bea vărsături hormonal hidratare
inadecvată prin
deficit
2. A elimina Polakiurie Compresia Eliminare urinară
chistului pe calitativă
Leucoree vezica urinară inadecvată
Vărsături Instabilitate Scurgeri vaginale
hormonală patologice
3. A se mişca Poziții Sindrom Postură inadecvată
şi a avea o inadecvate dureros manifestată prin
bună postură dificultate în abdominal adoptare de poziții
schimbarea antalgice
poziției

4. A dormi, a Astenie, ochi Durere Oboseală,


se odihni încercănați, Disconfort
iritabilitate,
indispoziție
5. A evita Fatigabilitate, Dezechilibrul Afectare psihică
pericolele tristețe, hormonal, legată de boală
sterilitate
6. A învăţa Agitație, Complicații Anxietate. stres
cum să-şi neliniște, posibile,
păstreze cunoștințe evoluția bolii
sănătatea insuficiente

36
Tabelul 3.4.2 Plan de nursing
Nevoia Diagnostic Obiective Intervenţii Evaluare
deficitară nursing
Autonome Delegate
1. A Disconfort Să prezite Mă informez Perfuzii Apetit crescut
mânca, a fizic stare de asupra hidrosaline
bea nutriție și preferințelor
hidratare culinare ale
corespunzăto pacientei
are
2. A elimina Eliminare Pacienta să Respectarea Efectuarea Restabilire
inadecvată prezinte regulilor de clismei tranzit
manifestată micțiuni asepsie şi evacuatoare intestinal
prin fiziologice, antisepsie preoperator spontan,
polakiurie, secreții Susţinere psihică, Dezinfectante micțiuni
sondaj vaginale încurajare locale vaginal fiziologice
vezical fiziologice Regim alimentar Confort local
posoperator uşor pentru vaginal
, leucoree reluarea
tranzitului
intestinal
Suprimarea sondei
vezicale
3. A se Mobilitate Pacienta să Ajut pacienta în Administrare de Postoperator
mişca şi a fizică aibe o bună timpul antialgice se mobilizează
avea o bună redusă postură mobilizării, să singură cu
postură datorită adopte poziţii sprijin
durerii și confortabile
plăgii
operatorii
4. A dormi, Oboseală Să aibe somn Liniștire, mediu Sedative ușoare Pacienta își
a se odihni manifestată calitativ și de siguranță, recapătă
prin somn cantitativ aerisire salon somnul
insuficient
5. A evita Agitaţie, Pacienta să Asigur suport Pacienta este
pericolele teamă, fie liniştită şi psihic, ofer mai liniştită,
nelinişte, cooperantă încredere în au dispărut
echipa medicală, temerile legate
de complicații
evoluția este
favorabilă
postoperator
6. A învăţa Mobilizare Pacienta să Explic importanţa Postură
cum să-şi treptată recâştige reluării adecvată
păstreze mobilitatea activităților pentru mers și
sănătatea obișnuite treptat și actvitățifizice
evitarea
complicațiilor

37
Tabelul nr. 3.4.3 Supravegherea funcţiilor vitale
Data T. A. Pulsul Respir Tempera Diureza Scaunul
aţia tura
(mmHg) (Bătăi/ (ml)
min) (Bătăi/ (ºC)
min)
16.11.2017 110/65 68 15 36,5 1700 1
17.11.2017 110/70 72 19 36,5 2500 0
18.11.2017 120/70 68 15 37,6 2800 0
19.11.2017 110/65 70 16 37,6 1500 1

Tabelul nr. 3.4.4 Alimentația bolnavului

Perioada Alimente permise Alimente


interzise
16.11.2017 Ceaiuri, compoturi, se Alimente
suprimă alimentația după ora solide,
20,00
16-17.11.2017 Se face hidratare elctrolitică
prin perfuzii cu soluții
hidrosaline și glucozate
17-18.11.2017 Se reia alimentația, inițial Alimente
ceaiuri, compoturi, apă, solide,
pireuri ușoare

Tabelul nr. 6 Investgaţii paraclinice

Data Examene Pregătirea Îngrijiri după


curente pentru examen
examen
16.11.2017 Ecografie Instruirea Nu necesită îngrjiri
abdominală pacientului să speciale
nu mănânce în
ziua examinării
Rx abdominal Pacientul să fie
pe gol nemâncat
Rx pulmonar Nu necesită Nu necesită îngrjiri
îngrjiri speciale speciale

38
EXTERNAREA PACIENTEI

Data externării: 19.11.2017 Starea la externare: ameliorat


Bilanţul autonomiei la externare: pacienta se externează cu stare generală
bună, afebrilă, se deplasează autonom, abdomen suplu, elastic, nedureros la
palpare, sângerare pe cale vaginală absentă, firele de sutură se suprimă la 10 zile
postoperator.
Recomandări la externare: evitarea eforturilor fizice solicitante, tusei și
constipației 6-8 săptămâni postoperator, dispensarizare prin medicul de familie
Tratament: terapie de fertilizare

39
CONCLUZII
Ovarele sunt una din componenetele sistemului reproducător
feminin. Aceste glande sexuale sunt necesare nu numai pentru reproducere, ci și
pentru a regla diverse funcții ale organismului feminin, inclusiv menstruația și
producerea de hormoni ca progesteronul și estrogenul. Obezitatea provoacă
schimbări atât la nivelul metabolismului cât și la nivelul hormonilor ceea ce va
afecta ciclul menstrual. Obezitatea poate fi factor declanșator al dezvoltării
sindromului ovarelor polichistice sau al unor tumori, precum și al infertilității
feminine.
Diagnosticul distrofiilor şi al tumorilor ovariene este dificil, ele
fiind de multe ori asimptomatice, depistarea fiind întâmplătoare. Anamneza şi
examenul clinic oferă date necesare diagnosticului diferenţial, esenţiale fiind
vârsta la care s-au decelat manifestările clinice, valorile dozărilor hormonale,
aspectul ultrasonografic şi structura histologică. În funcţie de datele obţinute se
alege terapia cea mai adecvată.
Sănătatea femeii este importantă, de asta depinde perpetuarea
noastră ca specie, ca individ sănătos. Multe sunt situațiile în care, datorită unei
afecțiuni chistice ovariene să se instaleze infertilitatea sau sterilitatea femeii. De
cele mai multe ori, această situație este greu de suportat pentru o femeie aflată la
vârsta fertilă, tânără, conduita terapeutică necesitând multiple investigații și
intervenții, costisitoare și cheltuitoare pe care trebuie să le suporte, fără a avea o
siguranță de reușită.
Cazuistica tratată în lucrarea de față cuprinde 4 situații în care
oavrul a dezvoltat un chist, la femeia aflată la perioada de maximă activitate
fertilă, sau trecută de 40 de ani. În cazul I am tratat o femeie de 29 de ani cu
chist ovarian în antecedente, având deja o naștere și un avort. Evoluția a fost
favorabilă, terapia hormonală aplicată fiind de succes. Cazul II, femeie în vârstă
de 43 de ani, cu o afecțiune suprapusă, vaginită cu Trichomonas vaginalis,
Obezitate gradul II, a avut un chist ovarian voluminos, cu debut dureros acut ce
a necesitat intevenție chirurigicală laparoscopică cu excizia chistică și drenaj al
sacului Douglas. În cazul III am tratat tumoră benignă ovariană, suprapusă cu
un neo de col uterin operat, conduita terapeutică a impus intervenția chirurgicală
cu excizia tumorei. Pacienta s-a refăcut după intevenție. Cazul IV a fost
prezentat sub aspectul unui chist ovarian rezistent la tratament hormonal,
pacienta fiind inernată pentru acuze dureroase ce au dus la intervenție
chiruigicală asupra ovarului. Evoluția posoperatorie a fost una de succes,
recuperarea pacientelor făcându-se fără complicații. Recomandările privind
păstrarea stării de sănătate constau în: control periodic prin examene de
specialitate (examen ginecologic, examen ecografic, măsurarea markerilor
tumorali), alimentație echilibrată pentru a reduce excesul poderal.

40
BIBLIOGRAFIE
1. Ancăr Virgiliu ,Ionescu Crîngu –Ginecologie , Editura Național ,1999
2. Cernea Nicolae –Funcții și disfuncții ,Editura Medicală Universitară
Craiova ,2000
3. Crișan Nicolae, Nanu Dimitrie –Ginecologie ,Editura Societatea
Știință & Tehnică ,București ,1997
4. Munteanu,2006
5. Pricop Mihai –Curs de Obstetrică și ginecologie vol.2,Editura
Institutul European, 2008
6. Râcă Nicolae , Editura Medicală Universitatea Craiova ,2006
7. Râcă Nicolae –Ginecologia,Editura Medicală Universitară
Craiova,2005
8. Stretean Adrian –Ginecologia ,Editura Universității ,,Lucian Blaga “
din Sibiu ,1997
9. Stamațian Florin –Obstetrică și ginecologie vol.1.-Obstetrică ,Editura
Echinox
10.Stamațian Florin –Obstetrică și ginecologie vol.2.-Ginecologie
,Editura Echinox
11.Tărăbuță Cordun Georgeta ,Cernea Marieta –Tumorile Ovarului
,Editura Junimea
12.Vlădăreanu Radu-Obstetrică și Ginecologie clinică ,Editura
Universitară ,,Carol Davila “ București ,2006
13.Zanoschi Ch-Tratat de anatomie ginecologică ,Editura Cripta Manent
14.Manual de obstetrică și ginecologie pentru cadre medii , Editura
Medicală
15.Tumori benigne de ovar.Aspecte comparative anatomo-
clinice,diagnostice și terapeutice , vol.4 Nr.3/septembrie 2008
16.Ghidul Serviciilor Medicale al laboratoarelor Synevo, editia I 2007-
2008 http://www.synevo.com.ro/

41
42